Sunteți pe pagina 1din 9

PETSM , ANUL 2

BOJAN (BERAR) CRISTINA NAOMI


LAZĂR (HAZI) ANA-MARIA
POTOR ( DREGHICI) ALEXANDRA DIANA

Motivația pentru carieră didactică

Motto: ,, Meseria de profesor este o mare şi frumoasă profesiune, care nu seamană cu


nici o alta, o meserie care nu se părăseşte seara, odată cu hainele de lucru. O meserie aspră şi
plăcută, umilă şi mândră, exigentă şi liberă, o meserie în care mediocritatea nu e permisă,
unde pregătirea excepţională este abia satisfăcătoare, o meserie care epuizează şi înviorează,
şi plină de farmec » (Victor Hugo)

„Motivaţia e ceea ce te pune în mişcare. Obiceiul e ceea ce te face să continui.”Jim Ryun

Motivaţia pentru cariera didactică reprezintă astăzi o prioritate a oricărei politici de


reformă nu doar în domeniul învăţământului ca atare, ci în plan mai larg, social. Într-adevăr,
aşa cum sistemul de învăţământ reprezintă motorul de dezvoltare pentru progresul social, tot
aşa resursa umană reprezintă elementul-cheie privind succesul şi viabilitatea măsurilor de
reformă la nivelul sistemului de învăţământ.

De-a lungul anilor practica internațională a demonstrat că un sistem de învăţământ


performant nu poate exista fără un personal didactic competent, bine pregătit şi devotat
muncii sale. Prin urmare, persoanele care îşi desfăşoară activitatea în interiorul sistemului
trebuie să aibă performanţe înalte sub raportul cunoaşterii ştiinţifice şi să fie un model de
comportament pentru întreaga societate. Prin excelenţă, profesia didactică presupune
permanenta formare şi dezvoltare a cadrului didactic, astfel încât acesta să -i poată oferi celui
pe care îl învaţă o perspectivă comprehensivă asupra domeniului pe care îl conduce.
Managerul/cadrul didactic se angajează astfel într-un proces de formare care îi va dezvolta
cariera periodic pănă la finalul acesteia.

Un profesor bun este ușor de recunoscut, însă deseori mai dificil de descris. Profesorii
au un impact de lungă durată asupra vieții elevilor, iar cei mai buni profesori sunt cei care
reușesc să schimbe cursul vieții elevilor, să îi ajute să devină persoane responsabile și de
succes nu doar pe plan profesional, ci și personal. Fiecare elev simte nevoia de a fi preţuit,
iubit, evidenţiat. Noi, profesorii, le putem demonstra elevilor preţuirea noastră, prin fiecare
cuvânt, gest, prin grija pe care le-o purtăm. Îi respectăm, prin faptul că îi tratam ca pe fiinţe
unice. Le dăm sentimentul siguranţei, mai ales atunci când acţiunile şi cuvintele noastre sunt
conforme cu un înalt cod moral.

Profesia de educator/profesor este complexă şi nobilă prin misiunea pe care o are de


îndeplinit: formarea unor personalităţi autonome integrabile social, cu capacităţi de gândire
critică şi creativă, cu un profil moral autentic şi cu o înaltă profesionalitate.

Există o legătură pozitivă între motivaţia elevilor şi motivaţia cadrelor didactice.


Astfel, cadre didactice motivate înseamnă elevi motivaţi. Evident că reciproca este
îngrijorătoare: cadre didactice nemotivate poate conduce destul de uşor la apariţia lipsei de
motivaţie şi la elevii cu care lucrează.

In cariera didactica, pentru obtinerea performantei (reusitei), este necesara


acordarea unei atentii sporite urmatorilor factori:
a)Profesorul care prin personalitatea sa, prin aptitudinea pedagogica si prin formularea si
realizarea obiectivelor educationale este factorul principal al performantei scolare;
b) Elevul care prin intreaga sa personalitate, prin toate componentele vietii biopsihice este
prin sine insusi factor al performantei;
c) Societatea prin standardele impuse, prin cerinte, prin oferte si prin conditiile create
invatamantului devine un factor al performantei scolare;
d) Intre elev si profesor se situeaza ca factor al performantei mediul scolar.
e) Intre profesor si societate intervine mediul social asimilat pedagogic, adica ceea ce
crede societatea despre locul si rolul scolii in comunitate;
f) Intre societate si elev se situeaza mediul individual asimilat pedagogic, adica ceea ce
crede, elevul despre eI insusi si despre posibilitatile lui;

Analizand acesti factori, orice dascal trebuie sa fie constient ca autentica si eficienta
cariera didactica trebuie construita in functie de acesti factori, dar in functie mai ales de
propria lui dorinta de a fi util, de a intelege ca el ofera societatii servicii pentru educatie,
servicii ce trebuie sa fie de cea mai inalta calitate. Prin aceasta prisma, profesorul trebuie pas
cu pas sa-si indrepte si sa-si concentreze intreaga activitate spre propria-i formare si
perfectionare. El trebuie sa inteleaga faptul ca o cariera didactica este probabil una din
putinele profesiuni care nu inceteaza odata cu schimbarea hainelor de lucru.El este profesor in
fiecare moment si in fiecare conjunctura a vietii sale. El reprezinta lumea civilizata a adultului
in mintea si sufletul copilului si al tanarului.

Locul, rolul si activitatea profesorului alcatuiesc un microunivers institutional de educatie,


care, pentru a avea rezultate eficiente, implica in mod obiectiv si necesar si o functie
manageriala. Profesorul, in general, este implicat si in actul conducerii unitatii de invatamant
prin unele functii pe care ca si cadru didactic le detine.

5 motive pentru a fi profesor:


1. Modelezi caractere
Gestionarea unei clase de copii vine la pachet cu multe provocări. Mai mult, vor
începe, treptat, să se oglindească în tine. Vei observa cu stupoare cum, într-o zi în care poate
intri pe ușă ceva mai puțin motivat, copiii încep să se organizeze singuri așa cum ai face-o tu:
„Doamna, acum facem semnul de time-out pentru liniște!”, „Doamna, care sunt obiectivele
noastre de astăzi?”, etc. 
2. Satisfacția pe care o ai atunci când vezi progres
Meseria de profesor nu e numai despre a scormoni printre pixeli după acel anume
pixel care e comun tuturor, ci e despre a face un dans Hula Hoop cu cercurile diagramei Venn
astfel încât să ajungi la cât mai mulți elevi deodată și de a-i ajuta să crească.
Iar despre creștere… trebuie să îți mărturisesc că a crește un copil de la nota 4 până la
nota 6 este de muuulte ori mai greu decât a crește un copil de la nota 8 până la nota 10. Iar
când vezi că ai reușit, că a reușit și el și, mai departe, vezi fericirea în ochii lui, știi că te-ai
umplut cu totul de sens și de bucurie. Și de o nouă poveste…
3. Creativitatea ta o să sară peste grafic
În primele săptămâni ale carierei didactice, te vei trezi adesea în fața unor figuri
plictisite ori complet nedumerite. Un colț de buză ridicat, sprâncenele încruntate până fac șanț
în tenul perfect al copiilor și niște ochi măriți sunt semne clare că ai început să vorbești
swahili în fața lor. O, da, și se poate întâmpla să ajungi în „zona swahili” chiar și atunci când
menționezi un 3 + 5.
„Învățarea adunării fără a folosi acele exerciții clasice (cât fac 7+6=…)?! Predarea
unei litere fără a folosi comunicarea orală?! Până astăzi, nu am crezut că este posibil, însă
m-am înșelat!
Matematica și limba română pot fi învățate cu plăcere dacă direcționezi atenția copilului
către ceva digerabil și apropiat de contextul în care el trăiește. El devine mai preocupat, mai
atent, depune efort și suflet în munca lui, pentru că este una cu sens pentru el. Asta am aflat
în urma orelor de matematică și de limbă română.” (Claudiu Gabriel, învățător susținut de
Teach for Romania).

4. Să fii printre profesori dedicați înseamnă să îți recâștigi încrederea în umanitate


O să te plimb puțin cu imaginația prin locuri neștiute de tine (încă). Iată-te într-o sală
mare, lângă alți colegi profesori și cu un psihoterapeut care ține o sesiune specială, bazată mai
degrabă pe Q & A. În momente diferite ale întrevederii, majoritatea profesorilor ridică mâna
și întreabă cum ar trebui să gestioneze o anumită poveste pe care au aflat-o de la un elev: ori
că e pe cale să fie dat la cămin, ori că părinții divorțează, decesul unui părinte, ori alte traume
dificil de gestionat. Apoi îi vezi pe colegii tăi luându-și frenetic notițe, întrebând din nou
pentru clarificare, luând idei, metode, contacte pentru ajutor.
Apoi, la finalul întrevederii pleci cu speranță. Speranță pură că oamenilor le pasă mult
de alții, nu numai de ei înșiși.
5. Ai întotdeauna repertoriul plin de povești
După mica plimbare imaginativă prin care te-am purtat, e timpul să te așezi. În orice
context, cu oricine îți dorești tu, tot imaginativ momentan. Dacă persoanele pe care le-ai
așezat lângă tine pe scaun lucrează în alte domenii decât social iar tu ești singurul care este
profesor sau învățător, cel mai probabil, în foarte scurt timp, vei deveni centrul de greutate al
grupului: vei începe să povestești despre nebuniile copiilor, surprizele copiilor, poveștile grele
ale copiilor, poveștile frumoase despre evoluția copiilor și așa mai departe.

Lista motivelor pentru a urma o carieră didactică este:

 1. Dorinţa de a lucra cu copiii;

 2. Dorinţa de a preda;

3. Autonomia muncii oferită de către profesiunea didactică;

 4. Timpul liber, vacanţele;

 5. Securitatea locului de muncă;

 6. Garantarea unui echilibru între viaţa profesională şi viaţa privată;

 7. Consideraţia socială înaltă de care se bucură această profesiune;

8. Exercitarea unei funcţii educative;

 9. Salariul;
10. Perspectiva oferită de evoluţia în carieră;

11. Exercitarea unei meserii în serviciul public.

Este important să observăm că există şi o analiza a motivaţiei pentru care persoanele


nu doresc să îşi construiască un traseu profesional în domeniul didactic - aceasta îmbracă
următoarele realităţi: condiţiile de muncă (neatractive), consideraţii salariale şi oportunităţile
pe care le oferă alte locuri de muncă.

Există patru niveluri la care putem vorbi despre motivaţie respectiv nemotivare
pentru activitatea educativă:

 1) Nivelul emoţional (stima de sine, aprecierea din partea celorlalţi etc.);

2) Nivelul financiar;

3) Nivelul fizic (infrastructură, condiţii de muncă)

4) Nivelul academic (evoluţia în carieră, accesul la surse de informare etc.)

Structura motivaţională a cadrelor didactice poate fi descrisă în următorii


termeni:

1. Aşteptări educaţionale înalte;

2. Motivaţii economice şi aşteptări financiare reduse;

3. Nevoia unor standarde etice înalte;

4. Nevoia de a comunica fapte şi idei altor persoane la un nivel interpersonal

Următoarele motive sunt satisfăcătoare pentru cadrul didactic, ca elemente de


echilibrare şi de susţinere a dezvoltării în carieră:

1) Dedicarea pentru profesie şi pentru activitatea cu copiii;

 2) Succesul obţinut în sala de clasă – recompensele profesionale pe care cadrul


didactic le primeşte prin aceea că observă realizările elevilor;

3) Statusul obţinut în comunitate, prin aceea că exercită o profesie respectată;

4) Pregătirea obţinută prin formarea iniţială şi continuă în domeniu;


5) Condiţii de muncă favorabile exercitării în bune condiţii a profesiei (unde intră atât
disponibilitatea materialelor didactice necesare cât şi sprijinul oferit din partea
managementului şcolar, implicarea părinţilor etc.);

6) Posibilitatea de promovare şi avansare în carieră.

Un prim factor motivaţional este dezvoltarea personală şi plăcerea muncii. Cadrele


didactice ar trebui să urmeze cursuri de formare continuă, să obţină grade didactice şi astfel ar
creşte eficienţa, ar reduce erorile, ar scădea nivelul de stres şi în final ar creşte nivelul de
loialitate şi autorespect. Al doilea factor motivaţional este responsabilitatea. Managerul
poate aloca anumite responsabilităţi, ceea ce obligă cadrele didactice la eforturi suplimentare;
dacă nu acorzi responsabilităţi, nu ai cum să ştii care sunt oamenii pe care te poţi baza. Al
treilea factor motivaţional este recunoaşterea. Când unui cadru didactic îi sunt recunoscute
meritele reale, acesta este mobilizat şi va repeta activităţile din ce în ce mai bine.

O viziune interesantă şi extinsă asupra fenomenului ne este oferită în cercetarea „Recruitment


and retention: Insight into the motivation of primary trainee teachers in England”; autorii
acesteia citează sursele din literatura de specialitate (Mora et. al., 2001; Hammond, 2002;
Thornton et al., 2002) pentru a concluziona că principalul motiv pentru a urma cariera
didactică presupune impactul pe care această profesie îl are în dinamica socială. În ceea ce
priveşte studiul propriu-zis, autorii observă mai multe categorii de factori, importanţi pentru
cei care aleg cariera didactică; dintre aceştia:

1. Factori pragmatici: (1) vacanţele prelungite de care beneficiază cadrele didactice;

(2) faptul că profesia didactică oferă o bună securitate a locului de muncă; (3)

uşurinţa cu care se obţine acest loc de muncă, odată ce ai calificarea necesară;

2. Factori sociali: (1) sprijinul pe care profesia didactică îl oferă la progresul

societăţii; (2) faptul că este social meritoriu să ai o astfel de profesie; (3) profesia

didactică presupune o considerabilă varietate şi provocare, pot fi predate o

varietate mare de subiecte;

3. Factori legaţi de activitatea cu copiii: (1) şcolile sunt locuri de muncă plăcute; (2)

activitatea de predare în sine este un demers plăcut; (3) plăcerea oferită de

activitatea cu o categorie specifică de vârstă (copiii); (4) dorinţa de a ajuta elevii


să aibă succes;

4. Factori extrinseci: (1) încurajarea provenită de la alte persoane pentru a urma

cariera didactică; (2) în viziunea unora dintre cei intervievaţi cariera didactică

devine o trambulină pentru alte cariere; (3) alegerea profesiei didactice este

generată de perceperea subiecţilor că se află în imposibilitate de a urma o altă

profesie;

5. Factori subiectivi: (1) experienţele anterioare ca elev au generat dorinţa de a fi

profesor; (2) pasiunea pentru domeniul care urmează să fie predat;

În studiul UNESCO, intitulat Teacher Motivation, Compensation and Working Conditions,


International Institute for Educational Planning, Paris, 2006, următoarele motive sunt
satisfăcătoare pentru cadrul didactic, ca elemente de echilibrare şi de susţinere a dezvoltării
în carieră:

(1) dedicarea pentru profesie şi pentru activitatea cu copiii;

 (2) succesul obţinut în sala de clasă – recompensele profesionale pe care cadrul didactic le
primeşte prin aceea că observă realizările elevilor;

(3) statusul obţinut în comunitate, prin aceea că exercită o profesie respectată;

(4) pregătirea obţinută prin formarea iniţială şi continuă în domeniu;

(5) condiţii de muncă favorabile exercitării în bune condiţii a profesiei (unde intră atât
disponibilitatea materialelor didactice necesare cât şi sprijinul oferit din partea
managementului şcolar, implicarea părinţilor etc.);

(6) posibilitatea de promovare şi avansare în carieră.

Goh K. C. şi Atputhasamy L. de la Nayang Technological University (Singapore) au


realizat o cercetare intitulată „Teacher education in Singapore: What motivates students to
choose teaching as a career?”, în urma căreia au remarcat faptul că există, în general, trei
categorii de motive necesare pentru a urma o carieră didactică: (1) motivaţia extrinsecă
(cuprinzând elemente ca remunerarea activităţii şi alte beneficii – cum ar fi securitatea oferită
de un atare loc de muncă); (2) motivaţia intrinsecă (bucuria de a preda şi mediul şcolar în care
se desfăşoară procesul instructiv-educativ); şi (3) aspectele altruiste (faptul că profesiunea de
cadru didactic oferă ocazia de a deveni un element hotărâtor în viaţa celor tineri, în deciziile
majore pe care aceştia din urmă le vor lua).

Pornind de la aceste consideraţii generale, reieşite din mai multe studii apărute în diferite ţări,
autorii studiului întreprind propria cercetare, datele obţinute dezvoltând următoarea ierarhie a
motivelor pentru care ar alege cariera didactică:

A. Nivel superior: (1) plăcerea de a lucra cu tinerii; (2) plăcerea de a preda; (3) faptul că pot
influenţa în bine personalitatea şi viaţa elevilor; (4) faptul că activitatea didactică este un
demers stimulativ la nivel intelectual/cognitiv; şi (5) profesia didactică este una „nobilă”

B. Nivel mediu: (1) securitatea locului de muncă; (2) faptul că pentru persoanele cuprinse în
cercetare, un profesor a funcţionat drept model; (3) resimţirea vocaţiei de a fi profesor; (4)
statusul ridicat al profesiei didactice; şi (5) beneficii financiare (bonusuri)

C. Nivel scăzut: cum ar fi vacanţele sau încurajarea oferită de către prieteni; et

Aplicație: Bazându-vă pe experienţa dumneavoastră de cadru didactic (dar şi pe aceea


de beneficiar al activităţii instructiv-educative – student ) încercaţi să scrieti 5 aspecte
motivante si 5 aspecte demotivante pentru cariera de cadru didactic din punctul
dumneavoastra de vedere.

5 aspecte motivante pentru cariera de cadru didactic

5 aspecte demotivante pentru cariera de cadru didactic

3
4

Bibliografie:
1. Ion-Ovidiu Pânişoară, Georgeta Pânişoară, ,,Motivația pentru cariera didactică”
2010
2. Laura Patache, ,,Managementul carierei în învățământ”, 2017
3. Pânişoară I.O., Pânişoară G. Motivarea eficientă. Iaşi: Editura Polirom, 2005.
4. Prodan A. Managementul de succes. Motivaţie şi comportament. Iaşi: Editura
Polirom, 1999
5. Studia universitatis - Revistă științifică a Universiții de Stat din Moldova, 2008,
nr.5(15) ,,Motivaţia pentru cariera didactică – condiţie importantă a progresului social,,

S-ar putea să vă placă și