Iordania

Denumirea oficială: Regatul Haşemit al Iordaniei

Capitala: Amman (970.000 loc.)
Limba oficială: araba Suprafaţa: 92.000 km2
Locuitori: 5,65 mil. (61 loc. / km2)
Religia: islamism (sunit) peste 80%; creştinism (majoritatea ortodocşi)
Moneda: dinarul iordanian
Forma de guvernământ: monarhie
Ziua naţională: 25 mai

Geografia: I. face parte din Orientul Apropiat şi este aşezată în Asia de Sud-Vest. Limite:
Siria (N), Irak (E), Arabia Saudită (S), M. Roşie (G. Aqaba) la SV, Israel (V). G. fizică: I. se
întinde între râul Iordan şi Deşertul Arabiei. Depresiunea tectonică El Ghor (396 m sub
nivelul mării), drenată de râul Iordan (265 km) şi înălţimile Iudeii (alt. 1000 m) constituie
partea vestică a ţării. I. este dominată de un vast platou calcaros deşertic la E, ale cărui culmi
ating 1158 m în N (Gebel Ajlun), 1597 m (Esh Shara) în centru şi 1754 în S. Aceste şiruri de
munţi care străbat podişul opresc influenţa mărilor din vecinătate, astfel 80% din ţară este
deşertică. Clima: subtropicală; caldă şi uscată; ariditate excesivă vara (Amman: temp. medie
anuală 8°C şi 33°C). Precipitaţiile mai importante din noiembrie: 890 mm/an în Gebel Ajlun
şi 300 mm/an la Amman, sub 100 mm/an în S şi E. Floră şi faună: Predomină vegetaţia
săracă, xerofită. Pădurile constituie 1,3% (pini şi stejăriş în pâlcuri). Faună săracă: scorpionul,
vulpea de deşert, hiena, gazela, vulturul auriu. Populaţia: (în majoritate arabi) concentrată în
vestul Iordanului şi în zona Amman-ului (cca. 200 loc./ km2); în zona estică, de deşert, sub 1
loc./km2). Aici există populaţie beduină, care se ocupă cu creşterea oilor şi caprelor. În urma
extinderii irigaţiilor în zona El Ghor, pop. nomadă se sedentarizează. Un număr însemnat de
emigranţi în ţările arabe bogate în petrol s-au întors în ţară, în 1990-91, din cauza războiului
din Golf. Rata natalităţii: 37,5‰; a mortalităţii: 4,8‰. Pop. urbană: 71%. Resurse şi
economie: I. are o economie în curs de dezvoltare, bazată pe extracţia şi mai puţin prelucrarea
fosfaţilor şi a potasiului (zăcăminte la M, Moartă), pe care le exportă; industrie de
îngrăşăminte chimice, ciment, produse petroliere. Turismul este dezvoltat. Transporturi şi
comunicaţii: căi-ferate, autovehicule. Aeroport la Amman. Oraşe: Aqaba (port) în S, Zarqa
în NV. Istoria: Cunoscut din Biblie ca Gilead, Moab şi Edom, terit. I. a făcut parte din imp.
lui Nabanaeans sec. IV î. Hr.; al seleucizilor, sec. II î. Hr.; din Imp. Roman (sec. I î. Hr. - sec,
IV d. Hr); din Bizanţ (sec. IV-VIII); din Califatul arab (sec. VII-X); din Califatul Fatintid (sec.
X-XIII); din statul mameluc (sec. XIII-XVI); din Imp. Otoman (1516-1928) ca parte a Siriei.
Sub numele de Transiordania, în 1922 intră ca emirat haşemit sub control britanic, prin
mandatul Ligii Naţiunilor, având emir pe Abdullah. În 1928 obţine autonomie internă, iar în
1946 devine regat independent. În 1949, regatul haşemit al Transiordaniei creat după 1921, se
uneşte cu Cisiordania, terit. la Vest de Iordan care făcea parte din statul arab palestinian, prin
planul ONU de împărţire a Palestinei din 1947, teritoriu ce va fi ocupat în 1967 de către Israel
(împreună cu partea iordaniană a Ierusalimului). În 1951 regele Abdullah este asasinat de un
palestinian. În 1952 vine la putere regele Hussein. După 1967 (al treilea război israelo-arab)
puterea palestiniană armată concurează autoritatea regală. În 1970 intervine împotriva
palestinienilor care sunt expulzaţi în Liban şi Siria. În 1988 I. renunţă la autoritatea sa asupra
Cisiordaniei în favoarea Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei conform înţelegerii liderilor
arabi de la Rabat, din 1974. În Războiul din Golf din 1991, urmare a invadării Kuwait-ului de
către Iraq, I. rămâne neutră dar izolată de lumea arabă, pentru că o vreme a permis Iraqului să
se aprovizioneze prin portul Aqaba, economia statului haşemit având mult de pierdut. Statul:
este monarhie constituţională, regat ereditar. Puterea legislativă este exercitată de rege şi de
Adunarea Naţională (Senat şi Camera Reprezentanţilor); cea executivă de Consiliul de
Miniştri numit de Cameră. În 1991 o cartă naţională consacră pluralismul politic.