Analiza economico-financiară a societăţii Teraplast

1.1. Prezentarea societăţii Teraplast

S.C. Teraplast S.A. a fost pe piaţă din anul 1896 şi face parte din grupul Teraplast, cel
mai mare procesator de PVC din România şi unul dintre principalii producători de materiale
pentru piaţa instalaţiilor şi construcţiilor. Grupul s-a aflat constant în slujba clienţilor şi a
partenerilor săi, dedicându-se dezvoltîrii permanente a activităţii.
În 1992 Teraplast a luat fiinţă, prin divizarea Întreprinderii de Materiale de Construcţii
din Bistriţa, care deţinea secţiile de teracotă şi de prelucrare a maselor plastice.
În 1995 Teraplast înfiinţează, în asociere cu compania Rompetrol SA şi cu societăţile
franceze Gaz de France şi Socomo-Socotub, firma mixtă Politub, având ca profil de activitate
producerea şi distribuirea de tubulatură din polietilenă destinată instalaţiilor de distribuire a apei
potabile şi a gazelor natural.
Teraplast, în calitate de acţionar principal cu o participaţie de 17,9%, împreună cu alte
persoane fizice, pune bazele companiei Plastsistem, având ca obiect de activitate fabricarea de
produse injectate, tâmplărie PVC şi comercializarea de produse complementare portofoliului
Teraplast.
În 1998 se pun bazele grupului de firme TERAPLAST, al cărui fondator şi lider este
TERAPLAST GP.
În 2004 Compania investeşte peste 16 milioane de euro în dezvoltarea şi modernizarea
capacităţilor de producţie;Teraplast demarează producţia de ferestre cu geam termoizolant şi cu
profil pentacameral.
Teraplast a devenit acţionar majoritar cu o participaţie de 70,42% în compania
Plastsistem, care a fost reorganizată pentru a desfăşura activităţi de producţie de panouri
termoizolante cu miez de spumă poliuretanică.
În 2009 s-a finalizat construcţia şi utilarea tehnologică a fabricii de poliolefine.
Din 2013 Compania Teraplast îşi mută sediul social din Bistriţa în Parcul Industrial, dezvoltat de
Grupul Teraplast în extravilanul municipiului.
Teraplast a investit constant în dezvoltarea tehnologică, având în prezent capacitatea de a
furniza pe piaţa materialelor de construcţii soluţii moderne, eficiente şi inovatoare, precum
sistemele de scurgere, canalizare şi aducţiune, sistemele de amenajări interioare, sistemele de
tâmplărie termoizolantă sau sistemele de închidere exterioară cu panouri termoizolante.
Parcul Industrial are o suprafaţă totală de aproximativ 200.000 mp, din care 143.500
aparţin companiei Teraplast, 29.000 mp sunt în proprietatea subsidiarei Plastsistem, iar restul de
27.500 mp aparţin companiei Politub, membră a Grupului Teraplast. Grupul Teraplast este o
prezenţă puternică pe piaţa românească, iar planurile pe termen mediu prevăd o dezvoltare la
nivel regional.

1
 Pentru a diagnostica starea de performanţă şi echilibrul financiar al societăţii
TERAPLAST SA, vom apela la analiza economico-financiară a principalilor indicatori ai
acesteia.

1.2.Analiza structurii financiare a patrimoniului

ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ ALE ACTIVULUI

Aceasta analiză se axează în principal asupra a două rate:

- rata activelor imobilizate
- rata activelor circulante.

Rata activelor imobilizate

55,92 57,82

52,97

Rata activelor circulante

44,08 42,18

1 2
3

47,03

Pe baza datelor preluate din bilanţul financiar al societăţii analizate, am stabilit evoluţia
valorilor acestor rate pentru anii 2014, 2015 şi 2016.

RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE prezintă o evoluţie oscilantă pe întreaga perioadă

supusă analizei. Aceasta a înregistrat o valoare iniţială de 57,82 în anul 2014, după care
indicatorul a regresat pe parcursul celei de-a doua treimi a perioadei analizate, ajungând la 52,97
în 2015. În exerciţiul financiar aferent anului 2016, indicatorul de structură a activului evoluează
favorabil, înregistrând o majorare de 5,57% , până la valoarea de 55,92.

2
 Acest fapt arată că ponderea cea mai mare a activelor imobilizate a fost în anul 2014 , în
vreme ce valoarea anilor următori indică o pondere fluctuantă a activelor imobilizate la nivelul
totalului patrimonial.

Fiind o societate cu profil productiv, este necesară dotarea cu aparatură, instalaţii şi

echipamente specializate în acest sens, ceea ce evidenţiază faptul că din rândul activelor
imobilizate, ponderea cea mai mare revine imobilizărilor corporale.

RATA ACTIVELOR CIRCULANTE este caracterizată de asemenea de valori inconstante

în cursul celor trei ani supuşi analizei. Aceasta prezintă o evoluţie ascendentă în primă instanţă,
pornind de la 42,18 şi ajungând până la 47,03 în anul 2015, iar în ultimul an din perioada
analizată această rată înregistrează o scădere de 6,27% , până la o valoare de 44,08.

ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ ALE PASIVULUI

Pasivul patrimonial este analizat prin intermediul a şapte rate de structură:

1. Rata stabilităţii financiare

2. Rata autonomiei financiare globale

3. Rata autonomiei financiare la termen

4. Rata de îndatorare globala

5. Rata datoriilor pe termen scurt

6.Rata de îndatorare la termen

7. Rata creditelor bancare

3
1. RATA STABILITĂŢII FINANCIARE reflectă ponderea capitalurilor permanente in totalul
surselor de finanţare.

Rata stabilitatii financiare

100,00
85,88
80,00
65,03 68,39
60,00
Procent

Serie1
40,00
20,00

0,00
1 2 3

Anul

Analizând evoluţia acestui indicator pe baza graficului de mai sus se observă un trend
ascendent atingând în 2016 valoarea de 85,88 după ce avusese iniţial o valoare de 65,03.
Cresterea acestei rate în perioada 2014-2016 reflectă mărirea contribuţiei resurselor permanente
ale întreprinderii la acoperirea mijloacelor economice, cresterea acestei rate se poate aprecia ca
fiind favorabilă.

Rata autonomiei financiare globale

59,58
80,00
1
2
3

63,14

2. RATA AUTONOMIEI FINANCIARE GLOBALE reflectă o evoluţie ascendentă pe întreaga

perioadă analizată, majorându-se iniţial cu 5,97%, iar ulterior cu 26,7%. Acest fapt se poate
traduce prin creşterea surselor proprii folosite de entitatea analizată pentru a-şi finanţa
mijloacele economice.

4
 Rata autonomiei financiare la termen

3 93,15

Anul 2 92,32 3
2

1 91,62 1

90,50 91,00 91,50 92,00 92,50 93,00 93,50

Procen
t

3. RATA AUTONOMIEI FINANCIARE LA TERMEN are per ansamblu o evoluţie crescătoare.

Trendul ascendent ce caracterizează această rată echivalează cu apropierea Teraplast de pragul
de independenţă financiară.

Rata de îndatorare globala

3 20,00

2 36,86
Anul
1 40,42
1
0,00 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00
2
3
Procent

4. RATA DE ÎNDATORARE GLOBALĂ. Perioada analizată poate fi apreciată ca o perioadă de

regresie pentru acest indicator, întrucât valoarea acestuia descreşte până atinge valoarea minimă
de 20, înregistrată în anul 2016. Această situaţie este determinată de diminuarea datoriilor pe
termen scurt, ceea ce contribuie la o scădere a datoriilor totale.

5
 Rata datoriilor pe termen scurt

35,00 34,97
30,00
31,61

25,00

20,00

15,00 1
14,12 2
10,00
3
5,00

0,00
1 S1
2 Procent
3
Anul

5. RATA DATORIILOR PE TERMEN SCURT ilustrează ponderea datoriilor cu termen de

exigibilitate sub 1 an în totalul surselor întreprinderii. Evoluţia în sens decrescător a acestei rate
ilustrează pe de o parte scăderea datoriilor pe termen scurt, iar pe de altă parte îndepărtarea
entităţii analizate de o posibilă situaţie de dezechilibru financiar.

Rata de îndatorare la termen

100%

80%

60%
8,38 7,68 6,85
1
Procent

40%
2

20% 3

0%
1 2 3

Anul

6. RATA DE ÎNDATORARE LA TERMEN ilustrează dependenţa financiară a societăţii generată

de datoriile pe termen mediu şi lung ale acesteia. Pe baza graficului de mai sus se observă faptul
că acest indicator înregistrează o perioadă de regresie în intervalul 2014-2016, ca urmare a
creşterii capitalurilor permanente.

6
 Rata creditelor bancare

8,00

6,00

4,00

2,00

0,00
1 2 3
Serie1 7,73 7,13 6,41

7. RATA CREDITELOR BANCARE. Conform acestui grafic se diminuarea semnificativă a

creditelor bancare contractare de societatea analizată.

ANALIZA ECHLIBRULUI FINANCIAR

Un alt aspect vizat în cadrul analizei economico-financiare îl constituie modul în care se

realizează principalele echilibre financiare pe termen scurt şi pe termen lung ale întreprinderii
sau grupului de întreprinderi, prin intermediul unor mărimi cum ar fi:

 situaţia netă,
 fondul de rulment,
 necesarul de fond de rulment,
 trezoreria.

Anul 2014 2015 2016

127.629.69 154.333.80 187.102.49
1. Patrimoniu net 1 7 7
2. Fondul de rulment
financiar 15.447.864 37.698.420 70.059.761
3. Fondul de rulment
propriu 3.778.575 24.866.160 56.303.705
4. Fondul de rulment
imprumutat 11.669.289 12.832.260 13.756.056
5. Necesarul de fond de
rulment 11.990.360 26.597.087 59.369.788
6. Trezoreria neta 3.457.504 11.101.333 10.689.973

Pe baza datelor din tabelul de mai sus se poate face o analiză a evoluţiei fiecărui indicator în
perioada 2014-2016.

7
1. PATRIMONIUL NET prezintă o evoluţie ascendentă, înregistrând creşteri succesive ale
valorii de la 127.629.691 în anul 2014 la 154.333.807 în anul 2015, repectiv la 187.102.497 în
2016. De asemenea, faptul că valorile acestui indicator rămân pozitive semnifică o gestionare
sănătoasă a capitalurilor proprii.

2. FONDUL DE RULMENT FINANCIAR are o evoluţie ascendentă pe întreaga perioadă,

atingând o valoare maximă de 70.059.761 în anul 2016.

3. FONDUL DE RULMENT PROPRIU are, de asemenea, un trend ascendent, explicat prin

creşterea valorii capitalurilor proprii pe care entitatea le utilizează pentru a-şi finanţa
imobilizările de care dispune.

4. FONDUL DE RULMENT ÎMPRUMUTAT este caracterizat de aceeaşi evoluţie ascendentă a

celorlalţi 2 indicatori precedenţi, ajungând de la 11.669.289 la 12.832.260 în 2015, iar apoi la
13.756.056 în 2016.

5. NECESARUL DE FOND DE RULMENT creşte de la un exerciţiu financiar la altul,

înregistrând în finalul perioadei analizate la o valoare maximă de 59.369.788.

6. TREZORERIA NETĂ are o evoluţie fluctuantă, însă valorile înregistrate de aceasta nu sunt
negative, ceea ce ilustrează realizarea echilibrului financiar.

ANALIZA LICHIDITĂŢII ŞI SOLVABILITĂŢII

Un alt aspect important al analizei economico-financiare este reprezentat de capacitatea

de plată a întreprinderii, respectiv de solvabilitatea pe termen scurt. Aceste aspecte pot fi ilustrate
prin intermediul ratelor de lichiditate, cunoscute şi ca rate de trezorerie, respectiv prin
intermediul indicatorilor de solvabilitate.

Anul 2014 2015 2016

1. Lichiditatea generală 1,21 1,49 3,12
2. Lichiditate curentă 0,76 1,04 1,72
3.Solvabilitatea globală 2,47 2,71 5,00
4. Solvabilitatea generală 1,21 1,49 3,12

1. LICHIDITATEA GENERALĂ se majorează în perioada 2014-2016 , ilustrând în principal

faptul că lichidităţile sunt mai mari decât exigibilităţile potenţiale.

2. LICHIDITATEA CURENTĂ reflectă capacitatea entităţii de a-şi onora datoriile pe termen

scurt din creanţe şi disponibilităţi. Potrivit valorilor înregistrate în perioada analizată şi a faptului
că literatura de specialitate prevede o situaţie optimă doar pentru valorile cuprinse între 0,8-1, se
poate spune că entitatea analizată are o situaţie favorabilă.

3. SOLVABILITATEA GLOBALĂ indică posibilitatea acoperirii datoriilor totale cu active, iar

valoarea optimă presupune o valoare cât mai apropiată de 2. Pe baza datelor din tabel putem

8
aprecia ca favorabilă evoluţia acestui indicator întrucât valoarea este supraunitară în toate cele 3
cazuri.

4. SOLVABILITATEA GENERALĂ admite ca valoare minimă orice valoare ce variază între 1,2-
1,8. Evoluţia pozitivă a acestui indicator exprimă o valoare din ce în ce mai mare a activelor
circulante comparativ cu datoriile curente.

Masterand,

Constantinescu Monica Adela