Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.
Desertificarea...................................................................................................................................5
4. Perspective de viitor.........................................................................................................................22
Bibliografie...........................................................................................................................................26
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
Introducere
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
Ostilitatea este reluata in 1961 la Plenara CC al PMR. Ca urmare, prin HCM nr. 273 si
385 din 1962 se sisteaza plantarile, in continuare, a perdelelor forestiere de protectie a campului
si a cailor de comunicatie si se intrerupe orice activitate de cercetare stiintifica si de productie in
aceasta problema.
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
Dupa 40 de ani, este initiata in anul 2002 pentru prima data in Parlamentul Romaniei,
Legea perdelelor forestiere de protectie, conceputa pentru a realiza Sistemul national al
perdelelor forestiere de protectie in toata Campia Romana, Campia Tisei, Podisul Dobrogei,
dealurile subcarpatice si de-a lungul cailor de comunicatie din toata tara, pe areale foarte intinse
in vederea cresterii eficientei acestora pentru prevenirea si combaterea secetelor si a desertificarii
si pentru atenuarea schimbarilor climatice de la nivel regional si global.
Dupa sase ani a fost promulgat si noul Cod Silvic – Legea nr. 46 / 2008. In acest cod
silvic sunt prevazute o serie de facilitati pentru detinatorii de terenuri agricole care-si dau
acceptul ca pe o parte (o fasie) din terenul pe care-l detin sa fie infiintate perdele forestiere de
protectie. Suntem in 2011 si se constata ca exista foarte putine realizari in aceasta directie.
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
1. Desertificarea
Surse ale Organizaţiei Meteorologice Mondiale arată ca, anual, 40000 km de terenuri se
adaugă celor aflate deja sub influenţa deşertificării.
Datele climatice din ultimul secol relevă o încălzire progresivă a atmosferei şi o reducere a
cantităţilor de precipitaţii, care au devenit factori limitativi pentru creşterea, dezvoltarea şi
productivitatea culturilor, din anumite zone geografice ale ţării, în acelaşi timp factori puternic
restrictivi pentru alocarea şi folosirea resurselor de apă.
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
Dintr-o ţară temperat - continentală, România va deveni încet, dar sigur, una cu o climă
tropicală. Cum încălzirea globală nu iartă pe nimeni, mai ales că pînă la sfîrşitul acestui secol
ţara noastră va avea temperaturi medii mai mari cu pînă la 5 grade Celsius, România trebuie să
facă noilor schimbări climatice. În ultimii ani, ţara noastră a trecute prin perioade de secetă şi
inundaţii catastrofale, iar specialiştii susţin că aceste fenomene se vor amplifica în viitor. Atît
studiile Comisiei Europene, dar şi cele ale autorităţilor române arată că România se numără
printre primele şapte ţări comunitare care vor fi afectate de deşertificare în următorii 20 de ani.
Avînd în vedere că o treime dintre
judeţele României vor avea soluri aride în
următoarea perioadă, producţia agricolă a ţării se
va reduce cu 40% faţă de cea actuală.
„Deşertificarea face parte dintr-o ecuaţie cu multe
necunoscute, care se cheamă încălzirea globală,
căreia nu i-am dat mare atenţie şi se pare că a
venit momentul să ne trezim.
Unul dintre cele mai afectate judeţe din
sud este Doljul, unde fenomenul deşertificării,
semnalat de mai mulţi ani, este alimentat de
secetă, de solul nisipos, de fenomenul de deflaţie eoliană (spulberarea nisipului de vânt), dar şi
de defrişările masive. În zona Calafat – Poiana Mare – Sadova – Bechet – Dăbuleni şi fluviul
Dunărea, din sudul judeţului, peste 100 de hectare de teren au devenit aride, solurile nisipoase
având o tendinţă spre deşertificare. Din cauza fenomenului, zona a fost botezată „Sahara
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
Olteniei“. În ultimii trei ani, în zonă a fost calamitat un procent foarte mare de suprafeţe (între
50% şi 100%).
În consecinţă, şi pierderile de recolte au fost considerabile (între 73,8%, în 2001, şi
92,8%, în 2002).
Vestitele lubeniţe de Dăbuleni şi vestiţii gogoşarii de Mârşani vor deveni în curând doar
amintire pentru români. Terenurile din judeţul Dolj propice culturilor de lubeniţă şi gogoşari
devin pe an ce trece tot mai aride. Lipsa apei din sol, defrişările haotice şi temperaturile care
cresc de la o vară la alta au produs în sudul judeţului Dolj un fenomen îngrijorător de
deşertificare. Autorităţile spun că există o singură soluţie, şi aceasta o soluţie de compromis: în
locul culturilor autohtone să fie plantaţi măslini şi curmali.
“Valuri de nisisp”
Şoselele din zona sudul judeţului Dolj
au devenit un calvar pentru şoferi în zilele în
care bate vântul. Pentru localnici nu mai este
nimic neobişnuit, în ultimele luni, „valurile” de
nisip au luat totul în stăpânire. Pulberea aurie
vine de pe câmpurile care odinioară erau păduri.
Cu greu îţi dai seama că, pe muntele de nisip pe
care te afli, cândva erau plantaţi copaci.
Într-o vreme când la Bruxelles se discută despre efectele dezastruoase pe care încălzirea
globală începe să le aibă deja asupra ţărilor din Europa, sudul judeţului Dolj s-a transformat într-
un veritabil deşert, dupa ce, de o jumatate de secol, mai bine de 100.000 de hectare împădurite au
fost defrişate fără milă. Efectele dezastrului conturant încă de acum câţiva ani, nu au întârziat să
apară.
Cea mai afectată regiune este cuprinsă între Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet,
Dăbuleni şi Dunăre. Zona, în suprafaţă de 104.600 de hectare, seamănă din ce în ce mai mult cu
un veritabil deşert. „Au existat mii de hectare de plantaţii pomicole şi viticole în zonele
Dăbuleni, Tâmbureşti şi Sadova care menţineau un teren stabil.
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
Ce e de facut?
Pana acum singurele masuri luate sunt legate de impadurire. In contextul mai amplu al
incalzirii globale, un factor deosebit de agravant pentru modificarea climei Doljului au fost
despaduririle masive. Daca in 1970 padurile ocupau 12 la suta din suprafata judetului, in prezent
ele nu depasesc 7 la suta din intinderea lui.
Un alt remediu este o retea buna de irigatii, care, cel putin in Dolj, lipseste.
Problema desertificarii solului Olteniei a fost luata in serios abia in 1977, cand, prin HG
nr. 876, au fost preluate 1.291,78 ha de terenuri degradate, in vederea impaduririi. Numai ca
actiunea in sine a inceput abia in 1988 si a fost finalizata tocmai in 2002. Prin alte acte normative
au mai fost preluate suprafete de sol desertificat, care au fost sau urmeaza sa fie impadurite.
Insa acestea abia daca depasesc, in total, cinci mii de hectare, in timp ce suprafata cu
probleme depaseste 104 mii de hectare.
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
Paradoxal, Dunărea curge liniştită nu departe, fără să deranjeze, însă, nisipurile care au luat
în stăpînire cele 104.600 de hectare întinse între localităţile Dăbuleni, Bechet, Sadova, Poiana
Mare şi Calafat. Pădurile Doljului reprezintă 8% din suprafaţa totală a judeţului, continuând să
fie tăiate fără milă, mai ales când se apropie iarna şi lumea are nevoie de lemne pentru încălzire.
În ultimii 30 de ani, proporţia suprafeţelor împădurite s-a redus aproape la jumătate. Aici,
pădurile de salcâm plantate înainte de 1990 pentru fixarea dunelor au fost tăiate după retrocedări
de către actualii proprietari de terenuri. Conform ultimelor cercetări specialiştii apreciază că în
mai puţin de 50 de ani situaţia poate deveni dramatică, implicând pierderi însemnate în
agricultura şi zootehnia judeţului. Reîmpăduririle ar putea dura peste 20 de ani. În plus, alte
9.000 de hectare de pădure au fost defrişate între Sadova şi Corabia pentru sistemele de irigaţii.
Peste 100.000 de hectare de teren din sudul Doljului au devenit aride din cauza defrişărilor
masive de pădure. Tăierile iraţionale determină amploarea catastrofelor naturale. Specialiştii
silvici spun că atunci când plouă, pădurile sunt precum un burete. Acestea absorb apa şi
împiedică formarea torenţilor pe versanţi. Exploatarea produselor lemnoase ale pădurilor se
poate face numai în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi cu respectarea
normelor privind termenele, modalităţile şi perioadele de recoltare şi transport a materialului
lemnos, emise de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultură, pe baza actelor de
punere în valoare, întocmite de proprietarii sau deţinătorii cu orice titlu de păduri.Cota de tăiere
de material lemnos din pădurile particulare din Dolj este de peste 26.000 de metri cubi.
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
Dacă în urmă cu 30 de ani pădurile ocupau 12% din suprafaţa judeţului, în prezent ele nu
depăşesc 8% din întinderea lui. Problema deşertificării a fost luată în serios prima dată în 1977,
când s-a decis împădurirea a peste 1000 ha de teren. Acţiunea în sine a început abia în la sfârşitul
anilor ’80 şi afost finalizată tocmai în 2002. Din cauza defrişărilor masive de pădure peste
100.000 de hectare de teren din sudul Doljului, în trecut cultivabile, au devenit aride. Cele mai
mari probleme au apărut în arealul cuprins între localităţile Calafat - Poiana Mare - Sadova -
Bechet - Dăbuleni şi Fluviul Dunărea, care are o suprafată de 104 600 de hectare. Acest lucru
presupune în primul rând schimbarea culturilor agricole, dar poate şi a obiceiurilor, a
vestimentaţiei, a modului de viata. Procesul de aridizare a început de mult. Agenţia Regională
pentru Protecţia Mediului Craiova a confirmat că seceta şi alte fenomene pedoclimatice
favorizează deşertificarea judeţului Dolj. Verile cu temperaturi din ce în ce mai insuportabile din
ultimii ani sunt doar o mostră din felul în care se va schimba clima datorită gradului mare de
deşertificare. Numai că modificarea temperaturilor atrage după sine o întreagă serie de procese.
Sadova este una dintre comunele în care au apărut cele mai mari probleme înultimul timp.
Prezenţa unor soluri nisipoase care nu reţin apa imprimă părţii sudice a Doljului, zona Sadova-
Dăbuleni, caracterul de zona semiaridă, cu accente de aridizare (adâncirea nivelului freatic) şi
chiar de deşertificare, arată specialiştii. Din acest motiv zona a fost supranumită„Sahara
Olteniei”.
Tăierea ilegală a pădurilor este un alt factor care a contribuit la schimbările climatice din
judeţul Dolj şi mai ales în zona Sadova-Dăbuleni. Tăierile ilegale cresc de la an la an ca dovadă
ca în anul 2010 pagubele produse au fost în valoare de 697 428 lei, în timp ce în anul 2007
acestea au însumat valoarea de 208 453 lei de aici se ajunge la concluzia că acest fenomen este
departe de a se afla sub controlul autorităţilor.
nivelul scăzut al veniturilor locuitorilor din zonele afectate cu tăieri ilegale, fapt ce a
determinat căutarea de surse de venituri pe seama pădurilor;
nefinalizarea cadastrului general şi a publicităţii imobiliare, ceea ce permite circuite
de tranzacţionare a terenurilor forestiere/masei lemnoase pe picior cu sustragerea de la
prevederile legale privind administrarea sau asigurarea de servicii în regim silvic;
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
Potrivit Ministerului Agriculturii, în topul defrişărilor abuzive din regiunea Olteniei se află
Doljul cu 5.230 ha.
Ultimele studii au arătat că în Câmpia Olteniei frecvenţa anilor cu recolte slabe, ca efectal
secetelor, este cuprinsă între 36% şi 39%, iar unul dintre factorii deşertificării este scăderea
dramatică a suprafeţelor împădurite. Pentru oprirea sau diminuarea fenomenelor negative
menţionate, se impun măsuri ferme de stăvilire a defrişărilor de orice fel şi de creştere a
suprafeţei acoperite cu vegetaţie forestieră. Această creştere poate fi realizată, în principal, prin
împădurirea unor terenuri degradate şi aunor terenuri marginale, inapte pentru o agricultură
eficientă, precum şi prin crearea de perdele forestiere de protecţie a câmpurilor agricole, a
cursurilor de apă şi a căilor de comunicaţie, pentru protecţia antierozională a terenurilor în pantă
etc
Concluziile specialiştilor români şi europeni sunt identice – dacă pe parcursul ultimului secol
temperatura medie în România a crescut cu 0,5 grade, sudul ţării “beneficiază” de 0,8 grade în
plus. Ploile sunt din ce în ce mai rare – în anumite locuri, precum “Sahara Olteniei”, nu cade nici
o picătură de apă pe perioade tot mai mari de timp. De altfel, seceta este prezentă în aceste locuri
cel puţin un an din trei, sleind şi mai mult sărăcăcioasa pînză freatică, aflatà, în plus, si la foarte
mare adîncime. Şi totuşi, puiul de deşert nu s-ar fi “dezvoltat” într-atît fără mîna de ajutor dată cu
generozitate de locuitorii acestei zone predispuse la ariditate.
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
deoparte. În ultimii doi ani, în “Sahara Olteniei” au fost plantaţi salcami pe nu mai puţin de 3 mii
de hectare. Chiar dacă, însă, împăduririle ar progresa într-un ritm mai susţinut, deşertificarea
sudului Olteniei a devenit deja un proces ireversibil, avertizează specialiştii. Cu toate acestea, o
dezbatere realà pe această temă întîrzie să apară, deşi ni se spune că, spre 2015-2025, nisipurile
ar urma să ameninţe întreg sudul României : Dobrogea, sudul Moldovei, al Munteniei, al
Olteniei, precum şi sud-est-ul Banatului, adică în jur de 10 judeţe.
Există însă şi români pentru care încălzirea climei şi înaintarea nisipurilor e un motiv de
bucurie – în primul rînd, cultivatorii de pepeni din Oltenia, care au obţinut în ultimii ani recolte
record. România nu priveşte însă singură spre deşert, ci alături de douăzeci de alte state membre
ale UE, mai ales ţări din sud care suportă consecinţele secetelor prelungite şi ale degradării
solului.
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
măsurarea diametrelor arborilor şi înălţimilor din suprafeţe standard de probă de 200 m şi s-a
calculat volumul arboretului care s- extins la suprafaţa standard de 1 ha.
Cercetarile au fost facute în raza Ocolului Silvic Segarceea şi Ocolul silvic Sadova în
unităţi amenajistice în care arboretul avea diferite caracteristici structurale.
Parcelele au fost alese din amenajamentele silvice şi din observaţii în teren astfel încât să
fie omogene structural, sub raportul productivităţii şi să aiba vârste diferite astfel încat sa fie
acoperit un ciclu de producţie ( repectiv 30 ani pentru salcâm, 40 ani pentru plopi , 25 ani pentru
salcioara).
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
Măsurătorile efectuate au arătat că un hectar de pădure poate filtra o cantitate de cca 50-70
tone praf / an. În timp de iarnă perdelele formate din foioase au numai 60% din efectul
manifestat în timpul verii.
Prin introducerea unor astfel de perdele forestiere de protecţie a câmpului se reduc mult
consecinţele secetelor, furtunilor de praf, eroziunii solului, atât asupra culturilor agricole, cât şi
asupra aşezărilor umane, obiectivelor economico-sociale şi căilor de comunicaţie.
Reducerea poluării gazoase. Reţinerea noxelor gazoase de către vegetaţia forestieră
se face direct prin procesul de metabolism şi indirect prin modificarea unor factori
climatici, în special viteza vântului şi turbulenţa aerului. Gazele toxice din
atmosferă (oxizii de sulf, de azot, compuşii fluorului sau clorului, hidraţii de carbon
etc.) pătrund în ţesuturile vegetale, intră în reacţie cu substanţele metabolizate de
plantă şi se acumulează în ţesuturile lemnoase.
Ridicarea gradului de ionizare a aerului. Datorită unui potenţial bioelectric încă
nedeplin elucidat, arborii emit prin frunze şi ramuri electricitate, ridicând gradul de
ionizare a aerului înconjurător.
Ionii grei proveniţi din activităţile industriale găsindu-se în concentraţii mari în atmosferă
influenţează negativ respiraţia oamenilor, provoacă oboseală şi slăbesc vederea. În schimb
ionii negativi uşori, produşi de vegetaţia forestieră, acţionează favorabil asupra organismului
uman, ameliorând activitatea cardiovasculară. Concentraţii notabile de ioni negativi au fost
găsite sub coroanele următoarelor specii: stejar brumăriu, stejar pufos, stejar roşu, ulm de
Turkestan etc.
Reducerea zgomotelor de catre arbori şi arbuşti. Zgomotele produse de mijloacele
de transport ca şi de unele activităţi agro-industriale specifice pot atinge uneori
intensităţi şi frecvenţe supărătoare şi chiar dăunătoare pentru organismul uman,
constituind poluarea fonică. Propagarea undelor sonore este influenţată de
temperatura aerului, direcţia vântului şi prezenţa diferitelor obstacole.
Arborii şi arbuştii au însuşirea de a reduce nivelul acestor zgomote, slăbind
oscilaţiile sonore în momentul trecerii lor prin ramuri sau frunziş, prin faptul că
posedă o rezistenţă acustică mult mai mare decât a aerului. Coroanele arborilor şi
arbuştilor reflectă şi dispersează aproape 75% din energia sonoră, iar restul de 25%
îl absorb.
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
Rândurile marginale sunt conduse sub forma de gard viu dens, fiind constituite din specii
arbustive decorative sau gladita tunsa în partea dinspre vânt.
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
Latimea perdelei se stabileste în functie de cantitatea maxima de zapada care poate înzapezi
calea în locul respectiv (cantitatea maxima acumulata la adapostul panourilor pe o lungime de un
metru de traseu), cu luarea în considerare a categoriei de perdele propuse a se folosi (partial sau
total acumulatoare) si a distantei acesteia de la cale.
4. Perspective de viitor
Producțiile agricole în zonele din estul și
sudul țării sunt de ani buni diminuate din
cauza condițiilor naturale potrivnice, seceta
fiind fenomenul care se manifestă din ce în
ce mai frecvent în ultimii ani.
Măsurile necesare pentru reducerea
efectelor secetei şi pentru prevenirea şi
combaterea deşertificării şi degradării
terenurilor, pe termen scurt, mediu şi lung:
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
Pe de altă parte starea actuală precară a perdelelor forestiere din Dolj (brăcuite, arbori în
declin, regenerare foarte întârziată) reduc încrederea că perdele reprezintă o soluţie optimă de
gospodărire a terenului. Din considerente de ordin legal (cadastru) şi tehnico-economic (lipsa
recoltei propriu-zise de lemn sau alte produse ale pădurii), se recomandă ca aceste perdele
forestiere să nu fie integrate înfondul forestier naţional. Aceste lucrări pot fi finanţate din fonduri
structurale UE (PNDR), Fondul de Mediu şi Fondul de Ameliorare a Fondului Funciar. In cadrul
măsurii Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale trebuie să identifice căile optime
pentru :
dezvoltarea şi implementarea unui sistem de compensaţii acordate producătorilor
agricoli pentru pierderile produse prin instalarea perdelelor;
identificarea priorităţilor pentru înfiinţarea perdelelor forestiere, în regiunile/judeţele
cel mai mult afectate de de factorii climatici dăunători;
identificarea soluţiilor optime de administrare şi gospodărire a perdelelor, pe bază
decriterii sociale, economice şi ecologice;
introducerea în sistemul naţional de perdele şi a structurilor de tip pomicol, prin
utilizarea speciilor de pomi şi arbuşti fructiferi, de mare interes economic pentru
proprietarii de terenuri
reconstrucţia perdelelor de structurate în cadrul unui program de refacere a perdelelor
din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor, pe următorii zece ani.
Programul de refacere va include o componentă de stimulare a sprijinului din parte
autorităţilor şi comunităţilor locale, precum şi a altor factori interesaţi, şi se va ajusta cu
programele de dezvoltare locale şi regionale
Mijlocul cel mai eficace și eficient pentru atenuarea pierderilor de apă din sol și sporirea
recoltelor îl reprezintă crearea perdelor forestiere de protecție.
”Deşi avem legislaţie în domeniu, şi mă refer la două hotărâri de Guvern din 2004 și 2006, care
conţin prevederi asemănătoare, nu s-a făcut nimic până acum. Mereu a fost problema terenurilor.
Dar, prin exproprierea acestora şi identificare altor terenuri, se pare că avem o şansă reală
de a crea perdele forestiere de-a lungul drumurilor naţionale. Anul trecut, după discuţii cu
Consiliul Judetean Olt, s-a stabilit să se realizeze 63 ha de perdele forestiere de protecţie a
câmpului pe raza localităţii Urzica.
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
În toamna lui 2010 s-au plantat 23 ha iar în primavara anului 2011 s-au mai plantat 24 ha.
Restul de 16 ha de perdele forestiere vor fi realizate în toamna acestui an, ca urmare a renunţării
cetăţenilor la terenuri”.
Prin Legea nr.289/2002 privind perdelele forestiere s-a prevazut infiintarea la nivel
national a Sistemului national de perdele forestiere.
Noua lege declara ca propritate nationala realizarea Sistemului national de perdele forestiere. In
acest sens, se prevede ca Sistemul national de perdele forestiere este de utilitate publica.
Necesitatea infiintarii perdelelor forestiere de protectie se fundamenteaza pe baza de studii
intocmite de institute de cercetare silvica, ale caror servicii se achizitioneaza in conditiile
legislatiei privind achizitiile publice.
Actul normativ cuprinde ample precizari referitoare procedura de expropriere in vederea
infiintarii perdelelor forestiere de protectie, documentele necesare pentru realizarea exproprierii,
documentatiile tehnico-economice de realizare a perdelelor forestiere de protectie.
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
27
January 1,
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
2012
Bibliografie
3. Articole din presa privind distrugerea pădurilor : “Ne pleacă pădurile! România secolului
XXI şi spectrul deşertificării”, Acad. Mircea Malita, Meridiane Forestiere;
5. 2002. Legea nr. 289 privind perdelele forestiere de protecţie. Monitorul oficial, partea I,
nr.338.
7. ICAS Bucuresti.
27