ELEMENTE DE PROZODIE

Prof. Iepure Iulia Veronica, Școala ,,Axente Sever”, Aiud

DOMENIUL DE CONȚINUT: LECTURĂ

COMPETENȚE GENERALE ȘI SPECIFICE:
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri:
2.1. Corelarea informațiilor explicite și implicite din textele literare (...);
2. 3. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative și critice pe marginea unor texte diverse;
2. 5. Identificarea strategiilor de lectură, a volumului și a diversității materialelor citite.

4. Utilizarea corectă, adecvată și eficentă a limbii în procesul comunicării orale și

scrise :
4. 1. Utilizarea structurilor sintactice și morfologice de bază ale limbii române standard
pentru ințelegerea și exprimarea corectă și precisă a intențiilor comunicative ;
4.4. Utilizarea deprinderilor dobândite pentru monitorizarea corectitudinii comunicării, prin
raportarea la normă.

ACTIVITATE DE SPARGERE A GHEȚII

Cadrul didactic propune spre vizionare un filmuleț conținând un cântecel pentru copii, care
poate servi ca punct de plecare în activitatea didactică. Elevii pot remarca rima, ritmul etc.
https://www.youtube.com/watch?v=TChlsIrDoA4

I.
II.
Parte teoretică
PROZODIE : parte a poeticii care studiază versificația. Ea include :
1. Versul : un rând dintr-o poezie
OBS – versurile albe sunt cele lipsite de rimă și sunt specifice poeziei moderne.
2. Strofa : este o grupare de versuri unite prin înțeles, ritm, rimă.
Strofele diferă după numărul versurilor pe care le conțin:
- Monovers = strofă alcătuită dintr-un singur vers
,,Dogoare,” (Vară de L. Blaga).
- Distih = strofă alcătuită din două versuri
„Iubirea noastră a murit aici,
Tu frunză cazi, tu creangă te ridici...”
(Între două nopți de T. Arghezi)
- Terțet sau terțină = strofă alcătuită din trei versuri
,, Sărmanul suflet cearcă și nu știe
Ce ton să prindă, ce cuvânt s-aleagă,
Căci toate-l cheamă, strigă si-l îmbie”
( Terține de Șt. O. Iosif)
- Catren = strofă alcătuită din patru versuri
,,Doamne fă-i bordei în soare,
Într-un colț de țară veche,
Nu mai nalt decât o floare
Și îngust cât o ureche.”
(Cântec de-adormit Mitzura de T. Arghezi)

3. Rima: potrivirea sunetelor de la sfârșitul versurilor începând cu ultima vocală

accentuată.
Într-un catren (strofa alcătuită din patru versuri) poate fi:
- rimă împerecheată, când primul vers rimează cu al doilea și al treilea
cu al patrulea (a a b b)
Exp. ,, Codrule, codruțule,
Ce mai faci drăguțule.
Că de când nu te-am văzut
Multă vreme a trecut.” (Revedere de Mihai Eminescu)
- Rimă încrucișată (sau alternantă) când primul vers rimează cu al treilea și al
doilea cu al patrulea (a b a b).
Exp. ,, Lung își flutură spre vale,
Ca-ntr-un nimb de glorie
Peste șolduri triumfale
Haina iluzorie.” (Rapsodii de toamnă de G. Topârceanu)
 - Rimă îmbrățișată, când primul vers rimează cu al patrulea și al doilea cu al
treilea (a b b a).
Exp. ,, Peste vârfuri trece lună
Codru-și bate frunza lin
Dintre ramuri de arin
Melancolic codrul sună.” (Peste vârfuri de M. Eminescu)
Aceste rime sunt specifice, pe de o parte, literaturii culte, si pe de altă parte, poeziei
tradiționale. Poezia modernă, de regulă, nu respectă rima. Despre aceste poezii se spune că au
versuri albe.
Exp. ,,Nu poţi să smulgi din aer
Al mierlei cântec spus.
De vorba mamei gura-mi
S-o depărtezi nu poţi.
Nu poţi din ape smulge
Un soare oglindit.
De mine chipul mamei
Să îl desparţi nu poţi.” ( Versuri albe de Grigore Vieru).
Rima mai poate fi variată (amestecată) atunci când în același text apar mai multe tipuri de
rimă.
Rima imperfectă apare atunci când se realizează doar pentru două versuri rimele din catrene,
iar celelalte două versuri nu rimează.
Măsura reprezintă numărul silabelor dintr-un vers. Ea poate fi:
- scurtă (până la 9 silabe inclusiv), specifică literaturii populare,
- lungă (de la 10 silabe în sus), specifică literaturii culte,
- egală, specifică poeziei tradiționale,
- inegală, specifică poeziei moderne.
!!! Conform noii Programe școlare, ritmul trebuie cunoscut doar intuitiv de către elevii clasei a VI-a.
Prin urmare, informațiile despre ritm sunt detaliate doar pentru o mai bună înțelegere a acestuia.

Ritmul este dat de succesiunea regulate și armonioasă a silabelor accentuate și neaccentuate

dintr-un vers. Prin repetiția ordonată a accentelor, versurile se seamănă cu o muzică.
Piciorul metric este o structură de două sau trei silabe, dintre care una accentuată, structură
care, prin repetare, realizează ritmul.
Determinarea ritmului unui text literar se realizează în felul următor:
- se desparte în silabe un vers (de obicei primul vers)
- se marchează fiecare silabă pe care cade accentul,
- se precizează silabele pe care cade accentul,
 - se împarte succesiunea de silabe în structuri de câte două sau câte trei, pentru ca
accentul sa cadă ritmic.
Ritmuri cu piciorul metric bisilabic:
a. Ritmul trohaic= succesiunea de trohei, picioare metrice din două silabe, dintre care
prima este accentuate
,, Din văz-duh cum-pli-ta iar-nă cer-ne no-rii de ză-pa-dă”
/- - / - / - / - / - / - / - - /
B. Ritmul iambic= succesiunea de iambi, picioare metrice din două silabe, dintre care a
doua este accentuate
,, A fost o-da-tă ca-n po-vești. A fost ca nici-o –da-tă”
- / - / - - / - / - / - / - / -
Ritmuri cu picior metric trisilabic:
- Dacticlic (/ - -), ( exp.,, Mihnea încalecă, calul sau tropotă”)
- Amfibrahic (- / -), (exp. ,, Pe vodă-l zărește că-la-re tre-când”)
- Anapest (- - /). (exp. ,, Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate”)

Parte practică
Citește cu atenție poezia Secretul de Ana Blandiana și răspunde
apoi cerințelor date mai jos:
,, Aseară după ce înnoptase tare,
Am descoperit ceva extraordinar:
Arpagic are în fiecare
Ochi câte un felinar.

Ziua nu se vede nimic

Și cine-ar putea bănui că
Mustăciosul domn Arpagic
Este dotat cu centrală electrică?

Sau poate că o fi găsit un mod

Mai ieftin de-a produce lumină și
I s-o fi părut mai comod
Să funcționeze pe bază de baterii;
 Dar, cum se întunecă, își aprinde ușor
Reflectoarele gălbui (de ceață),
Căci, am aflat, are un commutator
În lăbuța dreaptă din față;

Și luminează întunericul îndeajuns

Să nu i se mai pară noapte,
Pentru că are un comutator ascuns
Și în lăbuța stânga din spate.

Oricum e clar ca întunericul n-are

Niciun secret pentru el:
La miezul nopții pleacă la plimbare
Să miroasă flori de mușețel. (...)”
Cerințe:
1. Cine e protagonistul întâmplărilor din text? 0,5 p.
2. Transcrie versul care face referire la o însușire fizică a motanului. 0,5 p.
3. Ce simț are mai dezvoltat pisicul mai mult decât alte vietăți? 1p.
4. Când pleacă Arpagic la plimbare și de ce? 1p.
5. Ce fel de strofe apar în poezia Secretul ? 1p.
6. Care este rima primei strofe a poeziei? 1p.
7. Stabilește tipul ritmului din versul: Ziua nu se vede nimic. 2p.
8. Care este măsura primelor două versuri ale poeziei? 1p.
9. Ți-a plăcut poezia? Dacă ai și tu un animal preferat prezintă-l în scris, în 5-10 rânduri.
2p.