Abdomen

La exterior limita craniala = o serie de repere care corespund aperturii toracice caudale. Aceasta limita
porneste ventral de la apendicele xifoid, marg inferioara a arcului costal, ajunge dorsal, pe marg inf
coasta 12 pana la vf apof spinoasa T12. Limita la supraf ditre abd si pelvis – vf apof spinoasa L5, de o
parte de alta creasta coxala, vizibila ca un sant transversal intre musculatura abdominala si cea pelvina,
se continua ventral cu plica inghinala, tuberculul pubic si marg superioara a simfizei pubiene. La interior,
limitele se intind mai mult, atat in sens cranial si caudal – pe de o parte, datorita formei si poz
diafragmului, cav abdominala proemina adanc in torace.

Diafragma = m inspirator, formatiune muculo aponevrotica mobila. Linia craniala a cavitatii abdominale
= bolta diafragmei, la dreapta are convexitatea max – sp 4 intercostal, linia medioclacv, la stanga –
cartilajul coasta 5, pe linia medioclav. In inspiratie, diafr coboara, limita ei superioara este la dreapta la
marg superioara a cart coastei 6, la stanga in spatiul intercostal 6. Centrul tendinos se proiecteaza in
expiratie la T10, iar in inspiratie la marg inf a lui T12.

Limita inferioara : stramtoarea sup a micului bazin: aditus pelvis. Aceasta este delimitata de o linie – mijl
promotoriului, merge pe marginile aripilor sacrale, se cont de a lungul coxalului pana la simfiza pubiana.
Cavitatea abdominala patrunde pana in bazin – se poate vorbi de o cavitate unica = abd-pelvina. Pelvisul
– inchis inferior de un perete mobil = diafragma pelvina (musculara) = muschiul ridicator anal si muschiul
coccigian si de diafragma uro-genitala, o diafr musculo-aponevr, situata caudal. Formata din aponevroza
urogenitala si mm transversi ai perineului. Aceaste diafragme delimiteaza orificiile pt aparatele de
eliminare. Orificiile - Sufcient de rezistente la impingerea care se exercita pe planseu la efort sau la fc
care implica cresterea pres abdominale. Peretii musculo-aponerv se intind intre un cadru osos sup mobil
si unul inferior format din limita sup a pelvisului osos. Aceste 2 inele osoase sunt solidarizate post si
median de coloana vertebrala. La acest nivel, coloana are lordoza lombara, care proemina adanc in
abdomen.

Peretii abdomenului : constituiti din 2 sisteme musculare: un sistem longitudinal: o comp dorsala +
ventrala, si unul transverso oblic. Sist long componenta dorsala = m psoas si……. Comp longitudinala
ventrala = rectus abdominus. Sistemul trans-oblic – in partea laterala, reprez de 3 mm lati: OE, OI,
TA(mai profund).

Regiunile abdomenului: trasate la supraf peretilor antero-lat ai abdomenului, se localizeaza zonele

dureroase, leziuni, relatia topografica intre organele interne abdominale si peretele extern al abd.

Peretele ant-lat: 9 regiuni, odata patrunse in practica clinica au fost pastrate in anatomia topografica. 9
cadrane se delimiteaza prin tragerea a 4 linii conv: 2 vert si 2 oriz. Verticale: dr, stanga, pornesc cranio
caudal, din reg medio-clav, pana la plica inghinala. Acestea sunt definite ca pornind de la extrem ant a
coastei 10 pana la tubercului pubic, paralel cu marg laterala a m drept abdominal = linie pararectala.
Liniile orizontale: una craniala, una caudala. Linia craniala uneste la baza toracelui extremitatile
anterioare ale coastelor 10 , linia caudala uneste punctele cele mai inalte ale crestelor iliace –
supracrestala – aceasta uneste cele 2 spine iliace antero superioare.

Aceste linii conventionale delimiteaza cele 9 cadrane ale per ant-lat abdominal,.

Reg mediane sunt:

Epigastrica, ocupa o arie triunghiulara, cu baza pe linia care uneste extremitatile ant ale coastelor 10, iar
laturile sunt reprez de rebordurile costale.

Reg ombilicala: arie dreptunghiulara, in centrul caruia – ombilic. Caudal = portiunea mijlocie aliniei
dintre cele 2 SIAS, lateral liniile pararectale.

Reg hipogastrica: inferior simfiza pubiana, superior port mijlociei a ….., lateral liniile pararectale.

Reg hipocondrica: sup-linia care marcheaza proiectia diafragmului, in jos rebordurile costale – nu
cuprinde numai peretele muscular al abdomenului, integreaza si o parte din per toracic. Dat boltii
diafragmului – peretele cav abdominale ia raport cu regiunile pleuro pulmonare.

Placi penetrante in aceasta regiune – acestea pot interesa orga bd + toracice.

Regiunile laterale : superior si inferior delimitate de cele 2 linii orizontale, intern de linia parareclata,
lateral planul tangent la corp.

Reg inghinale – delimitatea inf de linia bispinoasa, intern de linia pararectala, inf de plica inghinala care
separa cav abd de coapsa.

Etaj superior : Etaj supramezocolic al cav peritoneale

Etaj mijl de inferior : etaj inframezocolic al cav peritoneala.

Dupa asezarea si intinderea mm, per lateral : reg ant : mm drepti abdominali, reg lat – mm lati, intinsi de
la marg m DA pana la mm spinali. Reg laterala = costo-iliaca. Reg inghinala – deasupra caruia se gaseste

Per ant-lateral : musculo aponevrotica, alcatuit din derivatele celor 3 paturi musculare primitive ale tr:
patura externa : oblic infero-medial si continua mm intercostal extern(m oblic extern – pe fata
externoasa a ultimelor 8 coaste, prin 8 digitatii care alterneaza cu cele ale dintatului anterior si cu cele
ale latissimus dorsi. Linia de insertie este oblica in jos, coresp unui sant. Port carnoasa a m nu depaseste
SIAS, iar linia care uneste SIAS cu ombilicul este …. Fibrele post se insera pe ultimele 2 coaste, coboara
vert pe coasta iliaca, fibre mijl si anterioare si cont cu aponevroza, care se insera inferior de coxal si
medial pe linia alba. Insertiile inf: SIAS, fascia iliaca, fibrele care adera la marg mediala a fasc iliace iau
partea la form arcului ilio pectineu – separa lacuna musc de cea vasculara. …se ins pe linia pectineata a
pubisului – lig lui Gimbernat/lacunar. Cateva fibre trec pe partea opusa = lig reflex = stalp post al orif
superficial al canalului inghinal. Alte fibre se insera pe tuberculul pubic, de la SIAS la tubercului pubic,
acestea formeaza lig inghinal – convex in jos.
Pielea se fixeaza de lig inghinal prin tractusuri fibroase = lig lui…. In partea infero-interna a ponevrozei
OE = orif inghinal superficial, fibrele aponevrozei condensate supero-medial = crus medialis, se insera pe
simfiza pubiana, cele infero-laterala =crus lateralis,se insera pe tuberculul pubic. Intre cei 2 stalpi se
gasesc fibre arciforme/ intercrurale – se continua cu fascia spermatica externa, inveleste m cremaster.

Insertiile mediale se fac pe linia alba.

Patura mijlocie – m OI – aponevroza lui. M DA se afla in acelasi plan. OI este mai mic, are fibre orientate
oblic in sus si medial, originea pe jum externa a lig inghinal, pe creasta iliaca si pe port inf a aponevrozei
toraco-lombara, Insertiile: fibrele post pe marg inferioara a arcurul costal, OI = un muschi subcostal.
Fibrele mediale – linia alba, cele laterala – pe creasta pubica – tendon conjunt (+teaca trans abdominal).
Unele fibre inferioare coboara de-a lungul funicului spermatic = m cremaster. M DA este constituit ca o
fasie longitudinala, de la cart coaste 5, 6, 7, xifoid, pana la creasta pubelui. Are 3 intersectii tendinoase
transversale, o intersectie sup = la vf xifoidului, mijlocie – la dr taliei, inf – ombilic. Intersectiile tend
adera de foita ant a tecii dreptului, impreuna cu linia alba – puternic schelet fibros de tractiune si
solidarizare a m lati.

M piramidal – inconstant, triunghiular, in teaca m DA.

Transversul abdominal – patura m-aponevrotica interna, este un m care isi are originea pe jum lat a lig
inghinal, pe cele 2/3 ant ale crestei iliace, aponevroza lombara si pe fetele interne ale ultimelor 6 coaste,
dpin digitatii care alterneaza cu digitatiile m diagragmei. Singurul muschi care inchide total spatiul toraco
abdominal. Craniale – directie oblic ascendenta, cele caudale – oblic descendente si caudala. Ant-medial
se cont la niv liniei semilunare Spigel, o aponevroza care se insera pe linia alba. Fibrele acestei
aponevroze se curbeaza infero-intern – tendonul conjunct care se insera pe creasta pectinee.

Fiecare muschi lat abdominal are o port musculara, continuata ant si posterior cu o fascie sau
aponevroza. Toti cei 3 mm lati ai abdomenului, au cate o aponevroza anterioara, se insera medial pe
linia alba. M transvers abdominal are si o aponevroza posterioara, in timp de OE si OI se continua dorsal
printr-o fascie conjunctiva, care adera la aponevroza transversului. Suprapunerea port musculare ale
celor 3 mm lati lasa posterior o zona aponevrotica fasciala, in dreptul careia se gaseste patratul lombar si
mm spinali. O zona fasciala ant – pt m DA. Port mediale formeaza teaca m DA. Port inferioare ale
aponevrozelor sunt strabatute infero- medial de funiculul spermatic. Fiecare patura musculara este
intarita intr-o teaca conjunctiva perimusculara. Peretele musculo-aponevrotic este invelit la suprafata de
o foita conjunctiva care este fascia parietala externa/exoabdominala, care apartine fasciei superficiale a
organismului. In profunzime, patura musculara este captusita de o fascie parietala
interna/endoabdominala – are mai multe portiuni topografice: Fascia transversalis( in m TA), fascia
lombara (in dreptul m patrat lombar), fascia iliaca(m psoas iliac). Fascia transversalis, prin fata
anterioara, ia contact cu m TA, iar prin fata interna ia contact cu peritoneul parietal. Intre ele = spatiul
extra peritoneal. In tesutul conjunctivo-adipos extraperitoneal a reg abd anterioare, se gasesc o serie de
fibre.

Aceasta dispozitie spatiala a m si aponevrozelor = la niv peretilor abdominal, o serie de chingi m-

aponevr – prin constractia lor actioneaza asupra continutului – realizand presa abdominala, contribuie la
statica si dinamica trunchiului, datorita orientarii spatiale a mm si aponevr, dupa directia solicitarilor
maxime la care este supus, in per abdomenului apar o serie de zone si puncte mai slabe, care reprezinta
clinica.

Linia alba abdominala mediana – din contopirea pe linia mediana a aponevrozelor ant OE, OI, TA –
schelet fibros al per abd. Intre procesul xifoid si simfiza pubiana. La insertia superioara, intre proces
xifois si simfiza se afla o bursa serioasa – Hillner, la insertia inferioara, linia se bifurca in 2lig –
suprapubian superior si inferior. Inferior – lama triunghiulara. Lig anterior se despr un contingent de
fibre – lig suspensor al penisului si al clitorisului la femeie. Linia alba prezinta uns egm sup mai larg – se
intinde la 3-4 cm sub inelul ombilical si un segment ft inghust si linial inferior. 40 cm – linia alba,
grosimea apropximativ 0.4 cm, latimea maxima este 2 cm. Coresp liniei albe, in port mijlocie – ombilicul.

La niv liniei albe exista o serie de mici orificii prin care se pot face hernii – exteriorizarea unui organ din
cavitatea in care este continut in mod normal printr-o zona slaba anatomic. Herniile liniei albe – la niv
orificiilor normale. Are 4-5 mici orificii pt fibre nervoase si vasculare pt tegument. Sunt mai frecvente
supraombilicale – epigastrice hernii - exceptionale la niv liniei albe dedesubtul ombilicului. Herniile
ombilicale se fac la niv cicatricei ombilicale – papila ombilicala, determinata de tesut conjunctiv adipos.
Linia alba in dr cicatricei ombilicare este intrerupta, exista o margine = anus ombilicalis, in care este
implantata papila ombilicala. Inelul ombilical – rotund sau epiltic, margini ingrosate, diam de 2-3 mm,
semicircumferinta interioara. Port superioara - intarita de lig rotund al ficatului. Cordoane fibroase, la
acest nivel nu sunt decat resuturile mediane ….si cele 2 artere ombilicale laterale. Dorsal, mai exista un
strat celular retroperitoneal si peritoneu abdominal. La copil exista o form fibroasa de intarire a
ombilicului – fibre transversale care trec prin….pe fata profunda a mm DA.

O varietate mai rara de hernie – orif semilunare spigel, la limita laterala a aponevrozei per abdominal.
Ombilicul la adult este situat imediat deasupra bicristale, in poz semisezanda, coboara la 1-1.5cm in
raport cu gradul de flexiei al…. Cand individul se ridica in picioare si are coloana extinsa, orificiul urca cu
inaltimea unei vertebre. Poz ombilicului se proiecteaza la L5-L4, in poz sezanda se proiecteaza la L4 – loc
de bifurcatie al aortei. Frecvent la niv per abd – herniile inghinale, se fac prin punctele slabe ale canalului
inghinal. Peretele dorsal, se observa fosetele inghinale simetrice, de ambele parti ale cordonului fibros al
uracei. Intre plica vezicala si cea epigastrica – herniile inghinale directe, de slabiciune.In afara plicii
epigastrice – foseta inghinala laterala, care coresp orif profund al canalului inghinal – se fac herniile
oblice externe – sunt congenitale sau dobandite dupa efort.

Trigonul Jean –pettit louis – caudal creasta iliaca , dorsal de marg ventrala a latisimus dorsi, anterior de
marg dorsala a tubercului pubic. Spatiul lui Grimbert medial : mm erectori spinali, superpo-med – dintat
post, supero-lat – coasta 12, infero lat - m OI

Vascularizatia peretelui antero-lateral: 2 categorii de artere: segmentare, logitudinale. Segmenatare –

sunt ultimele 2-3 artere intercostale si arterele lombare care iriga partea post si laterala a peretelui
abdominal, arterele intercostale post si cea subcostala au traiect si distributie asemanantoare cu cea a
nn intercostali sateliti. Raportat la traiectul nervului, artera pana la locul de diviziune a n intercostal.
Teritoriul deservit de partea terminala a nn intercostali – ramuri ale a epigastrice. A longitudinale vasc
partea ant a per abdominal, fiecare se distribuie t super si profunde, acestea sunt: ep superioara(din TI),
ep inferioara, circumfle iliaca profunda, ep superficiala, subcutanata abdominala, circumflexa iliaca
superficiala(din femurala). A epigastrica sup – deasupra liniei care uneste rebordurile costale. Restul
peretelui este deserit de ramuri ale a iliace externe. Intr-un plan superficial si profund, exista o serie de
artere perforante care fac leg intre aceste teritorii.

Peritoneu – cea mai compelexa seroasa din organism, captuseste viscerele care sunt continute in
abd si pelvis, si peretii lor. Supraf – 1500 cm patrati = suprafata totala a corpului. Peritoneul este un sac
continuu inchis, cu 2 portiuni: parte care captuseste peretii cavitatii = parietal , inveleste viscerele =
peritoneu visceral = foita viscarala. Suprafetele celor 2 foite se privesc fatza in fatza, netede si lucioase.
Structural, are 2 straturi – mezoteliu, un epiteliu pavimentos, unistratificat, inveleste invelisul cav ….La
niv per abdominal, subserosa vine in contact cu fascia endoabdominala – fata prof a peretelui abd.
Contine viscerele extraperitoneale: rinichii, uretere, vezica.Intre cele 2 foite se intinde un spatiu vast =
cav peritoneala, in stare normala este un spatiu virtual. Foirta parietala si cea viscerala au fetele lor int
printr-un strat fin de lichid, acest spatiu poate sa devina real – in cond in care se acumuleaza colectii –
30L. foita este continua = cea parietala se cont cu cea viscerala de-a lungul unei linii de reflexie, trecand
peste sau invelind organele abdomino-pelvine. Cav pleurala, cele 2 invelisuri vin in contact prin
presiunea negativa, in vad peritoneala, cele 2 foite se mentin in contact prin presiunea pozitiva –
echivalenta cu o coloana de apa 20 cm intaltime. Viscerele din cav peritoneala – org intraperitoneale –
aproape in totalitate acoperite de peritoneu. Viscerele intre per abdominal si foita perietala –
extraperitoneale – retroperitoneale, acoperite numai partial de peritoneu. Cav peritoneala este inchisa
ermetic la sexul masculin, aceasta comunica prin ostiul abdominal al tubei uterine cu exteriorului.
Aceste comunicari explica frecventa mai mare a retroperitonitelor la femeie, dar si rezinta mai mare la
infectii.

Punctul cel mai decliv este recesul vezico-rectal, recesul recto-uterin = fundul de sac al lui Douglas.
Aceste colectii pot fi depistate prin tact rectal, pot fi drenate printr-o incizie rectotomie. In decubit
dorsal, pc cel mai decliv – diverticule prin care se pot colecta secretii. Peritoneul parietal se resfrange de
pe perete, formeaza cute care realizeaza continuitatea intre cele 2 parti ale peritoneului. Acestea =
mezouri, ligamente, omente.

Mezourile: cute peritoneale care leaga divesse viscere de per abd sau pelvin, contin pediculii vasculo-
nervosi de la perete la viscerele resp. Dintr o radacina- loc de rasfrangere, marg libera pt viscer, cu exc
locului de patrundere, si 2 lame- o foita per intre rad si marg libera – continuitatea peritoneului parietal
si cel visceral. Mult mai numeroase la embrion si la fat, vor disparea – coalescenta. Principalele mezouri
sunt mezenterul, mezocolonul , mezosigmoidul, mezoapendicele, mezometroul, mezosapigsul.

Mezenterul – organul de sustinere al intestinului subtire, asigura umiditatea, 2 lame peritoneale, se

alatura, cuprind a , v, nn intestinului subtire, la niv intestinului, peritoneul mez – tunica serioasa a
jejunului si ileonului. 2 margini – marg posterioara, fixa si lunga de 15-18 cm – radix, care se insera pe
per posterior al cavitatii peritoneale, dupa o linie oblica in jos si catre dreapta, de la unghiul duodeno-
jejunal pana in fosa iliana dreapa. Marg libera – marg intestinala, lungime de 5-8 m, atat cat este lung
jejunul + ileon. In drumul sau, mez acopera aorta abdominala, vena cava inf, duodenul, flancul drept al
coloanei vertebrale, ureterul drept. Mezenterul imparte : mezentericocolic drept si stang.

Mezocolonul transvers – leaga de perete post al cav abdominale. O foita ant superioara si una postero
inferioara. O margine fixa = radacina lui, o marg libera – marg colica. Radacina – pe peretele posterior se
prinde, de –a lungul unei linii oblice, trece de la dr la stanga ,….rinichi drept, peste capul pancreasului,
peste colul inf al rinichiului stang. Prin aceasta insertie imparte cav abd in 2 etaje: superior:
supramezocolic, inferior : inframezocolic. Supramezocolic – ficatul, stomacul, splina. Inframezocolic –
ansele intestinului subtire.

Mezosigmoidul – evantai, de a lungul unei linii curbe din fosa iliaca stanga, are o directie oblic si in sus si
inauntru, pana la bifurcatia aortei, coboara pe ….ascutit, se indr vert in jos de-a lungul unei linii mediale
pana la S3.

Omenturile – leaga 2 viscere. Omentul mic – leaga curbura mica a stomacului, cu port sup a duodenului
si hilul ficatului – din mezoblastul ventral. Omentul mare – deriva din mezoblastul dorsal, pe curbura
mare a stomacului, desupra colonului transvers, apoi coboara peste toate organele abdominale.

Ligamentele – leaga viscerele de peretele abdominal, dar nu cu pediculi intre cele 2 foite ale lor. Lig …. –
ficat de m diafragm. Plicile peritoneala, lega 2 viscere intre ele. Aceste formatiuni peritoneale reprezinta
cai de intrare ale ped vasculo-nervosi. Constituie mijl de fixare de peretele abdominal si determina
mobilitatea acestor viscere. Viscerele care au mezouri lungi sunt mai mobile, viscerele care sunt legate
prin lig scurte au o mobilitate redusa, se deplaseaza odata cu peretele sunt fixate.

Fasciile de coalescenta- se formeaza in viata embriofetala datorita proprietatii peritoneului de a dezv

tesut conjunctiv intre foitele peritoneale. Tub digestiv legat de peritoneu posterior printr-un mezou
sagital – mezenter dorsal comun. = mezou gastic, duodenal. Duodenul si colonul ascendent se
deplaseaza la dreapta impreuna cu mezoul lor, se culca pe mezoul peritoneal posterior, colonul desc se
depaseaza la stanga.

Peritoneul parietal si foita mezoului cu care e in contact – fascie de coalescenta, iar cealalta foita devine
secundar peritoneu parietal. In acest fel se formeaza fascia de cualescenta retroparietoduodenala-treitz,
fascia retrocolica dreapta-intre foita dreapta a mezocolonului si peritoneul parietal, retrocolica stanga –
foita stanga a peritoneului visceral la colonul descendent.

Peritoneul parietal primitiv, secundar (apare dupa formarea fasciei de cualescenta) – la niv peretelui
posterior al cav abdominale, acopera duodenul si corpul pancreasul. La adult-peritoneul isi pierde
capacitatea de coalescenta, se redesteapta in cond patologice Peritoneala – perivisceritele.