Migraţii în lumea contemporană

Migraţia este fenomenul care constă în deplasarea unor mulţimi de

persoane dintr-un teritoriu în altul. Migraţiile reprezintă un fenomen la fel de
vechi precum omenirea. Epoca modernă dar mai ales cea contemporană au
cunoscut o diversificare a fenomenului migraţiei şi o creştere constantă a
numă rului migranţilor. În lume s-au înregistrat migraţii majore, ca numă r de
populaţie sau perioadă de timp. Cea mai celebră este migraţia evreilor, care au
plecat în toate colţurile lumii după ce templul din Ierusalim a fost distrus de
că tre romani în secolul I d.Hr. O altă migraţie de proporţii a fost cea a
polonezilor, după ce statul lor a fost cucerit de imperiile vecine, o dată în
secolul al XVIII-lea şi a doua oară în timpul celui de-al doilea Ră zboi mondial.
În ultimul caz sovieticii au expulzat 12 milioane de polonezi din teritoriile
anexate.

TIPURI DE MIGRAȚII
 Migrațiile individuale sunt determinate în mare parte de factorii
economici. În funcție de raza lor de acțiune, de perioada de deplasare și
de mijloacele de deplasare, acestea se împart în migrații sezoniere și
deplasă ri definitive la mare distanță . Migrațiile de acest tip devin de cele
mai multe ori definitive (migrații forțate, migrații libere pe o rază
limitată , migrații industriale sau agricole).
 Acestea pot sa fie definitive (de exemplu, migrații ră zboinice-o parte a
mailor invazii, colonizarea- migrațiil vâ nă torilor, crescă torilor de
animale, agricultorilor). De asemenea, ele pot sa fie ritmice,
desfă șurâ ndu-se într-un spațiu definit (nomadism pastoral, nomadismul
pescarului, vâ nă torului cu ritm sezonier). Asemenea mișcă ri sunt
determinate de un anumit mod de viață și de mediul în care tră iesc
oamenii.
 CAUZELE MIGRAȚIEI
Cauzele generale ale miscarilor migratorii sunt multiple. Ele sunt atribuite
indeosebi proceselor de suprapopulare care au loc intr-o gama imensa de
conditii asa-zise secundare, ce rezida din situatia economica, culturala,
sanitara si psihologica.Prin suprapopulare se intelege ruptura care se poate
produce intr-o tara sau in alta intre cifra populatiei si resurse. Atunci cand
cresterea naturala a populatiei nu este urmata de o crestere corespunzatoare a
gradului de folosire a forte de munca, de o crestere a venitului, la nivel de tarasau
regiune, atunci in mod direct, in mod obiectiv se produce o suprapopulare si, ca
urmare, omiscare a populatiei dintr-un loc in altul.Suprapopularea poate fi
provocata prin miscarea naturala a populatiei cand excedentul natalitatiidomina
indicele mortalitatii. Suprapopularea nu este o simpla consecinta demografica. .
De amintit sunt consecintele pe care le-au avut, intr-o serie de tari, trecerea in
agricultura, de la policultura la monocultura, trecerea agriculturii de la cultura
pamantului la cresterea intensiva aanimalelor, trecerea, in consecinta, la ramuri
economice care cer o reducere a mainii de lucru.Dezvoltarea retelelor de
comunicatii favorizeaza dispersarea industriilor pe teritoriu, procesurmat de
procesul de migratie. Transportul maritim a constituit la un moment dat motorul
migratiilor populatiei. Asemenea situatii pot fi clasificate in grupa cauzelor
accidentale. Dinaceasta categorie fac parte si miscarile migratorii determinate de
ratiuni istorice, religioase, politice si o serie de cataclisme, maladii, care determina
imigrari sau emigrari masive si bruste.Cauzele care determina miscari migratorii
pot fi si de ordin psihologic.

CONSECINȚE ALE MIGRAȚIILOR

Efectele migraţiilor. Migraţiile produc efecte atât în ţările de destinaţie cât şi în
ţările de origine. În ţările de destinaţie se înregistrează următoarele efecte:
 Efectele sociale sunt multiple. Diversitatea culturală a emigranţilor se
observă în arta culinară, spectacole, întreceri sportive. Adesea imigranţii
locuiesc în cartiere speciale sau în zone mărginaşe; o astfel de segregare
face dificilă integrarea lor socială pentru că limitează comunicarea cu
autohtonii. Din cauza marginalizării, imigranţii sunt adesea victime ale
unor crime sau infracţiuni dar şi în rândurile lor infracţionalitatea este
un fenomen des întâlnit. Pentru a uşura integrarea imigranţilor, unele
 state au politici speciale de integrare (de exemplu, oferirea unor cursuri
pentru învăţarea limbii).
 Efectele sanitare au fost printre primele consecinţe ale migraţiilor
observate în epoca modernă. Adesea imigranţii aduc boli la care
autohtonii nu au imunitate (faimoasa rujeolă a europenilor a făcut
ravagii în rândul populaţiei celor două Americi) dar şi invers, migranţii nu
au imunitate la boli din noua lor patrie. Ţările tradiţionale de imigrare
realizează controale medicale ale persoanelor încă de la solicitarea vizei
de intrare.
În ţările de origine se înregistrează următoarele efecte:
 Efecte economice. Principalul efect benefic este datorat faptului că
emigranţii trimit bani familiilor de acasă. Aceste fonduri echivalează cu
banii încasaţi din exporturi. Un alt efect pozitiv este acela că la
întoarcerea acasă, foştii emigranţi sunt calificaţi ori şi-au perfecţionat o
anumită calificare. Din aceste motive unele state adoptă programe de
încurajare a emigraţiei: Turcia, Filipine, India, Pakistan, Cuba, Mexic etc.
Principalul efect negativ este pierderea de capital uman care poate crea
anumite dezechilibre economice.
 Efecte demografice. Specialiştii au constatat că populaţia de emigranţi
este mai rar semnificativă în raport cu populaţia totală. Un caz
semnificativ este cel al Bosniei Herţegovina în timpul războiului din
Iugoslavia, când un sfert din populaţie a migrat către exterior.
MIGRAȚIA ILEGALĂ
Migraţia ilegală este alternativa uzitată de către persoanele care nu pot
folosi calea legală pentru a pleca în străinătate. Componentă a traficului de
persoane, migraţia ilegală este un flagel din ce în ce mai extins şi mai greu de
stăpînit datorită reţelelor criminale implicate, a ingeniozităţii infractorilor. La
toate acestea se adaugă diferenţele în materie de legislaţie ale ţărilor sursă, de
tranzit sau ţintă care îngreunează lupta autorităţilor pentru combaterea acestui
fenomen. Nu trebuie uitat nici aportul migranţilor care, în îndeplinirea scopului la
care aspiră sau la ameninţările ori indicaţiile traficanţilor, preferă să păstreze
tăcerea sau să nege orice legătură cu persoanele ori grupurile infracţionale care îi
ajută. Statistici ale O.N.U. relevă că profiturile obţinute din traficul internaţional
cu fiinţe umane – aici intrând proxenetismul internaţional, traficul cu cerşetori, cu
handicapaţi, cu copii, precum şi migraţia ilegală – de la începutul secolului XXI şi
pînă în prezent, au fost mai mari cu aproape 50% decât câştigurile obţinute din
traficul internaţional cu autoturisme furate şi cu cca. 25% mai mari decât cele
obţinute din traficul de droguri. Iată de ce cunoaşterea fenomenului migraţiei
ilegale este importantă pentru stat.

MIGRAȚIA LEGALĂ
Migraţia legală este forma unanim acceptată de către toate statele lumii,
pentru că poate fi controlată ca număr de persoane, locuri şi domenii de muncă şi
deopotrivă poate fi determinată în timp. În acest sens, statele încheie acorduri,
înţelegeri, tratate sau convenţii prin care acordă facilităţi lucrătorilor care
migrează legal şi se obligă să respecte condiţiile legale de muncă şi de protecţie
socială ca şi pentru cetăţenii proprii. La respectarea drepturilor şi obligaţiilor
stipulate în acorduri veghează reprezentanţii statelor respective, care, în virtutea
atribuţiilor cu care sunt investiţi, pot interveni pe lîngă autorităţile statului
beneficiar în vederea remedierii situaţiei. În acest mod, migraţia poate fi uşor
controlată de statul beneficiar al muncii prestate pentru că acesta oferă numai
locurile de muncă pe care cetăţenii săi nu le-au ocupat (sau nu au dorit să le
ocupe) din diverse motive. Migraţia legală dă posibilitatea statelor să-şi colecteze
taxele şi impozitele aferente câştigurilor realizate de proprii lucrători în
străinătate şi să cuantifice aceste venituri pentru a le stabili în mod just în raport
cu deficitul bugetar. Nu trebuie uitat faptul că, în urma acestor acorduri, statele
implicate câştigă şi prin schimbul cultural, social şi tehnologic care se realizează
între populaţiile care intră în contact.

Bibliografie:

o www.wikipedia.ro
o www.rasfoiesc.com
o www.istorie-bacalaureat.ro
o www.prezi.com

Vasiluț Alexandra

Clasa a XI-a A