Capitol 3 183 288 PDF

Bazele legislației sanitar-veterinare și pentru
siguranța alimentelor ● Tratat universitar ● Ediția I 2015
3.1. Sistemul sanitar veterinar și pentru siguranța

alimentelor din România: generalități
Apărarea sănătății animalelor și a sănătății publice reprezintă o

preocupare a tuturor statelor lumii. Nu este mai puțin adevărat, că
modalitățile practice de atingere a acestor obiective diferă destul de mult
de la o țară la alta. Sistemul sanitar veterinar și pentru siguranța
alimentelor din România este un sistem complex, care include structuri
centrale și structuri regionale/locale.
În esență, sistemul sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor
are două componente: o componentă publică/stat și o componentă
privată/de liberă practică. Între cele două componente esențiale există
numeroase legături. Din rațiuni de ordin didactic și aplicativ, vom prezenta
detaliat componenta publică/de stat.
Activitatea sanitar veterinară și pentru siguranța alimentelor este o
activitate prioritară a statului român și o activitate cu o importanță
deosebită pentru societate în ansamblul său.
183
În legislația actuală, există o prevedere expresă în acest sens

(citez): ”Apărarea sănătăţii animalelor, protecţia animalelor, prevenirea
transmiterii de boli de la animale la om, siguranţa alimentelor de origine
animală destinate consumului uman, salubritatea furajelor pentru animale
şi protecţia mediului, în raport cu creşterea animalelor, constituie o
problemă de stat şi o îndatorire pentru toţi locuitorii ţării”.
Acest prim articol din legislația care definește cadrul juridic de bază
aferent organizării sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor din
țara noastră evidențiază două elemente importante:
 Primul element este reprezentat de preocuparea statului
român pentru domeniul considerat. Această preocupare nu este una
formală, fapt consemnat fără echivoc în sintagma: ”Statul sprijină
activitatea de apărare a sănătății animalelor, de supraveghere, prevenire
și control al bolilor ce se pot transmite de la animale la om, prin asigurarea
cadrului instituțional și juridic, a resurselor financiare, a bazei tehnico-
materiale necesare pentru desfășurarea în condiții optime a activităților din
domeniul sanitar-veterinar (și pentru siguranța alimentelor)”.
Practic, statul român este cel care, conform prevederilor legale, are
obligația de a asigura cele 3 elemente fundamentale pentru desfășurarea
în condiții cât mai bune a activităților din domeniul sanitar veterinar și
pentru siguranța alimentelor. Este vorba despre cadrul instituțional și
juridic, despre baza tehnico-materială și despre resursele financiare.
 Al doilea element important este cel care face referire la
îndatoririle pe care le au locuitorii, legislația definind în mod concret relația
dintre persoanele fizice și persoanele juridice și sistemul sanitar veterinar
și pentru siguranța alimentelor. Astfel, ”persoanele fizice și persoanele
juridice proprietare sau deținătoare de animale vii ori material germinativ
de origine animală, cele care produc, depozitează, colectează, transportă,
procesează, intermediază, pun pe piață, importă, exportă sau
comercializează animale vii ori material germinativ de origine animală,
produse și subproduse de origine animală, produse medicinale veterinare,
deșeuri, subproduse de origine animală care nu sunt destinate consumului
uman sau agenți patogeni de origine animală, produse și materii utilizate
în nutriția animalelor ori alte materii și produse ce pot influența starea de
184
sănătate a animalelor răspund pentru aplicarea și respectarea

întocmai a prevederilor legislației sanitar-veterinare (și pentru
siguranța alimentelor), în vederea asigurării și garantării sănătății
animalelor, a sănătății publice, protecției animalelor, protecției mediului și
a siguranței alimentelor.”
Acest paragraf definește succint categoriile de activități care fac
obiectul autorizării/înregistrării sanitar veterinare și pentru siguranța
alimentelor și care, implicit, sunt supuse legislației aplicabile acestui
domeniu. Pentru a putea aplica și respecta prevederile legislației sanitar
veterinare și pentru siguranța alimentelor, persoanele fizice și persoanele
juridice au în primul rând obligația de a se informa în mod corespunzător.
 Obligația privind informarea vizează atât beneficiarii
serviciilor sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor, dar și serviciile
în sine. Sub raport tehnic și procedural este mult mai la îndemâna
serviciilor sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor de a ieși în
întâmpinarea beneficiarilor. Concret, pentru ca serviciile sanitar veterinare
și pentru siguranța alimentelor să-și exercite prerogativele prevăzute de
lege, ar trebui să procedeze la actualizarea permanentă a legislației și la
punerea ei la dispoziția publicului interesat, pe site-urile proprii. Din păcate
însă, în prezent cel puțin, din motive mai mult sau mai puțin obiective nu
se realizează acest lucru, fapt de natură să împiedice buna funcționare a
sistemului. Propria experiență în administrația sanitar veterinară și pentru
siguranța alimentelor mă obligă să fac aceste mențiuni: reamintesc celor
vizați și/sau interesați că una dintre activităţile desfăşurate de funcţionarii
publici, care implică exercitarea prerogativelor de putere publică este,
conform legislației specifice ”realizarea de activităţi în conformitate cu
strategia de informatizare a administraţiei publice.” Informatizarea
administrației publice, inclusiv a administrației sanitar veterinare și pentru
siguranța alimentelor nu reprezintă un scop în sine, cu atât mai mult cu
cât, cel puțin în perioada 2004-2008, s-au alocat resurse financiare
importante realizării unui sistem informatic competitiv. Dacă la această
prevedere adăugăm o alta și anume două dintre principiile care stau la
baza exercitării funcției publice, respectiv transparența și orientarea către
185
cetățean, avem imaginea de ansamblu a necesității rezolvării acestei

probleme în cel mai scurt timp.
3.2. Sistemul sanitar veterinar și pentru siguranța

alimentelor public/de stat: structură, organizare,
funcții și atribuții
Sistemul sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor din
România este prin excelență un sistem public, în care statul român asigură
susținerea tehnică și financiară a activităților care se desfășoară. Conform
prevederilor legislației actuale, sistemul sanitar veterinar și pentru
siguranţa alimentelor este organizat și funcționează ca un sistem unitar, cu
două mari categorii de structuri:
servicii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor
publice/de stat: pentru o mai bună înțelegere și pentru evitarea confuziilor
cu noțiunea de ”serviciu” definită de legislația specifică statutului
funcționarului public, vom face referire în continuare la aceste servicii ca
sistem sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor de stat/public;
activităţi sanitar-veterinare de liberă practică [O.G. nr. 42/2004].
În prezent, dacă ne referim la sistem în ansamblul său, raportul
este unul net în favoarea sistemului sanitar veterinar și pentru siguranța
alimentelor public sau de stat, cel puțin din perspectiva numărului de
posturi ocupate de medici veterinari și a susținerii financiare de care se
bucură din partea statului român. Cu toate acestea, există o probabilitate
însemnată ca în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat, actuala
configurație să se schimbe, în sensul unui raport în favoarea sistemului de
liberă practică/privat. La o asemenea modificare, o contribuție importantă
ar putea să o dețină chiar privatizarea învățământului superior medical
veterinar din România, ca o parte componentă a conceptului de
internaționalizare a învățământului superior în general.
Sistemul sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor din
România este un sistem distinct și autonom, organizat după o concepţie
unitară, pe principiul teritorial, în sistem piramidal al fluxului de
186
comandă. Pentru o mai bună înţelegere a termenilor, în cele ce urmează

vom proceda la o descriere detaliată a lor.
 Sistemul poate fi considerat ca sector distinct și autonom
atâta timp cât nu există o subordonare propriu-zisă a acestuia față de un
alt sistem public/de stat.
Conform situației actuale din țara noastră, Autoritatea Naţională
Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, este organizată şi
funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu
personalitate juridică, autoritate de reglementare şi control în domeniul
sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, în subordinea
Guvernului şi în coordonarea ministrului agriculturii şi dezvoltării
rurale. Această formulare, cel puțin aparent, nu garantează caracterul
distinct și autonom al sistemului.
Noțiunea de ”subordinea Guvernului” este mult prea vagă și lasă
loc nu doar la interpretări, ci și la imixtiunea altor structuri, în special a
Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în probleme care privesc strict
sistemul sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor. În plus, în opinia
autorului, termenul de reorganizare este vehiculat și aplicat mult prea des
pentru un sistem care se dorește a fi unul stabil, independent și imparțial.
Funcționarea Autorității în coordonarea Primului Ministru, așa cum
era prevăzută în H.G. nr. 1415/2009 asigura un grad de autonomie și de
independență mult mai ridicat decât cel din prezent. Dealtfel, modificarea
H.G. 1415/2009, prin H.G. 701/2014, a fost de natură să bulverseze
întreaga activitate a sistemului, lucru recunoscut chiar de profesioniștii din
sistem.
Sistemul sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor public/de
stat include 3 mari categorii de structuri/instituții: structuri/instituții
centrale; structuri/instituții regionale și structuri locale. Organizarea
de acest tip asigură şi garantează respectarea principiului teritorialităţii,
dar şi fluxul de comandă în sistem piramidal, de la structura aflată în vârful
piramidei, către structurile profesionale situate la baza piramidei.
Pentru o mai bună înțelegere a sistemului, toate cele 3 categorii vor
fi prezentate în ordine ierarhică, adică de la structura care reprezintă
centrul de comandă (autoritatea competentă centrală) și până la structurile
187
regionale/locale care execută comenzile, indiferent de forma sub care

acestea sunt transmise.
3.2.1. Organizarea sistemului sanitar veterinar și pentru

siguranța alimentelor public/de stat:
structurile centrale
Conform prevederilor legislației actuale, structura centrală a statului

român, cu atribuții în domeniul sanitar veterinar și pentru siguranța
alimentelor este Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru
Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
Sediul actual al ANSVSA este în București, sectorul 1, Piața Presei
Libere nr. 1.
În principiu, ANSVSA coordonează tehnic şi administrativ întreaga
activitate a serviciilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.
Suplimentar, ANSVSA organizează şi controlează efectuarea activităţilor
publice sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.
Din punct de vedere juridic, ANSVSA este o instituție publică, cu
personalitate juridică, a cărei finanțare se realizează din alocații bugetare
și din venituri proprii. Conform situației din prezent, asemănătoare celei din
anii anteriori, alocațiile bugetare sunt cele care predomină în cuantumul
veniturilor totale [Bondoc I., 2004, 2005, 2006, 2007, 2014].
Din punct de vedere administrativ, ANSVSA este organizată ca
oricare instituție publică a statului român, cu unele particularități, care țin
de exercitarea atribuțiilor sale în domeniul sanitar veterinar și pentru
siguranța alimentelor.
Conducerea Autorității. Conform prevederilor legale
actuale, conducerea executivă a ANSVSA este asigurată de un
președinte, doi vicepreședinți și un secretar general. Președintele
ANSVSA este de obicei medic veterinar, fără ca această cerință să fie
obligatorie, ea depinzând direct de prevederile actului normativ care
reglementează organizarea şi funcţionarea ANSVSA. În ierarhia
administrației publice centrale, funcția de Președinte al ANSVSA este
asimilată celei de Secretar de Stat. Altfel spus, președintele ANSVSA are
188
salariul și alte drepturi similare unui secretar de stat. Funcția de

vicepreședinte este asimilată celei de subsecretar de stat. Formal, funcțiile
de președinte și cele de vicepreședinți sunt pur politice: atât președintele
cât și vicepreședinții sunt numiți prin decizie a Primului Ministru, pe o
perioadă de 5 ani. De regulă, numirea celor doi vicepreședinți chiar dacă
este negociată politic între partidele care constituie alianța aflată la
guvernare, se face cu acordul sau la recomandarea președintelui.
Vicepreşedinţii exercită atribuţiile delegate de preşedintele
Autorităţii. Răspunderile şi atribuţiile vicepreşedinţilor se stabilesc prin
ordin al preşedintelui Autorităţii (ordin intern).
În anul 2014, funcţia de președinte al ANSVSA a fost deţinută de d-l
Dr. Vladimir Alexandru MĂNĂSTIREANU, numit în această funcție prin
Decizia Primului Ministru nr. 244 din 14 iunie 2013. Numirea în funcția de
președinte a survenit după eliberarea din funcția deținută anterior, cea de
vicepreședinte al ANSVSA, prin Decizia Primului Ministru nr. 243 din 14
iunie 2013. În continuare sunt prezentate cele două decizii, aşa cum au
fost publicate în Monitorul Oficial al României.
♠♠♠
DECIZIE nr. 243 din 14 iunie 2013 privind eliberarea domnului
Vladimir Alexandru Mănăstireanu din funcţia de vicepreşedinte, cu
rang de subsecretar de stat, al Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor
În temeiul art. 15 lit. a) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind
organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu
modificările şi completările ulterioare, al art. 66 alin. (1) din Ordonanţa
Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi
pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 4
alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea şi
funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, cu modificările şi
completările ulterioare,
prim-ministrul emite prezenta decizie.
189
Articol unic
La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Vladimir Alexandru
Mănăstireanu se eliberează din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de
subsecretar de stat, al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor.
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Ion Moraru
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 354 din data de 14 iunie 2013
♠♠♠
DECIZIE nr. 244 din 14 iunie 2013 privind numirea domnului Vladimir
Alexandru Mănăstireanu în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar
de stat, al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor
În temeiul art. 15 lit. a) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind
organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu
modificările şi completările ulterioare, al art. 66 alin. (1) din Ordonanţa
Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi
pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 4
alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea şi
Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, cu modificările şi
completările ulterioare,
prim-ministrul emite prezenta decizie.
Articol unic
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Vladimir
Alexandru Mănăstireanu se numeşte în funcţia de preşedinte, cu rang de
secretar de stat, al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor.
-****-
190
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Ion Moraru
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 354 din data de 14 iunie 2013
♠♠♠
Funcționarea Autorității: principii de bază.
Responsabilitatea privind activitatea sanitară veterinară și pentru siguranța
alimentelor din România revine conducătorului ANSVSA. Conducătorul
ANSVSA și implicit al întregului sistem sanitar veterinar și pentru siguranța
alimentelor din România este președintele acesteia.
El are o multitudine de atribuții dintre care, cele mai importante
pentru buna funcționare a sistemului pot fi considerate următoarele:
 Preşedintele conduce Autoritatea şi unităţile/structurile din
subordine. El numeşte şi eliberează din funcţie personalul Autorităţii şi
conducerea unităţilor subordonate, în condiţiile legii. Precizăm că numirea
conducerilor unităților din subordine, în special a direcțiilor sanitare
veterinare și pentru siguranța alimentelor județene și a municipiului
București nu este un act de voință politică: posturile respective sunt
ocupate prin concurs, organizat în condițiile legii. În astfel de condiții, așa
zisa ”numire” reprezintă o formalitate de ordin administrativ, președintele
neputând refuza o asemenea numire, în condițiile menționate.
 Președintele ANSVSA are calitatea de ordonator principal de
credite. Calitatea de ordonator principal de credite presupune implicit, și o
mare responsabilitate din punct de vedere financiar, nu doar pentru
cheltuielile Autorității, ci și pentru cheltuielile unităților/structurilor din
subordine.
 Conducerea efectivă a Autorității și a unităților din subordine
se realizează prin dispoziții legale. În exercitarea atribuţiilor sale,
preşedintele Autorităţii emite ordine şi instrucţiuni/norme sanitare
veterinare și pentru siguranța alimentelor. Ordinele președintelui ANSVSA
şi instrucţiunile cu caracter normativ (normele de aplicare) se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I și au putere de lege pentru sistemul
191
sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor. Publicarea ordinelor în

Monitorul oficial nu este obligatorie: cu toate acestea, pentru o mai bună
corelare a prevederilor normative și pentru aplicarea extinsă a principiului
transparenței, principiu european care guvernează elaborarea și aplicarea
legislației în domeniul sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor,
recomandăm publicarea lor în Monitorul Oficial.
 Preşedintele este reprezentantul legal al Autorității: el
reprezintă Autoritatea în raporturile cu ministerele, cu autorităţile
administraţiei publice centrale și locale, cu alte autorităţi şi instituţii publice,
cu persoanele fizice şi juridice din ţară sau din străinătate, precum şi în
justiţie. Calitatea de reprezentant legal al instituției nu trebuie confundată
cu reprezentarea instituției în justiție (contencios), care este asigurată de
funcționarii publici din cadrul structurii de specialitate a ANSVSA (juriștii
din Serviciul Juridic din cadrul Direcţiei Juridice şi Resurse Umane a
Direcţiei Generale Afaceri Interne şi Administraţie din cadrul Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor).
 Preşedintele participă ca invitat la şedinţele Guvernului în
care se dezbat probleme din domeniul sanitar-veterinar şi al siguranţei
alimentelor, prezentând informările necesare, după caz. Participarea
președintelui la ședințele Guvernului este foarte importantă, deoarece
Autoritatea poate iniţia proiecte de acte normative pe care le supune spre
aprobare Guvernului.
Conducerea executivă a ANSVSA include și secretarul general.
Funcția de secretar general este asimilată celei de înalt funcţionar public.
Conform prevederilor legale, secretarul general este numit tot prin decizie
a primului-ministru, cu următoarele diferențe: postul respectiv este ocupat
pe bază de concurs deci teoretic, nu este un post care presupune o
anumită susținere politică; numirea se face pe durată nedeterminată, adică
cel puțin teoretic, secretarul general se bucură de o stabilitate a acestei
funcții în cadrul sistemului.
Secretarul general exercită atribuţiile prevăzute de legislaţia
specifică în vigoare, precum şi alte atribuţii stabilite prin ordin al
preşedintelui Autorităţii (ordin intern).
192
3.2.1.1. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară

și pentru Siguranța Alimentelor: descriere generală
Inițierea și punerea în practică a acțiunilor/activităților sanitare

veterinare și a legislației specifice domeniului sanitar veterinar și pentru
siguranța alimentelor revine ANSVSA.
Exercitarea competențelor specifice ANSVSA este posibilă în
condițiile unei organizări adecvate.
Conform normativelor actuale, structura organizatorică a Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor este
aprobată prin Hotărâre de Guvern. Prin ordin al preşedintelui Autorităţii, în
cadrul ANSVSA se pot organiza, în condiţiile legii, direcţii generale,
direcții, servicii, birouri, compartimente şi colective temporare. Altfel spus,
organizarea internă a Autorității reflectă direct și transparent competența
organizatorică a președintelui. Funcţiile publice de director general,
director general adjunct, director, şef serviciu şi şef birou se stabilesc prin
ordin al preşedintelui Autorităţii. Ocuparea acestor funcții se face prin
concurs, în condițiile legii.
Conform normativelor actuale, numărul maxim de posturi în
aparatul propriu al Autorităţii este de 324, inclusiv demnitarii şi cabinetul
preşedintelui Autorităţii [H.G. nr. 701/2014].
HOTĂRÂRE nr. 701 din 19 august 2014 pentru modificarea Hotărârii

Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea şi funcţionarea
Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. I
Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea şi
Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, publicată în Monitorul
193
Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 3 decembrie 2009, cu modificările

şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1.La articolul 1, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 1
(1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor, denumită în continuare Autoritatea, se organizează şi
funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu
personalitate juridică, autoritate de reglementare şi control în domeniul
sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, în subordinea Guvernului
şi în coordonarea ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale."
2. Anexa nr. 1 se înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre.
Art. II
Încadrarea personalului în numărul de posturi aprobat şi pe noile
funcţii din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor şi ale unităţilor din subordinea acesteia, precum şi
stabilirea drepturilor salariale aferente se realizează în termen de
minimum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, cu
respectarea regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de funcţii.
Art. III
Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea şi
Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 3 decembrie 2009, cu modificările
şi completările ulterioare, precum şi cu modificările aduse prin prezenta
hotărâre, se republică în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se
textelor o nouă numerotare.
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,
Gabriel Oprea
Viceprim-ministru, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
Daniel Constantin
194
Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

Vladimir Alexandru Mănăstireanu
p. Ministrul finanţelor publice,
Gyorgy Attila,
secretar de stat
Ministrul delegat pentru buget,
Liviu Voinea
Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,
Rovana Plumb
Salarizarea personalului din structura Autorităţii se face potrivit

prevederilor legale aplicabile funcţionarilor publici şi personalului
contractual din cadrul administraţiei publice centrale.
Atribuţiile şi responsabilităţile direcţiilor generale, direcţiilor,
serviciilor, birourilor şi compartimentelor din cadrul Autorităţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, precum şi circuitul
intern al documentelor se stabilesc prin regulamentul de organizare şi
funcţionare (R.O.F.).
Regulamentul se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. Detalii
privind prevederile Regulamentului de organizare și funcționare al
ANSVSA sunt prezentate pe site-ul oficial, la adresa:
http://www.ansvsa.ro/?pag=10
În cadrul Autorității există mai multe tipuri de structuri
administrative. Conform organizării actuale, principalele structuri cu
atribuții în domeniul sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor sunt
următoarele:
Direcția generală sanitar-veterinară și pentru siguranța
alimentelor. Reprezintă structura profesională de bază a ANSVSA fiind
constituită la rândul ei din 4 direcții, respectiv:
 Direcția sănătate și bunăstare a animalelor;
 Direcția produse medicinale veterinare și nutriție animală;
 Direcția siguranța alimentelor de origine animală;
195
ANEXĂ: STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a Autorităţii Naţionale

Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor
(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009)
 Direcția siguranța alimentelor de origine nonanimală.

Direcția generală control oficial, constituită din 3 direcții,
respectiv:
 Direcția inspecții și control oficial;
196
 Direcția evidență informatizată, identificare și înregistrare

animale;
 Direcția comerț, import, export, posturi de inspecție la
frontieră.
În cadrul ANSVSA mai există o direcție generală, ale cărei atribuții
sunt foarte importante pentru buna desfășurare a activităților
administrative: este vorba despre Direcția generală afaceri interne și
administrație, cu două direcții:
 Direcția economică;
 Direcția juridică și resurse umane.
 În subordinea directă a președintelui ANSVSA, ca structuri
profesionale cu caracter temporar sunt prevăzute următoarele:
 Consiliul științific;
 Consiliul consultativ.
 Consiliul ştiinţific este format din cel puţin 7 și cel mult 15
personalităţi recunoscute în domeniile de competenţă ale Autorităţii.
Componenţa şi Regulamentul de organizare şi funcţionare ale Consiliului
ştiinţific se stabilesc prin ordin al preşedintelui Autorităţii. Consiliul ştiinţific
se întruneşte de regulă trimestrial sau ori de câte ori este necesar pentru
examinarea şi dezbaterea unor probleme din domeniul sanitar-veterinar şi
al siguranţei alimentelor. La solicitarea conducerii ANSVSA consiliul
prezintă avize ştiinţifice în legătură cu diferite domenii.
Conducerea ANSVSA poate consulta consiliul științific inclusiv în
legătură cu elaborarea actelor normative din domeniul sanitar veterinar și
pentru siguranța alimentelor. Opinia consiliului științific are caracter pur
consultativ, adoptarea ei prin includerea într-un act normativ nefiind
obligatorie.
Conform prevederilor legale actuale, membrii Consiliului ştiinţific
beneficiază de o indemnizaţie de participare de maximum 20% din
indemnizaţia brută a preşedintelui Autorităţii Naționale Sanitare Veterinare
și pentru Siguranța Alimentelor.
 Consiliul consultativ este format din reprezentanţi ai
ministerelor, ai altor autorităţi ale administraţiei publice competente în
197
domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi din

reprezentanţi ai societăţii civile.
Acesta se întruneşte periodic, la solicitarea preşedintelui Autorităţii,
care prezidează în mod obișnuit ședințele de lucru.
Principalele atribuții ale Consiliului consultativ țin de stabilirea
priorităţilor în ceea ce priveşte cererile de consultări ştiinţifice privind
identificarea, evaluarea şi managementul riscului, precum şi al situaţiilor
de criză/situații de urgență.
Componenţa şi Regulamentul de organizare şi funcţionare ale
Consiliului consultativ se stabilesc prin ordin al preşedintelui Autorităţii, la
propunerea ministerelor şi a reprezentanţilor societăţii civile.
În mod obișnuit Consiliul consultativ se întruneşte pentru
examinarea şi dezbaterea unor probleme din domeniul sanitar-veterinar şi
al siguranţei alimentelor şi prezintă avizele consultative la solicitarea
conducerii Autorităţii.
Conform situației actuale din țara noastră, participarea la lucrările
Consiliului Consultativ a reprezentanților principalelor organizații patronale
de pe filiera agroalimentară este nu doar recomandată, ci și necesară: o
mai bună comunicare între autoritatea veterinară centrală și organizațiile
patronale poate contribui la rezolvarea multor probleme, în special a celor
care țin de organizarea și desfășurarea controlului sanitar veterinar oficial
în unitățile autorizate sanitar veterinar.
3.2.1.2. Obiectivele, funcțiile și atribuțiile Autorității Naționale

Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor
Prin activitățile pe care le desfășoară, Autoritatea Națională

Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor urmărește atingerea a
două obiective precise, și anume:
 apărarea sănătăţii animalelor, protecţia animalelor,
prevenirea transmiterii de boli de la animale la om, salubritatea furajelor
pentru animale şi protecţia mediului, în raport cu creşterea animalelor,
identificarea şi înregistrarea animalelor;
198
 realizarea siguranţei produselor alimentare, atât a celor de

origine animală, cât și a celor de origine nonanimală, de la producerea
materiilor prime și până la comercializare (punerea pe piață și distribuirea
produselor alimentare către consumator).
Realizarea obiectivelor menționate presupune existența unor funcții
și a unor atribuții, pe care Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și
pentru Siguranța Alimentelor le are, atât în domeniul sănătății animale, cât
și în domeniul sănătății publice veterinare.
Funcțiile Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru
Siguranța Alimentelor sunt într-o oarecare măsură similare cu cele ale
altor autorități ale statului, în special din categoria celor cu atribuții de
control. Pentru realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate,
Autoritatea exercită următoarele funcţii:
de strategie, prin care se elaborează, în conformitate cu
politica Guvernului şi cu tendinţele pe plan internaţional, strategia în
domeniul său de activitate, evaluarea, analiza, managementul şi
comunicarea riscului în domeniul său de activitate, precum şi proiecte de
cercetare la nivel naţional şi european cu referire la domeniul său de
activitate;
de reglementare: este funcția prin care se asigură, în
conformitate cu strategia adoptată, realizarea cadrului juridic şi elaborarea
reglementărilor specifice activităţilor din domeniul sanitar-veterinar şi al
siguranţei alimentelor, cu respectarea legislaţiei europene și naţionale.
Respectarea legislaţiei europene şi naţionale se referă atât la legislaţia ca
atare, cât şi la principiile care stau la baza adoptării legislaţiei;
de administrare a structurilor din subordine, prin care se
asigură coordonarea şi gestionarea serviciilor/activităților pentru care
statul este responsabil în domeniul sanitar-veterinar şi al siguranţei
alimentelor;
de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului sau
al Guvernului României, reprezentarea pe plan intern şi extern în domeniul
său de activitate;
199
de control/de autoritate de stat, prin care se dispune şi se

asigură supravegherea şi controlul aplicării şi respectării reglementărilor în
domeniul său de activitate.
Exercitarea celor 5 funcții de către Autoritatea Națională Sanitară
Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor presupune o serie de
atribuții/obligații. Întrucât între cele două domenii principale, cel sanitar
veterinar și cel pentru siguranța alimentelor există puține asemănări și
foarte multe deosebiri, atribuțiile ANSVSA sunt și ele defalcate în două
categorii.
Conform prevederilor legale actuale, în domeniul sanitar
veterinar, ANSVSA are următoarele atribuții principale:
 organizează activităţile sanitar-veterinare de interes
public/național pe întregul teritoriu al ţării, după o concepţie unitară în
domeniul său de activitate;
 conduce serviciile sanitar-veterinare de stat şi stabileşte
necesităţile de finanţare a acestora, pentru realizarea activităților din
domeniul sanitar veterinar;
 elaborează norme sanitar-veterinare, aprobate prin ordin al
preşedintelui Autorităţii, pentru domeniul său de activitate, unice şi
obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice;
 stabileşte responsabilităţile medicilor veterinari pentru
domeniul său de activitate;
 stabileşte drepturile şi obligaţiile medicilor veterinari oficiali;
 stabileşte drepturile şi obligaţiile medicilor veterinari de liberă
practică împuterniciţi pentru efectuarea unor activităţi sanitar-veterinare
publice;
 elaborează şi avizează convenţii, parteneriate, protocoale,
acorduri interguvernamentale cu autorităţile competente centrale similare
din alte state (din Uniunea Europeană sau state terțe) privind colaborarea
în domeniul sanitar-veterinar, cu respectarea legislaţiei europene şi
naţionale;
 cooperează şi răspunde împreună cu autorităţile
administraţiei publice centrale de organizarea şi aplicarea măsurilor
200
necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor animalelor şi a celor

comune omului şi animalelor, precum şi pentru siguranţa alimentelor;
 organizează, coordonează, gestionează şi controlează
activitatea privind identificarea şi înregistrarea animalelor şi a
exploataţiilor, precum şi radierea acestora din evidenţele veterinare,
conform cu realitatea din teren. Această atribuție este pusă în practică atât
direct, de către proprii angajați, cât și indirect, prin direcţiile sanitar-
veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului
Bucureşti şi medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi pentru
efectuarea acestei activităţi;
activitatea de comerţ, import, export, tranzit şi inspecţie la frontieră,
precum şi comerţul intracomunitar cu animale vii;
 organizează şi asigură funcţionarea sistemului informatic
sanitar-veterinar naţional şi conectarea acestuia la sistemul informatic
veterinar al Uniunii Europene;
 elaborează regulamentul de organizare şi funcţionare şi
stabileşte atribuţiile şi responsabilităţile unităţilor din subordine;
 organizează, conform legii, prin direcţiile sanitar-veterinare şi
pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti,
activităţile sanitar-veterinare publice de interes naţional, care controlează
şi răspund de efectuarea acestora de către medicii veterinari de liberă
practică împuterniciţi;
 organizează activităţile sanitar-veterinare publice de interes
la nivel naţional, prin încheierea de acorduri-cadru, conform legislaţiei
privind achiziţiile publice, sau prin direcţiile sanitar-veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti, după caz,
stabilite prin ordin al preşedintelui Autorităţii;
 stabileşte cerinţele sanitar-veterinare pentru următoarele
acțiuni și activități specifice:
anunţarea, declararea, notificarea internă şi
internaţională a oricărei suspiciuni de boală sau îmbolnăvire;
201
producerea, comercializarea, deţinerea şi utilizarea

substanţelor tireostatice, hormonale, beta-agoniste ori a altor substanţe
similare, pentru administrare la animale producătoare de hrană;
supravegherea şi monitorizarea unor substanţe şi a
reziduurilor la animale vii, produse şi subproduse destinate consumului
uman;
supravegherea, prevenirea şi controlul zoonozelor;
producerea, testarea, autorizarea, prescrierea,
utilizarea, importul, comerţul intracomunitar, tranzitul şi exportul de furaje
medicamentate, aditivi furajeri şi hrană concentrată pentru animale de
companie;
inspecţii şi controale sanitar-veterinare;
organizarea şi funcţionarea posturilor de inspecţie la
frontieră, precum şi procedurile de efectuare a acestor inspecţii şi
controale;
producerea, testarea, autorizarea, depozitarea,
transportul, comercializarea, utilizarea, importul, tranzitul, exportul şi
comerţul intracomunitar cu furaje, materii furajere, premixuri, zooforturi,
aditivi furajeri, furaje complete, furaje suplimentare, furaje combinate, alte
materii şi produse utilizate în furajarea şi nutriţia animalelor;
producerea, testarea, autorizarea, depozitarea,
transportul, comercializarea, utilizarea, importul, tranzitul, exportul şi
comerţul intracomunitar cu produse medicinale veterinare, precum şi
pentru alte activităţi specifice domeniului sanitar-veterinar;
 stabileşte politicile în domeniul bunăstării animalelor, la
fermă, în timpul transportului şi la sacrificare sau ucidere;
 face analize de risc epidemiologic şi geoepidemiologic;
 face studii de epidemiologie generală şi epidemiologie
descriptivă şi biostatistică;
 face studii de epidemiosupraveghere şi supraveghere
transfrontalieră;
 face analize economico-veterinare prin evaluări micro - şi
macroeconomice;
202
 participă la crearea şi funcţionarea sistemului de notificare şi

înregistrare a bolilor la animale;
 creează şi asigură funcţionarea sistemului de clasificare şi
certificare a statusului de sănătate a animalelor;
 elaborează politicile de luptă în cazul apariţiei de boli majore
la animale;
 elaborează concepte cu care să poată lucra în caz de
necesitate;
 elaborează şi reactualizează planurile de contingenţă în
domeniul sanitar-veterinar;
 elaborează manualele operaţionale de aplicare a planurilor
de contingenţă în domeniul sanitar-veterinar;
 stabileşte o reţea de contact pentru facilitarea alertei în
teritoriu în caz de criză;
 solicită, atunci când este cazul, activarea Centrului Naţional
de Combatere a Bolilor (CNCB), pentru organizarea acţiunilor de
intervenţie pentru combaterea epidemiilor în rândul animalelor şi
coordonează activitatea grupurilor de lucru;
 notifică organismelor internaţionale cu responsabilităţi în
domeniu, respectiv Direcţia Generală Sănătate şi Consumatori (DG
SANCO) din cadrul Comisiei Europene şi Organizaţia Mondială pentru
Sănătatea Animală (fostul Oficiu Internațional de Epizootii – O.I.E.),
suspiciunile şi confirmările cazurilor de boli infecţioase cu mare
difuzibilitate la animale;
 activează centrele de criză create la nivel local, conform
prevederilor legale;
 controlează funcţionalitatea centrelor de criză în cazul
epidemiilor în rândul animalelor, prin includerea de personal suplimentar în
caz de necesitate;
 contribuie efectiv la combaterea epidemiilor în rândul
animalelor, conform normelor Uniunii Europene şi conform măsurilor
stipulate în manualul operaţional;
203
 colaborează cu structurile subordonate în ceea ce priveşte

planificarea măsurilor de combatere a epidemiilor în rândul animalelor;
 stabileşte mijloacele necesare combaterii epidemiei şi
actualizează planurile organizaţionale şi programele de desfăşurare a
activităţilor pentru centrele de criză;
 stabileşte condiţiile sanitare veterinare de comerţ
intracomunitar, import, export şi tranzit pentru animale vii, ovule, embrioni,
spermă, hrană pentru animale;
 stabileşte politicile în domeniul bolilor care pot afecta
animalele vii;
 cooperează pe plan internaţional cu toate organizaţiile
implicate în domeniul sănătăţii animalelor şi în alte domenii conexe pentru
a păstra România în circuitul politicilor europene şi internaţionale specifice;
 elaborează programele naţionale în domeniul sanitar-
veterinar;
 controlează aplicarea normelor sanitare veterinare;
 coordonează şi organizează în numele Autorităţii activitatea
de formare, instruire şi perfecţionare a personalului implicat în domeniul
sanitar-veterinar;
 promovează şi coordonează activitatea de instruire şi
perfecţionare a personalului în domeniul sanitar-veterinar prin efectuarea
de cursuri postuniversitare în domeniul său de activitate, în cadrul
universităţilor acreditate în acest sens de Ministerul Educaţiei Naționale pe
bază de protocol sau parteneriat încheiat cu instituţiile de învăţământ
superior acreditate în domeniul sanitar-veterinar;
 organizează activităţi specifice de audit în scopul realizării
prevederilor regulamentelor europene;
 îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin acte normative în
domeniul sanitar-veterinar [H.G. nr. 1415/2009].
Conform prevederilor legale actuale, în domeniul siguranței
alimentelor, ANSVSA are următoarele atribuții principale:
 elaborează şi implementează strategia şi legislaţia privind
siguranţa alimentelor;
204
 elaborează norme pentru siguranţa alimentelor, aprobate

prin ordin al preşedintelui Autorităţii, iar dacă este cazul, împreună cu
autorităţile competente, aprobate prin ordine comune;
 promovează şi coordonează elaborarea metodologiilor
unitare de evaluare a riscului în domeniul siguranţei alimentelor;
 realizează evaluarea riscului şi stabileşte măsurile ce se
impun atunci când apare o problemă majoră ce poate periclita sănătatea
oamenilor;
 coordonează activităţile de elaborare a codurilor de bună
practică şi alte asemenea activităţi;
 coordonează metodologic activitatea de supraveghere şi
control privind siguranţa alimentelor, de la producerea materiilor prime
până la consumatorul final;
 asigură coordonarea elaborării şi implementării politicilor
guvernamentale în domeniul siguranţei alimentelor şi al biotehnologiei;
 coordonează identificarea specialiştilor în vederea participării
la activităţile Codex Alimentarius, precum şi la activităţile organismelor şi
organizaţiilor naţionale şi internaţionale în domeniul specific de activitate;
 coordonează identificarea specialiştilor în vederea participării
la acţiunile organismelor şi organizaţiilor naţionale şi internaţionale în
domeniul standardizării, siguranţei şi calităţii alimentelor;
 coordonează activitatea de control în domeniul siguranţei şi
calităţii alimentelor, după modelul existent în ţările din Uniunea
Europeană;
 coordonează metodologic activitatea de control, testare şi
expertizare a alimentelor, de la producerea materiilor prime până la
distribuirea către consumator;
 realizează şi valorifică bazele de date proprii prin colectarea,
clasificarea, corelarea, actualizarea permanentă, arhivarea şi diseminarea
informaţiilor privind monitorizarea înregistrărilor, avizărilor şi a autorizărilor
privind siguranţa alimentelor, acordate de autorităţile publice cu atribuţii în
acest domeniu, monitorizarea rezultatelor acţiunilor de supraveghere şi
control privind siguranţa alimentelor, precum şi a cadrului legislativ în
205
domeniu, datele statistice şi datele privind procesul de cercetare-

dezvoltare;
 coordonează activitatea de formare, instruire şi perfecţionare
a personalului implicat în domeniul siguranţei alimentelor;
 acordă avize ştiinţifice şi asistenţă tehnică în domeniul
specific de activitate;
 reprezintă punctul naţional de contact şi coordonatorul la
nivel naţional al Sistemului rapid de alertă pentru alimente şi furaje -
SRAAF;
 organizează un punct permanent de contact pe baza unui tel
verde, telefon de urgenţă de la care orice persoană fizică sau juridică
poate obţine informaţii obiective şi la care aceasta poate prezenta
contestaţii în domeniul siguranţei alimentelor;
 asigură supravegherea şi controlul privind respectarea
condiţiilor generale din domeniul alimentar, prin punerea în practică a unor
măsuri specifice care să conducă la diminuarea incidenţei şi la eliminarea
bolilor transmisibile de la animale la om;
 supraveghează şi monitorizează, din punctul de vedere al
siguranţei alimentelor, operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea
în domeniul industriei agroalimentare;
 participă la activitatea de standardizare, gradare şi clasificare
a produselor agroalimentare, împreună cu celelalte instituţii abilitate;
 reprezintă punctul de contact şi ţine permanent legătura cu
autorităţile pentru siguranţa alimentelor, constituite la nivel naţional şi
internaţional;
 elaborează şi promovează acte normative în domeniul
sanitar-veterinar şi al siguranţei alimentelor şi participă la promovarea
reglementărilor în domeniul calităţii alimentelor;
 elaborează programe naţionale în domeniul siguranţei
alimentelor, împreună cu celelalte instituţii abilitate;
 promovează şi coordonează activitatea de instruire şi
perfecţionare a personalului în domeniul siguranţei alimentelor prin
efectuarea de cursuri postuniversitare în domeniul său de activitate, în
206
cadrul universităţilor acreditate în acest sens de Ministerul Educaţiei

Naționale, pe bază de protocol sau parteneriat încheiat cu instituţiile de
învăţământ superior acreditate în domeniul siguranţei alimentelor;
 elaborează şi avizează convenţii, parteneriate, protocoale şi
acorduri interguvernamentale cu autorităţile centrale similare din alte state
privind colaborarea în domeniul siguranţei alimentelor, cu respectarea
legislaţiei europene şi naţionale;
activitatea de comerţ intracomunitar, import, export, tranzit şi inspecţie la
frontieră în domeniul siguranţei alimentelor;
 elaborează regulamentul de organizare şi funcţionare şi
stabileşte atribuţiile şi responsabilităţile unităţilor din subordine în domeniul
siguranţei alimentelor;
 participă la elaborarea strategiilor naţionale şi internaţionale
în domeniul terorismului şi bioterorismului alimentar;
 cooperează şi răspunde împreună cu autorităţile
administraţiei publice centrale de organizarea şi aplicarea măsurilor
necesare pentru asigurarea și garantarea siguranţei alimentelor;
 elaborează şi reactualizează planurile de contingenţă în
domeniul siguranţei alimentelor;
 notifică organismele internaţionale WHO, EFSA, DG
SANCO, FAO cu responsabilităţi în domeniul siguranţei alimentelor;
 cooperează pe plan internaţional cu toate organizaţiile
implicate în domeniul siguranţei alimentelor şi în alte domenii conexe
pentru a păstra România în circuitul politicilor europene şi internaţionale
specifice;
 verifică aplicarea la nivel naţional şi teritorial a normelor
privind siguranţa alimentelor;
 asigură controlul oficial la operatorii care produc,
procesează, transportă şi comercializează produse alimentare de origine
animală și nonanimală;
 organizează activităţi specifice de audit în scopul realizării şi
implementării prevederilor regulamentelor europene;
207
 coordonează elaborarea Planului naţional unic de control

integrat pentru România - PNUCI şi Raportul anual referitor la PNUCI;
 îndeplineşte orice alte atribuţii în domeniul siguranţei
alimentelor, precum şi în domeniul reglementării alimentaţiei şi
biotehnologiei stabilite prin legislaţia în vigoare europeană și naţională
[H.G. nr. 1415/2009].
Conform prevederilor legale actuale, ANSVSA are și alte
atribuții care vizează în special segmentul legislativ, financiar, colaborarea
cu alte instituții ale statului și situațiile de urgență.
Astfel, Autoritatea asigură armonizarea cadrului legislativ naţional
cu reglementările din Uniunea Europeană în domeniul sanitar-veterinar şi
al siguranţei alimentelor. Armonizarea cadrului legislativ ar trebui să
reprezinte o preocupare de bază a Autorității întrucât neadoptarea
legislației europene și/sau nepunerea ei în practică poate atrage sancțiuni
din partea forurilor europene, în special a Comisiei Europene.
Pentru rezolvarea problematicilor din domeniul specific de
competență, Autoritatea elaborează şi promovează acte normative în
domeniul sanitar-veterinar şi al siguranţei alimentelor.
Ținând cont de tendințele generale și de politicile europene în
domeniu, Autoritatea întreprinde demersurile necesare în vederea obţinerii
unor contribuţii financiare comunitare pentru unele activităţi în domeniul
sanitar-veterinar şi al siguranţei alimentelor, în special pentru
implementarea unor prevederi ale legislaţiei comunitare.
Autoritatea poate contracta servicii de consultanţă în domeniul
tehnologiei informaţiei şi comunicării, relaţiilor publice, organizării
campaniilor de promovare, publicitate, educare şi informare referitoare la
activitatea specifică, precum şi în domeniul specific de activitate.
Autoritatea editează buletine informative şi alte publicaţii de
specialitate, în limita alocaţiilor bugetare, precum şi din diverse finanţări.
Autoritatea, prin specialiştii din structura sa, stabiliţi prin ordin al
preşedintelui Autorităţii, coordonează măsurile care se impun în situaţiile
de urgenţă din domeniul sanitar-veterinar şi al siguranţei alimentelor. În
majoritatea cazurilor, anterior aplicării măsurilor în astfel de situații,
208
Autoritatea procedează la consultarea cu celelalte instituţii cu atribuții în

domeniul situațiilor de urgență.
Suplimentar, în exercitarea atribuţiilor sale, Autoritatea colaborează
cu ministerele, cu celelalte organe de specialitate din subordinea
Guvernului, precum şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale
şi locale, instituţii publice, precum şi cu alte organisme interesate.
3.2.1.3. Institutele naționale veterinare/institutele naționale de

referință: descriere generală
Activitatea sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor este

una dintre cele mai complexe activități din România și din lume în general.
Acesta constituie motivul pentru care în subordinea directă a ANSVSA se
regăsesc o serie de instituții/structuri centrale, respectiv institutele
naționale veterinare/institutele naționale de referință.
Institutele naționale veterinare sunt instituţii publice cu personalitate
juridică finanţate din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul
de stat.
Din punct de vedere juridic, institutele naționale veterinare se află în
subordinea directă a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru
Siguranța Alimentelor. Coordonarea activității acestor instituții este
realizată direct de către președintele ANSVSA.
Conform actualei organizări, conducerea executivă a institutelor
naționale veterinare (institutelor naționale de referință) este asigurată de
un director (medic veterinar), ajutat de un director adjunct tehnic (medic
veterinar).
Conform actualei organizări a sistemului sanitar veterinar și pentru
siguranța alimentelor din România, în subordinea directă a ANSVSA
există 3 institute naționale veterinare (institute naționale de referință),
respectiv:
Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (I.D.S.A.);
Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară (I.I.S.P.V.);
Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi al
Medicamentelor de Uz Veterinar (I.C.P.B.M.V.).
209
Prezența în România a unor institute naționale veterinare/institute

naționale de referință reprezintă una dintre cerințele pe care le presupune
implementarea aquis-ului comunitar. Conform normativelor actuale,
armonizate cu cele ale Uniunii Europene, controalele oficiale presupun
aplicarea unor metode și tehnici diferite, care includ printre altele
prelevarea de probe și analiza lor prin metode de laborator.
Aplicarea corectă a acestor tehnici necesită formarea
corespunzătoare a personalului care efectuează controale oficiale.
Conform prevederilor legislației naționale, institutele naţionale
veterinare, reprezintă autorităţi de referinţă la nivel naţional pentru
domeniile de competenţă specifice acestora, cu personalitate juridică, în
subordinea ANSVSA. Conform normativelor actuale, armonizate cu cele
ale Uniunii Europene, fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru
desemnarea unuia sau mai multor laboratoare naţionale de referință
(LNR), pentru fiecare mare subdomeniu din cadrul domeniului sanitar
veterinar şi pentru siguranţa alimentelor. Practic, pentru fiecare laborator
de referință comunitar trebuie să existe un laborator naţional de referință,
indiferent de locația acelui laborator. În consecință, un stat membru poate
desemna un laborator situat într-un alt stat membru sau într-un stat
membru al Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS): desemnarea
unui laborator dintr-un alt stat presupune că un singur laborator poate
funcționa ca laborator naţional de referință pentru mai multe state
membre.
Conform strategiilor adoptate de unele state membre ale Uniunii
Europene (Franţa, Germania, Spania, Italia etc.), în multe cazuri,
laboratoarele naţionale de referinţă (LNR) pentru anumite subdomenii sunt
organizate şi funcţionează chiar în cadrul unor facultăţi de medicină
veterinară. O asemenea situaţie, are numeroase avantaje, contribuind la
sporirea prestigiului profesional şi la întărirea capacităţii tehnico-
administrative şi a potenţialului de cercetare [Bondoc I., 2012].
Organizarea, funcționarea și atribuțiile laboratoarelor naţionale de
referință trebuie să respecte o serie de cerințe de ordin general, după cum
urmează:
210
o colaborează cu laboratorul de referință comunitar în

domeniul lor de competență;
o coordonează, pentru domeniul lor de competență, activitățile
laboratoarelor oficiale responsabile pentru analiza probelor în conformitate
cu prevederile legale în vigoare privind metodele de prelevare, de analiză
și interpretarea rezultatelor;
o după caz, organizează teste comparative între laboratoarele
oficiale naționale și asigură urmărirea adecvată a acestor teste
comparative;
o se asigură că informațiile furnizate de laboratorul de referință
comunitar sunt transmise autorității competente și laboratoarelor naționale
oficiale;
o furnizează asistență științifică și tehnică autorității
competente pentru punerea în aplicare a planurilor de control coordonate:
planurile de control coordonate sunt acele planuri care se organizează
anual, în conformitate cu un program și care au drept scop principal
stabilirea prevalenței riscurilor asociate cu hrana pentru animale,
produsele alimentare sau animalele;
o au responsabilitatea de a îndeplini alte atribuții specifice
prevăzute în conformitate cu procedura menționată în legislația
europeană, fără a aduce atingere îndatoririlor naționale suplimentare
existente.
Statele membre transmit Comisiei Europene, laboratorului de
referință comunitar relevant și celorlalte state membre numele și adresa
fiecărui laborator național de referință.
Statele membre care au mai mult de un singur laborator național de
referință corespunzător unui laborator de referință comunitar trebuie să
asigure cooperarea strânsă între aceste laboratoare, astfel încât să
garanteze coordonarea eficientă dintre acestea, cu alte laboratoare
naționale și cu laboratorul de referință comunitar.
Atât pentru laboratoarele de referință comunitare, cât și pentru
laboratoarele de referință naționale, Comisia Europeană poate stabili
responsabilități și atribuții suplimentare. Un exemplu de act normativ în
acest sens îl constituie Regulamentul (UE) nr. 415/2013 al Comisiei din 6
211
mai 2013 de stabilire a responsabilităților și a sarcinilor suplimentare care

revin laboratoarelor de referință ale UE pentru rabie, tuberculoză bovină și
sănătatea albinelor, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 737/2008 și
de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 87/2011.
 Conform opiniei autorului, bazată pe propria experiență în
administrația sanitar veterinară și pentru siguranța alimentelor şi cea din
învăţământul medical veterinar superior, activitatea tuturor laboratoarelor
sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, indiferent de nivelul lor
– laboratoare naționale de referinţă (LNR), laboratoare zonale sau
laboratoare județene, ar trebui reconsiderată și reevaluată. În scopul
eficientizării activităţilor, inclusiv a unei mai bune absorbții a fondurilor
europene, pentru început, în zonele în care există facultăţi de profil
(facultăţi de medicină veterinară), ar trebui create în condiţiile legii, Centre
Regionale de Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CRCDI) în domeniul sanitar
veterinar, al calităţii şi siguranţei alimentelor. În felul acesta, atât resursa
umană, cât și infrastructura existentă, ar putea fi valorizate la un nivel
superior, care ar facilita foarte mult competitivitatea în cadrul proiectelor
internaționale de cercetare.
3.2.1.3.1. Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală
Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA) reprezintă unul

dintre cele 3 institute naționale veterinare care funcționează în prezent în
România. Conform prevederilor legislației naționale, IDSA este o instituţie
publică de interes naţional, cu personalitate juridică, aflată în subordinea
directă a Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor.
Actualul IDSA a apărut prin redenumirea și reorganizarea fostului
Laborator Central Sanitar Veterinar de Diagnostic (LCSVD). LCSVD a fost
înființat în țara noastră în anul 1966, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri
nr. 248/1966. Modificările survenite în România după anul 1989 au vizat și
acest laborator. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 5, alin. 3 al
Hotărârii Guvernului nr. 6/1999 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, cu modificările şi completările
212
ulterioare, denumirea Laboratorului Central Sanitar Veterinar de

Diagnostic a fost modificată în Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală
(IDSA).
Organizarea şi funcţionarea IDSA sunt reglementate în principal de
acte normative naționale: Ordonanţa Guvernului nr. 42 din 29 ianuarie
2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor - aprobată cu modificări şi completări prin Legea 215 din 27
mai 2004 - cu modificările şi completările ulterioare; Hotărârea Guvernului
României nr. 1415 din 18 noiembrie 2009 privind organizarea şi
Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia şi o serie de Ordine ale
ANSVSA cu referire la domeniile de competență, atribuții, tarife etc.
Desfășurarea activităților în cadrul IDSA se realizează în baza
Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al institutului şi a
prevederilor de detaliu cuprinse în Regulamentul de Ordine Interioară al
acestuia.
Detalii în legătură cu organizarea și funcționarea, activitățile
specifice și rezultatele în activitatea de diagnostic a bolilor la animale și în
activitatea de cercetare se pot obține la adresa http://www.idah.ro/ și de
pe site-ul oficial, prezentat în figura nr. 7.
3.2.1.3.2. Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară
Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară (IISPV) a

funcționat inițial ca un laborator regional, care deservea capitala și zonele
limitrofe. Acest prim laborator era amenajat în zona Halelor Centrale Obor.
După încheierea lucrărilor de construcție și amenajare din perioada
1953-1955, la data de 13 mai 1955, prin Decretul nr. 167 al Marii Adunări
Naționale, Laboratorul veterinar de control al alimentelor de origine
animală și furajelor al Capitalei și regiunii București este transformat în
laborator central, sub titulatura: ,,Laborator central de control sanitar
veterinar al alimentelor de origine animală și al furajelor“. Noua decizie a
forului legislativ național de la acea vreme are consecințe directe și
213
importante privind activitatea laboratorului, care se extinde astfel

progresiv, atât în sens cantitativ, cât și în sens calitativ.
În perioada 1958–1970, în paralel cu activitățile specifice controlului
prin metode de laborator a produselor de origine animală și a furajelor, s-a
trecut la organizarea și desfășurarea acțiunilor de îndrumare tehnică și
metodologică a activității specialiștilor din laboratoarele sanitare veterinare
de stat județene și celelalte formațiuni tehnice de profil din teritoriu.
În aceeași perioadă, mai precis în anul 1960, formațiunile sanitare
veterinare de frontieră înființate au fost afiliate tehnic și organizatoric
Laboratorului central de control sanitar veterinar al alimentelor de origine
animală și al furajelor. Odată cu afilierea acestor formațiuni, atribuțiile s-au
amplificat, Laboratorul primind sarcina de organizare, consolidare și
dezvoltare în perspectivă a controlului sanitar veterinar de frontieră.
Implementarea și dezvoltarea exploatațiilor profesionale de animale
și a unităților de procesare în diferite zone ale țării a condus la extinderea
activităților Laboratorului.
Astfel, în perioada 1971 – 1972, conform solicitărilor ministerului de
profil (Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare – MAIA), Laboratorul
central a trecut la organizarea unor laboratoare sanitare veterinare zonale
la Drobeta Turnu Severin, Craiova, Galați și Suceava. Ulterior,
organizarea unor astfel de laboratoare regionale s-a extins, fiind înființate
laboratoarele sanitare veterinare de stat din Iași, Constanța și Timișoara,
profilate pe executarea analizelor complexe de laborator. În ceea ce
privește laboratoarele sanitare veterinare, ideea inițială a fost aceea ca ele
să deservească și județele limitrofe: ulterior, s-a renunțat la acest concept,
fiind înființate astfel de laboratoare la nivelul fiecărui județ.
În anul 1999, odată cu reorganizarea Ministerului Agriculturii și
Alimentației ca for tutelar, Laboratorul primește denumirea de Institutul de
Igienă și Sănătate Publică Veterinară, titulatură pe care o deține și în
prezent.
Detalii în legătură cu organizarea și funcționarea, activitățile
specifice, inclusiv tarifele pentru efectuarea analizelor și examenelor de
laborator, precum și rezultatele obținute în activitatea de cercetare se pot
214
obține la adresa http://www.iispv.ro/ și de pe site-ul oficial, prezentat în

figura nr. 8.
3.2.1.3.3. Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și

Medicamentelor de Uz Veterinar
Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor

de Uz Veterinar (ICBMV) este o instituţie publică cu personalitate juridică,
aflată în subordinea tehnică şi administrativă a Autorităţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
Conform prevederilor legislației naționale din domeniu – O.G. nr.
42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor, aprobată prin Legea nr. 215/2004 cu modificările şi
completările ulterioare şi ale HG nr.130/2006 cu modificările şi
completările ulterioare, instituția reprezintă autoritatea de referinţă la nivel
naţional pentru domeniul de competenţă specific. Similar celorlalte două
institute naționale veterinare, ea îşi desfăşoară activitatea în conformitate
cu prevederile Regulamentului propriu de organizare şi funcţionare
aprobat prin Ordin al preşedintelui ANSVSA.
Principala misiune a Institutului, ca autoritate națională competentă,
este aceea de a contribui la protejarea şi promovarea sănătăţii animalelor
şi implicit a sănătăţii publice şi protecţiei consumatorului.
Elementele definitorii şi modalitaţile identificate pentru realizarea
acestei misiuni continuă să fie următoarele:
 evaluarea conform procedurilor legale, la un înalt nivel de
competenţă ştiinţifică a documentaţiei tehnice a produselor medicinale
veterinare, în scopul introducerii pe piaţă şi a utilizării în practica medicală
veterinară din România. Menționăm că în conformitate cu normativele
actuale, armonizate cu cele ale Uniunii Europene, evaluarea conformității
acestor produse reprezintă una dintre condițiile utilizării în terapie și/sau
profilaxie a unor produse medicinale sigure şi eficace;
 evaluarea documentaţiei tehnice a produselor biocide, în
vederea obținerii avizului de comercializare și a punerii pe piaţă şi utilizării
în România, a unor produse cu efect biocid, sigure şi eficiente;
215
 evaluarea documentaţiei tehnice a seturilor și a reagenților

de diagnostic, în vederea punerii pe piaţă şi utilizării în România, a unor
produse sigure;
 controlul calității produselor medicinale veterinare prin
derularea Programului național de supraveghere și control;
 asigurarea pentru persoanele interesate a accesului la
informaţii utile privind produsele medicinale veterinare autorizate pentru
comercializare în România.
Controlul calității produselor de uz veterinar și/sau altele a căpătat
noi valențe în ultima perioadă.
Figura nr. 7. Site-ul oficial al Institutului de Diagnostic și

Sănătate Animală (IDSA)
216
Figura nr. 8. Site-ul oficial al Institutului de Igienă și

Sănătate Publică Veterinară (IISPV)
De la produsele considerate clasice – în special medicamente de

uz veterinar, substanțe antiparazitare și produse biologice, în prezent s-a
ajuns la o gamă mult mai diversă de produse supuse verificării în cadrul
ICBMV – furaje și premixuri medicamentate, unii aditivi zootehnici etc.
Detalii în legătură cu organizarea și funcționarea, legislația specifică
domeniului, serviciile oferite (inclusiv tarifele percepute pentru serviciile de
specialitate - efectuarea analizelor și examenelor de laborator și
autorizarea pentru comercializare a produselor medicinale și a altor
produse de uz veterinar) se pot obține la adresa http://www.icbmv.ro/ro/
și de pe site-ul oficial, prezentat în figura nr. 9.
217
Figura nr. 9. Site-ul oficial al Institutului pentru Controlul Produselor

Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar (ICBMV)
3.2.2. Organizarea sistemului sanitar veterinar și pentru

siguranța alimentelor public/de stat: structurile regionale și
locale
Conform actualelor prevederi legislative, structurile regionale ale

sistemului sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor sunt
reprezentate de direcțiile sanitare veterinare și pentru siguranța
alimentelor județene și a municipiului București (DSVSA).
Direcțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor
județene și a municipiului București sunt instituții publice, cu personalitate
juridică, aflate în subordinea directă a Autorității Naționale Sanitare
218
Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Teoretic, direcțiile sanitare

veterinare și pentru siguranța alimentelor județene și a municipiului
București ar trebui să reprezinte ”imaginea în oglindă” a Autorității
Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.
Altfel spus, structurile din cadrul Autorității Naționale Sanitare
Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor ar trebui să aibă un echivalent
în cadrul direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor
județene și a municipiului București.
Direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene
şi a municipiului Bucureşti (DSVSA) reprezintă autoritatea veterinară
competentă în teritoriu. Ele reprezintă instituții ale statului român, asimilate
sub raport legislativ instituțiilor publice deconcentrate/descentralizate.
Structura organizatorică şi Regulamentul de organizare şi
funcţionare (ROF) ale direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti sunt stabilite prin
ordin al preşedintelui ANSVSA.
Actualele direcţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor
judeţene şi a municipiului Bucureşti reprezintă administrația de specialitate
rezultată prin reorganizarea direcţiilor sanitare veterinare judeţene şi a
municipiului Bucureşti.
Direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene,
respectiv a municipiului Bucureşti reprezintă autoritatea sanitar–veterinară
şi pentru siguranţa alimentelor la nivelul judeţelor, respectiv al municipiului
Bucureşti.
Finanțarea acestor instituții publice, cu personalitate juridică este
asigurată prin subvenţii acordate de la bugetul de stat şi din venituri
proprii. Ponderea celor două categorii de surse de finanțare este foarte
mult diferită în prezent, fapt care impune o abordare nu doar responsabilă,
ci și echilibrată pe termen mediu și mai ales, pe termen lung, care să
permită atingerea obiectivelor propuse.
Conducerea executivă a DSVSA-urilor este asigurată de directorul
executiv și directorul executiv adjunct. Conform prevederilor legale în
vigoare, ambii sunt medici veterinari. Menționăm că atât postul de director
executiv, cât și cel de director executiv adjunct sunt posturi care se ocupă
219
prin concurs, organizat în condițiile legii. Numirea celor doi se face prin
Ordin al Președintelui ANSVSA, aceeași persoană care, conform
legislației în vigoare, îi poate revoca. Numirea în funcție este un simplu act
administrativ, dar care trebuie să se facă în condițiile legii.
În cazul în care, din motive întemeiate, directorul executiv nu poate
exercita atribuţiile curente, acestea sunt preluate de drept de directorul
executiv adjunct. În cazul în care, din diverse motive, directorul executiv
adjunct nu poate prelua atribuţiile directorului executiv, această situaţie
trebuie adusă la cunoştinţa preşedintelui ANSVSA, care va desemna un
alt funcționar public din cadrul instituției, care să exercite aceste atribuţii.
Numărul de posturi, structura organizatorică şi statele de funcţii ale
DSVSA-urilor, se aprobă prin Ordin al preşedintelui ANSVSA, la
propunerea conducerii DSVSA-urilor.
 Conform actualei organizări a DSVSA-urilor, structurile
profesionale din cadrul lor au caracter permanent sau caracter temporar.
Atribuțiile acestor structuri profesionale sunt și ele diferite: atribuții legate
predominant de sănătatea și bunăstarea animalelor sau atribuții legate
predominant de siguranța alimentelor. Principalele structuri profesionale
veterinare care funcționează actualmente în cadrul DSVSA-urilor sunt:
 Serviciu/Birou/Compartiment Control Oficial Sănătate
Animală;
 Compartiment Poliția Sanitară Veterinară a Animalelor;
 Serviciu/Birou/Compartiment Control Oficial Siguranța
Alimentelor;
 Serviciu/Birou/Compartiment Evidență Informatică și Control
Administrativ;
 Serviciu Catagrafie, Înregistrare, Evaluare, TRACES;
 Serviciu/Birou/Compartiment Antifraudă;
 Serviciu Laborator. Laboratoarele sanitare veterinare și
pentru siguranța alimentelor județene, structuri care își desfășoară
activitatea în cadrul DSVSA-urilor județene și a Municipiului București, au
în componența lor următoarele structuri profesionale:
o Birou/Compartiment Sănătate Animală;
o Birou/Compartiment Siguranța Alimentelor;
220
o Birou/Compartiment Control Reziduuri și Contaminanți.

În cadrul DSVSA-urilor își desfășoară activitatea în prezent și unele
structuri profesionale care includ alte categorii de personal decât medici
veterinari. Conform actualei organizări a DSVSA-urilor, aceste structuri
sunt următoarele:
 Compartiment audit public intern;
 Birou/Compartiment Juridic și Resurse Umane;
 Serviciu/Birou Economic și Administrativ.
Conform actualei organizări a DSVSA-urilor județene, există o
singură structură cu caracter temporar, respectiv Unitatea Operațională
Locală.
În exercitarea atribuţiilor de serviciu, personalul care efectuează
controale oficiale în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr.
882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004
privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea
conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele
alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a
animalelor, poate aplica sancţiuni şi măsuri complementare, conform
prevederilor legale în vigoare (a se vedea subcapitolul corespunzător).
În cadrul DSVSA-urilor funcţionează două structuri importante
pentru domeniul sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor, respectiv
circumscripţiile sanitar-veterinare zonale (C.S.V.Z.) şi circumscripţiile
sanitar-veterinare și pentru siguranţa alimentelor (C.S.V.S.A.).
Conform actualei organigrame, cele două structuri se află din punct
de vedere ierarhic, în subordinea Serviciului de Catagrafie, Înregistrare,
Evaluare, TRACES. La propunerea directorului executiv, se stabileşte
numărul circumscripţiilor sanitar-veterinare zonale şi al circumscripţiilor
sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor care se aprobă prin ordin
al preşedintelui ANSVSA.
Numărul circumscripţiilor sanitar-veterinare zonale şi al
circumscripţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum
şi redimensionarea acestora se stabilesc, în funcţie de complexitatea
activităţii, de numărul de unităţi, precum şi de numărul de animale.
221
Circumscripţiile sanitar-veterinare zonale şi circumscripţiile sanitar-

veterinare şi pentru siguranţa alimentelor sunt structuri fără personalitate
juridică, organizate în structura direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti. CSVZ-urile și
CSVSA-urile reprezintă autoritatea competentă locală în cele două
domenii, respectiv domeniul sanitar veterinar (domeniul sănătății animale)
și domeniul siguranței alimentelor (domeniul sănătății publice veterinare).
Salarizarea personalului din direcţiile sanitar-veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi a
institutelor naţionale veterinare de referinţă se face potrivit prevederilor
legale în vigoare.
Având în vedere importanța pe care o are cunoașterea organizării
și funcționării autorității veterinare competente regionale – Direcția
Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor județeană – atât
pentru formarea profesională a studenților facultăților de medicină
veterinară, cât și pentru medicii veterinari care profesează, în cele ce
urmează vom recurge la o prezentare detaliată a instituției menționate,
ținând cont de actualele prevederi legislative care reglementează acest
domeniu [Ordinul ANSVSA nr. 571/2014].
O R D I N nr. 571 din 27.06.2014 pentru aprobarea structurii

organizatorice cadru şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare
ale direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti
Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei Generale Sanitară

Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi al Direcţiei Generale Control
Oficial nr. 2.450/27.06.2014,
Având în vedere prevederile art. 66 din Ordonanţa Guvernului nr.
42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
215/2004, cu modificările şi completările ulterioare,
În temeiul art. 4 alin. (3) şi art. 6 alin. (5) din Hotărârea
Guvernului nr. 1415/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii
222
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a

unităţilor din subordinea acesteia, cu modificările şi completările ulterioare,
preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi

pentru Siguranţa Alimentelor numit prin Decizia Primului Ministru nr.
244/14.06.2013, emite următorul O R D I N:
Art. 1. - Se aprobă structura organizatorică cadru a direcţiilor

sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti, prevăzută în Anexa nr. 1.
Art. 2. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare al
direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene,
respectiv a municipiului Bucureşti, prevăzut în Anexa nr. 2.
Art. 3. - În termen de 4 zile de la data intrării în vigoare a
prezentului ordin, direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în baza structurii
organizatorice cadru prevăzută la art. 1, întocmesc organigramele şi
statele de funcţii proprii, pe care le transmit spre aprobare ordonatorului
principal de credite,
Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, se abrogă
Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor nr. 1281/2013 pentru aprobarea structurii
organizatorice cadru şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare ale
direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene,
respectiv a municipiului Bucureşti.
Art. 5. - Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2 fac parte integrantă din prezentul
ordin.
Art. 6. - Structurile de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor vor lua măsuri pentru
ducerea la îndeplinire a prezentului ordin.
PREŞEDINTE – SECRETAR DE STAT

Vladimir Alexandru MĂNĂSTIREANU
223
Anexa nr. 2 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare

Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 571/27.06.2014
REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE
AL DIRECŢIILOR SANITAR - VETERINARE ŞI PENTRU
SIGURANŢA ALIMENTELOR JUDEŢENE, RESPECTIV A
MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE
Art 1. - Direcţiile sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor

judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare
DSVSA, sunt organizate şi funcţionează ca instituţii publice cu
personalitate juridică în subordinea Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, denumită în continuare
ANSVSA, finanţate din subvenţii acordate de la bugetul de stat şi din
venituri proprii, şi reprezintă autoritatea sanitar – veterinară şi pentru
siguranţa alimentelor la nivelul judeţelor, respectiv al municipiului
Bucureşti.
Art 2. - DSVSA sunt conduse de câte un director executiv (medic
veterinar), şi câte un director executiv adjunct (medic veterinar), numiţi
prin ordin al preşedintelui ANSVSA.
Art 3. - (1) În cazul în care, din motive întemeiate, directorul
executiv nu poate exercita atribuţiile curente, acestea sunt preluate de
drept de directorul executiv adjunct.
(2) În cazul în care, din diverse motive, directorul executiv adjunct
nu poate prelua atribuţiile directorului executiv, această situaţie trebuie
adusă la cunoştinţa preşedintelui ANSVSA Preşedintele ANSVSA va
desemna o altă persoană care să exercite aceste atribuţii.
Art 4. - Numărul de posturi, structura organizatorică şi statele de
funcţii ale DSVSA, se aprobă prin ordin al preşedintelui ANSVSA, la
propunerea DSVSA
Art 5. - În exercitarea atribuţiilor de serviciu, personalul care
efectuează controale oficiale în conformitate cu prevederile
Regulamentului (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al
224
Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate

pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana
pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate
animală şi de bunăstare a animalelor, poate aplica sancţiuni şi măsuri
complementare, conform prevederilor legale în vigoare.
Art 6. - (1) În structura DSVSA funcţionează circumscripţiile
sanitar-veterinare zonale (C.S.V.Z.) şi circumscripţiile sanitar-veterinare
și pentru siguranţa alimentelor (C.S.V.S.A.), în subordinea Serviciului de
Catagrafie, Înregistrare, Evaluare, TRACES.
(2) La propunerea directorului executiv, se stabileşte numărul
circumscripţiilor sanitar - veterinare zonale şi al circumscripţiilor sanitar-
veterinare şi pentru siguranţa alimentelor care se aprobă prin ordin al
preşedintelui ANSVSA;
(3) Numărul circumscripţiilor sanitar-veterinare zonale şi al
circumscripţiilor sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor,
precum şi redimensionarea acestora se stabilesc, în funcţie de
complexitatea activităţii, de numărul de unităţi, precum şi de numărul de
animale.
Art 7. - În cadrul DSVSA se constituie, prin decizia directorului
executiv, următoarele organisme, colective şi comisii:
(1) Consiliul de conducere format din: directorul executiv,
directorul executiv adjunct, şefii structurilor din cadrul DSVSA; sunt
invitaţi să participe la şedinţa Consiliului de conducere consilierul juridic
al DSVSA, preşedintele consiliului judeţean al Colegiului Medicilor
Veterinari din România, respectiv al consiliului municipiului Bucureşti,
precum şi preşedintele filialei judeţene a Federaţiei Sindicatelor
Veterinare din România, reprezentanţii asociaţiilor de profil din domeniul
de activitate, reprezentative la nivel naţional, atunci când situaţia o
impune; consiliul de conducere are rol consultativ;
(2) Comisia paritară a funcţionarilor publici;
(3) Comisia de disciplină a funcţionarilor publici;
(4) Comisia de analiză privind încălcarea dreptului de
acces la informaţiile de interes public;
(5) Comisia de concurs pentru examinarea candidaţilor
225
înscrişi la concursurile organizate pentru ocuparea posturilor vacante şi

pentru promovarea în funcţii şi grade profesionale;
(6) Comisia de soluţionare a contestaţiilor la concurs;
(7) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă;
(8) Alte comisii constituite conform legii.
CAPITOLUL II
ATRIBUŢIILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE DIRECTORULUI

EXECUTIV ŞI ALE DIRECTORULUI EXECUTIV ADJUNCT AI DSVSA
Art. 8. - (1) Directorul executiv este direct subordonat

preşedintelui ANSVSA, iar directorul executiv adjunct este direct
subordonat preşedintelui A.N.S.V.S.A şi directorului executiv.
(2) Directorul executiv, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, emite
decizii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Art. 9. - Directorul executiv al DSVSA în conformitate cu
legislaţia în vigoare, are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
(1) controlează direct activitatea Directorului executiv adjunct
şi controlează şi răspunde de buna desfăşurare a activităţilor
următoarelor structuri:
a) Serviciul Catagrafie, Înregistrare, Evaluare, TRACES;
b) Serviciul/Biroul/Compartimentul Antifraudă;
c) Serviciul Laborator;
d) Serviciul/Biroul Economic şi Administrativ;
e) Compartimentul Audit Public Intern;
f) Biroul/Compartimentul Juridic şi Resurse Umane;
g) Compartimentul Poliţia Sanitară Veterinară a Animalelor;
h) Unitatea Operaţională Locală - colectiv temporar care
se activează ori de câte ori situaţia o impune.
(2) organizează, coordonează şi răspunde de controlul modului
de aplicare a legislaţiei din domeniul apărării sănătăţii animalelor,
sănătăţii publice, siguranţei alimentelor de origine animală şi non-
animală, protecţiei şi bunăstării animalelor şi protecţiei mediului, cu
226
respectarea limitelor de autoritate şi a principiului autonomiei locale;

(3) dispune măsurile necesare şi răspunde de implementarea
standardelor de control intern managerial la nivelul instituţiei, potrivit
prevederilor legale în vigoare;
(4) planifică şi răspunde de acţiunile sau măsurile întreprinse
la nivel instituţional pentru asigurarea desfăşurării activităţii DSVSA în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
(5) asigură colaborarea şi cooperarea cu celelalte autorităţi şi
instituţii publice, precum şi cu oricare alte organisme, în vederea
soluţionării problemelor din domeniul de activitate;
(6) urmăreşte şi răspunde de implementarea, la nivel local, a
politicilor şi strategiilor Guvernului şi ale ANSVSA în domeniul apărării
sănătăţii animalelor, sănătăţii publice, siguranţei alimentelor de origine
animală şi non-animală, protecţiei şi bunăstării animalelor şi protecţiei
mediului, inclusiv aplicarea planurilor de acţiune în situaţii de urgenţă;
(7) întocmeşte fişele de post pentru personalul din subordinea
sa directă şi aprobă fişele de post ale personalului din cadrul DSVSA;
(8) întocmeşte şi, după caz, contrasemnează, evaluarea
performanţelor profesionale individuale ale personalului din subordine;
(9) este ordonator terţiar de credite şi gestionează bugetul
anual de venituri şi cheltuieli al DSVSA, cu respectarea prevederile
legale în vigoare;
(10) asigură respectarea prevederilor legale în vigoare privind
transparenţa decizională, liberul acces la informaţii publice, precum şi
accesul la informaţii clasificate şi păstrează secretul/confidenţialitatea
asupra datelor, informaţiilor şi documentelor referitoare la activitatea
DSVSA, precum şi obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea
atribuţiilor de serviciu;
(11) încheie acte juridice, în condiţiile legii, în numele şi pe
seama DSVSA, conform competenţelor sale;
(12) răspunde de respectarea notelor de serviciu aprobate de
preşedintele ANSVSA şi de transmiterea raportărilor privind activitatea
desfăşurată de DSVSA către ANSVSA, în conformitate cu
dispoziţiile/solicitările primite;
227
(13) asigură respectarea prevederilor legale privind ansamblul

de acţiuni şi măsuri pentru prevenirea riscurilor profesionale şi
eliminarea factorilor de risc şi accidentare prin informarea, consultarea,
instruirea, protejarea acestora;
(14)asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege privind
securitatea şi sănătatea în muncă;
(15) emite decizii, în condiţiile legii, aplicabile la nivelul DSVSA,
cu avizul de legalitate al Biroului/Compartimentului Juridic şi Resurse
Umane din cadrul DSVSA;
(16) numeşte, prin decizie, persoana responsabilă pentru
exercitarea, potrivit legii, a controlului financiar preventiv propriu;
(17) gestionează şi administrează patrimoniul DSVSA, potrivit
legii;
(18) verifică şi răspunde de aplicarea Programului acţiunilor de
supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a
celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia
mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi
caprinelor, precum şi a programelor naţionale din domeniul specific de
activitate aprobate, în limitele de competenţă stabilite de lege;
(19) reprezintă Punctul de Contact la nivel judeţean în cadrul
Sistemului Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje implementat de
ANSVSA la nivel naţional, denumit în continuare S.R.A.A.F.;
(20) verifică şi răspunde de implementarea activităţilor S.R.A.A.F.
la nivelul D.S.V.S.A;
(21) răspunde de autorizarea/înregistrarea obiectivelor supuse
controlului sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor;
(22) dispune suspendarea sau anularea autorizaţiei/înregistrării
sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi a măsurilor
complementare de sancţionare, în condiţiile legii;
(23) coordonează activitatea de instruire şi perfecţionare a
personalului angajat al DSVSA, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare;
(24) asigură coordonarea activităţilor instituţiei şi răspunde de
realizarea obligaţiilor ce revin DSVSA în calitatea de unitate
228
operaţională locală ( U . O . L . ) a centrului local de combatere a bolilor

(C.L.C.B.), conform legislaţiei/normelor specifice în vigoare;
(25) poate face propuneri de acte normative din domeniul sanitar –
veterinar şi al siguranţei alimentelor şi le comunică ANSVSA;
(26) dispune măsuri de implementare, verifică şi răspunde de
aplicarea acţiunilor corective solicitate de ANSVSA şi de către experţii
Oficiului Alimentar și Veterinar (FVO) din cadrul Direcţiei Generale
Sănătate și Consumatori (DG SANCO) a Comisiei Europene şi alţi
reprezentanţi ai organismelor europene abilitaţi în domeniul de activitate
specific al D.S.V.S.A;
(27) reprezintă DSVSA în raport cu alte instituţii ale statului şi
cu societatea civilă, în condiţiile legii.
(28) îndeplineşte şi alte atribuţii ce îi revin în conformitate cu
legislaţia în vigoare şi dispuse de către preşedintele ANSVSA, în
conformitate cu limitele de competenţă.
Art. 10. - Directorul executiv adjunct al DSVSA are următoarele
atribuţii şi responsabilităţi:
(1) organizează şi coordonează activitatea de control oficial la
nivelul DSVSA, cu respectarea normelor şi planurilor strategice aprobate
de către ANSVSA şi cu respectarea obiectivelor aprobate de directorul
executiv al DSVSA;
(2) controlează şi răspunde de buna desfăşurare a activităţilor
următoarelor structuri:
a) Serviciul/Biroul/Compartimentul Control Oficial Sănătate
Animală;
b) Serviciul/Biroul/Compartimentul Control Oficial Siguranţa
Alimentelor;
c) Serviciul/Biroul/Compartimentul Evidenţă Informatică şi
Control Administrativ;
(3) asigură şi răspunde de funcţionalitatea şi prioritizarea
activităţilor de control cu privire la analizele efectuate în cadrul
laboratorului propriu al DSVSA, cu scopul eficientizării acestora şi
realizarea adecvată a îndatoririlor oficiale;
(4) asigură şi răspunde de punerea la dispoziţie de instalaţii şi
229
echipamente corespunzătoare şi întreţinute într-un mod adecvat pentru

personalul DSVSA care desfăşoară activităţi de control oficial, în
conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;
(5) răspunde de asigurarea formării şi informării adecvate a
personalului DSVSA care desfăşoară activităţi de control oficial, în
conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu cerinţele solicitate de
A.N.S.V.S.A;
(6) monitorizează şi controlează gradul de actualizare a datelor
referitoare la identificarea şi înregistrarea animalelor şi exploataţiilor, în
baza naţională de date, pentru limitele teritoriale stabilite ale DSVSA;
(7) verifică implementarea măsurilor şi acţiunilor corective
solicitate de ANSVSA, de către experţi ai FVO din cadrul DG SANCO
a Comisiei Europene şi de alţi reprezentanţi ai organismelor europene
abilitaţi în domeniul de activitate specific al DSVSA;
(8) verifică modul de conformare al personalului DSVSA care
desfăşoară activităţi de control oficial, cu privire la respectarea notelor
de serviciu aprobate de preşedintele ANSVSA şi de transmiterea
raportărilor privind activitatea desfăşurată către ANSVSA, în conformitate
cu dispoziţiile/solicitările primite de la aceasta;
(9) verifică modul şi stadiul de realizare a Planurilor cifrice
judeţene şi de control aprobate de conducerea DSVSA şi răspunde de
comunicarea deficienţelor de implementare constatate de Directorul
executiv;
(10) verifică şi avizează documentaţia specifică de raportare a
acţiunilor planificate întocmită de personalul cu atribuţii de control oficial,
precum şi documentele specifice necesare acordării de compensaţii
fermierilor afectaţi de aplicarea măsurilor de combatere a bolilor, ca
urmare a declarării suspiciunii sau confirmării bolii, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare;
(11) urmăreşte realizarea sarcinilor şi atribuţiilor de serviciu ale
personalului din subordinea sa, precum şi îndeplinirea obligaţiilor
profesionale individuale de muncă ale personalului de specialitate din
subordinea sa;
(12) întocmeşte şi, după caz, contrasemnează fişele de post
230
ale personalului din subordinea sa şi evaluările acestora;

(13) verifică realizarea obligaţiilor ce revin DSVSA în calitatea
de unitate operaţională locală a centrului local de combatere a bolilor,
inclusiv realizarea anchetelor epidemiologice conform legislaţiei/normelor
specifice în vigoare;
(14) verifică şi răspunde de implementarea activităţilor de instruire
şi perfecţionare a personalului angajat al DSVSA, dispuse/aprobate de
directorul executiv;
(15) propune şi organizează participarea la programe de instruire
periodică a personalului, în baza Programului naţional de instruire în
domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, pe domeniul de
competenţă;
(16) propune directorului executiv al DSVSA realizarea
investigaţiilor de laborator privind expertizarea unor situaţii
epidemiologice deosebite sau identificate ca având un risc considerabil
privind activităţile de control oficial realizate de DSVSA;
(17) asigură, verifică şi răspunde de eficientizarea metodologiei
de planificare şi realizare a analizelor de laborator, desfăşurate de
L.S.V.S.A. propriu, aferente activităţilor de control prevăzute în
Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a
bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia
animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor,
suinelor, ovinelor şi caprinelor;
(18) coordonează, verifică şi răspunde de implementarea
programelor cofinanţate de către Comisia Europeană, în conformitate cu
legislaţia în vigoare;
(19) asigură funcţionalitatea S.R.A.A.F. şi răspunde de
coordonarea activităţilor acestui sistem la nivelul DSVSA;
(20) coordonează şi monitorizează soluţionarea alertelor
S.R.A.A.F. pentru produsele de origine animală şi non-animală;
(21) îndeplineşte şi alte atribuţii ce îi revin în conformitate cu
legislaţia în vigoare şi dispuse de către directorul executiv, în
conformitate cu limitele de competenţă.
231
CAPITOLUL III
ATRIBUŢIILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE SPECIFICE ALE DSVSA,

EXERCITATE PRIN SERVICIILE, BIROURILE ŞI COMPARTIMENTELE
SALE
Art. 11. - Personalul cu funcţie de conducere din cadrul

Serviciilor/Birourilor/Compartimentelor proprii DSVSA are următoarele
atribuţii şi responsabilităţi generale:
(1) planifică şi coordonează activităţile specifice ale structurii pe
care o conduc;
(2) stabileşte obiectivele structurii pe care o conduc în
conformitate cu cerinţele legale privind sistemul de control
intern/managerial şi răspund de îndeplinirea acestora;
(3) întocmeşte fişele de post ale angajaţilor din structurile pe
care le conduc şi le transmit spre aprobare directorului executiv;
(4) întocmeşte/contrasemnează evaluările angajaţilor din
structurile pe care le conduc şi le transmit spre contrasemnare, dacă
este cazul, directorului executiv adjunct şi spre aprobare directorului
executiv;
(5) dispune măsurile necesare şi răspund de implementarea
standardelor de control intern managerial la nivelul structurii pe care o
conduc, potrivit prevederilor legale în vigoare;
(6) asigură şi răspunde de respectarea dispoziţiilor, normelor,
standardelor, procedurilor generale stabilite şi aprobate de conducerea
DSVSA în cadrul sistemului de control intern/managerial proiectat la
nivelul instituţiei, în cadrul structurii pe care o conduc;
(7) asigură şi răspunde de raportarea rezultatelor activităţii
structurii pe care o conduc, către şefii ierarhici superiori şi către
A.N.S.V.S.A;
(8) asigură şi răspunde de realizarea demersurilor necesare
cu privire la identificarea şi obţinerea resurselor necesare activităţilor
specifice pe care le desfăşoară structura pe care o conduc;
(9) stabileşte şi aplică metode proprii privind controlul derulării
232
activităţilor specifice realizate de angajaţii din subordine;

(10) asigură şi răspunde de realizarea sarcinilor de serviciu
dispuse de conducerea şi de către ANSVSA la nivelul structurii pe care o
conduc, în termenele stabilite de acestea;
(11) asigură şi răspunde de instruirea necesară a angajaţilor din
subordine, în conformitate cu necesităţile identificate şi/sau dispoziţiile
conducerii DSVSA şi ale A.N.S.V.S.A;
(12) răspunde de evaluarea corectă a riscurilor identificate la
nivelul structurii pe care o conduc, precum şi de aplicarea şi
corectitudinea măsurilor de tratare a acestor riscuri;
(13) coordonează, organizează şi răspunde de desfăşurarea
activităţilor specifice structurii pe care o conduc şi de corectitudinea cu
care acestea sunt realizate;
(14) asigură şi răspunde de comunicarea către conducerea
DSVSA a deficienţelor de natură să producă alterări în buna desfăşurare
a activităţilor realizate de personalul din subordine, precum şi a măsurilor
propuse pentru remedierea acestor deficienţe;
(15) repartizează sarcini de serviciu angajaţilor din subordine,
în conformitate cu competenţele acestora, cu privire la derularea
activităţilor specifice structurii pe care o conduc.
Art. 12. - Personalul cu funcţie de execuţie din cadrul
Serviciilor/Birourilor/Compartimentelor care realizează controale
oficiale are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
(1) realizează controale oficiale, în domeniul specific de
activitate, în conformitate cu Programul Naţional Cadru de Control în
domeniul de competenţă, întocmeşte raportările specifice şi le transmite
la ANSVSA;
(2) propune directorului executiv al DSVSA emiterea ordonanţei
de suspendare/interzicere a activităţii, în urma activităţii de control
oficial desfăşurate, conform prevederilor legale;
(3) efectuează controalele oficiale prin tehnici corespunzătoare,
concepute în acest scop, inclusiv controale de rutină şi controale cu un
caracter mai intensiv, cum ar fi inspecţii, verificări, audituri, prelevări de
probe şi controale de eşantioane;
233
(4) realizează controalele oficiale pe baza unor proceduri

documentate care să asigure uniformitatea efectuării acestor controale
şi calitatea ridicată constantă a acestora, în conformitate cu ghidurile
elaborate de ANSVSA;
(5) verifică condiţiile care au stat la baza autorizării unităţilor
atunci când desfăşoară controale oficiale; în cazul în care se identifică
nereguli grave, de natură să producă prejudicii consumatorilor, vor lua
măsuri de oprire a producţiei în respectiva unitate, iar dacă operatorul
din sectorul hranei pentru animale sau din cel alimentar nu este în
măsură să furnizeze garanţii adecvate cu privire la producţia viitoare,
va declanşa procedurile de retragere a autorizării unităţii sau de
suspendare a autorizării unităţii, în cazul în care operatorul din sectorul
hranei pentru animale sau din cel alimentar poate garanta că va
rezolva deficienţele într-un termen rezonabil;
(6) aplică sancţiuni sau, după caz, propune suspendarea şi/sau
interzicerea activităţii unităţilor supuse autorizării/înregistrării sanitare
veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în urma constatării
deficienţelor/neconformităţilor în controlul oficial efectuat, în conformitate
cu prevederile legale;
(7) întocmeşte documentele referitoare la
suspiciunile/confirmările bolilor notificabile la animale, inclusiv zoonoze,
pe întreg lanţul alimentar şi le supune spre avizare directorului
executiv adjunct şi spre aprobare directorului executiv;
(8) transmite la ANSVSA datele şi documentele referitoare la
suspiciunile/confirmările bolilor notificabile la animale, inclusiv zoonoze,
pe întregul lanţ alimentar, aprobate de directorul executiv al D.S.V.S.A;
(9) transmite la institutele naţionale veterinare de referinţă
probele, datele şi documentele referitoare la suspiciunile/confirmările
bolilor notificabile la animale, inclusiv zoonoze, pe întregul lanţ alimentar,
cu aprobarea directorului executiv;
(10) monitorizează, analizează şi răspunde de comunicarea
informaţiilor cu privire la bolile notificabile la animale, inclusiv zoonoze,
agenţi zoonotici, subproduse nedestinate consumului uman (SNCU) şi
neutralizarea acestora, în conformitate cu normele stabilite de ANSVSA şi
234
legislaţia în vigoare;
(11) întocmeşte proiectul de Plan cifric anual în baza
Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare
a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia
suinelor, ovinelor şi caprinelor şi îl supune spre avizare conducerii
D.S.V.S.A;
(12) monitorizează şi răspunde de realizarea Planului cifric anual
aprobat;
(13) răspunde de întocmirea anchetelor epidemiologice şi de
întocmirea documentaţiei conexe declarării, notificării, combaterii şi
stingerii focarelor de boli transmisibile la animale şi de la animale la om,
în conformitate cu normele stabilite de ANSVSA şi legislaţia în vigoare;
(14) verifică şi stabileşte statusul de sănătate a efectivelor de
animale şi a exploataţiilor de animale;
(15) realizează acţiunile specifice şi răspunde de sistemul de
monitorizare şi raportare în domeniul sănătăţii, zoonozelor şi agenţilor
zoonotici, conform legislaţiei specifice în vigoare;
(16) stabileşte şi dispune aplicarea măsurilor de confiscare a
animalelor vii, de reţinere oficială/sechestru, de retragere şi/sau
distrugere a produselor şi subproduselor alimentare sau nedestinate
consumului uman, de origine animală şi non-animală, a produselor
medicinale de uz veterinar, furajelor/produselor destinate nutriţiei
animale şi a altor produse supuse controlului sanitar-veterinar,
respectând prevederile legislaţiei în vigoare din domeniul sanitar –
veterinar şi al siguranţei alimentelor, în urma controlului oficial, şi verifică
modul de realizare a acestor măsuri, precum şi modul de corectare a
neconformităţilor care au determinat aplicarea acestor măsuri;
(17) participă împreună cu alte instituţii abilitate, la acţiuni
comune de control oficial sau la verificarea şi cercetarea unor presupuse
abuzuri şi ilegalităţi în domeniul specific de activitate;
(18) răspunde de întocmirea corectă, potrivit legislaţiei
specifice, a Procesului-verbal de constatare şi sancţionare a
contravenţiilor la normele sanitare veterinare şi pentru siguranţa
235
alimentelor;
(19) intervine, în cazul unei epizootii, în gestionarea crizei, şi
stabileşte împreună cu autorităţile şi instituţiile competente strategia
necesară combaterii epidemiei;
(20) participă şi răspunde, conform atribuţiilor, pentru activitatea
centrului local de combatere a bolilor animalelor;
(21) solicită, după caz, în exercitarea acţiunilor de control oficial
la operatorii economici, copii ale documentelor şi/sau alte documentaţii
relevante;
(22) participă la realizarea misiunilor întreprinse de DG SANCO -
FVO în domeniul sanitar- veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, prin
prezentarea activităţii proprii, precum şi la realizarea misiunilor de audit
întreprinse de către A.N.S.V.S.A;
(23) răspunde, în termenele legale, la petiţiile, sesizările
repartizate spre soluţionare, potrivit legii;
(24) participă la instruiri dispuse de ANSVSA;
(25) participă şi la alte activităţi dispuse de conducerea
DSVSA, în conformitate cu limitele de competenţă.
Art. 13. - Serviciul/Biroul/Compartimentul Control Oficial
Sănătate Animală este condus de un şef serviciu/birou/coordonator,
după caz, şi are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
(1) controlează aplicarea prevederilor legislaţiei sanitar-
veterinare privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile comerciale,
circulaţia animalelor şi subproduselor nedestinate consumului uman
(S.N.C.U.) pe teritoriul de competenţă al DSVSA;
(2) controlează respectarea legislaţiei sanitar-veterinare în
vigoare, cu privire la ecarisarea teritoriului, la igienizarea incintelor, la
evacuarea, distrugerea şi confiscarea deşeurilor şi a subproduselor
necomestibile, inclusiv în ceea ce priveşte funcţionarea unităţilor
implicate în neutralizarea S.N.C.U. pe teritoriul de competenţă al DSVSA;
veterinare din domeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor, nutriţiei
animale, precum şi în domeniul punerii pe piaţă şi utilizării produselor
medicinale veterinare, a biocidelor şi a altor produse de uz veterinar,
236
respectiv al farmacovigilenţei şi reacţiilor adverse, de către persoanele

fizice şi/sau juridice, pe teritoriul de competenţă al DSVSA;
(4) asigură aplicarea şi controlează îndeplinirea
responsabilităţilor prevăzute în planurile de contingenţă pe teritoriul de
competenţă al DSVSA;
(5) participă la grupurile de experţi pe probleme de sănătate
a animalelor, zoonozelor, bunăstarea animalelor, nutriţia animalelor şi
investigarea reacţiilor adverse apărute în urma utilizării de produse
medicinale veterinare la animale;
veterinare pentru programele cofinanţate, pe teritoriul de competenţă al
DSVSA;
(7) controlează realizarea recoltării probelor în cadrul
Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare
a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia
suinelor, ovinelor şi caprinelor, pe teritoriul de competenţă al DSVSA;
(8) controlează în teren, prin eşantionare conform cerinţelor
tehnice, avizează şi răspund de corectitudinea şi veridicitatea
deconturilor întocmite de medicii veterinari de liberă practică
împuterniciţi, privind acţiunile sanitare veterinare suportate de la bugetul
de stat, pe teritoriul de competenţă al DSVSA;
(9) monitorizează, verifică, urmăresc şi răspund de efectuarea
de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi, a acţiunilor
sanitar-veterinare prevăzute în Programul acţiunilor de supraveghere,
prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de
la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare
şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor, din raza
teritorială a DSVSA;
(10) urmăreşte şi răspunde de avizarea dosarelor pentru
despăgubirea pagubelor suferite de proprietarii de animale, din raza
(11) recoltează probe, conform prevederilor legale şi
procedurilor în vigoare, atunci când situaţia o impune;
237
(12) stabileşte prin Sistemul de Poziţionare Globală (GPS) şi

prin Sistemul Internaţional Geografic (GIS), hărţi, coordonatele
focarului, zona de protecţie şi zona de supraveghere a bolii, la
suspiciunea/confirmarea unei boli pe teritoriul de competenţă al DSVSA;
(13) întocmeşte ancheta epidemiologică, notifică, declară şi iau
măsuri de stingere a focarului de boală la animale de pe teritoriul de
competenţă al DSVSA, potrivit legii;
(14) controlează condiţiile de funcţionare a târgurilor de animale
vii din raza teritorială a DSVSA, precum şi respectarea prevederilor
legale cu privire la ecarisarea teritoriului;
(15) controlează implementarea şi aplicarea prevederilor
legislaţiei sanitare-veterinare în domeniul bunăstării animalelor din raza
(16) controlează respectarea prevederilor privind bunăstarea
animalelor pe teritoriul de competenţă al DSVSA, inclusiv a
standardelor minime privind protecţia animalelor în timpul transportului,
în timpul sacrificării/uciderii;
(17) participă la gestionarea şi soluţionarea alertelor pentru
produsele destinate nutriţiei animalelor din raza teritorială a DSVSA;
(18) controlează modul de păstrare şi de utilizare a produselor
medicinale veterinare şi a furajelor medicamentate, precum şi aplicarea
procedurilor de investigare a reacţiilor adverse apărute în urma utilizării
de produse medicinale veterinare la animale din raza teritorială a
DSVSA;
(19) controlează modul în care sunt respectate prevederile
actelor normative în vigoare pe teritoriul de competenţă al DSVSA cu
privire la depozitarea, comercializarea şi utilizarea produselor medicinale
veterinare, biocidelor şi altor produse de uz veterinar, substanţelor toxice
şi stupefiante;
(20) controlează modul în care sunt respectate prevederile
actelor normative în vigoare cu privire la fabricarea, depozitarea,
comercializarea şi utilizarea produselor destinate nutriţiei animalelor, din
raza teritorială a DSVSA;
(21) monitorizează şi răspunde de realizarea Planului Naţional
238
pentru Controlul Reziduurilor la animalele vii, din raza de competență

(22) participă la gestionarea şi soluţionarea alertelor de reacţii
adverse apărute în urma utilizării de produse medicinale veterinare la
animale, prin anchete desfăşurate la nivel local;
(23) controlează activitatea unităţilor farmaceutice veterinare şi
a unităţilor de asistenţă sanitară veterinară pe teritoriul de competenţă al
DSVSA;
(24) controlează activitatea pet-shopurilor şi a unităţilor de
deratizare, dezinfecţie şi dezinsecţie (D.D.D.) din raza teritorială a
DSVSA;
(25) asigură respectarea prevederilor legislative, normelor
metodologice, instrucţiunilor şi procedurilor privind auditul tehnic, în
domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, din raza
(26) controlează mijloacele şi condiţiile de fabricaţie a
produselor destinate nutriţiei animalelor, în baza legislaţiei sanitare
veterinare, precum şi condiţiile utilizării proteinei de origine animală în
hrana animalelor de fermă, din raza teritorială a DSVSA;
(27) controlează şi verifică procedurile HACCP, ale unităţilor
din domeniul nutriţiei animalelor, precum şi regulile de bune practici
pentru fabricaţia produselor destinate nutriţiei animalelor, din raza
(28) participă la gestionarea alertelor iniţiate în cadrul SRAAF pe
domeniul de competenţă (furaje);
(29) monitorizează şi răspunde de realizarea Planului Cifric de
Control al Furajelor la nivelul de competenţă al DSVSA;
(30) raportează la ANSVSA rezultatele activităţii de control al
unităţilor farmaceutice veterinare şi unităţilor de asistenţă sanitară
veterinară locale;
(31) monitorizează şi informează ANSVSA, asupra reacţiilor
adverse apărute la animale în urma administrării de produse medicinale
veterinare şi alte produse de uz veterinar, din raza teritorială a DSVSA;
(32) raportează la ANSVSA rezultatele activităţii de control a
239
unităţilor de fabricaţie, depozitare şi comercializare a produselor

destinate nutriţiei animalelor, din raza teritorială a DSVSA
Art. 14. - Serviciul/Biroul/Compartimentul Control Oficial
Siguranţa Alimentelor este condus de un şef
serviciu/birou/coordonator, după caz, şi are următoarele atribuţii şi
responsabilităţi:
(1) controlează respectarea normelor privind siguranţa
alimentelor în toate unităţile care produc, prelucrează, procesează,
depozitează, transportă, valorifică şi comercializează alimente de origine
animală şi non-animală, pe teritoriul de competenţă al DSVSA;
(2) răspunde de aplicarea măsurilor de supraveghere şi
profilaxie a zoonozelor, precum şi soluţionarea notificărilor de alertă
S.R.A.A.F în cazul unităţilor din domeniul alimentar care produc,
procesează, depozitează, transportă, distribuie şi/sau comercializează
produse de origine animală şi non-animală, pe teritoriul de competenţă al
DSVSA;
(3) controlează implementarea normelor sanitare veterinare şi
pentru siguranţa alimentelor, precum şi a instrucţiunilor tehnice în
domeniul siguranţei alimentelor;
(4) efectuează expertiza produselor de origine animală şi
non-animală în unităţile care produc, procesează, depozitează,
comercializează, transportă şi/sau distribuie produse de origine animală
şi non-animală pe teritoriul de competenţă al DSVSA, inclusiv expertiza
prin prelevare de probe în vederea examenului de laborator al
produselor de origine animală şi non-animală;
(5) urmăreşte, monitorizează şi controlează modul în care se
respectă prevederile legale referitoare la subprodusele animale ce nu
sunt destinate consumului uman (S.N.C.U.), pe domeniul specific de
activitate la nivelul de competenţă al DSVSA;
(6) controlează realizarea în teritoriu a acţiunilor din Programul
acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la
animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor
şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor,
ovinelor şi caprinelor, pentru sectorul siguranţei alimentelor, pe
240
teritoriul de competenţă al DSVSA;

(7) asigură realizarea şi monitorizarea acţiunilor specifice din
cadrul Programului Naţional de Control al Reziduurilor pentru produsele
de origine animală și non-animală, pe teritoriul de competenţă al DSVSA;
(8) supraveghează şi monitorizează, în condiţiile legii,
activitatea personalului împuternicit care realizează controlul oficial în
unităţile de producere, procesare, depozitare, transport, valorificare şi
comercializare a produselor alimentare de origine animală şi non-
animală, precum şi activitatea unităţilor respective, pe teritoriul de
(9) controlează şi verifică procedurile, privind buna practică de
igienă şi procedurile bazate pe analiza riscurilor şi punctele critice de
control (HACCP) elaborate de operatorii economici cu puncte de lucru
înregistrate pe teritoriul de competenţă al DSVSA;
(10) participă la soluţionarea alertelor transmise prin SRAAF
pentru produsele de origine animală şi non-animală, pe teritoriul de
(11) recoltează probe conform procedurilor şi prevederilor
legale în vigoare, conform planificărilor şi atunci când situaţia o impune;
(12) aplică măsuri de reţinere oficială/sechestru, retragerea
şi/sau distrugere a alimentelor de origine animală şi non-animală, pe
teritoriul de competenţă al DSVSA;
(13) coordonează, îndrumă, monitorizează şi răspunde de
realizarea controalelor oficiale în conformitate cu Programul de
supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, pentru
domeniul propriu de competenţă aprobat de către preşedintele ANSVSA,
pe teritoriul de competenţă al DSVSA;
(14) participă şi întocmeşte documentele necesare, în cazul
identificării produselor neconforme, în vederea
distrugerii/reexpedierii/reexportului acestora, pe teritoriul de competenţă
al DSVSA;
(15) analizează rezultatele acţiunilor de supraveghere şi
control oficial în domeniul său specific de activitate, în ceea ce
priveşte identificarea riscurilor şi a cauzelor care au stat la baza
241
neconformităţilor identificate;
(16) identifică acţiunile de prevenire a riscului, în domeniul
specific de activitate şi propune măsuri de prevenire a riscului;
(17) controlează produsele alimentare de origine non-animală,
care ar putea conţine/care ar putea proveni de la organisme modificate
genetic precum şi în ceea ce priveşte alţi parametri în afara celor
toxicologici şi microbiologici, pe teritoriul de competenţă al DSVSA;
(18) controlează aplicarea reglementărilor şi instrucţiunilor
tehnice în domeniul calităţii alimentelor de origine non-animală şi
biotehnologiilor, pe teritoriul de competenţă al DSVSA;
(19) urmăreşte, monitorizează şi controlează modul în care se
respectă, pe teritoriul de competenţă al DSVSA, cerinţele legislative
legate de etichetare, menţiuni de sănătate şi nutriţie, adaosul de vitamine
şi minerale în alimente de origine non-animală, suplimente alimentare,
precum şi altele asemenea, potrivit legii;
(20) reacţionează rapid şi eficient în cazul situaţiilor de criză
din domeniul specific de activitate, pe teritoriul de competenţă al DSVSA,
conform prevederilor şi procedurilor legale;
(21) controlează activitatea personalului contractual din domeniile
specifice de activitate;
(22) identifică nevoile de instruire şi face propuneri privind
instruirea personalului pe domeniile specifice de activitate;
(23) asigură primirea şi transmiterea de date de la şi către
Secretariatul Codex Alimentarius, legate de proiectele de standarde
Codex Alimentarius şi de alte documente privind activitatea Codex
Alimentarius;
(24) realizează şi actualizează baza de date proprie prin
colectarea, clasificarea, arhivarea standardelor naţionale, cu privire la
alimentele de origine non-animală, inclusiv cele legate de metodele de
prelevare de probe şi de analize de laborator;
(25) monitorizează şi raportează conducerii DSVSA rezultatul
acţiunilor de supraveghere şi control în domeniul său specific de
activitate, pe teritoriul de competenţă al DSVSA;
(26) integrează şi comunică datele legate de cadrul legislativ în
242
domeniul calităţii alimentelor de origine non-animală;

(27) colaborează cu DSVSA din alte judeţe pentru soluţionarea
neconformităţilor legate de trasabilitate.
Art. 15. - Serviciul/Biroul/Compartimentul de Evidenţă
Informatică şi Control Administrativ este condus de un şef
serviciu/birou/coordonator, după caz, şi are următoarele atribuţii şi
responsabilităţi:
(1) verifică conformitatea datelor în deconturile privind
manopera de realizare a acţiunilor din Programul acţiunilor de
supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor
transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia
mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi
caprinelor, conform legislaţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor în vigoare;
(2) verifică conformitatea datelor din facturi şi alte documente
justificative, referitoare la taxe şi tarife aferente serviciului de control
oficial din unităţi înregistrate/autorizate în domeniul siguranţei
alimentelor;
(3) monitorizează, verifică şi răspunde de activităţile referitoare
la înregistrarea exploataţiilor şi identificarea animalelor, remedierea
eventualelor erori, potrivit legislaţiei în vigoare;
(4) controlează respectarea procedurilor tehnice privind
comercializarea mijloacelor oficiale de identificare de către furnizorii
primari şi secundari;
(5) elaborează proceduri operaţionale de monitorizare a
activităţilor de identificare şi înregistrare a animalelor;
(6) răspunde de verificarea asigurării corespondenţei în sistem
electronic privind activitatea de identificare şi înregistrare a animalelor;
(7) asigură emiterea paşapoartelor, în condiţiile legii, pentru
bovinele identificate şi înregistrate, şi asigură distribuţia paşapoartelor
emise către proprietarii bovinelor;
(8) controlează modul de întocmire şi condiţiile de eliberare a
cărţii de exploataţie şi a tuturor documentelor legate de identificarea şi
înregistrarea animalelor;
243
(9) verifică datele introduse în Sistemul Naţional de Identificare

şi Înregistrare a Animalelor (S.N.I.I.A.), conform actelor normative în
vigoare;
(10) controlează implementarea legislaţiei sanitare veterinare din
domeniul înregistrării exploataţiilor şi identificării animalelor şi a
procedurilor stabilite de ANSVSA;
(11) asigură asistenţă în domeniul specific de activitate,
structurilor din cadrul DSVSA, precum şi altor instituţii cu activităţi
conexe sau cu atribuţii de acordare a diverselor forme de sprijin
financiar, în vederea aplicării prevederilor legislaţiei europene şi
naţionale privind schemele şi măsurile de sprijin acordate
întreprinzătorilor, în vederea dezvoltării sectorului agricol şi zootehnic
din România, derulate de către M.A.D.R. prin APIA şi APDRP, referitor
la respectarea cerinţelor legale în materie de gestionare (SMR – Specific
Measure Requirements);
(12) creează, controlează şi gestionează pentru personalul din
cadrul DSVSA, în funcţie de atribuţiile înscrise în fişa postului, conturile
de acces în sistemele informatice sanitare veterinare ale DSVSA, fără a
se limita la acestea, din S.N.I.I.A., LIMS, SRAAF, INTRANET,
TRACES, Sistem de Gestiune Informatizată a Bolilor la Animale, Sistem
de Inspecţii şi Control;
(13) gestionează controalele efectuate pentru verificarea
respectării de către agricultori a cerinţelor legale în materie de
gestionare (SMR) referitoare la identificarea şi înregistrarea animalelor
şi a bunelor condiţii agricole şi de mediu (GAEC);
(14) stabileşte în funcţie de domeniul specific de activitate al
fiecărei structuri din cadrul DSVSA, nivelul de acces la informaţiile şi
sistemul informatic al DSVSA pentru fiecare cont de utilizator în funcţie
de atribuţiile înscrise în fişa postului;
(15) analizează datele înregistrate şi actualizarea acestora în
sistemul informatic şi bazele de date ale ANSVSA, conform prevederilor
legale, stabileşte calitatea datelor analizate şi întocmeşte rapoarte
statistice pentru structurile de specialitate în vederea utilizării lor pentru
îndeplinirea atribuţiilor specifice domeniului de competenţă;
244
(16) actualizează informaţiile cuprinse în pagina de Internet a

DSVSA
Art. 16. - Unitatea Operaţională Locală se constituie în cazul
apariţiei focarelor de boli în teren, pentru pregătirea planurilor de
combatere a bolilor la animale precum şi a zoonozelor şi are
următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
(1) participă, în condiţiile legii, la activitatea Centrului Local de
Combatere a Bolilor, denumit în continuare C.L.C.B;
(2) elaborează şi monitorizează un plan judeţean/local unitar de
lucru, participă şi răspunde de înfiinţarea unor echipe mobile de
intervenţie pe teren;
(3) monitorizează şi răspunde de activităţile de combatere a
epidemiilor şi zoonozelor, conform normelor Uniunii Europene şi a
măsurilor stipulate în manualul operaţional;
(4) actualizează permanent listele nominale ale Centrului
Local de Combatere a Bolilor (CLCB);
(5) monitorizează şi răspunde de aplicarea procedurii de
alertă rapidă în teritoriu şi a activităţii responsabilului Task Force atât în
perioadele de linişte epidemiologică, cât şi în perioadele în care
evoluează o epizootie;
(6) în caz de epizootie/zoonoză personalul Task Force
activează toate formaţiunile implicate în combaterea bolilor;
(7) la confirmarea unei boli, stabileşte prin sistemul GPS, GIS,
hărţi privind coordonatele focarului, zona de protecţie şi zona de
supraveghere a bolii;
(8) monitorizează activitatea CLCB, potrivit legii;
(9) răspunde de organizarea şi desfăşurarea în teren a
exerciţiilor de simulare, aprobate ANSVSA;
(10) asigură şi actualizează periodic situaţia resurselor umane,
a materialelor/produselor biologice, decontaminante ale DSVSA pe care
o raportează la ANSVSA;
(11) îndeplineşte alte sarcini legate de prevenirea şi combaterea
epidemiilor în rândul animalelor şi zoonozelor, precum şi alte măsuri ce
se impun pentru asigurarea sănătăţii şi bunăstării animalelor stabilite de
245
preşedintele ANSVSA;
(12) în situaţii de criză sau în cazul confirmării unei epizootii,
personalul direcției va interveni activ în gestionarea crizei, pentru:
a) stabilirea, împreună cu autorităţile şi instituţiile publice
judeţene competente a strategiei necesare privind combaterea epidemiei,
potrivit legislaţiei în vigoare;
b) colaborarea cu DSVSA -urile învecinate, în supravegherea
stării de sănătate a animalelor, conform legislaţiei Uniunii Europene;
c) realizarea activităţii C.L.C.B, potrivit legislaţiei în vigoare;
d) sprijinirea şi monitorizarea acţiunilor instituite de C.L.C.B.,
potrivit legislaţiei în vigoare;
(13) îndeplineşte, în funcţie de situaţie şi alte atribuţii, potrivit legii.
Art. 17. - Serviciul/Biroul/Compartimentul Antifraudă este
condus de un şef serviciu/birou/coordonator, după caz, având
(1) monitorizează realizarea acţiunilor de control oficial şi
realizează acţiunile de control/supracontrol proprii conform Programului
de control naţional şi/sau tematice, la nivel judeţean, cu respectarea
procedurilor/instrucţiunilor ANSVSA;
(2) realizează şi coordonează acţiuni de control în vederea
identificării neconformităţilor, fraudelor şi altor activităţi ilicite ce aduc
atingere intereselor publice şi private în domeniul specific de competenţă
al DSVSA;
(3) participă împreună cu alte instituţii publice, la acţiuni comune
de inspecţie sau la verificarea şi cercetarea unor presupuse abuzuri şi
ilegalităţi în domeniul specific de activitate al DSVSA;
(4) cercetează sesizările/petiţiile primite în responsabilitatea sa de
la nivelul conducerii DSVSA privind nerespectarea prevederilor legale
cu privire la activitatea sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor,
inclusiv cu privire la aspectele în legătură cu aceasta;
(5) controlează activitatea şi legalitatea funcţionării entităţilor care
desfăşoară activităţi în domeniul sanitar - veterinar şi pentru siguranţa
alimentelor, indiferent de forma de proprietate, inclusiv respectarea
condiţiilor tehnice de calitate prevăzute în standarde, caiete de sarcini,
246
specificaţii tehnice, norme sanitar - veterinare şi pentru siguranţa

alimentelor pentru materiile prime şi produsele finite;
(6) dispune recoltarea de probe, după caz recoltează probe,
conform prevederilor legale şi procedurilor în vigoare, atunci când situaţia
o impune;
(7) aplică sancţiuni conform prevederilor legale sau, după caz,
propune suspendarea şi/sau interzicerea activităţii unităţilor supuse
autorizării/înregistrării sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor,
în urma constatării deficienţelor/neconformităţilor în
controlul/supracontrolul efectuat;
(8) dispune aplicarea/aplică de măsuri de reţinere
oficială/sechestru, retragere şi/sau distrugere a produselor şi
subproduselor alimentare/nedestinate consumului uman, a animalelor vii,
a furajelor/produselor destinate nutriţiei animale precum şi a altor produse
supuse controlului sanitar veterinar, produse medicinale inclusiv produse
biologice de uz veterinar, şi altele, neconforme cu prevederile legislaţiei
în vigoare;
(9) solicită, după caz, în exercitarea acţiunilor de control, copii
de pe documentele şi/sau alte documentaţii relevante precum şi
informaţii/explicaţii scrise şi, după caz, note de relaţii din partea
persoanelor fizice sau juridice;
(10) informează, notifică conducerea DSVSA şi după caz notifică
Direcţia Generală de Control Oficial ( D.G.C.O.) şi Serviciul Antifraudă
din cadrul ANSVSA cu privire la constatarea oricărei situaţii considerate
grave pentru sănătatea publică şi sănătatea animalelor, fără a se limita
la acestea;
(11) propune măsuri imediate pentru înlăturarea deficienţelor
grave constatate în activitatea, respectiv formulează propuneri adecvate
constatărilor, urmare a verificărilor şi controalelor/supracontroalelor
proprii derulate;
(12) propune măsuri de îmbunătăţire a activităţii în domeniul
sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor în urma analizării
cauzelor care au determinat apariţia neconformităţilor constatate ca
urmare a acţiunilor derulate;
247
(13) urmăreşte modul de aplicare a măsurilor propuse şi

aprobate, iar în cazul în care aceste măsuri nu sunt respectate,
informează conducerea DSVSA şi, după caz, notifică D.G.C.O. şi
Serviciul Antifraudă din cadrul ANSVSA;
(14) participă la realizarea obiectivelor din strategiile naţionale şi
internaţionale în domeniul securităţii alimentare, terorismului şi
bioterorismului alimentar;
(15) participă la misiunile de evaluare a activităţii de control oficial
pe domeniul sanitar veterinar şi al siguranţei alimentelor, organizate de
către Comisia Europeană;
(16) verifică implementarea la nivel judeţean, potrivit domeniului
de competenţă specific, a recomandărilor menţionate în raportul final
întocmit ca urmare a misiunilor Comisiei Europene;
(17) ţine evidența proceselor-verbale de constatare sancţionare
care sunt repartizate personalului din cadrul DSVSA cu atribuţii de
aplicare a sancţiunilor la normele sanitare veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor, şi centralizează sancţiunile contravenţionale aplicate la
nivelul DSVSA;
(18) pentru realizarea atribuţiilor personalul
Serviciului/Biroului/Compartimentului Antifraudă utilizează şi are acces
nemijlocit la înregistrările şi bazele de date existente la nivelul
DSVSA, pe nivelul de competență specific;
(19) acordă sprijin logistic în realizarea şi finalizarea
controalelor/supracontroalelor realizate de compartimentele similare din
alte DSVSA, la solicitarea acestora, cu informarea D.G.C.O. şi Serviciul
Antifraudă din ANSVSA;
(20) participă la programele de perfecţionare profesională şi
instruire în domeniul specific de activitate, inclusiv în domeniul luptei
antifraudă organizate la nivel naţional şi internaţional şi urmăreşte, cu
prioritate, realizarea de documentări asupra cadrului normativ pentru
domeniile de competenţă;
(21) execută orice alte sarcini dispuse de directorul executiv al
DSVSA, potrivit competentelor specifice, conform legislaţiei în vigoare.
248
Art. 18. - Serviciul Catagrafie, Înregistrare, Evaluare, TRACES,

este condus de un şef serviciu şi are următoarele atribuţii:
(1) verifică documentaţia depusă la DSVSA, pentru
autorizarea/înregistrarea unităţilor/activităţilor supuse controlului sanitar–
veterinar şi pentru siguranţa alimentelor precum şi a mijloacelor de
transport care necesită deţinerea unei autorizări/înregistrări şi stabileşte
conformitatea sau neconformitatea acesteia, raportat la prevederile legale
în vigoare; după caz, poate solicita, în scris, completarea documentaţiei,
în termenul legal sau obţinerea acordului prealabil necesar al ANSVSA;
(2) în baza documentaţiei verificate întocmeşte referatul de
evaluare pentru autorizarea/înregistrarea, respectiv
neautorizarea/neînregistrarea unităţilor/activităţilor supuse controlului
sanitar–veterinar şi pentru siguranţa alimentelor precum şi a mijloacelor
de transport care necesită obţinerea unei autorizări/înregistrări, prin
personalul propriu sau al circumscripţiilor sanitar veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor (CSVSA) şi al circumscripţiilor sanitar veterinare
zonale (CSVZ);
(3) întocmeşte şi supune aprobării autorizaţia/documentul de
înregistrare pentru unităţile/activităţile respectiv mijloacele de transport
şi asigură eliberarea acestora către titular/solicitant, cu consemnarea în
registrele proprii a datelor relevante, potrivit procedurilor legale în
vigoare;
(4) primeşte şi înregistrează, potrivit procedurilor, ordonanţele
aprobate, de suspendare/interzicere a activităţii unităţilor/activităţilor,
respectiv pentru mijloacele de transport, cu responsabilitatea actualizării
catagrafiei acestora;
(5) ia măsuri pentru transmiterea ordonanţelor de
interzicere/suspendare a activităţii, în termenul legal, la operatorul în
cauză şi, după caz, la Oficiul Registrului Comerţului;
(6) întocmeşte şi este răspunzător de realizarea şi
actualizarea, în termen de 1 zi lucrătoare, a bazelor de date cu privire la
unităţile/activităţile, respectiv mijloacele de transport
autorizate/înregistrate, pe care le pune la dispoziţie on-line structurilor
din cadrul DSVSA şi ANSVSA;
249
(7) înregistrează în registre speciale operatorii economici care

intermediază comerţul cu animale vii şi unităţile/operatorii care
realizează produse alimentare ce prezintă caracteristici tradiţionale,
pentru care se solicită derogări, conform legislaţiei în vigoare;
(8) verifică şi avizează documentaţia înaintată de unităţile de
industrie alimentară, în vederea acordării avizului de principiu, pentru
amplasarea, proiectarea şi construirea unităţilor care vor fi autorizate
sanitar veterinar, inclusiv a celor care intenţionează să acceseze
programe de finanţare;
(9) participă la analiza proiectelor depuse în ceea ce priveşte
aspectele legate de proiectarea, construcţia unităţii, evitarea contaminării
alimentelor de origine non-animală, în vederea avizării acestora pentru
accesarea fondurilor europene şi/sau naţionale;
(10) realizează, în baza procedurilor transmise de către ANSVSA,
evaluarea unităţilor şi încadrarea în funcţie de analiza riscului a
unităţilor care produc, procesează, depozitează, transportă,
comercializează şi/sau distribuie produse de origine animală şi non-
animală autorizate/ înregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa
alimentelor, prin personalul propriu sau al CSVSA şi CSVZ;
(11) realizează misiuni de audit, potrivit nivelului de competenţă
şi al procedurilor stabilite de ANSVSA, în unităţile de profil supuse
controlului sanitar–veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, prin
personalul propriu sau al CSVSA şi CSVZ;
(12) întocmesc programele de activităţi, periodic, şi comunică
structurilor de control oficial şi antifraudă de la nivelul DSVSA
programarea realizării verificărilor în teren şi, după caz, data efectivă de
realizare a verificării în teren;
(13) asigură împreună cu administratorii punctelor de trecere a
frontierei, respectiv a oficiilor poştale vamale, activitatea de colectare, de
transport şi de distrugere a produselor de origine animală interzise a fi
introduse pe teritoriul Uniunii Europene, depistate în bagajele călătorilor
din ţări terţe, în punctele de trecere a frontierei, la graniţele cu ţări terţe,
în oficiile poştale vamale şi în aeroporturile internaţionale care operează
curse din ţări terţe, în care nu sunt organizate posturi de inspecţie la
250
frontieră;
(14) verifică realizarea colectării, transportului şi distrugerii
deşeurilor de la bucătăriile mijloacelor de transport internaţional aeriene,
portuare şi feroviare, în punctele de trecere a frontierei la graniţele cu
ţări terţe în care nu sunt organizate posturi de inspecţie la frontieră;
(15) raportează anual la Direcţia Comerţ, Import-Export, Posturi de
Inspecţie la Frontieră, până la sfârşitul primului trimestru, în conformitate
cu prevederile art. 7, alin 1 şi 2 din Regulamentul 206/2009, informaţii
relevante referitoare la măsurile luate în anul precedent, în punctele de
trecere a frontierei de stat, unde nu există posturi de inspecţie la
frontieră şi oficiile poştale vamale referitoare la produsele de origine
animală confiscate din bagajele personale ale călătorilor şi din coletele
poştale provenite din ţări terţe;
(16) monitorizează şi răspunde de comerţul intracomunitar,
importul, exportul şi tranzitul de animale vii, produse şi subproduse de
origine animală/non animală şi, după caz, produsele destinate nutriţiei
animalelor, pe teritoriul de competenţă;
(17) asigură recepţionarea informaţiilor cu privire la situaţia
epidemiologică din spaţiul comunitar şi din ţările terţe, prelucrarea
informaţiilor şi comunicarea acestora către medicii veterinari cu atribuţii în
certificare şi TRACES;
(18) comunică medicilor veterinari oficiali modelele de certificate
pentru comerţ intracomunitar, import, export pentru animale vii şi produse
de origine animală;
(19) primeşte notificările de la inspectorii din cadrul posturilor de
inspecţie la frontieră sau direct de la operatorii care derulează operaţiuni
de import, comerţ intracomunitar, conform legislaţiei în vigoare şi
urmăreşte aplicarea legislaţiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor, inclusiv prin prelevarea de probe atunci când este cazul;
(20) deţine şi actualizează baza de date în ceea ce priveşte
colectarea şi arhivarea notificărilor primite legate de activitatea de import
şi comerţ intracomunitar;
(21) verifică conformitatea depozitelor de destinaţie prevăzute în
Documentul Veterinar Comun de Intrare (D.V.C.I.) şi datele existente
251
legate de înregistrarea unităţilor;

(22) organizează acţiunile necesare, în cazul în care ţara de
destinaţie solicită la exportul produselor din România anumite
documente care să ateste cerinţele legate de domeniul sanitar
veterinar şi pentru siguranţa alimentelor;
(23) monitorizează şi transmite către ANSVSA, date privind
produsele provenite din ţări terţe sau comercializate intracomunitar,
conform domeniului de competenţă;
(24) colaborează cu inspectorii din posturile de inspecţie la frontieră
pentru reexpedierea mărfurilor, în cazul neconformităţilor;
(25) colaborează cu autorităţile publice implicate, în cazul
solicitărilor de restituţii/restituiri la export, conform legislaţiei;
(26) organizează instruirea persoanelor cu responsabilităţi în
comerţul intracomunitar, exportul, importul, tranzitul de animale vii,
produse şi subproduse de origine animală/non animală şi, după caz,
produsele destinate nutriţiei animalelor, pe teritoriul de competenţă;
(27) asigură implementarea actelor normative în vigoare şi
instrucţiunilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor prin
realizarea de informări şi instruiri pentru personalul DSVSA şi, după
caz, operatorii economici, inclusiv în ceea ce priveşte: calitatea
alimentelor de origine non-animală; standardele în vigoare şi mărcile de
calitate; domeniul siguranţei biologice şi toxicologice;
(28) difuzează, pe diferite căi mediatice, ghiduri şi materiale
informative, cu aprobarea conducerii DSVSA, pentru conştientizarea şi
sensibilizarea opiniei publice în ceea ce priveşte domeniile de interes
sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor;
(29) face propuneri ANSVSA privind organizarea şi desfăşurarea
de scenarii şi exerciţii/simulări privind intervenţiile de urgenţă în cazul
evoluţiilor unor boli majore, inclusiv simulări la nivel naţional şi împreună
cu statele vecine, prevăzute în reglementările europene în vigoare;
(30) actualizează periodic situaţia resurselor umane şi materialelor
necesare combaterii epidemiilor;
(31) îndeplineşte şi alte sarcini legate de prevenirea şi combaterea
epidemiei în rândul animalelor şi alte măsuri ce se impun pentru
252
asigurarea sănătăţii animalelor;

(32) răspunde de coordonarea şi realizarea activităţilor de
evaluare, supraveghere şi monitorizare igienico-sanitară şi
epidemiologică, efectuată de personalul din subordine, pe întreg lanţul
alimentelor, de origine animală şi non-animală, de la producător la
consumator;
(33) monitorizează, analizează şi răspunde de transmiterea şi
corectitudinea informaţiilor furnizate, cu privire la zoonoze, agenţi
zoonotici în unităţile care produc, procesează, depozitează, transportă
şi/sau distribuie produse de origine animală şi le comunică
Serviciului/Biroului/Compartimentului Control Oficial Siguranţa Alimentelor;
(34) înregistrează, prelucrează şi interpretează datele tehnice
colectate din cadrul unităţilor de industrie alimentară, privind rezultatele
examenelor de laborator pentru depistarea Encefalopatiilor Spongiforme
Transmisibile (E.S.T.) şi întocmeşte situaţiile periodice oficiale pe care le
înaintează la A.N.S.V.S.A;
(35) colaborează cu serviciile/birourile din cadrul ANSVSA în
colectarea de informaţii utile în vederea elaborării proiectelor
programelor comunitare cofinanţate şi a procedurilor privind zoonozele;
(36) organizează, monitorizează şi răspunde de implementarea
legislaţiei sanitar-veterinare, inclusiv din domeniul programelor
veterinare comunitare cofinanţate şi a procedurilor din domeniile de
competenţă;
(37) colaborează cu alte compartimente din cadrul DSVSA cu
privire la preluarea, prelucrarea şi transmiterea datelor necesare pe
programele cofinanţate;
(38) stabilesc, în funcţie de complexitatea activităţii, atribuţii şi
competenţe suplimentare pentru C.S.V.Z. şi C.S.V.S.A., în limita
competenţelor proprii;
(39) întocmeşte şi transmite la ANSVSA lista unităţilor
farmaceutice veterinare precum şi a unităţilor de asistenţă medicală
veterinară;
(40) întocmeşte şi transmite la ANSVSA lista unităţilor din
domeniul nutriţiei animale;
253
(41) participă la alte activităţi dispuse de conducerea DSVSA

Art. 19. - Circumscripţiile Sanitar - Veterinare Zonale
( C S V Z ) au următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
(1) întocmesc informări şi rapoarte tehnice asupra activităţii
desfăşurate pe raza teritorială a DSVSA;
(2) întocmesc rapoarte şi situaţii privind unităţile care se află în
aria de organizare şi funcţionare a circumscripţiilor sanitar-veterinare
zonale, inclusiv situaţia epidemiologică;
(3) întocmesc situaţii referitoare la suspiciunile/confirmările
bolilor notificabile la animale, inclusiv zoonoze;
(4) monitorizează, certifică şi răspund, pe teritoriul stabilit, de
respectarea condiţiilor sanitar - veterinare de către persoanele fizice sau
de către persoanele juridice care efectuează operaţiuni de comerţ
intracomunitar, import, export şi tranzit de animale, furaje şi de
subproduse care nu sunt destinate consumului uman;
(5) evaluează şi răspund de îndeplinirea condiţiilor legale şi
întocmesc referatul de evaluare, în concordanţă cu legislaţia în vigoare,
pentru acordarea autorizaţiei/înregistrării sanitare veterinare de
funcţionare a unităţilor şi a obiectivelor supuse controlului sanitar –
veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, inclusiv pentru mijloacele de
transport potrivit legii, pe domenii de activitate;
(6) aplică, potrivit legii, măsuri imediate, în cazul suspiciunii unor
boli ale animalelor pe teritoriul desemnat şi anunţă imediat conducerea
DSVSA, propune, în condiţiile legii, convocarea C.L.C.B., în scopul
stabilirii şi aplicării măsurilor care se impun pentru lichidarea şi
prevenirea difuzării bolilor animalelor şi a bolilor transmisibile de la
animale la om;
(7) preiau şi alte competențe de la Serviciul Catagrafie,
Înregistrare, Evaluare, TRACES în funcţie de complexitatea activităţii;
(8) aplică măsuri de reţinere oficială/sechestru, retragere şi/sau
distrugere la cererea operatorului economic;
(9) participă şi răspund, în condiţiile legii, la întocmirea
documentelor necesare pentru acordarea despăgubirilor pentru animalele
tăiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapide a focarelor de
254
boli transmisibile ale animalelor;

(10) întocmesc evidenţa epidemiologică şi documentele care
atestă statusul sanitar al efectivelor de animale, precum şi programele
de asanare pentru bolile infectocontagioase şi parazitare cronice,
conform normelor sanitar-veterinare, pe care le supune aprobării
conducerii D.S.V.S.A;
(11) supraveghează, în condiţiile legii, executarea lucrărilor de
dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare, în caz de suspiciuni sau de
confirmare de boli ale animalelor şi verifică corectitudinea întocmirii
documentelor justificative;
(12) raportează conducerii DSVSA datele tehnice şi alte date,
stabilite de DSVSA, inclusiv disfuncţionalităţile constatate în teritoriu, cu
privire la nerespectarea Programului acţiunilor de supraveghere,
prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile
de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de
identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor;
(13) desfăşoară activităţi referitoare la identificarea şi
înregistrarea animalelor, potrivit legii, care includ activităţi de evaluare
obligatorie în exploataţiile de animale;
(14) garantează confidenţialitatea tuturor datelor în conformitate
cu legislaţia naţională în vigoare;
(15) poate prelua atribuţiile specifice CSVSA în măsura în care pe
teritoriul respectiv nu este constituită o astfel de circumscripţie.
Art. 20. - Circumscripţiile Sanitar - Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor (CSVS A) au următoarele atribuţii şi
responsabilităţi:
(1) răspund de identificarea şi monitorizarea unităţilor din aria de
organizare şi funcţionare a circumscripţiilor sanitar-veterinare ș i pentru
siguranţa alimentelor şi de asigurarea veridicităţii catagrafiei acestora;
(2) înregistrează şi completează la zi evidenţele tehnice obligatorii
şi întocmesc actele sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor
oficiale, conform legislaţiei în vigoare;
(3) întocmeşte referatul de înregistrare pentru unităţile supuse
înregistrării sanitare veterinare conform legislaţiei în vigoare;
255
(4) realizează încadrarea în funcţie de analiza riscului a unităţilor

care comercializează şi/sau distribuie produse alimentare înregistrate
sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, în baza procedurilor
transmise de către ANSVSA;
(5) întocmesc informări şi rapoarte tehnice asupra activităţii
desfăşurate pe domeniul de competenţă;
(6) monitorizează, certifică şi răspund, pe teritoriul stabilit, de
respectarea condiţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor de către persoanele fizice sau de către persoanele juridice
care efectuează operaţiuni de comerţ intracomunitar, import, export pe
domeniul de activitate;
(7) aplică măsuri de reţinere oficială/sechestru, retragere şi/sau
distrugere a produselor alimentare neconforme identificate atât în urma
controalelor, cât şi la cererea operatorului economic;
(8) preiau şi alte competențe de la Serviciul Catagrafie,
Înregistrare, Evaluare, TRACES, în funcţie de complexitatea activităţii;
(9) îndeplinesc orice alte sarcini dispuse de conducere, în limitele
sale de competenţă;
(10) participă la alte activităţi dispuse de conducerea DSVSA.
Art. 21. - Serviciul/Biroul economic şi administrativ este condus
de un şef serviciu/birou şi are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
(1) organizează, conduce, îndrumă, controlează în condiţiile
legii, activitatea DSVSA în domeniul financiar contabil, gestionează
patrimoniul şi mijloacele materiale şi băneşti ale acesteia, urmăreşte
realizarea bugetului pe destinaţii, cu încadrarea strictă în alocaţiile
bugetare pe capitole şi articole de cheltuieli, în condiţiile realizării unui
management eficient şi de calitate;
(2) răspunde de administrarea patrimoniului D.S.V.S.A;
(3) reprezintă DSVSA în raporturile cu terţii, alături de directorul
executiv;
(4) răspunde pentru elaborarea planului de acţiuni pentru
situaţii de urgenţă, din punct de vedere financiar – contabil;
(5) răspunde de planificarea şi implementarea activităţilor
proprii structurilor conduse de DSVSA;
256
(6) dispune şi iniţiază acţiuni sau măsuri eficiente pentru

asigurarea bunei desfăşurări a activităţii instituţionale;
(7) răspunde de propunerea bugetului de venituri şi cheltuieli;
(8) răspunde pentru defalcarea bugetului pe trimestre în cadrul
exerciţiului financiar;
(9) răspunde şi organizează exercitarea controlului de gestiune;
(10) răspunde de organizarea evidenţei tehnico-operative a
bunurilor aflate în patrimoniu;
(11) răspunde, în limita bugetului aprobat, de respectarea
destinaţiei alocaţiilor bugetare aprobate de ordonatorul principal de
credite;
(12) propune măsuri pentru recuperarea pagubelor aduse
DSVSA, răspunzând împreună cu Biroul/Compartimentul Juridic şi
Resurse Umane pentru recuperarea acestora;
(13) răspunde de urmărirea lichidării debitorilor şi creditorilor;
(14) organizează şi răspunde de activitatea privind achiziţiile
publice, indiferent de tipul de procedură, precum şi de execuţia lucrărilor
de investiţii;
(15) răspunde de respectarea legislaţiei privind plata drepturilor
salariale şi de altă natură, ce se cuvin salariaţilor precum şi de
constituirea şi plata în termenele legale a contribuţiilor către bugetul de
stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor de şomaj,
fondul de handicap;
(16) răspunde de elaborarea şi actualizarea procedurilor specifice
activităţilor şi operaţiunilor desfăşurate în cadrul structurilor subordonate;
(17) răspunde de respectarea legii privind angajarea
gestionarilor şi constituirea garanţiilor materiale aferente;
(18) supervizează implementarea şi actualizarea programelor IT
privind prelucrarea electronică a datelor financiar-contabile, a celor
privind achiziţiile publice şi a celor privind salarizarea personalului;
(19) răspunde, potrivit legii, de respectarea disciplinei de casă, a
regulamentului operaţional de casă şi a celorlalte dispoziţii privind
operaţiunile cu numerar, efectuând, personal sau prin împuternicit,
controlul gestionar al casieriei;
257
(20) efectuează, personal sau prin împuternicit, controlul

gestionar al magaziei de materiale a instituţiei;
(21) participă şi răspunde de implementarea la nivel judeţean,
respectiv la nivelul municipiului Bucureşti a Programului naţional de
instruire în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, pe
domeniul de competenţă;
(22) răspunde de buna desfăşurare a activităţilor privind buna
funcţionare a parcului auto, urmărirea consumurilor de carburanţi şi
lubrifianţi, piese de schimb, în limitele legale;
(23) răspunde de întocmirea corectă, potrivit legii, a evidenţelor
contabile şi de păstrarea documentelor justificative care stau la baza
înregistrărilor în contabilitate;
(24) răspunde pentru întocmirea analizelor economice privind
activitatea de buget, financiar şi contabilitate a DSVSA;
(25) răspunde şi urmăreşte efectuarea tuturor plăţilor la
termenele stabilite, inclusiv a celor prevăzute în programele cofinanţate,
în limita prevederilor bugetare aprobate;
(26) răspunde de întocmirea, potrivit legii, a Planului anual al
achiziţiilor publice;
(27) organizează procedurile de atribuire a contractelor
necesare realizării activităţilor sanitar-veterinare publice în zona de
competenţă, pentru circumscripţiile sanitar-veterinare de asistenţă
vacante, conform legii;
(28) aplică şi respectă prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii finanţelor
publice nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare şi ale
celorlalte acte normative specifice în vigoare;
(29) asigură implementarea strategiei de reformă în
administraţia publică din perspectiva managementului financiar;
(30) întocmeşte anual fişele fiscale privind impozitul pe veniturile
din salarii ale personalului DSVSA şi le depune, la termen, la
administraţia financiară, în format electronic;
(31) întocmeşte statele de plată a salariilor, efectuând operarea
în acestea, a concediilor medicale, a concediilor de odihnă, precum şi
258
orice alte drepturi salariale acordate personalului potrivit legii;

(32) prezintă ordonatorului terţiar de credite situaţia
recapitulativă a salariilor, însoţită de toate documentele şi avizele
necesare pentru înregistrarea în contabilitate;
(33) întocmeşte ordinele de plată reprezentând drepturile salariale
ale personalului, viramentele către bugetul statului, către bugetul
asigurărilor sociale, către bugetul asigurărilor de sănătate şi către
bugetul asigurărilor de şomaj;
(34) întocmeşte şi transmite la ANSVSA, la termenul solicitat,
situaţia lunară privind monitorizarea cheltuielilor de personal;
(35) întocmeşte şi depune, la termen, la Institutul Naţional de
Statistică situaţia privind ancheta asupra câştigului salarial, după caz;
(36) întocmeşte şi depune, la termen, declaraţiile privind
drepturile de personal potrivit legislaţiei în vigoare;
(37) stabileşte, în condiţiile legii, drepturile băneşti ale
personalului propriu;
(38) ţine evidenţa salariaţilor şi operează schimbările intervenite;
(39) calculează salariile personalului angajat şi plăţile aferente
acestora stabilite potrivit legii;
(40) propune, cu încadrarea în limita impusă, proiectul bugetului
anual al DSVSA;
(41) propune proiecte de rectificare a bugetului, atunci când este
cazul;
(42) efectuează virările de credite, începând cu prima lună a
trimestrului al III-lea din anul financiar în curs, potrivit legii;
(43) efectuează înregistrările în contabilitate în mod cronologic,
cu respectarea succesiunii documentelor, după data de întocmire sau
de intrare a acestora în instituţie şi sistematic, în conturi sintetice şi
analitice, respectând Planul de Conturi elaborat de Ministerul
Finanţelor Publice şi întocmeşte lunar balanţe de verificare sintetice şi
analitice;
(44) verifică încadrarea în limitele şi destinaţia creditelor şi/sau
angajamentelor bugetare;
(45) întocmeşte bilanţul contabil şi contul de execuţie trimestrial şi
259
anual;
(46) verifică execuţia bugetară întocmită lunar, pentru activitatea
proprie;
(47) execută deciziile de reţinere sau imputare, urmăreşte
recuperarea pagubelor şi a debitelor;
(48) verifică şi răspunde de corectitudinea întocmirii actelor
justificative care stau la baza încasărilor şi plăţilor care se efectuează
prin conturile curente sau prin casieria proprie;
(49) comunică facturile clienţilor în termenul legal, îngrijindu-se
ca acestea să devină certe, lichide şi exigibile, respectiv ca acestea să
îndeplinească condiţiile prevăzute de lege pentru a putea fi recuperate;
(50) efectuează plăţile generate de cheltuielile curente proprii şi
de încasarea veniturilor;
(51) gestionează eficient, conform legislaţiei în vigoare,
fondurile în lei şi valută destinate salariilor, deplasărilor în ţară şi în
străinătate;
(52) asigură execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli în limita
sumelor aprobate;
(53) răspunde de corectitudinea, oportunitatea şi legalitatea
tuturor operaţiunilor executate şi a documentelor sau situaţiilor întocmite,
răspunde de angajamentele ce rezultă din operaţiunile sau documentele
care intră în sfera sa de activitate sau care au incidenţă cu aceasta,
chiar dacă nu este necesară sau prezentă viza sau semnătura proprie;
(54) întocmeşte, verifică şi avizează documentaţia privind plăţile
efectuate;
(55) comunică lunar Biroului/Compartimentului Juridic şi Resurse
Umane şi compartimentelor de specialitate, situaţia debitelor la acea
dată;
(56) organizează potrivit legii inventarierea valorilor materiale
şi băneşti; efectuează controlul gestionar pentru gestiunile proprii, cel
puţin o dată pe an, potrivit legii;
(57) întocmeşte şi transmite lunar la ANSVSA execuţia bugetară;
(58) întocmeşte şi transmite la ANSVSA, în termenul solicitat de
către aceasta, situaţia plăţilor restante, a datoriilor şi creanţelor;
260
(59) răspunde de corectitudinea datelor înscrise în documentele

şi situaţiile contabile;
(60) organizează şi execută preluarea inventarului aferent
Programului PHARE, converteşte valorile în lei şi le înregistrează în
evidenţa contabilă, pe baza recepţiilor făcute de comisia numită prin
decizie a directorului executiv;
(61) urmăreşte derularea şi realizarea contractelor cu furnizorii
din punct de vedere financiar contabil;
(62) primeşte şi verifică facturile sosite, în detaliu, cu privire la
convorbirile telefonice ale personalului propriu, iar în cazul convorbirilor
găsite nejustificate urmăreşte încasarea contravalorii lor de la cei
vinovaţi;
(63) întocmeşte Programul anual al achiziţiilor publice de
bunuri, executarea de lucrări şi prestări de servicii pe care îl supune
aprobării directorului executiv şi îl actualizează potrivit alocaţiilor
bugetare aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli;
(64) asigură şi răspunde de aprovizionarea cu materiale, servicii,
obiecte de inventar şi alte dotări potrivit nevoilor reale şi în limita
resurselor aprobate, în condiţiile legii;
(65) asigură respectarea procedurii legale în vederea încheierii
contractelor de achiziţii publice;
(66) realizează planul propriu de investiţii cu respectarea actelor
normative în vigoare;
(67) fundamentează, analizează şi avizează documentaţiile
tehnico-economice pentru obiectivele nou propuse şi le transmite spre
aprobare la ANSVSA;
(68) elaborează notele justificative, documente esenţiale ale
achiziţiilor publice;
(69) menţine legătura cu constructori şi proiectanţi şi participă
la transmiterea datelor şi modificărilor apărute în legislaţie cu
prelucrarea necesară în funcţie de specificul activităţii de investiţii;
(70) elaborează documentaţiile privind transferurile fără plată a
bunurilor între instituţiile publice, potrivit legii;
(71) răspunde de aplicarea, în condiţiile legii, a procedurilor de
261
achiziţie publică;
(72) urmăreşte derularea contractelor de achiziţie publică;
(73) organizează un sistem informaţional de date cu actualizare
permanentă, care să permită cunoaşterea capacităţilor investiţionale,
pentru luarea unor decizii de prioritizare şi finanţare a bazei tehnico-
materiale;
(74) transmite la ANSVSA, spre centralizare, ori de câte ori este
nevoie, inventarul actualizat al bunurilor din domeniul public al statului;
(75) analizează documentaţiile pentru scoaterea din funcţiune a
fondurilor fixe şi pentru casarea mijloacelor fixe conform legislaţiei în
vigoare;
(76) verifică şi certifică facturile pentru legalitatea, regularitatea,
realitatea operaţiunilor ce fac obiectul lucrărilor de investiţii;
(77) organizează, urmăreşte şi execută întreaga activitate de
întreţinere, reparaţii a clădirilor, bunurilor, instalaţiilor şi dotărilor proprii,
întocmeşte documentaţia tehnică necesară;
(78) efectuează demersurile necesare pentru obţinerea
aprobărilor şi avizelor necesare desfăşurării reparaţiilor, după caz;
(79) organizează, urmăreşte şi efectuează activitatea de
exploatare şi de reparare a mijloacelor de transport şi răspunde de buna
organizare a parcului auto propriu;
(80) verifică şi răspunde de încadrarea în consumurile de
combustibil, normat potrivit legii, la autoturismele proprii;
(81) verifică modul de întocmire, corectitudinea şi realitatea
datelor înscrise în foaia de parcurs în vederea justificării consumului de
carburanţi;
(82) organizează şi execută preluarea inventarului aferent
Programului PHARE, converteşte valorile în lei şi le recepţionează;
(83) urmăreşte derularea şi realizarea contractelor cu furnizorii;
(84) întocmeşte fişele de magazie pe bază de note de intrare-
recepție - NIR/bon de consum, repartizează consumabilele pentru buna
funcţionare a DSVSA, în baza referatelor de necesitate aprobate,
potrivit legii;
(85) verifică şi certifică facturile pentru legalitatea, regularitatea,
262
realitatea operaţiunilor ce fac obiectul prestărilor de servicii pentru

utilităţi: telefoane, servicii de întreţinere şi funcţionare;
(86) organizează şi răspunde de întocmirea şi aplicarea
programului propriu de prevenire şi stingere a incendiilor;
(87) organizează şi răspunde, potrivit legii, pentru folosirea
eficientă a tuturor mijloacelor fixe, obiectelor de inventar, consumabilelor
şi pieselor de schimb din cadrul D.S.V.S.A;
(88) face propunerile pentru casarea mijloacelor fixe aparţinând
DSVSA, prin comisia de inventariere, conform legislaţiei în vigoare;
(89) întocmeşte şi transmite lunar la ANSVSA monitorizarea
cheltuielilor de investiţii, precum şi ori de câte ori îi este solicitată;
(90) asigură existența punctului unic de intrare-ieşire a
documentelor în/din DSVSA, primeşte şi înregistrează toate documentele
adresate DSVSA;
(91) verifică dacă documentele au fost corect îndrumate pe
numele şi adresa DSVSA şi semnează în condica de expediţie, în
cazul în care corespondenţa se face prin scrisoare recomandată sau
prin curierat;
(92) în cazul în care în documentul intrat sunt menţionate
anexe şi acestea lipsesc, se va face menţiunea despre aceasta, în caz
contrar personalul care îşi desfăşoară activitatea de înregistrare este
răspunzător de pierdere;
(93) conexează la primul document înregistrat documentele care
se referă la aceeaşi problemă şi au acelaşi expeditor;
(94) înainte de expediere, documentele se scad în Registrul
intrări - ieşiri, iar exemplarul nr. 2, cu contrasemnături, se predă structurii
din cadrul DSVSA care a întocmit documentul;
(95) expediază toate documentele emise de către DSVSA şi
completează rubricile corespunzătoare din Registrul ieşiri – intrări;
(96) elaborează, în colaborare cu structurile din cadrul
DSVSA, nomenclatoarele arhivistice;
(97) realizează sistemul de evidenţă a lucrărilor supuse arhivării;
(98) colaborează cu toate structurile din cadrul DSVSA în
vederea asigurării condiţiilor de predare, păstrare şi transfer a dosarelor
263
de arhivă;
(99) primeşte în arhivă documentele predate de structurile din
cadrul DSVSA şi pune la dispoziţie, spre studiu şi transfer, dosarele şi
înscrisurile din arhivă, cu respectarea condiţiilor de predare – primire şi
transport;
(100) predă dosarele de arhivă cu termen de păstrare permanent
către Arhivele Naţionale ale României;
(101) elimină periodic documentele fără valoare arhivistică şi ale
căror termene au expirat;
(102) primeşte şi înregistrează solicitările pentru informaţii de
interes public şi le evaluează primar pentru a stabili dacă informaţiile
solicitate sunt informaţii comunicate din oficiu, furnizabile la cerere sau
exceptate de la liberul acces;
(103) întocmeşte un raport anual privind accesul la informaţiile de
interes public şi îl transmite la ANSVSA;
(104) întocmeşte, verifică şi înaintează spre semnare propuneri de
acorduri cadru şi contracte pentru servicii şi produse achiziţionate de
DSVSA, în condiţiile legii;
(105) asigură înregistrarea documentelor referitoare la informaţiile
de interes public şi solicitările mass-media, la zi într-un registru prevăzut
pentru acest scop;
(106) îndeplineşte conform legislaţiei în vigoare, orice alte sarcini
specifice acestui domeniu transmise de către conducerea DSVSA şi de
către A.N.S.V.S.A;
(107) participă şi la alte activităţi dispuse de conducerea DSVSA.
Art. 22. - Biroul/Compartimentul Juridic şi Resurse Umane
este condus de un şef de birou/coordonator, după caz, şi are
(1) colaborează potrivit competenţelor cu funcţionarii publici şi
personalul contractual din cadrul compartimentelor, birourilor şi serviciilor
din cadrul DSVSA şi cu structurile din cadrul ANSVSA în vederea aplicării
legislaţiei în vigoare;
(2) urmăreşte şi asigură respectarea Constituţiei şi a tuturor
celorlalte acte normative în vigoare;
264
(3) întocmeşte, verifică, după caz, şi avizează toate deciziile

emise de către directorul executiv care vizează personalul din cadrul
DSVSA;
(4) acordă consultanţă juridică personalului din cadrul DSVSA, pe
problemele din domeniul sanitar - veterinar şi pentru siguranţa
alimentelor. Consultanţa juridică se acordă strict în relaţie cu exercitarea
atribuţiilor de serviciu ale diferitelor structuri din cadrul DSVSA şi cu
formularea răspunsurilor către terţi. Consultanţa juridică se acordă
exclusiv în interesul instituţiei publice, prioritar structurilor cu
responsabilităţi de natură financiară, managerială şi de gestionare a
resurselor umane;
(5) avizează contractele de furnizare, de lucrări şi de servicii,
respectiv contractele care privesc activitatea proprie a DSVSA;
(6) asigură dezvoltarea sistemului de control intern/managerial
la nivelul Biroului/Compartimentului Juridic şi Resurse Umane;
(7) elaborează şi revizuieşte procedurile specifice pentru
activităţile ce sunt necesar a fi procedurate în vederea asigurării
dezvoltării SCI/M la nivelul Biroului/Compartimentului Juridic şi Resurse
Umane;
(8) identifică riscurile asociate activităţilor pe care le dezvoltă în
vederea realizării obiectivelor specifice Biroului/Compartimentului Juridic
şi Resurse Umane şi care pot conduce la nerealizarea obiectivelor
propuse;
(9) evaluează gradul de risc pentru activităţile pe care le dezvoltă
în vederea realizării obiectivelor specifice Biroului/Compartimentului
Juridic şi Resurse Umane;
(10) propune măsuri pentru diminuarea riscurilor identificate şi le
înaintează conducerii spre avizare;
(11) participă în calitate de membru în comisiile de evaluare a
ofertelor constituite în cadrul procedurilor de achiziţie publică precum şi
în alte comisii şi grupuri de lucru, ori de câte ori este numit prin decizia
directorului executiv;
(12) acordă consultanţă juridică personalului DSVSA pe
problemele din domeniul sanitar veterinar şi pentru siguranţa
265
alimentelor; consultanţa juridică se acordă strict în relaţie cu exercitarea

atribuţiilor de serviciu ale diferitelor structuri din cadrul instituţiei şi cu
formularea răspunsurilor către terţi; consultanţa juridică se acordă
exclusiv în interesul DSVSA;
(13) introduce acţiuni în justiţie şi la alte organe cu atribuţii
jurisdicţionale, modifică sau renunţă la pretenţii sau căi de atac, cu
aprobarea conducerii DSVSA;
(14) reprezintă şi apără interesele DSVSA ca parte procesuală
în faţa instanţelor judecătoreşti de orice grad, a organelor de cercetare
penală şi a altor organe de jurisdicţie, în baza delegaţiei de
împuternicire;
(15) iniţiază acţiuni de recuperare a creanţelor DSVSA inclusiv
prin forme de executare silită şi lichidare judiciară a debitului la solicitarea
structurii de specialitate;
(16) întocmeşte puncte de vedere cu privire la modalitatea de
punere în executare a hotărârilor judecătoreşti în care DSVSA a fost
parte;
(17) întocmeşte orice alte acte de procedură procesuală în care
este implicată DSVSA;
(18) duce la îndeplinire orice alte sarcini care privesc
activitatea de contencios din domeniul sanitar veterinar şi pentru
siguranţa alimentelor;
(19) întocmeşte un registru, potrivit legii, în care ţine evidenţa
tuturor cauzelor aflate pe rolul instanţelor de judecată;
(20) avizează pentru legalitate deciziile de imputare, precum şi
orice document care este de natură să angajeze răspunderea
patrimonială a instituţiei ori să aducă atingere drepturilor şi intereselor
legitime ale acesteia sau personalului propriu;
(21) informează personalul din cadrul DSVSA cu privire la actele
normative de interes în domeniul sanitar veterinar şi pentru siguranţa
alimentelor, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I;
(22) avizează de legalitate contractele şi actele adiţionale la
contractele încheiate de DSVSA, întocmite de Serviciul/Biroul economic
şi administrativ;
266
(23) ţine evidenţa contractelor şi actelor adiţionale la contractele

încheiate de către DSVSA, precum şi evidenţa deciziilor emise de
directorul executiv;
(24) întocmeşte proiectele de decizie cu privire la modificarea
salariului de bază al personalului din cadrul instituţiei ca urmare a
modificării tranşei de vechime în muncă, în scopul acordării gradaţiei
corespunzătoare, precum şi proiectele de ordin cu privire la
modificarea/actualizarea drepturilor salariale ale personalului din cadrul
instituţiei, conform prevederilor actelor normative de reglementare în
domeniul salarizării;
(25) întocmeşte proiectele de decizie privind încadrarea,
modificarea, sancţionarea, pensionarea şi încetarea raporturilor de
serviciu/muncă ale personalului din instituţie;
(26) asigură întocmirea, avizarea şi comunicarea către persoanele
în cauză a deciziilor privind numirea, modificarea, suspendarea,
sancţionarea şi încetarea raporturilor de serviciu/muncă, precum şi cele
cu privire la actualizarea drepturilor salariale, pentru personalul din
cadrul DSVSA, conform prevederilor actelor normative de reglementare
în domeniul salarizării;
(27) asigură întocmirea, avizarea şi comunicarea, precum şi
actualizarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale
persoanelor în cauză;
(28) întocmeşte situaţii privind evidenţa funcţiilor publice şi a
funcţionarilor publici, a personalului contractual, precum şi orice alte
situaţii cu privire la domeniul de activitate, solicitate de ANSVSA sau alte
instituţii abilitate;
(29) întocmeşte şi propune spre aprobare, în condiţiile legii,
statele de funcţii, cu respectarea structurii organizatorice cadru, urmărind
si asigurând întocmirea, actualizarea permanentă şi gestionarea
eficientă a statului de personal al DSVSA, în conformitate cu statul de
funcţii avizat;
(30) întocmeşte, supune spre aprobare şi înaintează ANSVSA,
potrivit legii, solicitările pentru transformări/mutări/suplimentări de posturi
din statele de funcţii ale DSVSA;
267
(31) participă la medierea conflictelor de muncă;

(32) asigură încadrarea personalului pe funcţii şi specialităţi;
(33) ţine evidenţa salariaţilor şi operează schimbările intervenite în
statele de funcţii;
(34) gestionează, potrivit legii, dosarele profesionale ale
funcţionarilor publici, dosarele personale ale personalului contractual,
precum şi carnetele de muncă ale salariaţilor până la momentul predării
acestora către titulari;
(35) verifică foaia colectivă de prezenţă a personalului din cadrul
DSVSA;
(36) gestionează evidenţa concediilor de odihnă, a concediilor
acordate pentru evenimente deosebite şi a celor fără salariu şi o
transmite, după aprobare, Serviciului/Biroului Economic şi Administrativ;
(37) oferă consultanţă structurilor din cadrul DSVSA, în vederea
întocmirii fişelor de post şi a rapoartelor de evaluare a performanţelor
profesionale individuale, conform actelor normative în vigoare;
(38) evaluează nevoile de formare profesională la nivelul
aparatului propriu, luând în considerare propunerile structurilor din cadrul
D.S.V.S.A;
(39) asigură protecţia socială şi a veniturilor ce se cuvin fiecărui
salariat prin acordarea concediilor de odihnă, a concediului pentru
îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani etc., respectarea legislaţiei
muncii, respectarea duratei zilei de muncă;
(40) eliberează şi gestionează legitimaţiile de serviciu şi asigură
recuperarea lor de la salariaţii care părăsesc instituţia;
(41) gestionează, potrivit legii, fişele de post ale personalului din
cadrul DSVSA;
(42) asigură organizarea concursurilor pentru recrutare, precum
şi cele privind promovarea personalului din cadrul DSVSA şi participă
la comisiile de concurs/de soluţionare a contestaţiilor în calitate de
membru/secretar;
(43) participă la instruiri dispuse de ANSVSA;
(44) întocmeşte răspunsurile la notele de serviciu/situaţiile/
centralizările solicitate de ANSVSA, le înaintează spre aprobare
268
conducerii DSVSA şi urmăreşte comunicarea răspunsurilor, cu

încadrarea în termenele solicitate;
(45) transmite Serviciului/Biroului Economic şi Administrativ, la
angajarea salariatului, vechimea totală în muncă, aşa cum reiese din
documentele salariatului prezentate la angajare în vederea stabilirii
tranşei de vechime în muncă pentru acordarea gradaţiei corespunzătoare;
(46) asigură actualizarea bazei de date privind evidenţa funcţiei
publice şi a funcţionarilor publici în vederea transmiterii către Agenţia
Naţională a Funcţionarilor Publici a modificărilor intervenite în situaţia
funcţionarilor publici din cadrul DSVSA, conform prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 553/2009 privind stabilirea unor măsuri cu privire la
evidenţa funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici;
(47) elaborează anual, Planul de ocupare a funcțiilor publice
din cadrul DSVSA, pe care îl înaintează ANSVSA;
(48) înştiinţează medicul de medicina muncii şi Inspectoratul
Teritorial de Muncă situaţia cu salariatele din cadrul DSVSA care se
află în una din situaţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de
muncă, cu modificările şi completările ulterioare;
(49) asigură eliberarea adeverinţelor solicitate privind situaţia
personalului încadrat necesare pentru certificarea vechimii în muncă şi în
specialitate;
(50) întocmeşte lunar evidenţa detaşărilor, delegărilor, mutărilor
şi a exercitărilor cu caracter temporar pe funcţii publice de conducere,
care se efectuează în/din cadrul DSVSA;
(51) centralizează lunar situaţiile referitoare la monitorizarea
posturilor din cadrul instituţiei în vederea transmiterii acestor date către
ANSVSA;
(52) asigură, prin persoana desemnată, implementarea
prevederilor legale privind declaraţiile de avere şi de interese;
(53) creează baze de date pentru evidenţierea structurii
posturilor, clasificate după diverse criterii, în funcţie de informaţiile
solicitate de către ANSVSA sau alte instituţii abilitate;
(54) verifică şi comunică situaţia funcţionarilor publici şi a
269
personalului contractual din cadrul DSVSA care îndeplineşte condiţiile

de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă în vederea dispunerii
măsurilor necesare, înştiinţând angajaţii cu privire la acest aspect;
(55) organizează şi actualizează registrul general de evidenţă a
salariaţilor;
(56) exercită şi alte atribuţii trasate de şeful ierarhic superior, în
legătură cu activitatea Biroului/Compartimentului, potrivit domeniului de
competenţă.
Art. 23. - (1) Compartimentul Audit Public Intern este organizat,
conform prevederilor Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu
modificările şi completările ulterioare, ca o structură funcţională în
subordinea directă a directorului executiv.
(2) Răspunderea pentru asigurarea cadrului organizatoric şi
funcţional necesar desfăşurării activităţii de audit public intern revine
conducerii DSVSA, conform prevederilor legale.
(3) Compartimentul Audit Public Intern are următoarele atribuţii şi
responsabilităţi:
a) asigură respectarea Normelor metodologice specifice cadru
privind exercitarea auditului public intern din cadrul DSVSA, cu
respectarea prevederilor legale;
b) pe baza analizei riscurilor şi corelat cu numărul de auditori
aprobat prin statul de funcţii, elaborează şi supune spre aprobare
directorului executiv, până la data de 30 noiembrie a anului precedent
anului pentru care se elaborează, planul de audit public intern anual al
DSVSA şi referatul de justificare al acestuia, în conformitate cu
prevederile legale, privind exercitarea auditului public intern din cadrul
D.S.V.S.A;
c) corelează planul de audit public intern anual aprobat la
nivelul DSVSA cu misiunile solicitate de Unitatea Centrală de
Armonizare pentru Auditul Public Intern (U.C.A.A.P.I.) şi ANSVSA;
d) propune modificarea planului de audit public intern anual ori
de câte ori analiza riscurilor motivează acest lucru sau conducerea
DSVSA dispune efectuarea unor misiuni de audit neprevăzute în planul
iniţial aprobat, prin renunţarea la unele misiuni cu riscuri mai reduse
270
incluse în plan;
e) transmite la ANSVSA planul de audit public intern anual
aprobat la nivelul DSVSA;
f) aplică tematicile de audit public intern stabilite şi transmise
de către ANSVSA;
g) realizează obiectivele de audit public intern stabilite şi
aprobate de conducerea DSVSA;
h) asigură respectarea la nivelul DSVSA a metodologiei de
audit public intern prevăzută de legislaţia în vigoare şi a normelor
metodologice cadru aprobate de ANSVSA pentru structurile subordonate;
i) exercită misiuni de audit public intern în conformitate cu
planul de audit public intern anual aprobat la nivelul DSVSA, pentru a
evalua dacă sistemele de management financiar şi control intern sunt
transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate,
economicitate, eficienţă şi eficacitate;
j) în cazul identificării unor nereguli sau posibile prejudicii,
raportează imediat directorului executiv şi
Serviciului/Biroului/Compartimentului Antifraudă;
k) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern,
şi, după avizarea de c ă t r e directorul executiv, îl transmite la ANSVSA;
l) monitorizează modul de implementare a misiunilor şi
recomandărilor prevăzute în rapoartele de audit şi raportează asupra
îndeplinirii lor;
m) informează ANSVSA cu privire la recomandările neînsuşite
de directorul executiv, precum şi despre consecinţele neînsuşirii acestor
recomandări;
n) efectuează, la cerere, misiuni de consiliere menite să adauge
valoare şi să îmbunătăţească procesele guvernanţei în DSVSA, cu
acordul directorului executiv;
o) participă şi la alte activităţi dispuse de conducerea DSVSA,
în limita competenţelor specifice şi cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Art. 24. - În realizarea misiunilor de audit public intern pot fi
atraşi alţi specialişti sau persoane calificate din cadrul DSVSA sau din
afara acesteia, conform legislaţiei în vigoare.
271
Art. 25. - Compartimentul de audit public intern auditează cel puţin

o data la 3 ani fără a se limita, următoarele:
(1) angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau
indirect obligaţii de plată, inclusiv fondurile comunitare;
(2) plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv
fondurile comunitare;
(3) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri
din domeniul public al statului ori al unităţilor administrativ teritoriale;
(4) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat
al statului ori al unităţilor administrativ teritoriale;
(5) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de
autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţă, precum şi facilităţilor la
încasarea acestora;
(6) alocarea creditelor bugetare;
(7) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;
(8) sistemul de luare a deciziilor;
(9) sistemul de conducere şi control, precum şi riscurile asociate
unor astfel de sisteme;
(10) sistemele informatice.
Art. 26. - În structura DSVSA funcţionează Serviciul Laborator -
Laboratorul sanitar - veterinar şi pentru siguranţa alimentelor
desemnat pentru controlul oficial, denumit în continuare LSVSA.
Art. 27. - (1) LSVSA reprezintă autoritatea desemnată de către
ANSVSA pentru efectuarea controalelor oficiale şi al altor activități oficiale
şi este condus de către un şef de serviciu.
(2) Şeful de serviciu are următoarele atribuţii:
a) se supune coordonării tehnice a Laboratoarelor Naţionale de
Referinţă;
b) elaborează, fundamentează şi înaintează DSVSA pentru
aprobare metodele ce urmează să fie acreditate;
c) răspunde de fundamentarea necesităţii acreditării metodelor
transmise spre aprobare DSVSA.
Art. 28. - Activitatea L.S.V.S.A. se organizează pe
Birouri/Compartimente astfel: a) Biroul/Compartimentul Siguranţa
272
Alimentelor; b)Biroul/Compartimentul de Sănătate Animală; c)

Biroul/Compartimentul control reziduuri şi contaminanţi (după caz).
Art. 29. - În cadrul DSVSA se poate constitui, în cazul unor litigii,
Comisia de expertiză medico-legală veterinară formată din medicul
veterinar specialist morfopatolog, bacteriolog, virusolog, toxicolog,
precum şi din alţi specialişti implicaţi în expertiza medico - legală
veterinară.
Art. 30. - LSVSA are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
(1) asigură, prin examene specifice de laborator, realizarea
prevederilor Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi
eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om,
protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a
bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor şi a Programului de
supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor;
(2) verifică documentaţia privind îndeplinirea condiţiilor necesare
autorizării laboratoarelor sanitar-veterinare şi/sau pentru siguranţa
alimentelor organizate în cadrul unităţilor de procesare cunoscute sub
denumirea de laboratoare uzinale şi laboratoarele organizate în cadrul
asociaţiilor şi fundaţiilor profesionale din sectorul agro-alimentar,
efectuează evaluarea acestora, în condiţiile legii, şi propune spre
aprobare directorului executiv al DSVSA, pentru emiterea autorizaţiei
sanitare veterinare de funcţionare;
(3) participă la controale şi propune conducerii DSVSA, în
condiţiile legii, suspendarea sau interzicerea activităţii laboratoarelor
private, uzinale şi laboratoarele organizate în cadrul asociaţiilor şi
fundaţiilor profesionale din sectorul agro-alimentar, în cazul
neîndeplinirii condiţiilor de funcţionare pentru care au fost autorizate şi
pentru neconformităţile constatate;
(4) respectă cerinţele de performanţă în acord de legislaţia
europeană, metodele standardizate, metode recomandate de
laboratoarele comunitare de referinţă şi efectuează validarea
metodelor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
(5) participă la testele de competență organizate de
laboratoarele naţionale/europene de referinţă şi alte instituţii de profil;
273
(6) propune măsuri pentru apărarea sănătăţii animalelor,

sănătăţii publice şi prevenirea transmiterii bolilor de la animale la om;
(7) participă la investigaţii epidemiologice pentru obţinerea de
informaţii suplimentare în vederea stabilirii diagnosticului, atunci când
este cazul;
(8) stabileşte şi întocmeşte necesarul de echipamente de diagnostic
şi specificaţiile tehnice ale echipamentelor de laborator, precum şi
necesarul de reactivi, kituri, produse biologice, sticlărie şi alte
consumabile pentru efectuarea analizelor de laborator, în cadrul
programului de autocontrol şi pentru activitatea de strategie naţională în
conformitate cu prevederile din Programul acţiunilor de supraveghere,
prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de
la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare
şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor, precum şi din
Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor;
(9) participă, în condiţiile legii, la întocmirea proiectelor de
norme sanitare veterinare şi instrucţiuni tehnice privind depistarea şi
combaterea bolilor epizootice, asanarea bolilor infectocontagioase,
parazitare cronice şi apărarea sănătăţii publice;
(10) întocmeşte informări şi rapoarte tehnice asupra analizelor
efectuate;
(11) participă, în condiţiile legii, la întocmirea de programe sanitare
veterinare de supraveghere, emergentă, de risc, asanare a unor boli la
animale şi a zoonozelor;
(12) efectuează expertize de medicină legală veterinară prin
metode de laborator;
(13) monitorizează, prelucrează şi interpretează conform
referenţialelor (legislaţiei) rezultatele obţinute în urma examenului de
laborator;
(14) instruieşte la cerere personalul din cadrul laboratoarelor
uzinale şi laboratoarelor organizate în cadrul asociaţiilor şi fundaţiilor
profesionale din sectorul agro-alimentar;
(15) instruieşte, la cerere, personalul responsabil cu recoltarea
probelor în programul de autocontrol din cadrul unităţilor supuse
274
controlului sanitar veterinar, cu privire la modul de recoltare a probelor;

(16) poate prelua/recolta la cerere probe în programul de
autocontrol din cadrul unităţilor supuse controlului sanitar veterinar;
(17) participă la sesiuni ştiinţifice, simpozioane şi alte întâlniri
profesionale în domeniul său de activitate;
(18) centralizează şi transmite ANSVSA, rapoartele anuale ale
laboratoarelor private, laboratoarelor uzinale şi a celor organizate în
cadrul asociaţiilor şi fundaţiilor profesionale din sectorul agro-alimentar,
privind situaţia analizelor efectuate pe domenii de activitate şi profiluri;
(19) participă şi la alte activităţi dispuse de conducerea DSVSA;
(20) îndeplineşte, în funcţie de situaţie, şi alte atribuţii, potrivit
legii;
(21) efectuează analize atât pentru evaluarea stării de sănătate
şi bunăstării animalelor, cât şi pentru diagnosticul bolilor prin examene:
morfopatologice, bacteriologice, micologice, virusologice, parazitologice,
toxicologice, micotoxicologice, serologice, biochimice, hematologice,
seminalogice, de biologie moleculară şi de analiză genetică;
(22) efectuează analize la probele recoltate de către medicii
veterinari oficiali pentru controlul produselor alimentare şi hranei pentru
animale, de origine: indigenă, provenite din import, destinate exportului
sau la cererea beneficiarilor;
(23) efectuează analize pentru controlul produselor alimentare şi
pentru controlul hranei pentru animale prin examene specifice;
(24) efectuează analize pentru determinarea reziduurilor şi
contaminanţilor din produse biologice, din produse alimentare şi din
hrana pentru animale, atât în cadrul Programului Naţional de Control al
Reziduurilor întocmit în baza Programului acţiunilor de supraveghere,
prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile
de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de
identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor,
de la animale vii, produse de origine animală, furaje şi apă, cât şi în
cadrul autocontrolului;
(25) introduc toate cererile de analiză în sistemul LIMS
( L a b o r a t o r y I n f o r m a t i o n M a n a g e m e n t S y s t e m ) şi
275
emite buletine de analiză generate de sistemul LIMS, în condiţiile legii;

(26) eliberează buletinele de analiză în maxim 24 de ore de la
obţinerea rezultatului;
(27) răspunde de aplicarea şi implementarea corectă a
metodelor oficiale, recomandate de laboratoarele naţionale de referinţă;
(28) aplică, potrivit legii, tarife pentru analizele efectuate;
(29) îşi desfăşoară activitatea analitică în conformitate cu cerințele
ISO 17025/2005 pentru asigurarea calităţii;
(30) generează rapoarte şi situaţii din sistemul LIMS cu privire
la activitatea analitică desfăşurată;
(31) comunică laboratoarelor naţionale de referinţă rezultatele
analizelor efectuate şi transmit acestora probe complementare sau
contraprobele păstrate în cadrul laboratorului, în vederea confirmării
rezultatelor - în cazul probelor pozitive sau neconforme - în conformitate
cu prevederile din Normele metodologice de aplicare a Programului
Strategic pe anul în curs sau la cerere;
(32) imediat după obţinerea rezultatului, laboratorul care a executat
analiza notifică DSVSA care a prelevat probele, prin mijloace de
comunicare rapide, în vederea activării SRAAF - în cazul probelor
pozitive sau neconforme, precum şi în caz de suspiciune şi
înregistrează în LIMS rezultatele;
(33) organizează şi execută anchete în efectivele de animale din
teritoriu, în unităţile de colectare şi de prelucrare a produselor de
origine animală, în scopul elucidării unor situaţii referitoare la prezenţa
reziduurilor şi propun măsuri de remediere;
(34) asigură măsurile necesare pentru prevenirea accidentelor de
muncă, a îmbolnăvirilor profesionale; potrivit legii răspunde şi
controlează la toate locurile de muncă aplicarea cu stricteţe a normelor
privind securitatea şi sănătatea în muncă;
(35) răspunde de modul în care se asigură activitatea de prevenire
şi stingere a incendiilor;
(36) participă la întocmirea documentaţiei tehnice şi întocmeşte
tabelele nominale cu locurile de muncă cu condiţii vătămătoare sau
periculoase, la care se acordă sporuri sau beneficiază de încadrarea în
276
condiţii deosebite de muncă şi le înaintează spre aprobare organelor

abilitate să le autorizeze;
(37) participă la programe de cercetare în domenii de
specialitate sau conexe, împreună cu institute de cercetare, universităţi
sau organisme şi autorităţi de reglementare, pe plan naţional sau
internaţional, cu respectarea legislaţiei în vigoare;
(38) păstrează evidenţa mişcării substanţelor considerate
precursori la fabricarea drogurilor clasificate în categoriile 2 şi 3,
conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2006
privind regimul juridic al precursorilor de droguri, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 186/2007;
(39) transmite către ITM listele cu preparatele şi substanţele
chimice periculoase utilizate în laborator, conform prevederilor Legii nr.
360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase,
cu modificările şi completările ulterioare;
(40) execută orice alte sarcini dispuse de directorul executiv al
DSVSA, în baza prevederilor legislative în vigoare.
Art. 31. - Laboratorul Naţional de Referinţă din cadrul DSVSA
(unde este cazul) are următoarele atribuţii şi responsabilităţi specifice:
(1) colaborează cu laboratoarele de referinţă ale Uniunii
Europene şi participă la cursurile de formare şi la testele comparative
între laboratoare organizate de către acestea;
(2) coordonează activităţile laboratoarelor oficiale desemnate
în vederea armonizării şi a îmbunătăţirii metodelor de analizare, testare
sau diagnosticare de laborator şi a modului de utilizare a acestora;
(3) organizează teste comparative între laboratoarele oficiale,
asigură acţiuni corespunzătoare subsecvente testelor şi informează
autorităţile competente cu privire la rezultatele acestor teste şi acţiuni
subsecvente;
(4) asigură diseminarea informaţiilor furnizate de către
laboratorul de referinţă al Uniunii Europene la autorităţile competente şi
la laboratoarele oficiale;
(5) acordă autorităţilor competente asistenţă ştiinţifică şi tehnică
în cadrul domeniului lor de competenţă;
277
(6) dacă este cazul, întocmesc şi actualizează liste cu reactivii

şi substanţele de referinţă disponibile, precum şi cu producătorii şi
furnizorii substanţelor şi reactivilor respectivi;
(7) interpretează conform referenţialelor rezultatele obţinute ca
urmare a testelor efectuate;
(8) configurează şi întreţin Nomenclatoarele pe categorii şi tipuri
de probe, metode, kituri, aparatură, etc. din sistemul ATLASvet
CENTRAL;
(9) înregistrează în LIMS alertele confirmate după obţinerea
rezultatelor;
(10) confirmă sau infirmă, rezultatele pozitive obţinute la
testele de supraveghere de către laboratoarele sanitare veterinare şi
pentru siguranţa alimentelor desemnate pentru controlul oficial;
(11) eliberează buletinele de analiză în maxim 24 de ore de la
confirmarea rezultatului;
(12) efectuează teste de supraveghere în situaţii speciale;
(13) elaborează ghiduri şi proceduri de recoltare de probe;
(14) stabilesc metodele de analiză utilizate de laboratoarele
sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor autorizate sanitar-
veterinar;
(15) stabilesc criteriile de performanţă şi efectuează studiile de
validare care să demonstreze aplicabilitatea metodelor de testare
utilizate în controalele oficiale, în conformitate cu protocolul de validare
internaţional;
(16) coordonează tehnic şi ajută la implementarea metodelor de
analiză în Laboratoarele sanitare veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor desemnate pentru controlul oficial;
(17) participă la efectuarea auditurilor conform legislaţiei în
vigoare;
(18) participă la activităţile de standardizare a metodelor de
laborator utilizate pentru supravegherea şi controlul alimentelor şi al
furajelor, organizate de laboratorul comunitar de referinţă de profil sau
de alte organizaţii naţionale de profil cu competenţe în domeniul
standardizării;
278
(19) evaluează capacitatea analitică, pe domeniul lor de

competenţă, a laboratoarelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor desemnate pentru controlul oficial şi informează ANSVSA.
Art. 32. - Compartimentul Poliţia Sanitară Veterinară a
Animalelor are următoarele atribuţii şi responsabilităţi specifice:
(1) controlează respectarea normelor în vigoare cu privire la
protecţia animalelor din adăposturile de câini fără stăpân, a celor din
grădini zoologice/acvarii publice/circuri/pensiuni/canise/pet-shop–uri,
precum şi a animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri
experimentale;
(2) verifică modul de aplicare a legislaţiei în vigoare cu privire la
gestiunea câinilor fără stăpân;
(3) controlează, centralizează, verifică şi raportează la
ANSVSA prin DSVSA datele cu privire la numărul de câini înregistraţi,
numărul de microcip sau al mijlocului alternativ de identificare, numărul
fișei de adopţie, data vaccinării antirabice, data sterilizării, data predării
cadavrelor către societăţile care execută incinerarea precum şi numele
persoanelor care au instrumentat manoperele respective;
(4) implementează planurile de control privind activitatea de
gestiune a câinilor fără stăpân;
(5) verifică planurile de gestiune a populaţiei de câini fără
stăpâni elaborate şi aplicate de către serviciile specializate pentru
gestionarea câinilor fără stăpân, respectiv operatorii serviciilor
specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân;
(6) verifică, pe baza procedurilor şi a algoritmului de evaluare
elaborat de ANSVSA fezabilitatea planurile de acţiune elaborate privind
gestionarea populaţiei câinilor fără stăpân;
(7) controlează completarea registrelor de la sediile adăposturilor
publice şi private pentru câinii fără stăpân conform procedurilor stabilite
de ANSVSA;
(8) constată şi aplică sancţiuni conform prevederilor legale în
domeniul de competenţă.
279
În cadrul sistemului sanitar veterinar și pentru siguranța

alimentelor funcționează și alte structuri locale, respectiv posturile de
inspecţie la frontieră sau posturile de control la frontieră (PIF/PCF).
Conform prevederilor legislației naționale PIF-urile sunt structuri
fără personalitate juridică, aflate în subordinea directă a ANSVSA.
Această mențiune este importantă întrucât, din rațiuni care țin de
amplasarea acestor PIF-uri, se manifestă tendința asocierii lor cu direcția
sanitar veterinară și pentru siguranța alimentelor a județului în care își au
sediul. În exercitarea atribuțiilor pe care le au, PIF-urile colaborează cu
DSVSA-urile județene, dar fără că acest lucru să reprezinte manifestarea
unui raport ierarhic de tipul conducere-subordonare.
Conform actualei organizări a serviciilor sanitare veterinare și
pentru siguranța alimentelor din România, PIF-urile se află în subordinea
directă a Serviciului PIF, serviciu aflat la rândul lui în structura Direcției
Comerț, Import-Export, Posturi de Inspecție la Frontieră.
Conform angajamentelor asumate de România în perioada
preaderării, țara noastră, viitoarea graniță de est a Uniunii Europene, a
decis implementarea legislației aplicabile controalelor sanitare veterinare
și pentru siguranța alimentelor prin modernizarea și aducerea la standarde
europene a punctelor de trecere a frontierei existente deja în România sau
prin construcția și amenajarea unora noi [Bondoc I., 2004, 2005, 2006]. În anul
2004, nou înființata ANSVSA a decis modernizarea unor puncte de trecere
a frontierei și transformarea lor în PIF-uri conform standardelor europene.
Întrucât dotările și facilitățile unui asemenea P.I.F. sunt mult diferite în
funcție de categoriile de produse care fac obiectul controalelor sanitare
veterinare și pentru siguranța alimentelor (animale vii, produse de origine
animală, produse de origine non-animală), în același an 2004, ANSVSA a
decis modernizarea și aducerea la standarde europene a următoarelor
PIF-uri:
 PIF Moravița – situat la granița cu Serbia și Muntenegru -
construirea unui modul complet cu toate facilitățile necesare pentru
controalele care se aplică animalelor vii și produselor de origine animală;
 PIF Sculeni – situat la granița cu Republica Moldova –
amenajarea/construirea unui modul complet cu toate facilitățile necesare
280
pentru controalele care se aplică produselor de origine animală și

produselor de origine non-animală;
 PIF Halmeu – situat la granița cu Ucraina - construirea unui
modul complet cu toate facilitățile necesare pentru controalele care se
aplică animalelor vii și produselor de origine animală;
 PIF Siret – situat la granița cu Ucraina -
pentru controalele care se aplică produselor de origine animală și
produselor de origine non-animală;
 PIF Constanța Sud – situat la granița de la Marea Neagră
(graniţa internaţională) – amenajarea/construirea unui modul complet cu
toate facilitățile necesare pentru controalele care se aplică produselor de
origine animală;
 PIF Constanța Nord – situat la granița de la Marea Neagră
(graniţa internaţională) – amenajarea/construirea unui modul complet cu
toate facilitățile necesare pentru controalele care se aplică produselor de
origine animală;
 PIF Albița – situat la granița cu Republica Moldova –
pentru controalele care se aplică animalelor vii;
 PIF Otopeni – amenajarea/construirea unui modul complet
cu toate facilitățile necesare pentru controalele care se aplică produselor
de origine animală și animalelor vii, altele decât cele de interes economic
(în general animale de companie - câini, pisici, păsări etc.)[Bondoc I., 2004].
Planurile iniţiale au fost într-o oarecare măsură modificate, în
sensul îmbunătăţirii lor, astfel că începând cu a doua jumătate a anului
2006, posturile de inspecţie la frontieră pentru care România şi-a luat
angajamentul finalizării lor, au fost date în funcţiune – au devenit
operaţionale. Unul dintre primele PIF-uri finalizate a fost PIF-ul de la
Sculeni, judeţul Iaşi, devenit operaţional începând cu 22 august 2006
[Bondoc I., 2006].
Conform normativelor actuale, armonizate cu cele ale Uniunii
Europene, prin Post de Inspecţie la Frontieră, denumit în continuare P.I.F.
se înțelege ”orice post de inspecţie responsabil pentru controalele
281
sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor situat în imediata

vecinătate a unui punct de intrare pe teritoriul României, într-o zonă
desemnată de autorităţile vamale în conformitate cu reglementările
vamale, care corespunde principiilor privind organizarea controalelor
sanitare veterinare ale animalelor vii provenite din ţări terţe şi pentru
controalele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor ale
produselor alimentare şi hranei pentru animale provenite din ţări terţe,
introduse în România şi a căror listă se aprobă prin ordin comun al
autorităţilor publice centrale care răspund de administraţia publică,
agricultură, alimentaţie, controlul vamal, silvicultură, protecţia mediului şi
transport” [O.G. nr. 83/2003].
Aderarea României la Uniunea Europeană la data de 1 ianuarie
2007 și modificarea succesivă a legislației privind controalele sanitare
veterinare și pentru siguranța alimentelor aplicabile animalelor vii,
produselor de origine animală, produselor de origine nonanimală precum
și altor categorii de bunuri/produse, a permis desemnarea unităților
implicate în operațiunile de import, export, tranzit și schimburi
intracomunitare și stabilirea atribuțiilor pe care acestea le au.
Conform normativelor actuale, armonizate cu cele ale Uniunii
Europene, principalele unități/structuri implicate în astfel de operațiuni
sunt:
 Posturile de Inspecție la Frontieră;
 Punctele de Intrare;
 Punctele de Import Desemnate;
 Punctele de Intrare Desemnate;
 Punctele de Ieșire.
Toate aceste structuri se află în subordinea Serviciului PIF (din
cadrul ANSVSA) și sunt coordonate de către un medic veterinar oficial,
desemnat de către președintele ANSVSA.
În ceea ce privește atribuțiile și responsabilitățile acestor structuri
ele sunt următoarele:
1. verifică documentele sanitar - veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor care însoţesc transporturile de animale vii, produsele de
origine animală, subprodusele de origine animală care nu sunt destinate
282
consumului uman (S.N.C.U.), furajele şi produsele alimentare de origine

nonanimală şi controlează dacă acestea au fost întocmite potrivit
dispoziţiilor legale în vigoare privind importul, exportul şi tranzitul;
2. efectuează controlul de identitate şi fizic, inclusiv prelevarea
de probe, după caz, al animalelor vii, al produselor de origine animală,
al subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului
uman (S.N.C.U.), al furajelor şi al produselor de origine nonanimală;
3. aplică sancţiunile prevăzute de actele normative în vigoare
persoanelor care încalcă prevederile legale privind importul, exportul şi
tranzitul de mărfuri supuse controlului sanitar-veterinar şi pentru
siguranţa alimentelor la frontieră;
4. eliberează documentele sanitar-veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor de import, export şi tranzit, pe baza controlului
sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi răspund de
exactitatea datelor înscrise în aceste documente;
5. verifică efectuarea dezinfecţiei mijloacelor de transport în
care s-au constatat animale bolnave sau suspecte de boli infecto-
contagioase şi a produselor de origine animală şi nonanimală sau a
furajelor contaminate ori suspecte de contaminare, după caz, sau cu
ocazia altor acţiuni stabilite de Autoritate;
6. răspunde de activitatea de control sanitar-veterinar şi pentru
siguranţa alimentelor ce se desfăşoară în postul de inspecţie la frontieră;
7. aplică dispoziţiile legale în cazurile în care mărfurile se
dovedesc necorespunzătoare;
8. se asigură şi răspund că toate taxele, tarifele şi costurile
legate de procedurile de verificare sunt aplicate şi achitate, conform
prevederilor legale în vigoare;
9. răspund de respectarea regulilor referitoare la înregistrarea
documentelor şi de păstrarea evidenţelor în registre şi de notificări;
10. răspund de folosirea corectă a bunurilor fixe şi a
consumabilelor;
11. are obligaţii administrative legate de activităţile care se
desfăşoară în cadrul acestora, după cum urmează:
a) deschiderea corespondenţei, cu excepţia celei personale
283
(adresată nominal altor persoane);

b) îndosarierea şi arhivarea corespondenţei;
c) asigurarea că documentele necesare sunt multiplicate prin
fotocopiere, în special acolo unde există mai multe puncte de lucru;
d) păstrarea unui registru de serviciu care să conţină toate
datele şi evenimentele importante;
12. controlează în colaborare cu autoritatea vamală locală,
respectarea cerinţelor legale referitoare la transporturile personale cu
produse de origine animală interzise a fi introduse pe teritoriul Uniunii
Europene;
13. controlează respectarea legislaţiei în vigoare referitoare la
introducerea în scop necomercial pe teritoriul Uniunii Europene a
animalelor de companie provenite din ţări terţe, în posturile de inspecţie la
frontieră care sunt puncte de intrare desemnate pentru controlul
animalelor de companie;
14. controlează activitatea de gestionare a deşeurilor de la
bucătăriile mijloacelor de transport internaţional navale şi aeriene în
portul Constanţa şi aeroportul internaţional “Henri Coandă”;
15. controlează activitatea de depozitare a produselor de
origine animală neconforme aflate în tranzit în depozitele vamale, zonele
libere, depozitele din zonele libere sau în depozitele operatorilor care
aprovizionează mijloacele de transport maritim (ship supplier), provenite
dintr-o ţară terţă şi destinate unei ţări terţe, aflate în aria vamală în care
este organizat postul de inspecţie la frontieră;
16. efectuează controlul privind bunăstarea bovinelor vii
destinate exportului către ţări terţe şi completează Raportul de control
la punctul de ieşire în baza căruia pot fi acordate restituţii/restituiri la
export;
17. raportează rezultatele controalelor oficiale efectuate la
importul, exportul şi tranzitul de animale vii, produse alimentare de
origine animală, subproduse de origine animală care nu sunt destinate
consumului uman (S.N.C.U.), furaje şi produse de origine nonanimală;
18. întocmeşte note de fundamentare şi referate de necesitate
privind achiziţionarea de servicii şi materiale, necesare lucrărilor de
284
întreţinere în cadrul posturilor de inspecţie la frontieră;

19. evaluează şi avizează caietele de sarcini alături de celelalte
structuri tehnice responsabile de elaborarea acestora;
20. participă şi la alte activităţi dispuse de conducerea
ANSVSA, în baza legislaţiei în vigoare, în limita compeţentelor specifice.
Aşa cum se poate constata din prezentarea atribuţiilor pe care le au
Punctele de Inspecţie la Frontieră, responsabilitatea acestor structuri în
organizarea şi desfăşurarea controalelor sanitare veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor este una considerabilă.
Întrucât relațiile economice cu Republica Moldova și cu spațiul estic
în general reprezintă o componentă importantă a actualelor relații
economice (dacă facem abstracție de crizele temporare generate de
acțiunile de tip embargo) în tabelul nr. 4 sunt prezentate punctele de
trecere de la granița României cu Republica Moldova și principalele lor
caracteristici. Aşa cum se poate constata, datorită interesului economic şi
politic major din acest moment, toate punctele de trecere se bucură de un
statut internaţional.
Tabelul nr. 4
Lista punctelor de trecere peste frontiera de stat dintre
Republica Moldova și România şi principalele lor caracteristici
Nr. Denumirea punctului de Statutul Tipul Regimul de
crt. trecere lucru
1 Costești - Stînca internațional auto 24/24
2 Sculeni - Sculeni internațional auto 24/24
3 Ungheni - Ungheni internațional feroviar 24/24
4 Leușeni - Albița internațional auto 24/24
5 Cahul - Oancea internațional auto 24/24
6 Prut - Fălciu internațional feroviar După grafic
7 Giurgiulești - Galați internațional auto 24/24
8 Lipcani - Rădăuți Prut internațional auto 8.00-20.00
9 Giurgiulești - Galați internațional feroviar 24/24
Conform situației actuale din țara noastră, mărfurile supuse

controalelor sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor se împart în
4 categorii:
285
o Mărfuri aprobate pentru import și tranzit;

o Mărfuri aprobate pentru export și tranzit;
o Mărfuri aprobate pentru import, intrare și tranzit;
o Mărfuri aprobate pentru intrare și import în condiții speciale.
În această ultimă categorie se încadrează în general diverse produse
alimentare de origine nonanimală (PAONA), îndeosebi cele care provin din
țări sau teritorii supuse unor restricții de către Uniunea Europeană și care,
de regulă, fac obiectul așa numitelor controale consolidate/intensificate.
Sporirea volumului de mărfuri importate, exportate sau tranzitate
care fac obiectul controalelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor, a determinat nu doar o adaptare de ordin administrativ, ci şi o
adaptare de ordin legislativ. Astfel, în prezent, există structuri angrenate în
astfel de operaţiuni pe teritoriul mai multor judeţe din România –
Constanţa, Iaşi, Ilfov, Satu Mare, Suceava, Timiş, Galaţi, Vaslui, Botoşani,
Giurgiu şi Brăila.
Mărfurile care fac obiectul controalelor sanitare veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor sunt clar specificate pentru fiecare din aceste
structuri. Cu unele excepţii, produsele alimentare de origine nonanimală
constituie mărfuri aprobate pentru intrare şi import în condiţii speciale.
Conform legislației naționale, armonizată cu cea a Uniunii
Europene, fiecărui grup de mărfuri îi corespunde un anumit cod (Cod în
Nomenclatura Combinată – CNC).
Cunoașterea acestor coduri este importantă din cel puțin două
perspective, și anume:
● Codurile specifice fiecărei categorii de mărfuri care face obiectul
controalelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor se modifică
de regulă periodic, fapt ce obligă personalul care își desfășoară activitatea
la nivelul structurilor menționate să le cunoască permanent;
● cunoașterea cu precizie a codurilor specifice este importantă
pentru evitarea unor situații neplăcute, așa cum a fost scandalul cărnii de
cal, care a fost posibil și datorită tratării cu superficialitate a acestui aspect.
Detalii în legătură cu situaţia actuală a tuturor unităţilor/structurilor
în care sunt organizate controale sanitare veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor sunt prezentate în tabelul nr. 5.
286
Tabelul nr. 5
Lista posturilor de inspecţie la frontieră în care sunt organizate controale
sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, a punctelor de intrare, a
punctelor de ieşire, a punctelor de intrare desemnate, a punctelor de
import desemnate, precum şi programul de lucru al acestora (sinteză
bibliografică)
Postul de
Postul de
inspecţie la
inspecţie la Mărfuri
frontieră/punctul Mărfuri Mărfuri
frontieră/punctul aprobate
de intrare/punctul aprobate aprobate Mărfuri aprobate
Judeţul
Nr. crt.
de intrare/punctul pentru
de intrare pentru pentru pentru intrare şi Programul
de intrare Tipul import şi
desemnat/punctul export şi import, import în condiţii de lucru
desemnat/ tranzit
de import tranzit intrare şi speciale
punctul de import intrare/
desemnat/ ieşire tranzit
desemnat/punctul ieşire
denumirea/
de ieşire
sediul/adresa
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
CONSTANŢA Constanţa Nord P POA, FJ, PPC PAONA PAONA Zilnic
Constanţa
NORD (PIF) (PID) (PIF) (PID) (PI) PPC

1. (PI) incinta port
7,00-19,00
dana 52-53
Midia**(PE) P - O - - La solicitare
CONSTANŢA Constanţa Sud P/ZL POA, FJ, PPC PAONA PAONA Zilnic
Constanţa
SUD (PIF) (PID) (PIF) (PID) (PI) PPC

(PI) Constanţa
2. 7,00-19,00
Sud Agigea,
incintă port,
poarta nr. 10
SCULENI (PIF) Sculeni R POA, FJ, PPC PAONA PAONA Permanent
(PID) (PI) comuna (PIF) (PID) (PI) PPC
Victoria cod
Iaşi
3. 707584
UNGHENI Ungheni*** F FJ - PAONA - La solicitare

Iaşi
4. Vama Ungheni Gara CFR (PI)

(PI)
Aeroportul Aeroportul AP E, A E, A, PPC AVC PAONA PAONA Permanent

Internaţional Henri Internaţional POA, FJ,
Coandă Henri Coandă PPC
BUCUREŞTI Bucureşti (PIF) AVC
Ilfov
(PIF) (PID) (PI) (PID) (PI)

5. Şos. Bucureşti-
Ploieşti km 16,5 (PE) AP - O - - La solicitare
Otopeni
287
HALMEU (PIF) Halmeu (PIF) R O, E, A O, E, A AVC PPC PAONA PAONA Permanent

(PID) (PI) Str. (PID) (PI) AVC
Satu Mare
Titulescu nr. 1 cod POA, FJ,

6.
447145 PPC
Halmeu (PI) F* FJ - PAONA - La solicitare
SIRET Siret (PIF) (PID) R POA, FJ, PPC PAONA PAONA Zilnic
Suceava
(PIF) (PID) (PI) (PI) PPC

7. Str. Alexandru cel
7,00-19,00
Bun nr. 46 cod
725500 Vicşani - F* FJ - PAONA - La solicitare
(Dorneşti) (PI)
MORAVIŢA Moraviţa (PIF) R O, E, A, O, E, A, AVC PPC PAONA PAONA Permanent
(PIF) (PID) (PI) (PID) (PI) AVC
comuna Moraviţa POA, FJ,
Vama Moraviţa PPC
cod 307280
Timiş
Stamora (PI) F* FJ - PAONA - La solicitare

8.
Porţile de Fier I R - - PAONA - La solicitare
(PI)****
Drobeta-Turnu P FJ POA, FJ PAONA - La solicitare
Severin***** (PIF)
(PI)
ALBIŢA Albiţa R O, E, A, O, E, A, AVC PPC PAONA PAONA Permanent
(PIF) (PID) (PI) (PIF) (PID) (PI) AVC,
Vaslui
satul Albiţa, POA, FJ,

9. comuna Drânceni, PPC
cod 737221
GALAŢI Galaţi rutier/ R/F*/P FJ - PAONA - Permanent

(PI) Vama Galaţi feroviar/port (PI)
Galaţi
10. rutier/feroviar/port
Rădăuţi Prut (PI) Rădăuţi Prut R FJ - PAONA - La

Vama Rădăuţi Rutier (PI) solicitare******
Botoşani
Prut Rutier
11.
Stânca Costeşti Stânca Costeşti R FJ - PAONA - Zilnic 8.00-
(PI) Vama Stânca Rutier (PI) 20.00
Costeşti Rutier
GIURGIU (PID) Giurgiu Rutier R - - - PAONA La solicitare
Giurgiu
Vama Giurgiu (PID)

12. Autostradă
BRĂILA Port dana Brăila Port **(PE) P - O - - La solicitare

25-26
Brăila
13. BRĂILA Port Brăila Port **(PE) P - O - - La solicitare

Zona Liberă,
perimetrul 1, dana
46
288

Capitol 3 183 288 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitol 3 183 288 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bazele legislației sanitar-veterinare și pentru

siguranța alimentelor ● Tratat universitar ● Ediția I 2015

3.1. Sistemul sanitar veterinar și pentru siguranța

Apărarea sănătății animalelor și a sănătății publice reprezintă o

În legislația actuală, există o prevedere expresă în acest sens

sănătate a animalelor răspund pentru aplicarea și respectarea

cetățean, avem imaginea de ansamblu a necesității rezolvării acestei

3.2. Sistemul sanitar veterinar și pentru siguranța

comandă. Pentru o mai bună înţelegere a termenilor, în cele ce urmează

regionale/locale care execută comenzile, indiferent de forma sub care

3.2.1. Organizarea sistemului sanitar veterinar și pentru

Conform prevederilor legislației actuale, structura centrală a statului

salariul și alte drepturi similare unui secretar de stat. Funcția de

sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor. Publicarea ordinelor în

3.2.1.1. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară

Inițierea și punerea în practică a acțiunilor/activităților sanitare

HOTĂRÂRE nr. 701 din 19 august 2014 pentru modificarea Hotărârii

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 3 decembrie 2009, cu modificările

Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

Salarizarea personalului din structura Autorităţii se face potrivit

ANEXĂ: STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a Autorităţii Naţionale

 Direcția siguranța alimentelor de origine nonanimală.

 Direcția evidență informatizată, identificare și înregistrare

domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi din

3.2.1.2. Obiectivele, funcțiile și atribuțiile Autorității Naționale

Prin activitățile pe care le desfășoară, Autoritatea Națională

 realizarea siguranţei produselor alimentare, atât a celor de

de control/de autoritate de stat, prin care se dispune şi se

necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor animalelor şi a celor

producerea, comercializarea, deţinerea şi utilizarea

 participă la crearea şi funcţionarea sistemului de notificare şi

 colaborează cu structurile subordonate în ceea ce priveşte

 elaborează norme pentru siguranţa alimentelor, aprobate

domeniu, datele statistice şi datele privind procesul de cercetare-

cadrul universităţilor acreditate în acest sens de Ministerul Educaţiei

 coordonează elaborarea Planului naţional unic de control

Autoritatea procedează la consultarea cu celelalte instituţii cu atribuții în

3.2.1.3. Institutele naționale veterinare/institutele naționale de

Activitatea sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor este

Prezența în România a unor institute naționale veterinare/institute

o colaborează cu laboratorul de referință comunitar în

mai 2013 de stabilire a responsabilităților și a sarcinilor suplimentare care

3.2.1.3.1. Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală

Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA) reprezintă unul

ulterioare, denumirea Laboratorului Central Sanitar Veterinar de

3.2.1.3.2. Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară

Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară (IISPV) a

importante privind activitatea laboratorului, care se extinde astfel

obține la adresa http://www.iispv.ro/ și de pe site-ul oficial, prezentat în

3.2.1.3.3. Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și

Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor

 evaluarea documentaţiei tehnice a seturilor și a reagenților

Figura nr. 7. Site-ul oficial al Institutului de Diagnostic și

Figura nr. 8. Site-ul oficial al Institutului de Igienă și

De la produsele considerate clasice – în special medicamente de

Figura nr. 9. Site-ul oficial al Institutului pentru Controlul Produselor

3.2.2. Organizarea sistemului sanitar veterinar și pentru

Conform actualelor prevederi legislative, structurile regionale ale

Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Teoretic, direcțiile sanitare

o Birou/Compartiment Control Reziduuri și Contaminanți.

Circumscripţiile sanitar-veterinare zonale şi circumscripţiile sanitar-

O R D I N nr. 571 din 27.06.2014 pentru aprobarea structurii