Sunteți pe pagina 1din 7

1

4.11.2020 Petrisor Stefan

Stefan cel Mare


Capitolul 1

Ștefan al III-lea (n. 1438-1439, Borzești - d. 2


iulie 1504, Suceava), supranumit Ștefan cel Mare sau,
după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă
Română, Ștefan cel Mare și Sfânt, a
fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504. A fost
fiul lui Bogdan al II-lea, domnind timp de 47 de ani,
cea mai lungă domnie din epoca medievală din Țările
Române. 
Ștefan cel Mare este considerat o personalitate
marcantă a istoriei României, înzestrată cu mari calități de om de stat,
diplomat și conducător militar. Aceste calități i-au permis să treacă cu bine
peste momentele de criză majoră, generate fie de intervențiile militare ale
statelor vecine fie de încercări, din interior sau sprijinite din exteriorul
țării, de îndepărtare a sa de la domnie. În timpul domniei sale Moldova
atinge apogeul dezvoltării sale statale, cunoscând o perioadă îndelungată de
stabilitate internă, prosperitate economică și liniște socială.
Pe plan intern și-a bazat regimul pe o nouă clasă conducătoare
formată din oameni proveniți preponderent din mica boierime, ridicați la
demnități pe baza meritelor militare, loialității față de domn sau a înrudirii
apropiate cu acesta. De asemenea a sprijinit foarte mult
dezvoltarea răzeșimii prin împroprietăriri colective ale obștilor de răzeși, în
special în urma războaielor și bătăliilor purtate, fapt care i-a asigurat
loialitatea acestei clase, liniștea socială în țară și forța umană pentru a avea
o armată de masă -„oastea cea mare”. 
Pe plan extern a reușit să ducă o politică realistă având două mari
linii directoare: impunerea sau susținerea unor conducători favorabili în
țările vecine mici – Țara Românească și Hanatul Crimeii – și o politică de
alianțe care să nu permită nici uneia din marile țări vecine – Imperiul
Otoman, Regatul Poloniei și Regatul Ungariei să obțină o poziție
hegemonică față de Moldova. A încercat, fără succes, realizarea unui sistem
de alianțe internaționale împotriva turcilor, trimițând soli la Papa de la
Roma, Veneția, Ungaria, Polonia, Cehia și Persia.
În plan militar a urmărit două direcții majore de acțiune. Prima a
fost crearea unui sistem de fortificații permanent la granițele țării - în
timpul său construindu-se sau dezvoltându-se rețeaua de cetăți ce

Nota: Informatica
2
4.11.2020 Petrisor Stefan

cuprindea cetățile de la Suceava, Neamț, Crăciuna, Chilia, Cetatea


Albă, Tighina, Orhei, Lăpușna și Hotin. Cea de-a doua direcție majoră a
fost crearea unei armate moderne cu o componentă permanentă,
profesionistă și semiprofesionistă și o componentă de masă, formată din
corpuri de răzeși înarmați, mobilizați în cazul marilor campanii militare.
Pe parcursul domniei a dus peste 40 de războaie sau bătălii, marea
lor majoritate victorioase, cele mai semnificative fiind victoria de
la Baia asupra lui Matei Corvin în 1467, victoria de
la Lipnic împotriva tătarilor, în 1469 sau victoria repurtată în Bătălia de la
Codrii Cosminului asupra regelui Poloniei Ioan Albert, în 1497. Cel mai
mare succes militar l-a reprezentat victoria zdrobitoare din Bătălia de la
Vaslui împotriva unei puternice armate otomane conduse de Soliman-
Pașa - beilerbeiulRumeliei, la 10 ianuarie 1475. În urma pierderii acestei
bătălii, În anul următor sultanul Mehmed al II-lea va conduce în persoană
o expediție în Moldova încheiată cu înfrângerea armatei Moldovei,
în bătălia de la Valea Albă-Războieni.
După 1476, Ștefan a fost nevoit să accepte suzeranitatea Imperiului
Otoman, obținând condiții foarte bune pentru Moldova. În schimbul
unui tribut anual modic, țara își conserva intacte instituțiile și autonomia
politică internă. 
Ștefan cel Mare a fost un mare sprijinitor al culturii și al bisericii,
ctitorind un număr mare de mănăstiri și biserici atât în Moldova, cât și în
Țara Românească, Transilvania sau la Muntele Athos. Pentru aceste merite
a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, cu numele de Ștefan cel
Mare și Sfânt, la 20 iunie 1992.
A fost căsătorit de trei ori, cu Evdochia - fiica marelui cneaz de
Kiev, Maria din Mangop - din familia imperială bizantină și Maria
Voichița - fiica lui Radu cel Frumos, căsătorii în care s-au născut șapte
copii. Începând cu 1497 l-a asociat la domnie pe fiul său Bogdan al III-lea,
care-i va succede la tron. A murit la 2 iulie 1504 fiind înmormântat
la Mănăstirea Putna.

Nota: Informatica
3
4.11.2020 Petrisor Stefan

Capitolul 2

Conform tradiției, Ștefan cel Mare s-a născut la moșia tatălui său de
la Borzești, ca fiu nelegitim al viitorului domn al Moldovei, Bogdan al II-leași
al Oltei. Bogdan era la rândul său fiu nelegitim al lui Alexandru cel Bun, iar
soția sa, Oltea provenea dintr-o familie de boieri de lângă Bacău, cei doi
cunoscându-se în perioada în care Bogdan s-a aflat în exil la curtea lui Vlad
Dracul. Familia a mai avut încă trei băieți: Ioachim, Ion și Crâstea și două
fete: Maria și Sora. [2][3][4]:p. 35
Data nașterii nu este cunoscută cu certitudine, cele mai plauzibile
variante fiind anii 1438[5] sau 1439.[4]:p. 36 Despre copilăria lui Ștefan cel
Mare nu sunt date cunoscute, cel mai probabil acesta și-a petrecut-o la
reședința familiei.
În toamna anului 1449, tatăl său, Bogdan sprijinit cu un corp de oaste
trimis de Iancu de Hunedoara, învinge armata lui Alexandru al II-
lea la Tămășeni, lângă apa Moldovei, la 12 octombrie 1449 și se proclamă
domn.[6]:p. 46 Alexandru se refugiază în Transilvania, de unde va încerca să
își recapete tronul. La rândul său, Bogdan, după o încercare nereușită de a
căpăta sprijinul și protecția polonezilor, și-a îndreptat eforturile diplomatice
către Ungaria.[6]:p. 47
La 11 februarie 1450, Bogdan emite în „târgul de jos” — Roman —
un hrisov de recunoaștere a suzeranității lui Iancu de Hunedoara, căruia îi
făgăduiește sprijin și ajutor, în orice împrejurare, pentru ca în schimb „iubitul
nostru părinte să ne ocrotească sub mâna sa și să ne apere de orice dușmani ai
noștri”. La sfârșitul actului, unde sunt enumerați martorii care girau acel
document este menționată, imediat după domn credința iubitului meu fiu, Ștefan
Voevod. Actul reprezintă prima atestare documentară a viitorului domn al
Moldovei.[7]:p. 26 Din menționarea de către tatăl său ca asociat la domnie,
rezultă că Ștefan împlinise în 1450 cel puțin unsprezece ani, vârsta minimă
impusă de cutumele vremii pentru o astfel de demnitate. [4]:p. 36
Bogdan avea să fie asasinat, la 15 octombrie 1451, la Reuseni, de
către fratele său vitreg Petru, alt fiu nelegitim al lui Alexandru cel Bun și care
va domni ulterior sub numele de Petru Aron.[8] Cronicarul polonez Jan
Długosz relata astfel scena:

Nota: Informatica
4
4.11.2020 Petrisor Stefan

Labirint

Finish
Finish

Start

Nota: Informatica
5
4.11.2020 Petrisor Stefan

Calcule

Calculeaza:
1. √ 144+ 4 ×10 =
2. 36 ÷ 2=¿
3. 444 ÷ 4 ×10=¿

Nota: Informatica
6
4.11.2020 Petrisor Stefan

Rezolvari la clacule
1. √ 144+ 4 ×10=52
2. 36 ÷ 2=¿18
3. 444 ÷ 4 ×10=¿1110

Nota: Informatica
7
4.11.2020 Petrisor Stefan

Cuprins
Capitolul 1..........................................................................................................................1
Capitolul 2..................................................................................................................................3
Labirint............................................................................................................................................................4
Calcule............................................................................................................................................................5
Rezolvari la clacule.......................................................................................................................................6

Nota: Informatica