Sunteți pe pagina 1din 38

1.

Plecarea la
şcoală. d 7:54.. si.
ESI
ţ` f\
,-~~""M"~
'. _

`14

9"*: f
f"
_L 3 "4` .ţ .

-3 .a
`

ş
(a
x\ I v" (va ., .3**- '
\â «Y
ă ~

v'
`

„ "

"`93
"T

\\
ş'
/'›,
&şi
V
F
3| ,

?I

l `›
va&

'w
\\

'We/\b
nl"!
`HD' 0,46'

”aş
\“II'

_______________--------/_
Ik*
\+`
'o' v3

n
|

i

4%:
HEMEL.“ EE
_â 1"
D
2. Jocurile din camera copiilor.

E!

a
î? „539 'ş
nu
..
.` . 1:! 6 »10,101

1:3
L* «gg

Illägzţţşşlllllllîl
I:... r

J
J
A
,5%. ă 3) / e

'
`

l | ALE.
______U___._______________-----------'"""
3**

:P
la&
65%
ţ,
.

@b
I...
f
4:33
[0-70-
n

i
b
"v
›11

W
3. Alte jocuri in casă.

*il
Q
"9

J l.
4%

l
f]
'
Q
ş

`<
I '\

â
gif&
_

ş;
4%
"a
EL

!JE-_,.miilmülaäwl &Till
&Ii-b
â
-I

o
SIT-!E1

Q”
@L

O __

, I! 5.

î
au..

..F ` W
......__
O m a d_, 41'?,
” Zi
l
'll/“N."fil`\
'

f
â
\'
4'
?ŞEF/imgl' l),
.

1
i

'\
.___________________:_______________------*'
g

L'.
Ik*

M›w
mL.
î
.,3_
'' i
.` . g; '
t

I
_

@a !LI
f
`

45g;
âäsäăäaäşgşg
„ .312
.
'L ›5255”
„I"î**`2„
:A
L

?3

my;3-".„.
17:`
:Ş'Î'wV'ăv:
„1, Fix& *fi `
**W

*3%

E;


r
5. Gustorea.

â“!
A_ *" '
?fi
5g;

x`
.

`o
v_,.

' `I "i "f/ş


w
ww
ü. .
..`thnc.' ....`

!e
”t. `.
I...
:l .
c

Î` .
L
,-

w
`a
Îun":~* “caJ
*w
.-

3-'
'' 'l
E
~ II 51 I
Î a
?1

"7% A:
rs 7» KB
~

'

[j
@ne..f f Î' o',
%

/
r 'par`

(©3/
..e
' i ('\ \ . \X
m
. A

4m -..x-:2*:- )
`
'5.5 3

a `

a??? _`- „___ y


IH! VT

-'%.
â&
m
Fii\
î
mm v “a \

\3j
@
[J

3
J w \II
\h i \Ji „I, 4'

şiG
"
\H E

r\
OOO E`
`l \l \Il

`
Ji
Î] "3/- 'II .,- \h

b
u/
\V J
ym'â,
lb
că m,
i,
in
\\›
ll
1
w
IH \h A\II
!h
ü“ i
3 \1
_-
\\ \VI/ il J:
o

'S

3
h
2' .. .. ':-". . . _„ .1 .` . .

\,›'
. 1

Ş
.2... b:: 1.:: .I \`; .2"

:3.75
'1.' 'î'
" -' î..
... 2:2'
I' " . '
E
..-. '
.' °:.`.-'
_'1- . ...o
'-"U-'î'u' '

&şi

-&db
`

\ri
ş . \lo
\It

Â-
" -

. › _ , x " /îî " u.


\h
i:
›h


a.
a:

`
;


A`

` " ›' \ \îl

!1
il ţii'
*ar i' a' "' `l'
.i ›1,
?g
'
', `›,'x J... 'i"'\.~ţ .“4" _...
„_
u

z
z.: :'23 'Map_ -ţrç
"uităş-g_
f`
t' :'~ 21:»
:kw:
4 3 4 4

.›'î„-:5,'s '2:14'
„â, #ccm
.PL &ss-w
a
x' ~-: .7 n~ r
. , ›
h
"MW-_Me
"l~„-„
9. Căluşeii.

ţi'
FE! .+

g a&
1:-
g"
#i

ü'
" "s".

[j
› '

5 .>2/Am. .

*e ă`
L_________________.____,
4!*
Y`

î
`M 10. Aniversarea copiilor.

li' \
'ş * W`

IMI"
III..100.-\
„ ..a
!›-.„›,:-
...,-
3„
C

M@w
II"'"'....
..._....
I
`

Î
w gr

â
,am
Ik*

'9
69%
Ă& 6
'ţa' ÎA

.
,1`„.A'
.F .ş...*?r;:,~.„ tfuţ':::Jianuşuvx
.
"
_.
„'f.
"'.î
3
Sîbt 'm.;.'Î~ ›w',›.›:~~"'-z*›i 4\"x`"`f'›'«:`3
y“ J" ' ›
4

533%"2635'
"al
1.2 513&me
5: uşă-`gris ` 4“` " "-çawm,
.'.* „vw,›,. "-' „'61 .wţraşip
' `I '.
a

"'
1:35?? .1%
"Î g"-
fff_
n
FIT-"a
lîñãll
luă*
ă
e::
\`!'
-î-
„a 143k\

i
A& ”213
N\ Ageã'â\

[Ig
&zi

.A .
ca;
în*
I

W_
.u

~
"- 12. La plajă.
`J

LJ

..-v-_- _`-

`d
in`

- 5
/
...53` ”t "'11,”,

î"':'ê'v4
.

..
_ql/ ~ .If
'-____
1
`

c \

1 I`m!!
I l

,Î 40"" . - -q_:|3.?:_î„.

f:
1
3

m fi? x`. _. -„-'..


3"? wçfgîlăăţ. 3:
h
...4
w
l 1
,N L..
4\
g

j n
2.....> ...,...FÎ'LSJ @ş
l

' ,au-sa. l'

L
I' `\.. x
I K-..) Ş\
L

In'
o'
WW

'A
.
n

"n
L"'I'a'
n
u
:

Lui ' `ft-.3g


Q _

L
m
U

1"`
.:~ X D
KJ'QIS
f` "A“ `\t'
â; Ă\
!x
.v'
I'
”X... "VJ
j
1..
1'.

va
(1"- al' a"
1

t'. "A
`i`i `\
l

w'ñI Că"
\ "ü o`. `
Q
'. l
\
*ip
\/.
1::: 3

i'm"
n „ ”F.ÂŞÎţîiăî'ls'y ',›_Î `ai
'î'ãtäagawäiêmi'a
:5:3
fi&
›f 1'

"A106
;

»4%
*4.3m„w&W
'ţâƒ'ţäîváäfgç
__ :'.vţ ›1

“Q' . '›' '


~.-'~,-.'v:v;v*~-*.'_„'*'
Ş“:\a'îáƒ'w'iäewsu
:Näţegpäşa Ţ'F ~' :ms-1*
»fr ,zgâ- îégäăşrîxiá-
v
X- `â"
fă.
`
' 4
`f " >

'gif-`11“n_' ' ` *' şi.: „rwwä-


"Î :.3êîçâc-“âî`“.lîh'âs„v
›'›

„4
„7 ,~.„
wc
.ás.«é:»n_wţxe`.3"'ñţ›,.qŞan
„w-,v
réâxxêţuääv „mm
*'Qîáîmzţg
. , !tm-V 0. . '-
uâ'›4lîñ~$('*'t'›1îvlâ$á , :pre-:tuya “Jah-1549!": î';":'""›l' :„ „'.. VIT-1*" ~' ' "
&găî'fÄM-.Jy"`1”';~Ă:3"›:'vf'l-”zál5421;.“
`LT.;',!`~:~»:'1~"'J;-"'+'"Sub
1-a.

am
'
\j `,
ţ

'

M

t

( 'h*°'*>""":'7
'

›;r"›.,›.~'5-:~f'2;3*`**Văzâăwmájk
,›
.. 4 H V
` '0
““*Mw'q
*Myg
l' > A
,

a? in?
4
1.

424.171:
"Î'Îâ-Iiib
"L"M 3g...-
'

›cît
Regata& 4 v7,
_
in
._ ?AW-'3114"
`~;
w
rr.`~_'1

'i F“
F
"`›""".`ujñî"1a`p~fîi*,"“-"Îãrviî
@LM .:1. '”2
"-ţ"""›'"""”;'_
'5

*':f=.5'53-`-5"= "Γ ' :':..ţ'_-„,.Ţz.”. „ .2: ':n'~T~"„»$r-.' î› :5

›„
:cu: ş wşwţî'sţîmţsä
e; F." r:: ' '› W b V
_-, v 51:? Î
t& c' . W&J”,lásugähr'fa-'1:vr.,:-'a;=7=vzşîş;~;î'â:'fişi&n94*-
\mim . ` `:„„ ›MLM ..›
`L
21g&
'/
?au .v

. „ş ,-ƒ
`>
:cu .3va iv' `*~"-'~`›*>~
`

_g \rh-L' «M :îr 'e'


4_ 2
är,._.c,~› :Caî,f\l'ln./›`gçáî'rr '31%' `
:„› 'eg_în
31351"
-'«›:('Fg':v.
„w- :Ă'ÄHŃ'LSţJP'
,7. . #mişvgşe
„vwwv”›“'.vp'füQV'rî'l'îêî'îNyLé ”t
:2.5. g; ţk4?„ .k
.#'ăwcs'gumi a
*"ääã' “Mgäâţîwîäü
&agpw
„u w"
4

ŞMŃŃQĂ”“a" www&
v) 9.13.
.j'guƒlwşy-â „553-"
1;:-'-›c-'›':
un& : „v,(o }-_.f& „mg-g Km;
N.. 1 V~c-;›.1v„„~. 1 3(
›;.:„›T'-3, -
,äkzsş'rişş'î'zî a` .a
H" 2%,; ,x- :www:
7.4. › `
'4
#ji-w'îvîjvîî'ƒ'3;'3;'«1'5'á""-›'-"Î`-~5Î-`:~LÎ"ÎW

Ńw' “W“ „w #wwwáwäê


4
_
~ç . „ ”rţ-›VM'JVŞH
@în:

:4. „l „ I* *'î~,s„;;_- 'ţ'ţ'rthd .vi


.›
45,.
ä-êfwã-d" 1*:: vaga-„Em 141:" 15 „q ~~›".'
P'w'w , î.e&:ww- j
?mimi
'á-a &2 „2; :ãLăqsîãäşm-şş
,-
şmámwa;
„Mulţi;. a? , gţq '7 . we, ,523:
.„ :Îşüţäşä 1-321?:11.41-
3;
~
êe.n`>›â:$a«.*. :A
-,c1„~'~<-"*R'ă iN*** `M
.
'1;:'„-~.:,-Mî:` :1.4
„,_›,$_,.~.„.„„,.,u * -„;=..,
“,›ar'äeäüyfşiü :r,.~> r
kmşwâwá
:13.4%@1firx.(=.'e“\3j`;îät'êîááîî›;{3#!3 r.„~-.,L`?~-
› *4 ›,. -
“w 2.`. ,3,1 L»
„,pr
H
1;'.-
.. 4,
`
. _

:A: .-
'* ..›;'“_„r
1 . .4

, 54,": .ş »“3“ „
.›.

1154”. ,›. la;


.V

:azi-'Si '“»éîäsêñîéáăfaî'p
4.' `r\'„ ..›"C :Fă› _',I :--"›
.. „c ,eu...;m_.u M43:12344 4'.
5”*
x.

'
71513;Magiişşfîţţlg'rjrşîîê'fwLXÎĂÎÎ'EÎZUQÄGITEQ '*` '
',3",'~"~'3f”r' @va:
V
?a `
r ~ 1 . «
V :;v~_':I-'=-'":. ; -V 4
.
, 'L . „Mî"áî`ãäâ“ 4 A mt; V
*H
W' "1“

Ä.
13. Mijloace de
0--. transport.
In

m
r &k @Fi

l
gg &Ş „a,
e? e& a&
”î“
›4

tg&
i
/›r I-
-
O

m.
a

'I
'
`5.5`
-_ .UA
Ii

-
0 vu' o o o

a v_ AM - ii;
5? q*
ă

M
*

*ani
M M
m
0000000 â:
Et

w
g

"i -
ir;-
HE

.L I-
_JW
&Es
x

ş. ,

I" Q
' › ' 5 1

P ›4%
I
ş A
„ "7.
i
' ' "4?
.: o
'
P'* ş

r
O o a
-

'kb V
:Yaä

'
I' ` '- ' Ă Î` '
..,

'
ă'
, .3"

›WA
oo.
a3

{ . o o o 74h"

, ...._„ Q-

*&* r
u,
„ru“
*Î: “ÎN
rmmmäîăâ
;*”"":: , «Ţ
'

'r -i

îl. „1**
ww”
W
14. Mesqriile.
3

â?,a E

â w
1

I
i

â*
I

I|

fi; i

â [JJ ?55
.,

'Ii
"a.

< A'
3
›x
Ela'.,
x

`
„„ I* @ÎiI
L
E3
I ţeséturi.
15. Rochii şi I _F
2;)
- lş
:ym
a... `."

Méă
..4.
'

a“
3

`B "4"
:2313531

&al °
o

”1. `5353
a e 'K' (35& '
'
te
~
.
I +

ai ŢELO @am

largă
\
1`

s
C
9
* 0 a .„ C4
'14,3' LD
r ` ă`
`

“O

"li
O
5535
`4...'
„111M,
idHî'HXiîä'ê
(4
1
ai.V

' a
9

"
V

*F`
p ?1111111111111 .. î
' *

.
!21121111111ţ11
3

I MWH"11'
4
?1111.1

_:________________________________________._
I.

I
l'* r`
l
A!!!
“MM
...w-

„M
„a *5" ü
.
Qs >15 33 gs:
,.' W-._.....
V

_. ..._
-
'9

Q
(3

1 ...0... v

-.._„.,..„
4...... w.-
..M a
:.-._.._.„_._.._._.
' a_

l
l
`
M 16` Piaţa.

N"
A` `- Q
f
.
 .

/,;i(9
m
ţ
'

*ŃFMSMEMsÎîzdƒHÎÎŢ-éyü'
`
-
„A
`


ă
ă.
:5
5
dig\
=

.gsmmáá
:ŞŞMŞITMu:-îff=/gm~= mâlb-jmă'y'á
“H'gănNEHHEIML-'im?dlllîáîñi-l
\“'üătmătmşnu-Şfă"
WP
cê\
/cşs`”îä\
Ă..

_
-

x`
`~ ,
.3:9
îEîjÎ
L

"14;

â /3
Î I

______________________._______--_---------_-_
FI]

n
r

6..“
'l

mm
t

3%
17. Printre animalele din ogrodă.

“ll“, `“h"h
“I n
`W'

/
1“ ă"

g
"n-m.
""Iu\
M
-ät
I
.CÄ
Illl/.
.
-"

/
ş
Il
V/ä/
J
6
.
.

` 2**?” j(
' . `a ' /h “l
'hilçâj
` \
*Îl-M "I

â,
i

`U
55 - lb ' .
Q.“›i'khâ
,tţîiţşaş'ş
au - - _~
"1!!
ll
_'

m tm . . 'VII
"I
"

..
..'
11/`
"I i '
.'
'
..._.
.
/I “r
a2/ w\
M . . _ . .

`“
111|\ 33.33%_
71“th
:ÎMQEHQ ligă)
,rw ' wm
`h W!, _. _'.'_ .
u
"l NI I”!I W
ü :.
să& &54 ""Ig ` `.' .~ '
&3 Vu '“1 . . . .
w 'Îhl' S" "y/,hr l I

/ `°
\h H' 41'!! ”II Im, U?
55& “M”
â
w "Iv 'Im/»I
'
(J'nr

`
\
ü:

\4
.

.
w
`\

a
"”' Q7' '

1 \1:

ă? (Ţ
w I/
l. \u
x( m

ü R

.g.
.'ã `1

63 \Ihl Q

0,?

\w
', '
7/

\
\la

tdi; m . o o

//-'- ' . o ' . '


a) d
\

//
. 'l
"'"" . III
\ \ 'I

--
l. __,":-- __

5""
„ >

`I II
î
__ r \h

\WE ţ ă
â
..
`x`
Il:
?g

Il '
,

l `
'w l W w III th
M
6. Circul.

Kin
/ä'QWÂWş

%
4-4 â
__-__- u

'16*

&fă
J 2° s\
DO?"

“5M 27) “î
Lg”
"v

'gg “A v l`
\,A I L
Co 2X\\ b

x
A??

z; `
C\
m wl v `rw'
- mai
"7-
-
-_\_.
.;ƒ5 „V`__l„`4
'ă'îv-
kw& g-..› 1-; r
„3,25,
:'ţ'.:sî:r'~l,jîh=.~;4
.15 "3 ›44;
?ţîi'ãwp-âãã gfuçgã;
"A`ap-4:..
5.32%!
4*

iri( www; " ;„ - _57-7ţ


`

r* -
,. ' *w5„ ”áăál'ƒţgäu
1-\-;„-;`&m-. `K ?Ama
V e' .
_'„ŞA-ţţ.: . A
«m ` V
w.. „ j
'HH-U, 1:2?, A _

(nu.
„ -
i"

o
19. Cei trei urşi.

a LJ ăîl"
\äu = ,-.l
II'
ãlllmu _Iţ â...“ll
›m
”Δ"ñ\ "î ãlllhh

` ,'
/~` ş! ilmull
`

°' unu-gl! IIHHHII


:III'II!II
..â-I
..Jiului--
v °

!lî-HP
4" I “mgb
==ãll mul!.-

m
a\ fc Vll-HI JII-WUHII

MY /Wx

ÎÎ
\ ü _

o "51
IL:
0 '9

o' \„
, J

/
A

,
H ş --'
~`

.1

`IEEE

VA,."'..{
:Yuri
_îi'm.“r›gaguţnv-v
`

' `

'
.-„
`31
A V

'fisa-""3"! +1.
- ' :N573 '-"W s-«s
1%.
„,23&
r › 1.5 .
`g
.3.

n -'
.\|I|I"'q I:
l.
1'
.n .1 u"

"l"
','lţî'llz

'In'
"J
h"

'j'
v
, `
'r'
!a

î?
'1"
_

ţ
...luăm “I 'SHŞŞIW"

"l"
'3'
ll"
I'
I"
„w

(va,
:4

imm........„„„„`“5%
W&
„w
VHSÎVWŞŞ

A n\

:3I Lü/C::

O
g

C;


â
:VV-"viu

i`

î(
"
5

`Z

ţ'
„ü-4`
riul;
`

65“'~nuu-n.......umm'
l

"1G
`1
a
\

a
Ş
..5%
=
`

"Cr" .

nu.
w`

`I'
l
`

In'l"l

("Il
s_
*4%

I,

t...
"'|:|

"al l
II:

'
g
a) (Ă)

l | '4 ' "l


L1
l

8 a 9 a a al::
.- «' " "4.
.. n... I'
lg“!
1

.(_Hãnuüuh "Ş“...UQH."“GW "l.

3!:*

êãmâ
  Â
43 Â
I'.
'ƒxcb 2|`
@am 9 51|&
a '4
„x

\lil c;
@x
Aw
I: `

D) â?
, 4 v
mmm”
I
_
A065&
l`
.2.0.52- i
«- -
`

a
\

` --*-""
a 1:::
Ii
"\
J/ \'H!l
\`

m
'-"
~
`
e;
,

gg,
I

.mm`
ji)? 1531,` ?1542 a . . I _ e o

& â 'v
7 „- nml.. °

1' ° . \ 3
H
`~
________________________________
LEE/:K
&593
r\ â

â ~

KLK)
® "3""
7` ' '
m
22. O cameră drãguţă pentru băiat.

r--OO-!x
II'INH
-m-
&55513 ` !
`
_ I'l-li
\'
&In
î

u!!
„î I" !l
w
L
% wm
`

›-\ &a .w
' - u

gg (D.~ a
ms
.
@a
_________________________
›ic-›e

â
IÎÎ ®
° °
"V`
_ II
v wmeru urcguţa

'
.....

_III-I!
mm o.“ m
pentru banat.
*
l

i. i\!l
n

"nm
IÎI
I g ! `I =
ai \'
`k
~

_-__-.!..' ă\
› '

i
s
am â m | `l“SEIH !'-
ml
.›-“~' ă c::
g

v.
1:1/ m m :1|
P

In! ."q& `l=

\
“_ fîlj “faă”
o D a u

w
.,5., 6 4.

` \ms 1, ° .
(. "A
&n5043;;
z"*'~':'~

l l`
'

ü)
H“! /"“t
@j ' o. `v` ` asa\` '
4

réäç

0@@®
@53
@EI-î&

a r, v

"Î"
' -x '. _.'~~ ._\' ' .,
"'"J-„z
i'ni`9h-›i”'i'
a;
""7'
.
x4

~ ~
pe,
TV g.. .
. .
,. , .V A
l' v

4
`1
rI :i
`A .w
x 23. O orchestră.

?4
in

4
I

â'
_ @î

2 I›`42
«v-

\eh

:'
m
IT\

3!:*

:55m
#wm
4%“
@IM
pp
â?
Îi
w
23. O orchestră.

n
\4
.
I
/\`\

ş
î I

ş“
4
i

v*
(1

Î*
'M4m

&m
@w

M
@IMI
:fff-"g

if
l_
24. Farandola pentru pomul de iarnă.

j

ar „ ._

j?? j â
~ A


,St


„ fi:
w359"
2 ”In.

11.,
mila` W!” ' „fi "ü
S .

ü
M ş»
` a
a"fi

,f
S

""' "af; 7M"



a***

l\ „w
ji
',45'

«a

5”
"' `
A

1,43-

.
:k

\
A db
"Vii
#0%,
ƒ--vx
m_
i v
işi". .v

&ţţţţw
4
în

„e
x
y\ t
au


1.
#4 *l
e " 4;`

44'* :4
1
ş***
1*
„i“ 2.!!
„este
:2;
l
V

între- :r

&Îţi
*rt-ga
educe
`

iar; ?453%
e se ii i
te& “Wim „iiiñerärr maiemaiie“
'i cu
GS ţä'şü
ãţiăe ivirêhiw gradinita de eüpii) „ aş?
?şi
Q'
'a
«i
mină
am. L'Jáiikbi_ CAEEL

ü
pfjmé serie de 24 fişe tratează teme simple &iese '. q
Îu precadere" din viaţa curentă. Eroii sint patru Capii @a
Ut
›fina Ciara, Didier, Remi`I pe care micii noştri „eievi“
z

"A
ii :Jar remiilni cu piăcere in tat cursuri anuiui. "ii
ş
V' ` Î\
fictivitüţiie matemmiice prapuse sint` mai intii @rw i
Q
'

@GH-“Î Uneori se face iisto obiecieim indicate


prin rie-
ñumiree iar, mitecri rae caută ce obiecte cu e anumită
proprietate îinsuşire). Aceste proprietăţi pot ii uşer se i ş
. 7 A

simte: iormă, cuioczre, foirms& cunoscute sau mai *a


greu sesizabile : voiori de poziţie. provenienţé„ deieiii b
pe care ie au numai unele obiecte -proprietãţiie 'pot _ i H
muite însuşiri eiemen»
7,

'l ?i simpie sau eo-mpuse din mai


q
r

anumite
icre`. 'Se pune şi probiemc de e ebserva câ
›-.

Obiecte sim iegcie inire eie prin anumite raţiuni.


Se F
î
' ţ


chiar
incepe astiei eperaţia a'e triere., de aranjare şi unui
v ' ; " `ţ S154' . ,1
J
Mă?? JE\
maia „2 „ ›áêîáágiêgiw
' '2
caiecţiia
áe eseciere ü Obiecteier, din dau&
4
?32.5%

â
~

w*

ie unui`.
de mei
H

ü
Äceeüşi fişă patrie 'ii intrebuinţetă ?imp posibiiã
.

"

muiie zile. intrecievâr tema 'unei iişe rime


-..mmzrn „mia m Uhül' miñuiri \dã~
Hññi' mm
@êeüumea umar exerciţii male. ca parte din mate-
~

care fac: l;
übãecte aduse de capi& sau
unor exerciţii executate pe
Mami cicseáä precum şi a
ccntinuürea celor realizate pe îişc iniţîoâã.

*L
?ai üăbeg En
româneşti. tă
grădiniţele de ia noi, se 'vor folosi nume nad.).
grupa respectivă. (Nota
3

_Pentru
eventual aie unor copii din
?r'iiww_'"w """ "-' 7"" Minut-raw“ “ÎYIŢWŢÎTd
l PLECARE/'t LA snow\
*i'
Clara şi Didier sint însoţiţi pe arumul. câtre
şcoală de credinciosul catel Miro. Cl?) smt ei umbra-I
cati ? Ce duc cu ei? (ghioz'dane). JC!“ provocám pe
copii să observe poziţiile (Miro se' afla intre cei dor
copii, Didier pune mina pe capul lur Miro. Care mină: 2
Arborii sint de fiecare parte a drumului.„). Sa se ter»
t mine de colorat tusta. cămaşa, şapca cu roşu.
”"i Să se recunoască şi sa se
coloreze imbrăcă-
mintea Clarei. Ce haină a ei este ascunsă in prima
imagine ? Ce a fost uitat î' Să se recunoasca şi să se
coloreze piesele din imbracamintea lui Didier. Care
este ghiozdanul Clarei 't' Să fie marcat cu o cruce. Ce
obiect nu aparţine nimănui 'i' (Se poate bara).
lmuginon rlstn ionrtn simplă. No permit!! de u situa
bine „obiectele“ existente intr-un univers care nu este
inr'ărr'rit ('u prrra multe amănunte. Sâ nu vorbim nici de
Valorificarea pn planul vorbirii şi 'dl intelegerii (de ce
copiii pot săi meargă iri scoala fară pairriosiu... este imi&
vreme calda... si fără îndoială este ffhl'rit' soare... care
insă nu se vorln etrn).
Proprietatile pe "dft" cautam să ir) facem recunoscute
(le cätre prescolari «in referă iu echipamentul
color doi
copii.
Se creează in rirrcmişi măsură prilejul (le a
constata
raporturi de orientare in spatiu pozitiei rziineliii fată de
copil, a drumului in raport cu arborii, Va ii rlesiqur
:

de spus că Didier puno mind sa dreapta pe greu


capul lui Miro
şi Clara intinde mind stinga Spre riiinoie
ei. Dar copiii se
pot juca in Sdlr'l rio grupa plasinrlu-sn in
acelaşi fel. (3 rţo-
pii, dintre care unui este DitllQl'. altul Fiara,
se lasã in 4 labe...)
iar ultimul
ln jumătatea a rloun a fişei, au fost
rsruri purtate de copii. Un prim
izolate citeva lu-
exerriitiu constă in a re-
cunoaşte diferitele obierrte si a le pune in
unui la unui cu cele din prima imagina, corespondenţă
justificată intre lucrurile care so vad pe corespondenţă
care se văd (sa şi cum ei s-ar fi copii şi acelea
atentie: un obiect se aflã printr::dezbracat. Exercitiu de
acest:: lucruri ş', nu
u
poate apartine copiilor
observaţii : bluza Clarei nu
o
(sint
. nistee oc
ms ochelari marii Alte
elari mari). Am.
se distingea de sub
se vede mult mai bine vesta ei;
ghiozdanul lui Didier. Exercitiul
1 .I
4- ?LECÄREA LA SCOALĂ
se poate limita la a colora diferitele obiecte de imbrăcă-
ă Clara şi Didier sint însoţiţi pe drumul minte, un obiect fiind la tel colorat în prima si în a douaa
*"
şcoala de credinciosul căţel Miro. Cum sint cãtre jumătate a fişei; cămaşa va putea fi cu dungi. iar sapcaa
ei imbră-
CGţi ? Ce duc cu ei ? (ghiozdane). Să în carouri, dacă de exemplu, fusta are o singură culoare:
provocăm pe
copii să observe poziţiile (Miro se află intre După ce a fost făcută lista tuturor lucrurilor Clarei Ş!.1

copii, Didier pune mîna pe capul lui Miro. Care


cei doi a celor ale lui Didier. se pot încercui aceste obiecte, ca a
minc'i 3 o formă de recapitulare.
Arborii sint de fiecare parte a drumului...). Să se
mine de colorat fusta, cămaşa. sapca cu roşu.
ter~ Aceasta corespunde cu a clasa aceste obiecte dupăă
relaţia ..este purtat de acelasi copil". Una din părţi (sub-
M' Să se recunoască şi sa se coloreze imbrăcă-
mintea Clarei. Ce haină a ei este ascunsa în prima multimi) este aceea a obiectelor „purtate de Clara“, cea-
imagine ? Ce a fost uitat ? Să se recunoasca şi sa se laltă, aceea a obiectelor „purtate de Didier".
coloreze piesele din imbracamintea lui Didier. Care S-ar putea ridica problema de ce nu încercăm să-ii
este ghiozdanul Clarei ? Să fie marcat cu o cruce. Ce facem pe copii să spună : iată multimea lucrurilor Clareii
obiect nu aparţine nimănui ? (Se poate bara). si iată multimea lucrurilor lui Didier. Noi credem că
trebuie să se spună de multe ori „am pus împreună obiec-
Imaginea este foarte simplă. Ne permite de a situa tele“ înainte de a trece la folosirea cuvîntului „mul-
bine „obiectele“ existente intr-un univers care nu este time" ca denumire. La început este mai pe înteles să se
încărcat cu prea multe amănunte. Să nu vorbim aici de spună : „toate lucrurile Clarei" si „toate lucrurile lui Di-
valorificarea pe planul vorbirii si al intelegerii (de ce dier”. Se va pregăti în acest mod temeinic ideea că o mul-
copiii pot să meargă ia scoală fără pardesiu... este incă ţime este totalitatea obiectelor care o compun. Desigur.
vreme caldă... si fără îndoială este chiar soare... care folosirea cuvîntului „toţi“ are inconvenientul de a masca
insă nu se vede etc.). ideea că acest „toţi" este un nou „un“. II
Proprietăţile pe care Căutăm să le facem recunoscute În orice caz, se întîrzie folosirea cuvîntului „multime"
de Către prescolari se referă la echipamentul celor dOl tinind seama de două principii: 1°, un cuvint nu trebuiee
folosit decît atunci cînd i se cunoaste bine sensul şi cîndd

i
copii.
Se creează in aceeasi măsură prilejul de a .constata avem neapărat nevoie de el; 2°, nu este de dorit de a
raporturi de orientare in spatiu: pozitia ciinelui fata de înlocui prea curînd definitia prin notiunea definită (see
copii, a drumului in raport cu arborii. Va fi desrgur greu iveste riscul de a uita asa-zisa definitie).
de spus că Didier pune mina sa dreaptă pecapul lu1 MMO l
'avansati
u
Şi Clara intinde mina stingă spre cîinele ei. Dar COplll se a 'b'
\

C&MEEP«CO?H.
pot juca in sala de grupă plasindu-se iri acelasi fel. (Ş co-
pii, dintre care unui este Didier. altul Clara, iar ultimul x` Să se facă' lista jucăriilor Clarei şi a celor aee
se lasă in 4 labe...) ' _ J
lui Didier. Să se faca lista jucăriilor care sînt„pe co- .-
H În jumătatea a doua a lisei. au fostizolate citeva u- vor şi a celorlalte jucării de pe jos. Să se pună o cruce e
cruri purtate de copii. Un prim exercrtiu consta in da re: albastră pe (sau alãturi de) fiecare jucarie a Clarei. o
cunoaşte diferitele obiecte $l a le pune in corespon enţa cruce roşie pe fiecare jucarie a lui Didier...
unul la unui cu cele din prima imagine, coresppftdenla ”h" Să se deseneze franjuri in jurul covorului.
justificată intre lucrurile care se văd pe COD!l ŞI _dçelãî Să se recunoască şi sa se arate. incercuindu-le, e'
care se văd ca şi cum ei s-ar fi dezbracat. Exercllllşl jucariile Clarei. Se găsesc alături toate jucariile lui
ui
atenţie: un obiect se află printre acesteiacrurt ŞlAlntä Didier Care lipsesc î'

m`
3
poate aparţine copiilor-(Sint niste_ ochelari
U observaţii : bluza Clarei nu se distingea desu) maxrliyéta. ei-
.e 'ţ'ul Proprietăţi: „a fi o jucărie", „a aparţine Clarei" (,.luii
Didier"
se vede mult mai bine ghiozdanul lui Didier. ExerCi i
.

9
m .

40
Să se arate ca un obiect are una sau alla din pm- roz fOCl'llG
prietăţi insemnîndu-l cu o cruce. Să se recunoasca co- zor? Cine nu priveşte Să se coloreze In
2
vorul, marginea covorului. Să se formeze şi sa se arate acesteia. ,
“'"' Unde ar trebui să fie aceste obiecte? Instr-un FĂ
i

mulţimea iucäriilor Cla'rei (toate...)-.. se


borcan, pe ecran. intr-o trăsurica deIPGPUŞG-u a
deseneze corect cel puţin borcanul Ş' 90mm" ,
lÎI'E JüCURi IN t
Utilizarea negatiei: priveşte: nu priveşte Se ima- U
Împreună cu Clara, iată~l şi pe Remi. cel mai gineazá (deduce) cä o emisiune de televrţiune are ca i

tema: „Scufita Roşie“. Se vede pentru prima oară apa'


"1“

mrc dintre copii. Se vad insa multe jucam pe jos. Care


sint ale Clarei ? ale lui Remi ? (numai măgarul). Toate ritia tuturor coiilor. Îá l
celelalte aparţin lUl Didier. Să se arate incercuindu~le. lÎ l

Să se coloreze cu albastru jucariile lui Didier care sint


pe covor.
Sa se termine de colorat celelalte jucarii cu culoa-
rea roşre. Toate fructele sînt pe masă ? (da) în fructieră _â

(nu). Să se coloreze cu verde fructul care nu este in


""`" Să se deseneze sfoara pe care sînt agaţaţi
ciorapii papuşii. Să se arate, unindu-i printr-o linie, fructieră. Să se termine de colorat cu roşu toate me- Î
l rele. Poate primi fiecare copil cite un măr ? că
pe aceia care formeaza o pereche.
`

Să se observe şi poziţiile relative : coada pisicii se l"


Să se coloreze cu verde cel care este rară pereche.
atlă sub masă
Să se coloreze cu galben cirligele care prind şo- E
z

Să se pună toate fructele pe aceeaşi faţă de


setele mici, iar cu albastru pe cele care fixeaza cio- masă. Să se termine de colorat fructele care sînt la ţ`
rapri lungi. fel cu cele din prima imagine. Să se taie cu o linie
Oare Didier a utilizat toate vagoanele detaşate fructul care nu se consumă ca desert (lămîia). Clara, l'
gentru a forma acest tren E' Să se completeze prin ij
*

Ana şi Didier pot. să aleagă in acelaşi timp un măr


Pe o altă foaie -
desen cu acela care lipseşte.
sa se deseneze şosetele„ oşezînd
şi un alt fruct? Să se arate. legînd două cîte două.
fructele astfel distribuite (mărul cu strugurele. mărul
' l


'

alături pe cele ce formeaza o pereche. Să se deseneze cu banana. mărul cu para).


trenul schimbînd ordinea vagoanelor. Minuind (imagini sau mulaje de fructe) se pot căuta
w* Care sînt şoseteie care se aseamănă? (care sint
ţ

şi alte combinaţii. Să se ceară ca unul din copii să `Î

întru totul la fel: aceeaşi marime, aceeasi culoare sau aleagă două mere. Ce -ot .rimi ceilal i? ' li '

model). Se face aici_lnerea In perechr. Apoi se observă O nouã posibilitate de exploatare: să se caute di e- if
Că existã două márimr si se arata aceasta prin culoarea
atribuită Cmigelor.
ntele modalităţi de a forma „perechi“ de fructe. Este
vorba de o Cãutare prin tatonare; ea va fi mult usuratä Î
In legătură cu trenul, se va încerca desenarea acelo- dacă se inlocuiesc obiectele fixe, desenate pe fişă, prin ,i
raşi vagoane, fiecare pe o foare separată şi aranjarea lor obiecte mobile. Efectuarea 'acestei repartitii va ii un ade- `

Î
în aceeaşi ordine, :namte de a scnimba ordinea. \sarat iar'. H
2


' Cei patru copii sînt reumţi aici. Unde este Ana 3
(aşezată intre Didier şi Remi). Cine priveşte la teievi~ fiecare cite e „monta" i o „bonetă“ '4 (un covor pe
l'
i

432` &a ll
!Iî
L3

ü
_ţã
39019 şi pe cap). 56 se coloreze acele animale care
nu poarta nimic. Oare fiecare din ele a aşezat laba
sa pe un taburet? Exista cîte un taburet pentru lie-
care elefant şi numai cîte unul? Sâ se uneasca lie-
care din taburetele neocupate cu laba elefantului cel
mai apropiat.
kaki&

a:
,
.num
A

sa
l -
l, ,I
W' , '~ tim.

" Toate tructele care se vad sub copac au putut


cada din acest porn 't' Să se coloreze cu roşu
care au căzut din pom. Sâ se incercuiascá fructele
care n-au căzut din pom (şi pe care Clara le va pune
in coşul ei). 56 se arate toate merele care se văd (ln-
acelea

M Care animale vor fi facute să lucreze îm- clusiv cele care sint inca in pom). Sa se arate toate
î
preunã de cãtre acest dresor abil Care sînt acelea fructele impraştiate pe pămînt. Ce se observă îCare
care au last deja vazute pe prima imagine? Sâ se din fructe au lost arătate de doua ori ? (merele de
H coloreze celelalte. Sint tat atîtea animale ca şi pe pe jos).
prima imagine 's' (56 se puna un cub albastru pe lie- Didier se odihneşte la umbra unul pom inflo-
care din elefanţii de sus şi sa se deplaseze dupa rit. 56 se arate toate păsările care se vad (ln cuib şi
aceea pentru a-l pune pe fiecare din animalele de
ggáiă

H sub pom) Sâ se coloreze animalele core ou patru pi~


jos. Ce animal ar putea li elimina! pentru ca să lie cioare Toate animalele ou picioare? Să se termine
to! atitea animale 2). de colorat acela care nu are.
Îi Pe cea de a doua imagine. dresorul nu lucreaza cu Proprletătl: ..a..e llIi ln pom".
pam". ..a..e li pe pãmlnt",
pămînt". ..a ..e llti un
aceleasi animale ca pe prima imagine. Este destul de mar'l Pentru tructele care se vad pe jos. „a
clele cere ..e nu ll!i cum
crezut
firesc sa se puna intrebarea daca lucrează cu rol atitea! (lut pom" echivaleaza leu& cu ..a ..e nu lltt mar".
O prima invitaţie la corespondenta termen cu termen. Pentru e arate la toate merele. trebuie cautatecăutate acelea
Mr& alt motiv decit compararea ..cantităhlor'i Se Iola- r'ttro sint pe 105.. Multimea lulutov tuturor merelor sl mutttmee
şi mulumea
sesc cuburi pentru a nu incerca desenul ru unii. Pe o alla lrnctetnt de pe los jos au eu ca ..parle
..parte comune"
comuna" (intersecţie)
(intersectie)
foaie (sau la tabla magnetică) se poate reprodurje aceaslá multumee merelor or celule
cazute los.os.
!Î fisa cu imaginile lipnlo (sau aplicate) pentru a !are Hull
de legătura sau sageti. :un
4m&
94

E Ooro o: ocazii cbluşoi sînt toţi „cel"


Sâ sa colo~
'ne lbon calul. Prlnm ceilalţi să
cu golbc n
rccunooscb
56 se denumească şi si: se crom !oale onc- -loron cu nvde vehlculelc con zboară. cu
şi sã se co|ou
puişod). Sâ u
`*`

malgie îomihei gâiné (cocos. géiné. roşu udswih. ile. cu albastru vehiculul. cu douã rogi.
f mate toate onimaIe|e lăsate libere (incormindu-Io) Sint lotl olllco
a "buni clio oblast. cau zboară '5'
â& se orale ommoleîo cor. au 901m picioorov Ţot atitea ile blclclm
ciu 2

Le se poate spune despre ciine şi dupa piucâ Î (au M Aici u


I géusc decoratiile coplloliulul. Sâ
dupa iepuri (patru refacă o ghirlandá. aprind docmoţiilo in m1&
[Î cite patru pomoore şi sint liben). se
ovdmc.
ţ

picioow, in cuşcá) u
""° 56 se găsească şi să sa arate prin incercuko Sau să unească două cît. douã oculte cete cu
care dintre aceste animale erou in balti)` 56 se dou- cm6 (stele, comun),
aceeaşi fomu
neze morcmi osdel co !decora iepure să aibă cîte unul uvlnlului ..cari Trierea vehiculelor.
Utilizarea cuv
şi să nu rămînă niciun morcov nedistnbuit. discurile şi stelele ln aşa lel lncll sa se
Sâ se aseze d"
Promletău: „a fi în cuscá“. ..a h liber”, ..a avea palm respecte altemauaula disc ~~ stea. Se poate desena şi ceea
picioare“ he stie ca nu a los! dobândit& Inca ln mod clu ce nu se vede pe ›primu lmagme noi cum elemente or-
natiune. de numar, poate nici chiar nouum ..numarul
..patru“).
1.42; male cu --
ani. „„ .

pam", cu toate ca se utilizeaza cuvintul [ii]


*Agwwêţ„MR,
«› 1, ›
_4 m_
„1.1.123Ş1ãî
“”1""a
l

"`77 .42:2. „ ?Ka .-


*
' 'ş

'.' ,›._7.
`v

54:19:' ' v ,
10. ANWERSAREA COM“. prăjiturilor de nrsrP 0°'
._
care nu sînt folosite la făcutul
pata. roaba, găleată. mingelu __ d ,
nrsnp:

Să se facă lista jucăriiior primite de către COP“


"' Există oare tot atitea prajituri cute forme2 e mai
in acea zi. Fiecare jucărie primită de Didier să fie in- tot atitea fetiţe cîte păpuşi ? Cite
umbrele . Sint
ţ semnată cu o cruce roşie. Fiecare jucărie primită de mulţi copii decit umbrele ? . „ _
Clara să fie marcată cu o cruce albastră. De exemplu ; “4*
lată, alte prajituri. Să se uneasca. doua _alte
se dă lui Didier autocarul, albumul, trăsura, perechea atltşa
doua acelea care au aceeaşi formă. Exustaü tat
de patine, iar Clarei păpuşile. scaunul păpuşii, coarda inimioare ca şi trifoiuri 3 trifoiuri ca Şi' patraţele~
de sărit. Să se deseneze alte prajituri pentru ca sa fie tot
atitea
Să se aprindă iuminările de pe tortul Clarei. Acest pentru fiecare formă. r r

tort are tot atitea luminări ca ce| a lui Didier 3 (Nu).


H' Să se găsească printre aceste jucării cete pri-
Relaţia intre formele de nisip şi prăjiturl (cu o anu- v

mite de Clara. să fie incercuite. de asemenea să se mita formă s-a fãcut o anumită prăjitură...). Putem pune
incercuiască şi cele primite de Didier. pe copii să deseneze pe o foaie. pe de o parte. formele de
nisip, pe de altã parte, prăjilunle care se vãd pe imagi-
Se sărbătoreşte aniversarea copiilor in aceeasi zi. Se nea de sus si să se arate prin sageti ce prajituri provm
poate? (rar se întîmplă ca doi frati să aibă in realitate din fiecare formã.
aceeaşi zi de nastere dar aceasta e posibil). De ce nu Pentru a doua parte a exercitiului, numai relaţia între
vorbim de maşina de spălat? Clara nu a primit-o in prăjituri „a avea aceeaşi formã“.
această zi, ci altă dată. Negaţia relaţiei ..sint toi atitea cite“, este în primul
rînd „nu sînt tot atitea" făra ca acest „nu“ să ia sensul '

'14. `IN SAU& DE SAH


O
particular „sint mai puţine decit...“ carei se ›dã in general
în vorbirea curentă. Pentru aceasta se va putea incepe
Să se marcheze cu o cruce albastra obiectele
li' prin a se cere stabilirea daca sînt in adevăr „mai putine 4

care sînt necesare pentru toaleta, cu o cruce roşie, ca...“ sau mai multe ca..." ,
l

cele care sint folosite pentru pansamente.


Să se observe poziţiile, obiectele atirnate de pe- J lvlleUACE DE TRAN P `Rt
f
rete (etajere, oglinda. lampi). obiectele puse pe eta-
jere, pe comodă... Aici se gasesc tot jucării. Sînt toate diferite ? Ar
H' Să se gaseasca toate obiectele de toaletă.
. putea fi împărţite între doi copii. astfel incit fiecare să
sa se încercuiascã. Sâ se coloreze obiectul pe care
aiba aceleaşi jucării ? Sâ se arate jucariile care nu se u '
copiii nu-l folosesc. pot da. incercuindu-le. Să se facă apoi impârţeala.
Obiectele de toaletă sint imprastiate (apa de colonie3 :”1”
Fiecare din aceste jucării este întreagă? Ce Î
este in flaconul decorat cu o floare... şi nu este folosită_ a pierdut trenul ? Dar corabia ? etc. Sâ se unească ll
la fäcutul pansamentelor). De asemenea. se poate utiliza fiecare obiect cu piesa care ii lipseşte (să se deseneze l
indicarea fiecăruia printr-un semn in loc de a încercui aceasta piesă la locul care i se potriveşte). .

obiectele cu aceeaşi destinatie.


îâ
i(
Se recunoaşte că vapoarele şi bicicletele sînt in H
cite douä exem-lare. Dacã vrem să dăm aceleaşi* jucării
41 ` ›1 i'LJagn-L
1In înţelesul de jucării, de acelaşi fel, deoarece ca obiecte nu P
Obiectele roşii sînt forme de nisip. Să se ter- l" sint aceleaşi şi deci cele douä multimi nu sint egale. ?revenim


ă
:P

jucăriile. în afara păpuşilor,r) astfel o reşeală curentă. (Nota lrad.).


mine de colorat cu roşu
m i

46
copiilor trebuie eliminate trenul si
avionul... Dacă ei lora care ou un abajur încreţit. apoi printre ele a oce-
acceptă. putem da trenul unuia şi avionul
nu vor avea atunci jucării de celuilalt. Ei Iora care au picăţele şi in sfîrşit a acelora care au pi-
tot atitea acelasi fel... dar vor avea ciorul gros. Se poate schimba de asemenea ordinea
l

*ir Relaţia intre toate aceste piese: „a


pe acelea care sînt părţi ale aceleiaşi recunoaste
cercetării (abajur cu picăţele, picior gros, abajur in-
creţit... sau orice altă combinaţie din cele şase posi-
i' jucării". bile), se regăseşte acelaşi obiect.
Acest exerciţiu poate fi desfăşurat prin construirea
Î unui tabel centralizator. Diferitele însuşiri sînt indicate
M. î“!FÎkFR'HH
printr-un desen in fruntea coloanelor. Obiectul care
este descris (apoi desenat) este aşezat la marginea fie-
`"`
De care obiect are nevoie fiecare din aceste cărui rînd. Să se indice cu o linie (sau cu o cruce, sau
personaje in meseria lui 2 (ziaristul utilizează cu un alt semn stabilit). plasată în coloana corespun-
aparatul
fotografic, macelarul un cuţit etc.). Să se marcheze cu zătoare unei însuşiri, că acest obiect are această pro-
o cruce personajul care se află în timpul lucrului (in- prietate.
firmiera, pompierul. d-actilograla).
ii* lată aceleaşi
° Exemplu pentru lampa descrisă mai înainte (fig. 36).
personaje, dar unde sint unel-
tele lor? Să se unească fiecare unealta cu proprie-

`@üamaw
ă

tarul ei. Să se taie obiectul inutil.


*k Înainte de a face să apară relaţia între aceste
personaje si uneltele lor se pot avea în vedere şi alte
însuşiri: „a fi bărbat", „a fi femeie”, „a lucra afarã".
..a lucra intr-o casă“ etc.
fr* Se caută în aceastã a doua parte ceea ce lipseşte
fiecăruia.

15 RCJCHII Ş! ÎESÄ'I URI

* Să se coloreze cu verde rochia cu ţesătu'ră uni.


Din ce ţesătură sînt făcute fiecare din celelalte rochii 3 Fig. nr. 36
Să se arate trăgînd o săgeată de la rochie spre ţe-
sătură. * Alte proprietăţi ale acestor rochii pot interesa pe

- -
Se află tot atîtea rochii cu picăţele ca şi rochii în copii: cu mînecă. fãrã minecă. cu guler. fără guler. cu-
dungi ? tot atitea rochii pe tija de sus cit şi pe cea de sãtură, in lung. cusãturã de-a curmezisul etc... se poate
jos ? etc. organiza jocul de a face astfel de rochii pentru păpusi
H: :“5” Se văd
două :lămpi identice? (nu). Se poate siluete de carton... şi a căuta toate modelele şi toate
descrie fiecare Iampă : abajurul încreţit sau nu. ţesă- ţesãturile posibile.
tura uni, cu picăţele. cu flori, în dungi, cu picior sub- fr* Pentru fiecare din aceste lămpi, sînt trei proprie-
ţire sau cu picior gros. Să se marcheze cu o cruce tãţi caracteristice. Pentru a căuta pe aceea care este
m descrisă, noi Ştim că trei situaţii sînt posibile. Situaţia
lampa care are un abajur încreţit, cu picăţele şi picio- care este sugerată aici antrenează construirea părţilor
rul gros. Se poate începe prin arătarea tuturor ace- ţ caracterizate prin însuşirile: abajur încreţit, abajur în-
H
48 4 - Cum să facem activităţile matemaiice 49

55:
piine, dar Şi că „se
crem cu picãţele. abajur încreţil cu' picãţelelşi fiecare din articole este nu numai inseamna ca fiecare ar›
gros. Celălalt mod de folosire ŞI deşfaşurare a'jpcu Films::
u ta- cumpăra intr-o brutarie“. Vaca :in legatura cu ţ"
i fi rezervat numai copiilor care pot Intelege utlllzarea licol este „vindut intr-o iãptárie“ etc,
„reciproce" : a vinde.
bloulul. aceasta apar douã puncte de vedere
a cumpăra.) fiecare ecuson
ir* ln tabel se indică o singura datã linie 7 (fiecare
De ce nu pot exista douã cruci pe aceeasi
obiect provine dintr-un Sinqur ram.
Ce se oferă pe aceste tejghele ? Piine, produse
lactate, fructe şi legume, peşte. Fiecare dintre ele este
făcută cunoscuta clienţilor de departe printr-o pan- EI
caric'i (firmă). De unde provin articolele adunate in
acest coş mare? Sa se unească fiecare dintre ele cu Unde se află fiecare familie 2 Familia-935m? şe
află pe drum, familia-rată la boltă( familia-gaina
pancarta potrivită. Care sînt acelea ce nu se vad pe in Pa
tejghele? Se poate ghici de unde provin ele 3 (brin- mijlocul pojiştii, _

zetun, banane). 56 se arate momo fiecărus pm uasind o


săgeoto
de la fiecare in direcţia mame› 'UL Există tot otîţio
'.

Aici, alãturi de fiecare obiect se afla o pan~ |


carta. Sint ele bine aşezate '4 Sâ se găsească greşe- boboci de roţã ca şn pusşor. ? dov bobou de giscã ?
.

lile unindu-se în mod corect. unul la una, printr-o linie etc.


obiectele ş' pancartele.
G

Acest exerciţiu poate de asemenea sa fie reluat fa Se va observa mai imi: ca lOale numit) animale sin:

„âllll
losindUose un tabel centralizator. Se vor aşeza in frun- grupate in funcţie de apartenenţa la aceeaşi familie ' Nu El
esxc necesară încercuirea !or Si nu; al: semn gratic Defr
tea coloanelor cele patru pancarte, fiecare linie nu va
cuprinde deci: o singura cruce`
3.
iru separarea familiilor' Se poate comm ldi'l)cl de pe
l marginea drumului si conturul “HH“
i
Pot fi puse in evidenţă diferno reiau. intre mame, pe I
de o pane, Şl inire copii. pe de ana: „arte „a o avea ca
mama sau ..d-i avea ca pui 'uesie noua relaţii. reci-
proce sugerenzä directia săgeIi/m i are ar lndlCd pe und
g
din ele
î

msn
i.

um :gt
ă
ş

"' Sâ se recunoască cirmi de aceeaşi rasă' cirm


cu părul lung (sa lie coloraţr cu roşcat), cinnll Cu paru:
scurt şi urechi micu (să fie coloraţl cu maro), cimn cu
urechu lungi şi picioare scurte
an. nr. 37 Sin( ta! atîţia cîini de fiecare rasa ? Tot atlţla cîln.
llben ca şs cîml legaţi la aceeaşn zgorda ?
Exemplu : Să se termine ma. intim desenarea acesta:
*k Ecusoanele reprezinta u prima etapa spre indicarea cuşn Se coloreaza în roşu acopensunle cu morgsnea
une; insusin a unui obiect pun mlermednul unui semn. in roşu, in verde celelalte acopenşm. in roz pereţi; au
cum stmhohc. De exemplu. punea mseamna nu numai că marginea roş:e, in galben cenalţl pereţ:
1
SO

i _
II

Core sînt cuştile colorate exact in acelaşi fel Z' Sâ 194 (LH ÎREI URŞI
fie unite douã cîte douã. Care este aceea care nu-şi
mÎÎIOC'U Ş'
ore o pereche la fel colorata 2 ”' Se recunoaşte .aici ursul mare. cel
altul de masa Pş
Oare poate avea fiecare cîine o cusca proprie? cel mic, care se apropie unul după pot -
(nu). Sint mai mulţi cîini decit cuşti sau invers? care este pregătită mincarea lor. Are fiecare un
un scaun, o pernă ? un castron? o lingura? - '
\ I Pentru atribuirea unei cuşti fiecărui cîine să se uti-
aşeze la masă unde IŞI asaza fre-
lizeze cuburil (Mai intii pe fiecare ciine un cub. pe 'î Ei merg să se
fre-
z

facă pe marginea mesei linga


care apoi il deplasam pentru a-l pune pe o cusca. Sau care scaunul ? Să se scaunele
se pot plasa cuburi galbene pe ciini. cuburi albastre care castron, o cruce, apoi 'să se unească
pe cuşti şi se compară mulţimile de cuburi), „unul la unul" cu locurile marcate.
”fi“ Cei
trei urşi au tăcut o provizie de borcane
arata
cu dulceaţă. Etichetele lipite pe unele dintre ele
cu ce fructe sint făcute aceste dulceţuri (cireşe. prune. .1

tragi). Pentru fiecare urs există cîte trei borcane de î

aceeaşi mărime: un borcan de dulceaţă de cireşe,


unul de prune şi unul de fragi.
De ce nu este cite o etichetă pe fiecare borcan 3 ş

L___.V Pentru că unele dintre ele sint goale! Ce contineau


î
\uunnu ele ? Care este cel mai puţin lacom (cel care n-a ter-
'4`

"`\““""
\\ ` \\
\(3336 u minat decît un borcan : mijlociul). Ce ii rămîne lui '9'
(cireşe şi prune). Ce etichetă să se pună pe borcanul

[j M E]
vizat:.-
terminat ? (tragi).
l /áţ
,///„
1/ / . a


Să se plaseze celelalte etichete. Să se utilizeze eti- l
chete reale pe care să se deseneze dinainte fructele
Fig. nr. 38. şi să nu se lipească decît după ce s-a găsit aşezarea
rosu. galben, roz, verde corespunzătoare. Se poate căuta o aşezare in aşa fel
incit fiecare linie şi coloană să conţină fructe diferite.
Se poate observa cã. nu toate custile colorate in ace-
asi fel sint privite din aceeasi parte. Dacă sintem in fata (Iată solutia acestei probleme: prune, cirese, tragi.
işii, vedem la una peretele din dreapta. la alta peretele cireşe. tragi, prune.
lin stinga. tragi, prune. cireşe).
Folosind culorile : pentru acoperiş rosu şi verde. pen- 'k Această povestire scoate in evidentă numărul trei
ru pereţi roz şi galben, putem distinge toate cele 4 te- pentru că toate aceste lucruri se aşază trei cite trei.
uri de custi? Se pot decupa custile şi aranja intr-un Corespondenta „termen la termen“ este aici justificată
___________._.________--
.abeL pentru a pune în evidenţă cele patru posibilităţi. prin faptul că se pun in relaţie obiectele care corespund
aceluiasi urs. Fiecare din aceste multimi de lucruri (ur- i
â

sii. castroanele, lingurile. paturile...) are o aceeasi pro-


_________________._._..____---
acoperiş verde
ţ
l acoperiş roşu l
prietate, numărul ei de obiecte. Numărul apare clar aici i'
ca o proprietate a unei multimi. Nu putem interzice să
pereti galbeni ` l tie denumit dar nu este obligatoriu să fie scris cu aju-
torul cifrei 3. , ..neg

*ir
.- v „t

Este vorba doar de un joc, de a plasa etichetele ,


,
v .

, ”5.)
r a,
›„4.23221
„ :212.
pereti

H
roz. „nu '2,
pe borcanele de dulceaţă conform indicatiilor date.
21
~ a › .w

* mu: i-„ţ
.i „ljfm'
î ir,
13,3.
",1'?
*_ n
.`›. 5 . ›.. _ -s'f
53 „ * -,_;Ţ.. A24:*

52 .' 72 „Îi“- ZCG


"n'a
s

: .1.4.

a.
v`

, ` 122* 355;'
_ 2*.! 2
`E
" 56 se facă lista ›ucériilor Sci se puna ca semn
ş 56 se coloreze Horiie core mărginesc cele două atirnate de perele.
o cruce albastră lîngă obiectele
pe|uze. olternind : o floare galbenă, una roşie etc. Se aşezate pe mobile. o
văd tot otiteo Hori de ambele părţi 3 o cruce verde linga obiectele
lasate pe jos
Sâ se ..plontele' che flori in continuarea celor core cruce roşie alãturi de obiectele
z* Sâ se arate, prin încercuire, mulţimea obiec-
sint dela desenate ş: să se coioreze in continuare tot acelaşi lei
una goibenc'r. unc roşie, ş.o m.d. telor agáţate pe perete' Sâ se arate in
1*` Ş. notă forcrdole' (dunsun). 56 se continue mulţimea obiectelor aşezate pe mobila.
altul
Core sint obiectele întru totul lo lel unul cu
?F

colororeo rochnior ; una fOŞIe, unu o|bă ş.a„m.d.... iar


alãturi douã roşii, unu albă ş.o.m.d. Sâ se unească printr-a liniei
Sâ se unească ultima forondolü, începînd cu una Proprietăţile de aici se refera la DULlhAL'
hlriulclU(
(tilu-
din rochiile roşu desenate deja ŞI căutînd să se ter- in aceastã cameră. ln loc de a inm-:mud cu n i ruu:

î
mme cu cearotrã rochse roşre. 56 se găsească o ol- ntele obiecte. ele se pot colora.
Se pot observa Şi alte poziln lololiul mare esteinlrc
:emonţa posrbnä. Se pot desena şi che fetiţe pentru in
aceastã îorandolü. Iuţu scnnutui [care se alla în spatele nu). Patul este
Aceste exercaţu uustreazá Ideea de orame. de aran- ›caun :l noptiera etc...
jare a unor n'mecle conîorm unei anumite reguli. Pentru Pe Ls& se \a putea relua aceasta .dee dc u pune
in
flon 5x pentru cele doua şrrurs de dansatori regula datã enzctenta perechi de obiecte deswe ruse sa pulcm anala
este an, rosu de\ ,'oşu, rosu. alb..." Sá se observe (are este pe". „dedesubt”, „in lata '. „in E.“ulélt",
cä este creaţuu` ›a se cunoasca ..penoada' adica cea mai .naum ' de reláiall.
scurta sumesmne. (are trebuie reprodusá pină la term[- !Exemplu . urntre obiectele ce urmuuä sir se rnlorc-zc
nared ourectelor în ummul joc trebuie stabilită o re-
gulă. car nu ede &bentite deplină in alegere! Dacã
` iu :are este A

se incepe sr se :ruseste cu rosu existã mar multe soluţii.„ pe ceva


mar ales daca se ddmlle sa fie desenate şi alte silueler
Iara cu exemplu una din solut“: mg. 39). P; "J

r .A A_
__ 17% călul cana
l '
4,.“
t!!\a5

papusa
' "1

. „â

in tşţa cuwa
„F >
„-.~ m
Flg. nt. 39› 5 's A Îi
II
i

' Farandola esîe un dans in care dansatorii se ţin de mlnă


tace in
in lanţ
şlr unul
si sint condus: ne primul dm sir. Deplasarea se
conducătorului.
dupä altul ln linii şerpuile sau drepte dupã fantezia
3**\
(Nota uad.). scaunul fotolÎuÎ perdelele

54 Fig. nr. A0

...i
a2. U CAMERA DRÄOUŢÄ PENTRU BAI/\T este' „cel putinun muzician nu cîntă": care se
enunta
cinta la vreun
sub forma: „existã un muzician care nu
instrument" (si nu sub forma: nici-un muzician
nu
r” Să se termine de colorat cu roşu jucăriile puse
in sertar, cu albastru toate maşinuţele care sînt pe (:înlil",..].'
jos, lîngă garaj. Ar il absurd sa vrem să-l facem pe copii să pronunte
aceste expresii. Din contra. se poate intimpla (ca in
Cd-
Există tot atîtea cuburi stivuite cite sînt nestivuite
limba-
zul de iată). ca problema să se pună in termenii
7:'

Tot atîtea masinute in sertar cite masinute sint lîngă


copiii in fel cu si-
goraj 7:' jului curent. Trebuie indrumati asa
fraze pretentioase.
Să se deseneze pe o foaie separată pernele care tuatia să tie inteleasa corect. fãrã
se văd pe paturi. . Alt exemplu: Un copil a adus o jucarie mecanică ce
”r” Să se se ›pune in functiune cu o cheie. dar el a uitat
cheia.
găsească printre aceste obiecte acelea ('e pro-
care erau in sertar : să fie încercuite. Să se găsească Educatoarea are 0 rezerva de chei intr-o cutie...
pune? Oare existã acolo cheie care

-
blema se poate o
acelea care erau pe masă : să fie incercuite.
poate săi puna in miscare jucăria? (fe sa facem? sa in-
ln ceea ce priveste proprietăţile nu existã aici de- cercam cheile. una cite una. Si ce se poate intimpla?
cit greutatea (le a alege. Copiii vor propune ei înşişi Nici o cheie nu se potriveşte (trebuie incercate
criterii de clasificare. toate) sau

-
-_
O cheie se potriveste (nu le mai încercăm pe ce-
23. O ORCHESTRÄ lelalte) sau încã o situaţie:
Toate cheile se Dotrivesc.
Ş Care dintre aceşti muzicieni nu cîntă la niciun Acest ultim caz presupune cã am vrut sä stim despre
instrument ? (şeful de orchestră). Care sint instrumen- fiecare cheie dacã se potriveşte şi le-am încercat pe
tele celorlalţi ? (acordeon. trompetã. vioara). toate.
3"* lată personajele noastre despartite de instru-
mentele lor.
24. F/\RANDOLA PENTRU POMUL DE lARNÄ
Să se arate mulţimea acestor instrumente (unul din
obiecte trebuie lăsat de o parte). Să se inapoieze fie-
De onul nou, copiii costumoţi formează o fa~
H
căruia ceea ce-i lipseşte (prin săgeţi sau chior şi ver-
bal : şeful de orchestră foloseşte o bagheta, violonistul randolã. Cine e între balerina şi clovn 2 lntre clovn şi
cinta la vioara. toboşarul bate toba...). Scufiţo Roşie 'ţ' Intre care copii se aflã bolerina î'
Hotărîm ca fetiţo în rochie cu steluţe să fie prima,
Oare toti acesti muzicieni cintă la un instrument? inointeo tuturor celorlalţi. Cine vine imediot dupã
(în acest moment). A Spune că ,.loti... cintă"... inseamnă eo ?etc.
a spune că ..fiecare din muzicieni cîntă". Este deajuns ca
Aici nu se vede decît cîte o piesă din costu-
unui din ei să nu cinte pentru ca să nu se poată spune că
mul fiecarui copil. Ale cui sint pălăriile ? Al cui este
toti cintă. Această negatie a unui enunt care exprimă in- coşul ? Ai cui sînt pantofii de dans? Dor rochia ?
tr-o singură propozitie o coniuncţie de proprietãti este di- H
ficil de conceput şi nu trebuie insistatasupra ei. in fapt. 56 se aranjeze aceste obiecte in aceeaşi ordine co
ne apropiem aici de o problemă pe care noi n-am abor- la forondolă plasindu-le in lungul unei noi ghirlande.
dat~o. Căci nu putem s-o punem la acest nivel: aceea e_
propoziţiilor cuantificate. A spune că toti muzicienii 1 In general. pentru a arăta că NU toate elementele unei multimi
au 0 proprietate datã, e sulicient sã arătăm un element care nu
cîntă... insemnează că „oricare din muzicieni (pe care u o are; el se numeşte Contra-exemplu. (Nota trad.).
privesc) cîntă la un instrument". Negaţia acestui enunt
57
56
\rost mmmm om\ wnlml su\ :ama th` „mmm Îl“ a
\1mm pmw. mmm\ mpll mtv wptwmudl minuwun MIN-?N
wmmllmn\` 0 prima mţmnv mmm `m n \lui dam\ cîte
dom\ uhwvlvlo. cxsllvl \nul m ›o wgüamsrâ\ ordinea !au
nun-lulu
Ana modalitate de \`M0l'llk`dle: Si\ so mau\ m niu-
Lmui \nuvulul „vmv mu\ mamica un!" pulmnd de \ü
`Num „a toma un rmhm vu ›deluţv mtv inlnldouunu
mmm m mmmlulã. H\ este plm mnml'v. „înmnlvu lulu.
.m \olmlalu'K Apui vino dunmlnm'vu Mc. ...Pomul aceşti
(i num w ym lmsa lii` Mgv“ [ti n, (in 1 (iv t. :3 `l
J~~ la` wm «o 05h\ mu“! ln mm! mc Nu\ pnmlnl ›sd se

:if„2
!mu Jiullmllo de hanon`. şn ›a so mmguwzo tumudnlu
ÎllIHldld `m !otil-.M \`om dansa mm mm vu mpiii urmind
!www un hmm! intins m\ rel n\ ii mmmmél. lati\ thma
mguulm care se obuno`

6%
*“1
u

!A,
,
Fig. nr. ü

*`Ţ"`îî°""""`“
"
"UML „ "r '- "33th " '
z: r. LJ
41913-"755-3'1'3
#Wikis '-g

4,515.:
„1„x`,?4„=„., '* »3.3" ...A

fêî :JW-“nu
1; „'4 4: ' .,
:4%
*WWF-»541
t ,17

”bţüwi
.
ş ;_
.m..`_4 "r
„ ` 1

'
,4
`
t ; -., i "V-a"
@w "iri» „gh.3;- M`uşi.

445:,
_ - . ,'7ţ":ãţzî'r`~iäîîîîţêîîãii'î
7 5
@511115135 l
"',-" ' ţ 3"'
111'
(1,1...
ӟ
11%.. ~.
.1 › `
1_-
„t ”iã„1; 1,*«%"1›
4.3'
14.41.] 4%.? ~~(

:53
58 1„1~1ã°êf~
&1537.2
›vin J'' j"
›vfîürqt "AA-'4
93'

.':vÎ' sî`"i›Îî›:z-:"'›'
~

. !ixxă'i'E-.Ţeţh ”4::
A.

.1.f1#“7'xh”1x
id?? Méáâäă Î?
5,4%?? .
"11.11%.
`

Nu.. .v"!~;'4,›. ş. „v
z;

t
,45:
._~. 3151512: 15.`
'x1

11„.
:ţţã-΃éşgñáF-x fă???
3: (33?th Is*
'Mi'

am; 55"*: : ţ.:


p
1 g

:',;..4›.'.11.;-me„
îs.. ţ
14f:›+,;v;;s.t;;.1w%"3::„ =:v:'~f'„k'_" „2
`,Aîmpăgd~$2-Îîz-*u_;„:~.'ä"„..ţ_._ x; î".,p.1'îŢ-vî4.;2,»›.
z
_ r
lÎ 3545"& _1443

“î
.
4`._}»4.».

"1”;
a*:î:»:.'›t~„„_-:ţ-›g4._:
w435::
*mă
35?
?Î-ÎME !iq-gt:
&msşşşm 05.1181.,
ááîşáêmühş
:zá~41;;›=~,î'4ă-2*äv”l“
1:
»1-1.„ş4;1=g_î_3l“ñi` ›F
3:::-
"ai” .3112:
11;“:

'MJ-11,4,
„FHM .iv-'435131' 'kt' ' :””áh 3-IF
4.1,;gă4-1âäxéáã3“
"121.1
513%&
I.14,
.4

1-& „anâcnm
«rm
:4%
marar*: „ „4. „w
M Akira.
. .
'1; Y?"
,14,5141
,4 1` _K 1
.4 ›
`1
Ă`S'Ş`V'kkt5'l'm ţJ"›

1,