Sunteți pe pagina 1din 145

33

'.H9p r;..rr liti$cut in llurrrulr^1li { Frrl n';'.


BW'H
;,,i,ri :r :;t.riitol.uluir,,lrnilflr,i din t.tt1rtl.tt,,
i ,. i,,sr.:rlic:i, ln care r€alitafea tl"iiil;i :r 1,,..r
.,i;r rlt' :urlor" si frntrogdfiti cu conottrtii tnttor r lrl,,
, ,,r r nuroris{.ice. Oe la plasarea sa ca individ
in unrr r.r ..
."r!r r{)s( ;i r:u, iu lurnea asta, un bof cu ochi, o lrrtr.;rl;r rlr
' ti.i rrsrrllo{iti'a ctin }Iumuleqti..,") Ei pfinr la autrirrri:r r,,,,
.,''irrlrlii i' m;rsa textulni, Ion creangf, nu incetcrzii ,ir.r i,,,
r irilrort a fl o conqtiin{[ Iucidd in care pulseazd o iuir,:r r.:rrrr.r tJt 6r Q:: ;'
F r sc dd in l5turi s5-qi iro'izeze chiar qi cititoriil *i,"tr-.
,,Si tht|t:t ,.r,t,, G
',:uI cinste a vd spane, mult[ vorbff s-a ficut intn" t:rl_, ..r ,< E
mama.".". Aceeaqi limbi ascufitd, moEtenit[ de lil uuun:r s;r, rr J l- fi0#n! &'*"
ls
tlicteazi scriitorului Prefala la poveEtile mele, care int'{,pr. , ,.r , 4 ah ruWqqij
monios qi continux spumos qi ilar: ,,Iurrite cetitoriu, nlrrtr' ...r. o l,tl -.
Ir
5i fi citit, de cdnd eqti...., Aceste rfincluri prefafeazi p,rn,,r,it, .,, oo f.4'"i$F
*r;"
t o. Wr,
p'iivestirile lui crcarrgff, conturand pozi{ia scriitorurui r:rr:r rr, tE 'q,l..:l
sine: o modestie ponderati dar qi conqtiinfa dreptului sirrr rl,. ., d {'r
spune deschis ceea ce are cle spus" F k*
Studiind manuscrisele lui tron Creangi, afllm des;rr.c s<.r rrt,,r
tr IU sn

un lucru, la prima vedere neaqteptat: nu era doar povcslilor rrl F


mucalit care i-a incantat odinioari pe marii oameni de r.rlrrrr.,
zo
4.
tle la Junimea, dar q;i un rafinat bi.iutier, cu scris snblin, gi r.t,
gant qi cu fraze glefuite prin repetate reveniri a$upr.it I'i.r.;rr rrr
=
cuvint.

Ion Creangd
-flIRI DIN COPILARIE
rE$TI.
, POVE$TIRI

ISBN 973-587-042-8 .NRATURA


DE CHIOZDAN
F-

I ,i l,

POVE9T]; P.QVESTIRI; AMINTIRI


( )oprrrta colecfiei: CALIN GIURGIU
llt rr;lrir[ii : VIACESLAV VUTCARIOV

Redactor: CORINA SANDU


@r
v

ION CREANGA
i'

AMINTIRI DIN COPILARIE.


POVE9TI. POVESTIRI
Lucrare inclusd in programa gcolard

EDITUR A VIZUAL
2001
f

AMINTIRI DIN COPILARIE

I
. Stau cdteodatd qi-mi aduc aminte ce vremi gi ce oameni
mai erau in phrlile noastre, pe cAnd incepusem si eu,
drdgdli!6-Doamne, a mb ridica bdielaq la casa phrinlilor mei,
in satul Hurnulegtii, din tArg drept peste apa Neamfului; sat
mare qi vesel, imp5.r!it.in trei phrfi, care se lin tot de una:
Vatra satului, Delenii qi Bejenii.
$-apoi Humulegtii, gi pe vremea aceea, nu erau numai aga,
un dat de oameni fdrh cFrydtAiu, ci sat vechiu rdzdqesc, inte-
meiat in toath puterea cuvAntului: cu gospodari tot unul qi
unul, cu fl6c[i voinici qi fete mAndre, care qtiau a invArti qi
hora, dar gi suveica, de vuia satul de vatale'in toate pbrfile;
cu biserici frumoasd qi niqte preoli, qi dascali, qi poporeni ca
aceia, de fhceau mare cinste satului lor.
$i phrintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic qi cu
bundtate mai era! Prin indemnul sdu, ce mai de pomi s-au
pus in linterim, care era ingrddit cu zaplaz de bArne,
streqinit cu qindild qi ce chilie duratb s-au fdcut la poarta
bisericii pentru qcoal6.. $-apoi si fi vhzut pe neobositul
pdrinte cum umbla prin sat din casi in cas5, irnpreune cu
bddila Vasiie a llioaiei, dascalui bisericii, un hoiteiu'
zdravdn, frumos qi voinic, qi sf[tuia pe oameni sd-qi deie co-
piii la invdldturd. $i unde nu s-au adunat o mullime de bdieli
qi fete la qcoal[, intre care eram qi eu, un bdiet prizdrit,
ruqinos qi fricos gi de umbra mea.
$i cea dintii qcoi6ri!5 a fost insdqi SmHrdndila popii, o
zg|Nie de copilh ageri la minte qi aqa de silitoare, de intrecea
mai pe toli bbielii qi din carte, dar qi din nebunii. insd pdrin-
tele mai in toatd ziua da pe 1a qcoalh qi vedea ce se petrege...
$i ne pomenim intr-una din zlle c6. pdrintele vine la qcoald qi
ne aduce un scaun nou qi lung qi, dupd ce-a intrebat pe das-
cal care cum ne purtdm, a stat pulin pe gAnduri, apoi a pus
nume scaunului ,,Calul Balan" qi I-a l5.sat in qcoal5".
ln rrll' zi ne trezim.cb. iar vine pdrintele la qcoald, cu
md prociteasc5. Nicd, bdiet mai mare qi inaintat in invSlituri
l,\rl,ca, cojocarul satuJui, care ne aduce dar de ql"Ae
mo_s
.p[n5. la genunchiul broaqtei, era sfhdit cu mine din pricina
rlr'5gut de biciuqor de curere, impletit frumos; qip;rirrt"r;ii """a""" Smhr[nditei popei, c[reia, cu toat5" pbrerea mea de rdu, i-am
pune
.rlume ,,sfantul Nicorai", dupd cum este qi iluirr ;i;Lri"ii ai' tras intr-o zi o bleandd pentru cd nu-mi da pace s[ prind
'Humulegti.,.
Apoi yoftept^e n" *"t_n"t"", j".a rl#Lui pt.u muqte... $i Nici incepe sd m[ asculte; ;i md ascultd eI, qi m[
ceva curele bune, sd mai facd aqa, din cand"a, i".a"a, .a1e unul, qi ascultS, qi unde nu s-apuci de insemnat la greqele cu ghiotu-
ceva mai grosu!, dacd se poate... Bidila vasile
u ,a^ait utunci, ra pe o drani!6: una, dou5, trei, pdni Ia douS,zeci qi noud.
iard noi qcolarii am rdmai cu ochii troiua-ti;"tt i" dril^gi
u p,r. ,,Mii!ll s-a trecut de qagd, zic eu, in gAndul meu; incd nu m-a
p[rintele pravild3 qi a zis cd in toatd sdmbdta se-r" prJit"ur.a gbtit de ascultat qi cAte au sh mai fie!..." $i unde n-a inceput
biielii qi fetele, adicd sd ascurte dascalul p" n""-" a mi se face negru .pe dinaintea ochilor qi a tfemura de
invdjlt peste sbptd"mAnd; qi cAte greqele .ru fu." ,j i i. tot ."
i"-i.r""-rru " mAnios... Ei, ei! acu-i acu! ,,Ce-i de facrtL, mbi NicS?" irrrt zic
cu_cirbune pe ceva; iar Ia urma u"rmelor, a" n".url gr"uja
,a_i eu, in mine. $i mn uitam pe furiq la uqa mAntuirii qi tot
ardd qcoiarului cate un sf,Anr Nicolai. At";.i;;pila'illintelui, scipdram din picioare, aqteptend cu neastAmpbr sd vie un
qi plind de incuri, a buflrit d";t. ia.ut"f iainicu de qcolar de afard, cdci era poruncd sd nu ieqim cAte doi
:n:11:pnnlar1
sarmanal "i, deodat[; qi-mi cr6pa m[seaua-n gurd cAnd vedeain cb nu mai
, Ia poftim de incalecd pe Balan, jupAneasd!
- zise pdrintele, vine, sd mi scutesc de c5.l[ria lui Balan qi de blagoslovenia lui
de. tot posomordt, sb. facem pocinog; sientului Nicolai, ficdtorul de vAnbthi. Dar adevS"ratul sfAnt Nicolai se
Nicolai-cet din
cui. gi cu toatd stdruinla ruf moq riot"u qi a rui uiaG vede ci a qtiut de $tirea mea, ch numai iaca ce intri afurisitul
vasile,
Smdrdndila a mAncat papara, qi pe urme qedea cu de b5,iet in qcoali.'Atunci eu, cu voie, fdr6 voie, plec spre uq['
mAnile la
gg4i qi plAngea .u o -ir""sd,'de .er", ;;;;;d" p"tarr"u. ies rdpede qi nu mb mai incurc primprejurul qcoalei, ci o ieu la
Noi, cAnd am v,zut asta, am rdmas i"l";;iti. tui sdndtoasa spre casd. $i cAnd md uit inapoi, doi hojmal[i' se qi
pa 12i,. ba-mAne, aducAnd pitaci qi colaci"dio bi.uricl, iirirt"t",
a luase duph mine; qi unde nu incep a fugi de-mi scdpdrau
imp5rlit la fiecare, g: imblAnzit,"qi treaba ;tr,rrra; picioarele; qi trec pe lAng5 casa noastrh, qi nu intru acasi' ci
baitlii schimbau tabla"^u-u in loate zir,ete, qi *a-uatr-"rg;u
pr-*rturri". cotigesc in stAnga qi intru in ograda unui megieq al nostru; qi
_. {"-i vorbd, cd noi tot ne fdceam f"i"f, uiu, .af"aril, din ogradd in ocol, qi din ocol in gridina cu phpuqoi, care erau
din b5.!ul in care era agezatd,fila c' cruce-ajutd qi "a"i, chiar atunci pr5.qi!i de al doiiea, qi biielii dupS- mine! $i, pin5.
buchile scrise
de bddila vasile pentru fiecare, am ajy$ ri t.ai":i
a" lJt atuii si md ajung6, eu, de fric6,'cine qtie cum, am izbutit de m-am
l.a celsl_or1, q-apoi d5,.Doamne, binJ! in iipsa peri*eJ"j
ui ingropat in !hrn6, la rdddcina unui pdpuqoiu. $i Nic-a lui
dascalului intram in linterim, lineam ceasrovui a"..rrrr
ii, .uri" Costache, durymanul meu,'qi cu Toader a Catincbi, alt hoj-
erau filele cam unse, trdgeau muqteie qi bondaiiii,
.a"a maldu, au trecut pe 1Ang5" mine vorbind cu mare ciudS; qi se
ci'mp'neam ceaslovur, cete zeie-dou'zeci de suflete'prapd- "i" ii, vede cd i-a orbit Dumnezeu de nu m-au putut gdbui. $i de la
deam.deodath - potop era pe capul
-,rqt.to.t-irrrr_"riuii, ,if", o vreme, nemaiauzind nici o foqniturh de pdpuqoi, nici o scur-
ce-i vine pdrintelui, ne cautd ceasloavele, qi .ant-i; rruJu uru
sdngerate cum erau, iqi pune mAnile in cap a" mbturi de giin6, am tAqnit odatd cu lirna-n cap qi tiva la
afld pricina, incepe a ne pofti pe fiecare la Balan .;;
"a.ur. si$i a ne
mama acash; gi am inceput a-i spune cu lacrdmi ch nu mi mai
mangaia cu sfhntul ierarh Nicotai pentru a"r"ril" duc la qcoal6, m[car s5, qtiu bine cd m-or omori.
."rriou.ulo, A doua zi insi a venit pdrintele pe la noi, s-a inleles cu
muqte si ale cuviosilor bondari, care din pricina
pdtimit. "ou"tra
u,, tata, m-au luat ei cu biniqorul qi m-au dus iar ia qcoali. ,,Ch '

Nu trece mult dupd asta, qi-ntr_o zi, prtn luna lui maiu, d5, e phcat s5 rdmAi fdrd leac de inv5!6tur5- - zicea pdrintele
aproape de Moqi, indeam-nd pdcatui p" 6aaip Vurif"aia"t"fr, bucheritazdra: egti acum
- doar ai trecut de bucheludeazla qitreci
cd mai bine nu i-or zice, sd puie p" ,rn.,r, Nic-a
r"i co"ta.l*, .a la ceaslov qi mAne-poimAine ai s[ ]a psaltire, care este
9
r,lrein tulutr' rrrvrr(,irt,rrri.lor, qi, mai gtii cum vine vremea? bridila Vasile mAng[ind-o - Si in oaste tr5leqte omul bine,
Irrlr! r'r1 l.lirt'i 5i pop[ aici; la biserica sfantului Nicolai, cd clacd este vrednic. Oqtean a fost qi SfAntul Gheorghe, qi
.Jr lr.'nlrrr vri rrrii strdddnuiesc. Am o singurd fatd q-oiu vedd SfAntul Dimitrie, qi alli sfinli mucenici, care au pdtimit pen-
.ru lx' r'irrc rrri-oiu alege de ginere.,, tru dragostea lui Hristos, mb"car de am fi 9i noi ca dAnqii!" Ei,
llt,i, lrei! cAnd aud eu de popd gi de Smdrdndila popei, ias cil pe bddila Vasile l-am perdut, s-a du's unde i-a fost scris. $i
rrrrrqitele in pace qi-mi ieu alte ganduri, alte mdsuri; in."p a pdrintele Ioan umbla acum cu pletele in vAnt, sd g[seascb alt
rnd da gi Ia scris, qi la fdcut cadelnila in biseriid, ra dascal, dar n-a mai gdsit un bbdila Vasile, cumintg, harnic qi
9i linut
yon_ul, de parcd eram bdiet. $i pdrintele mh id la dragoste, si ruqinos ca o fatd mare. Era in sat qi dascalul Iordache,
smdrdndila incepe din cand in cand a mb. fura cu olhirrl, qi fhrnAitul. de Ia strana mare, dar ce !i-i bun? $tia gi el
bddila vasile md pune sd ascult pe allii, qi alt6 fbin5" se mdci- glasurile pe dinafard de biseric[, nu-i vorbd, dar cl5mpbnea
na acum Ia moari. Nic-a lui costache, cel rdgugit, balcdz qi de bitrArr ce era; g-apoi mai avea gi darul'suptului... Aqadar,
r5uticios, nu mai avea stdpAnire asupra mea. qcoala a rdmas pustie pentru o bucatd de vreme, qi cAtiva din-
Dar nu-i cum gAndeqte oinul, ci-i cum wd Domnul. intru tre noi, care ne lineam de pbrintele loan, calea-valea: biseri-
una din zile, qi chiar in ziua de sfantur Foca, scoate vornicul ca deschide pe om. Duminicile bAzAiam Ia strand 9i hArqti!
din sat pe oameni la o clacd de dres drumur. se zicea cd are sd cAte un colac! $i cAnd veneau cele doui ajunuri, cAte treizeci-
treacS. vodd pe acolo spre mdndstiri. $i bedila Vasile, n_are ce patruzeci de bhieli fugeam inaintea popii de rupeam om[tul
lucia?,,Hai qi noi, mdi bdieli, sd d6m ajutor la drum, sd nu zic6 de la o cas5 la alta; qi la Crdciun nechezam ca mAnzii, iar la
vodd, can{ a trece pe aici, ch satul nostru e mai lenes decat alte Boboteazfl strigam chiraleisa de c]ocotea satul. $i cAnd
sate'" $i ne luam noi de la scoard qi ne ducem toiii. $i, care ajungea popa, noi ne aqezam in doud rAnduri qi-i deschideam
sdpau ca cazmalele, care c5.rau cu tdrdboanteJe, "u
,u.u .r, calea, iard el iqi trdgea barba qi zicea cu mdndrie cdtr[ gazdb:
cdrulele, care cu covhfile, in sfarqit, lucrau oamenii cu tragere
de inimd. rar vornicui Nic-a Petricdi, cu pasnicui, vhtdmanul qi
- Aiqtia-s mdnzli popei, fiule. Niqte zile mari ca aceste Ie
aqteaptb qi ei, cu mare bucurie, tot anul. Gdtitu=le-ali ceva
caliva nespdlali de mazili se purtau printre oameni de colo bob fiert, gdluqte, turte cujulfi 9i vdrzate?
pdni colo, qi, cAnd deodatd, numai iaca vedem in prund cAliva cinstite pdrinte, poftirn de ne blagoslovili casa qi
oameni claie peste gr5,madd, qi unul din ei mugind puternic.
- Getit,
masa, qi poftim de mai gedeli, s5 ne qad5. pelitorii.
,,Ce s5. fie acolo?" ziceau oamenii, aiergAnd .url,d" care din CAnd avzearrrnoi de mas6, tibdram pe d6nsa, g-apoi, aline-te,
toate pdrfile.
91116!Vorba ceea: ,,De plScinte rAde gura, de vbtzare qi mai tare."
Pe bbdila vasile il prinsese la oaste cu arcanul, il ceiluiau Ce sd faci,'cb. doar numai de dou5 ori pe an este ajunul! Ba la
acum zdravdn qi-l puneau in cdtuqi sd-l'trimeaL6rapeatrd... un loc, mi-aduc aminte, ne-am grdmddit aga de tare, qi am rds-
Iaca pentru ce scosese atunci vornicui oamenii la clacd. Aqa, turnat masa omului, cu bucate cu tot, in mijlocul casei, de i-a
cu amdgele, se prindeau pe vremea aceea fldcbii Ia oaste... dogorit obrazul pdrintelui de ruqine. Dar el tot cu bundtate:
Afurisith priveliqte mai fu qi asta! Fldcaii ceilaili pe dat6 s-au
fdcut nevbzuli, iari noi copiii ne-am intors plAngAnd pe la
- De unde nu-i, de-acolo nu se varsd, fiilor, ins5. mai mult[
bdgare de sam[ nu strica!
casele noastre. Afurisit sd fie canerul de vornic qi Jum uL urc Apoi la hramul bisericei se linea praznicul cAte o siptimAnd
el inima unei mame, aga sd-i ardd inima sfdntul Foca de 1ncheiati qi numai s6 fi avut pAntece unde sd pui coliva gi
ast1zi, iui qi tuturor pdrtagilor sdi! bldstdmau femeile din sat bucatele, atAt de multe erau. $i dascd.li, qi popi, qi vl5.dici, 9i de
cu lacrbmi de foc in toate pdrlile. Iar mama lui bddila vasile tot soiul de oameni, din tbate pbrlile, se adunau la hramul bi-
iqi petrecea bdietul la Peatrd, bocindu-l ca pe un mort! ,,Las' sericii din Humuleqti qi toli ieqeau mulldmili. Ba qi pe Ia casele
mamd, cd lumea asta nu-i numai cat se vede cu ochii zicea oarnenilor se ospdtau o mullime de strbini. $i mama, Dumnezeu
-
10 11
ii , rr'r'l(', :rll'i r,irrr.. s0 rnrri bucura cand se intampla oaspeli la casa
Ir.;r,lt:r ri lrvr,;r pr.ilrrj sii-si impartd pAnea cu dAnqii. ^ Aqa a fi, n-a fi aga, zise mama, vreu s[-mi fac bdietul
( )t r rrrr ,'r'rll li'ciorii dupd moarte
de pomand, ori ba, mai l,ol)il . Ce ai tu?
"= No-uidecAt popd, zise tata' Auzi, mdil Nu-l vezi ch-i o
l'rrr,. ,;t n'(l;'t ('u cu mAna mea. Cd, oricum arfi,,tot is mai 'leneq,
n-are phreche' Dimi-
,rlrr.r:r1r,, rlirrl,ii rlocAt pdrintii. S-au vdzut de acestea! ligoare'n de biiet, .obeit" gi
p[n6-1 scoli, ili stupeqti
-de
sufletul' Cum il scoli' cere
lir .rrrrrl irrviitam eu ia qcoal5., mama invdla cu mine acasd gi ";,i;, cu ceaslovul qi toati
,lcrnAncare. Cat ii'mic, prinde
-dupd muqte
.rlr':r ;r.rrrrr la ceaslov, la psaltire qi AJexandria mar bine dec6t
;i..,ii;; b;te prundurile scdld'at, in loc si pascd cei
rnnr(', si sc bucura grozav cAnd vedea cd md trag la carte"..
cirlani qi sn-mi deie ajutor Ia trebi' dupS'-cAt it -ajqt3 puterea'
l)irr partea tatei, care ades imi zicea in bbtaie de ioc: l;i;;;, ft gheald qi la shniuq. Tu, cu qcoala ta, I-ai deprins cu
brdnzb-n cuiu, lapte acru-n cdlhmdri, chiu qi vai
.,l,og<r('ete, ,rurut. baita s-a face mai mdriq ot, are sd inceapd a-i mirosi o
lrrin buzundri!", puteam si rdmAn cum era mai bine: ,,Nic-a ,',iirin!1, qi cu ast[ rAnduiald n-am si am folos de el nicio-
lLri Stefan a Petrei", om de treabd qi gospodar in Humuleqti. r lirth.
s-a fdcut
Vorba ceea: $i dupi cum am cinste a vd spune, multS' vorbi venit in vara
intre tata qi mama pentru mine' pbn[ ce a
DecAt codaq in oraq, rceea, pe Ia august, qi cinstita holer5", de la '48 qi a inceput a
Mai bine-n satul tdu fruntaq. s".uru prin Hu-muleqti in dreapta qi in stAnga, de se arzea
cum
iftlu ql vai in toate p5-r!i1e' $i eu, neastAmp[ratpoar-
Mama insd era in stare sd toarcd-n furcd, qi sd invh! mai
',"-ul ba ieqeam Ia pdrlaz, cdnd.trecea cu mortul
;,;;; pe la
departe. $i tot cihdias mama pe tata sd md mai, deie undeva t,a. noastrh qi-l boscorodeam cu cimilitura:
la gcoald, cdci auzise ea spuind la bisericd, in ,,parim ei,,, cE
omul invAtat inlelept va fi Ei pe cel neinvatat slugA-i va avea. Chi{igaie, gaie, ce ai in tigaie?
Si afard de aceasta, babeie caretragpe fundul sitei in 47 de Papa-Puilor duc in valea socilor'
bobi, toli zodierii'qi cdrturdresele'o pe la care cdutzise pentru perice de gangut, cd qede intr-un vArf d.e soc
mine qi femeile bisericoase din sat ii bdgase mamei o murlime $i se roagd rigului qi se-nchind cucului!
de bazaconii in cap, care de care mai ciudate: ba cd am sd Nici Pentru mine, nici Pentru tine,
petrec intre oameni mari, ba cd-s plin de noroc, ca broasca de Ci pentru budihacea de la groaPd,
pdr, ba cb. am un glas de inger, qi multe alte minundlii, incAt Se-i dal vacd' de vacd qi doi boi sd tacd'
mama, in sl5bdciunea ei pentru mine, ajunsese a crede cd am
Ba iI petreceam pinbIa biserich qi apoi veneam acas[ cu sAnul
sd ies un al doiiea Cucuzel, podoaba creqtindtdlii, care scotea
lacrimi din orice inimb impetritd, aduna iumea de pe iume.in incdrcat de cowigi, mere turture, nuci poleite' roqcove qi smochine
pustiul codrilor qi veselea intreaga fdpturd cu viersul sdu. din pomul mortJui, de se incruceatata qi mama cAndmS" vedeau
cu densele. $i ca s5, md scape de belea, m-au trimis la stand
in
- Doamne, mdi femeie, Doamne, multd minte-li mai tre- dumbrava'Agapiei,lAngh podul Cdr6gilei, unde erau qi oile noas-
buiel zicea tata, vhzdnd-o aqa.de ahotnicd'1 pentru mine.
tre, sd qed acolo pdnd s-a mai potoli boligtea' Insi peste noapte
a
Dac-ar fi sd iasd toli invdfali, dupd cum socoli tu, n-ar mai avb
qi dat holera peste mine qi m-a framantat qi m-a zgdrcil carcel;
cine sd ne tragd ciubotele. N-ai auzit cd unul cich s-a dus odatd qi baciul habar
simi arilea ,oflut rl in mine de sete, qi ciobanii
bou la Paris, unde-a fi acolo, si a venit vacd? Oare Grigore a lui
n-aveau de asta, numai se intorceau pe ceea par'te in lipetele mele
Petre Luchi de la noi din sat pe la ce qcoli a inv5lat, de stie a p[nd la
spune atAtea bongoase qi condcbria', pe la nunli? Nu vezi tu ci, qi hordiau mereu. Iar[ eu m[ tArAiam cum puteam
daci nu-i glagore'3-n cap, nu-i si pace bunb! fantanf, in dosul stanei, qi pe nimicd pe ceas beam cate-un cofhiel
intregdeapd.PotziceciinnoapteaaceealafAnt6n6mi-afost
13
rur*ul, rii rr rrrrr irx:lris ochii nici cat ai sc5pdra din am6.nar. sili s[-!i faci un b[iet pop5l De spovddanie fugi ca dracul de
Abia
rL'slrr. zirrir s-rr irrdurat vasile Bordeianul strungarul,o.t*,
d" t,iirnaie. La biserica mer$i din Paqti in Paqti. Aqa cauli tu de
rr rr (l.H rrr llrrrnuleqti, cale de doub
ceasuri cu piciorut, Si a srrflet?
rrrryliirr(irt, 1xr t'ta, de a venit cu cdrula qi m-a
iuat acasd,. pe * Ian taci, mii femeie, cE biserica-i in inima omului, qi,
rl'rrrr, rrrrr:,ntenit ceream apd, iar tata m6 amana cu momele $i deia dacb voiu muri, tot la bisericb am sd qed, zise tata; nu mai
rr fiirrt,ri.d ra arta, pdnd a dat Dumnezeu de am ajuns in face qi tu atata vorb6, ca fariseul cel falarnic. Bate-te mai
llrrrnuleqti. $i, cdnd colo, doftorii satului, moq vasile bine cu mAna peste gurS' qi zi ca vamequl: Doamne, milostiv
lanaura d .
irltul, nu-mi aduc aminte, erau la.noi acase qi prdjeau pe foc fii mie, pS.chtoasei, care-mi tot imbdlorez gvra pe birbat
intr-un ceaun mare nigte hogtine cu sdu; qi dupa ." *i_u'tras dcgeaba.
o -in
frecS-turb. bun6 cu olet de reuqtean, mi-aduc ,^irrt" sfArqit, cAt s-a bdlhbbnit mama cu tata din pricina mea,
ca acum, au
intins hoqtineleferbincioare pe o panzdturd qi m-au infbqat tot pe-a mamei a rimas; cdci intr-o duminica, prin carnelea-
cu ele
peste tot, ca pe un copil; qi nu pot qti cAt a mai
trecut la mijloc pand EA, d venit tatul mamei, bunicu-rneu David Creangh din
ce am'adormit mort, qi de-abia a doua ziperatoacd Fipirig, la noi, gi vE"zAnd cearta iscath intre tata qi mama din
m-Jm irezrt, pricina mea, a zis:
sdndtos ca to\i sdndtoqii; Dumnezeu sd odihneascd pe
Jandwb qipe tovardqui sdu! $i, vorba ceea: ,,Lucrul r[u nu piere
moq * Las', mbi $tefane qi Smlrinduch, nu vd mai ingrijili
cu una, cu dou5""' Pdnd-n seard, am qi colindat mai atdLa; ch azi e duminic5, mane luni qi zi de tdrg, dar marli,
pe la scbldat am tras o raitd, cu prietenul
tot satul, ba qi de-om ajunge cu sanatate, am s[ ieu nepotul cu mine 9i. am s[-I
meu chiriac a lui Goian, duc la Broqteni, cu Dumitru aI meu, la profesorul Nicolai Nanu
un lainic'6 gi un pierde-vard ca gi mine. Dw tatanu mi-a
at'nci nimicd; rn-a ldsat in voia mea pentru o bucati de weme.
mai zis de Ia qcoala lui Baloq, qi-!i vedd voi ce-a scoate eI din biiet; c6
Peste iarnb, mama iar s-a p,rs p" capui Latei, sE" md de ceiiaili b[ieli ai mei, Vasiie qi Gheorghe, am rhmas tare
undeva la qcoald, Dar Lata,p,r.r"4 .e nu mai are bani
deie mulldmit cat au invalat acol,6. De doudzeci 9i mai bine de ani,
pentru mine.
de dat de c6.nd port vornicia in Pipirig, am dus-o cam anevoie numai
cu r[buqul. ce folos c6 citesc orice carte bisericeasca; dacd nu
- Lui dascilul vasile vasilcdi ii prdteam numai cate un stiu a insemna micar cAtuq de cAt, e greu. insh de cAnd mi-au
sorcovdd pe lunh. Iar postoronca de daschlul simeon
Fosa din venit baielii de la inva![tur[, imi lin socoteala ban cu ban, qi
Juluieni, numai pentru cd vorbegte mai in talcuri aec,at artii huzuresc de bine; acum zic qi eu c5 poli tluce vornicia pe viala,
qi sfArcaiegte toatd n'a ra tabac, cere cate tr"i rr"raqi p;
1un5; auzi vorbd! Nu face bdietui ista aLd[iarr"raqi,
f[re s5 te simli. zhu,mare poman[ qi-a mai fdcut A]ecu Baloq
cu qcoala ceea a lui, cine vrea sb inleieagb! $i, Doamne, peste
cu tot, cAli am dat eu pentru dAnsul pdnd acum! ""ltrui" ce profesor inlelept qi iscusit a dat! Aqa vorbeqte de blAnd
qi
CAnd a mai auzit mama qi asta, s_a fdcut foc.
primeqte cu bunbiate pe fiecare, de !i-i mai mare dragul sd te
- sdrmane omule! Dacd nu qtii boabd de carte, cum ai s6 mh duci 1a el! Ferice de parinlii care l-au niscut, cd bun suflet de
inlelegi? CAnd tragi sorcovelii la musteald, de ce nu te om este, n-am ce zicel. $i mai ales pentru noi, iiranii munteni,
olicdieqti atAla? Petre Todosiicbi, crAgmarul'nostru, uqd_i .a este o mare facere de bine" CAnd am venit eu cu tata qi cu fralii
{i-a mancat noud sute de lei? vasile Roibu din Bejeni, mai mei, Petrea qi Vasile qi Nicd, din Ardeal in Pipirig, acum
pe-atd[ia, qi allii cati? Ruqtei lui varicd qi Mdriucii sasezeci de ani treculi, unde se pomeneau qcoli ca a lui Baloq
t,ri
Onofreiu gdseqti sd le dai si sa le rdsdai? f' Uotaouu? Doar Ia Iaqi si fi fost aqa ceva qi la Mbndstirea
$tiu eu, sa nu crezi
ch doarme smaranda, dormire-ai somnur cei de veci Neamlului, pe vremea lui Mitropolitu lacob, care era oleach de
sd dormi!
$i pentru biiet n-ai de unde da? Mdi omule, mhirAi si te duci cimotie" cu-noi, de pe ciubuc clopotarul de ia MinS.stirea
in fundul iadului, gi n-are sd aibd cine te scoate, daci nu te-i Neamlului, bunicul mAne-ta, Sm[randd, a1 cbrui nume st[
l4 15
scris $i asthzi pe clopotul krisericei din pipirig. ciubuc mulli inainte de mine: cei care n-au copii nu qtiu ce-i necazul.
Clopotarul tot din Ardeal qtia pulind carte, .u qi *i;"; qi apoi Ilund minte mai au unii, in felul acesta, de nu se insoarS! $i
a pribegit de-acolo, ca qi noi, s-a tras cu bucatele incoace, ca qi
unul dintr-aceqtia a fost qi Ciubuc mocanul, care, neavAnd
mog Dediu din vandtori qi alli mocani, din pricina papistaqiei
t'emeie, nici copii, ce i-a venit mai tdtzia, de evlavia cea multb
mai mult, pe cAt qtiu eu. $i atat era de cuprins, de s_au umplut ce avea, sau diq alte imprejurdri, a inchinat toatb averea sa
munlii: Hdl5uca, Peatra lui Iepure, Bdrnariul, cotndrehrl gi Mdnastirii Neamlului, gi el s-a c5.lugdrit, mai cu toli haidaii
Boampele, pdnd dincoio peste pdtru-Vodd, de turmele qi lui, fhcAnd multe pomeniri cdt a fost in via![' Iar aStdzi
Lamazrdatrile'8lui. $i se pomeneqte cd ciubuc era om de ome- petrece in liniqte iang6 ziduriie man[stirii, Dumnezeu s5-l
nie; fiecare oaspe ce trbgea la odaia lui era primit c' dragh ierte qi s[-l odihneascb intru imp[r6lia cereasc6! Cbci gi. noi
inimh qi ospdtat cu indestutare. $i se dusese vestea in toate ca mAne avem a ne d.uce acolo! Aqa-i cd voi habar n'aveli de
pdrli]e despre bundtatea qi bogalia ,u. ea.ra-qi V;; .i"_u, n toate aceste, de nu v-aq fr spus eu? zise bunicul oftAnd'
tras o datd in gazd[ la ciubuc, qi intrebandul cu cine mai s5. qtie qi bdietul tdu oleac5 de
atdLa amar de bucate, el ar fi rdspuns:
!in6 - Nu-i rdu, mhi $tefane,
,,cu cei srabi de minte carte, nu ntrmaidecdt pentru popie' cum chiteqte Smaranda,
q-i tari de virtute, mdria-ta". Atunci vodl nu
s-a putut .taparri cd qi popia are multe ndcdfale, e greu d.e purtat. $i decAt n-a
de mirare, spuind: ,,Ia, aista-i om, zic qi eu; de_ar fr mutii ca ,'" .ud", mai bine si nu fie. bar cdrtea ili aduce qi oare-
ii
dAnsui in domnia mea, pulini ripsd ar du ce
lara ra nevoii,, $i ""*
care mdngAiere. Eu, sh nu fi qtiut a ceti, de mult aq fi innebu-
l-a bdtut Vodd cu mdna pe umd"r, zicAndu-i: ,,Moqule, sd qtii ci rrit, cAte am avut pe capul meu. Ins6 deschid viefiLe sfinfilor
{e azi inainte eqti omul meu, qi la domnie !i-i deschisl uqa sii vhd atAtea qi atAtea qi zic: ,,Doamne, mult[ rdbdare ai dat
origicAnd".
aleqilor t6i!,,Ale noastre sunt flori la ureche pe langa cele ce
$i de atunci i-a mers la ciubuc numere de omu lui voda, spune in cirli. $-apoi, si fie cineva de tot bou, incd nu este
incAt qi pdnd astdzi un deal, in partea despre plotunul, unde
t;ne. Din chrli culegi mult[ inlelepciune qi, 'la dreptuJ,
era mai mult agezarea lui ciubuc, se cheamd DeaIuI omului. vorbind, ,ro uqii ttrr-ui a'a, o vacd de muls fentru fiecare'
Pe acest deal, Smdrandh, am fugit in vremea zaverei, cu lldietul vdd ch are linere de minte 9i, numai dupi cAt a
m5.-ta, cu tine qi cu frate-tdu Ioan, de frica unei cete de turci,
inv6!at, cAnt5. qi citeqte cAt se poate de bine.
care se bdtuse chiar atunci cu volintirii la secu qi apoi se De aceste qi altele ca aceste a vorbit bunicul David cu
indreptard spre Pipirig; dupd jdfuit. rar pe sord-ta Ioana, de rnama qi cu tata, mai 'toatd noaptea, duminicd spre luni qi
grdbili ce-am fost, o uitasem a'casd, pe prispi, in albiutd. Si luni spre marli; cici la noi mAnea cAnd venea din Pipirig Ia
me-ta, cAnd a dat de copild .e rru-i, a'inceput ,-"fJ" t,Arg s6-qi cumpere cele trebuitoare.
pirul din cap qi a o boci innddugit, zic,And: ,,Vai de"-*i
mine si de iar marli des-dimineald puse tarnilele qi desagii pe- cai qi,
'mine, copila mea, au strdpuns-o turcii!,,
Eu insd m-am suit in vdrful unui brad gi, cum amvilzut cE
legandu-i frumuqel cu c5p6strul: pe cel de aI doile de coada celui
inTeiu, pe cel de-al treiie de coada celui ai doile, pe cel de-al
apucd turcii spre Plotunul, m-am azvdrlit fdri sine pe pdrul
unui cal, am alergat acasd qi, cAnd colo, am gdsit copila lratrule de coada celui aI treile, cum ii leagd muntenii, a zis:
"
- Ei, m5J $tefane gi Smdrdnducd, mai r[mAneli cu shnb-
teafhr6, insd rbsturnatd cu albiula de niqte por.i, care gro_ Itrte, ch eu m-am dusu-m-am. Hai, nepoate' gata eqti?
hqiau imprejurul ei, cAt pe ce sd o rupd. Iai pe ia capdtul zisei, necdjindu-md cu niqte
dlbiulei am gdsit cAteva rubele pr.re de turci, se vede, la - Gata, bunicule, haidem;
costite de porc afumate qi cu niqte cArnali fripli, ce mi-i puse-
capul copilei. Atunci am luat copila qi, de bucurie, nici nu qtiu
se mama dinainte.
cAnd.am ajuns cu dAnsa la mi-ta, in Dealul Omului.
ce mi-am venit pulin in sine, am zis
$i dupd $i, iuAndu-mi rbmas bun de la phrinli' arn purces 'cu
;i'eu in amdrdciune, ca lrunicul spre Pipirig.
I6
lii *r'rr rilr rrrr rlr,;g'r'rrr rlirri'ca!a aceea, de crdpau lemnele! Ilirrrrcrr, apoi ne-a dus pe la profesor qi pe la bisericd, de ne-a
llt rlirr nr*, rlr, Vrrr;rr,,r'i, r:rrrrr treceam puntea peste apa Neam- rnr:hinat pe la icoane, qi pe urmi ne-a ldsat cu sbndtate qi s-a
['lrri, lrrrrrr.rrl rrr lr,rir, cu caii de cbpistru, qi eu tnainte, mi-au rrrl,grs acasd, trimilAndu-ne din cAnd in cAnd cele trebuitoare.
Irrr.r';rl .rrrlr,l,r'lr' ;i ,rn cdzutin ozana cat mi
ti-i beietul! Noroc $i satul Broqtenii fiind imprbgtiat, mai ca toate satele de la
rl'lrrrrri.rrl! ,,fii scroambele'e ieste a voastre j, po.it";-zise el rrrrrnte, nu se ruqina lupul qi ursul a se ardta zitta-meaza-mare
x.r(rrrrrirr-r'ii repede, murat pana la pele qi iirghelat lr6t bine,
t'i'it'i rriiboise'" apa in toate pdrlile; qi iute mi-a scos
;rrin el; o casd ici, sub tihS.raia'n asta, alta dincolo de Bistri!6,
ciubotele din srrb altd tihbraie, md rog, unde i-a venit omului indS-mAn5" sd
picioat'e, cd se fhcuse bocnd".
,,opinca-i bund, sdraca!:ili gede
piciorul hodinit, qi la ger huzureqii cu dansa,,.'$i pana ;i-rl facd. Si Irinuca avea o cocioabd veche de bArne, cu feres-
a'vorbit l,rele cAt palma, acoperitb cu scAnduri, ingrbditb cu r[zlogi'o
aceste, eram qi inv5lit intr-o saricd, ghiloasdr3 de
iaqina, bdgat <lc brad qi aqezat6, chiar sub munt€, P€ malul stAng aI
intr-o desagd pe cal, purces pe drum, 9i frui la pipirig. Ilistrilei, aproape de pod. Irinuca era o femeie nici tAndra, nici
m-avdzuL brunica in ce hai mi aflam, ghemuit in iesiga,
bl .arra
ca un Locmai b[trAnb; avea bdrbat 9i o fath balcdzh"'qi lildie", de-!i
puiu de bogdaproste, c6.t pe ce sd se prbpddeascd plAngAnd. cra fricd sb innoptezi cu ddnsa in cas5. Noroc numai c5 de luni
Inci n-am vdzat aqa femeie, sd prangd ai toate culer era miloasa dimineala qi pbni sAmbdtd seara n-o mai vedeai; se ducea cu
din cale-afar5. carnd de vitd .tn t,atd-sdu in munte, Ia fflcut ferestrea3', qi lucra toatb sip-
pricin5;.qi cand se ducea sdrbdtoarea -err.u in viald, tot din astd
la biserice, uocea toti t[mAna ca un bdrbat pentru nimica toat5: doi oameni cu doi
morlii din linterim, fie rudd, fre str5in, fbrd deosebire. Bunicui boi, Ia vreme de iarnd, abia iqi puteau scoate mbmiliga. Ba la
insd era aqezat Ia mintea rui, iqi cduta de trebi."r mulli se intAmpla de veneau sAmbdt[ noaptea cAte cu un
l5sa pe bunica intr-ale sale, ca .un cap de ferneie ;;;
stiu-"iui
;il;. "^ picior frAnt sau boii stAlcili, qi acesta le era cAqtig pe dea-
- Oiu, Doamne, Davide, cum nu te mai astAmperiide ce_ai t"tS"rouua
scos bdietul din casd pe vrernea asta?
de pe malul stAng aI Bistrilei, bdrbatul, fata 9i
- Ca sd te mieri tu, Nastasie, zise bunicul, scolAnd o pele de
porc sdlbatic din cdmard qi croind cate-o pdreche
boii din pidure, un lap qi doub capre slabe qi rAioase, ce
de opirrci pen- dormeau pururea in tindd, era toatd averea lrinuc6-i. Dar qi
tru Dumitm qi pentru miSre; apoi le_a ingruzit^ f.rmos'qi a p"tre_ asta-i o u-J"t", cAnd omul e sdndtos. insh ce md priveqte? Mai
cut cAte-o pdreche de ald neagri de pdr de cal prin cele
noli1eru. bine sd ne chutdm de ale noastre.
Si.a fueia zi dupd asta, de.rdr_.r" schimburi si cdte doud ia qcoal[;
pdrechi de obiele'6 de suman" arb, ne-am incdllai ,Noi, cum a plecat bunicul, a doua zi ne-am dus
cu opincile qi vdzAnd profesorul cd purt[m plete, a poruncit unuia dintre
biniqor qi, sdrutAnd mAna bunicai; am luat-o prin Boboieqti, qcolari s[ ne tund6. CAnd am auziL noi una ca asta, am
iar cu bunicul, qi cu Dumitru, fratele mamei cei mai mic, qi inceput a plAnge ar zece rAnduri de lacrimi -si a ne ruga de
suind pe ia fundul ,Hdtducii, am ajuns dupd un terzlu in toli dumndzeii sd nu ne sluleascd' Dar !i-ai g[sit; profesorul
Fdrcaga unde ne-a fost qi masulrs, impreund cu pdrintele
a stat IAngH noi, pdnd ce ne-a tuns chiiug. Apoi ne-a pus in
Dumitru de ia PArdul CArjei care avea o gu$e ta gat cat o rAnd cu ceilalli qcolari qi np-a dat de invSlat, dupb puterea
plosci de cele mari qi garaia dintr-insa ca dinlr-un
ciripoiu, de noastr6, intre una-alta, qi ,,Ingerul a strigat", pe dinafar5'
n-am putut inchide ochii de rdul sdu mai toatd noapiea.
era vinovat bietul preot, qi, dupd cum spunea el, e _ui,a"
Nu $i am dus-o noi aga p5"nh pe Ia Mezii-Paresii3'. $i unde nu ne
a" trezimintr-o bund dimineath plini ciucur" de rAie cbpreascb do
cei ce au gu$a in cap decAt de cei ce o poartd pe dinafard...
la caprele Irinucbil Ei, ei! ce-i de fbcut?'dasc5-lul nu ne mai
^ A douq
CArjei
zr am purces din Fdrcaqa pe la Borca spre pAriul
qi CotArgaq, p6nd ce am ajuns qi la Brost"rrl. Sl
primea in qcoal[, Irinuca nu ne putea vindeca, pe bunicu n-avd
dupd cine-l inqtiinla, merindele erau pe sf6rqite, rdu de noi!
ce ne-a aqezat bunicul in gazd6, cu toatd cheituiala , Nu $tiu cum se intArnpl[, cd-, aproape de Bunavestire, unde
rui, la una
- StrAnge rhpede ce mai ai, pdnd nu'vine baba, qi hai sd
fugim cu pluta ceea la frate-meu Vasile, in Borca, zise
Dumitru, caci plutele incepuse a umbla.
Inqfdcim noi te mieri ce mai aveam, ne ducem degrabd la
plutd, qi plutaqii, de cuvAnt, qi pornesc. Ce-a fi zis lrinuca, in
urma noastrd, ce n-a ft zis, nu qtiu; dar qtiu atdla cd eram cu
gheala-n spate, de,fric5, p5,n-am ajuns Ia Borca, unde ne-a
fost qi masul. Iar a doua 2i, in duminica de Florii, des-
dimineald am plecat din Borca pe Plaiul-Bdtrdn, impreund
cu doi pl6iesi3! cdl6ri, spre Pipirig. Era o zi frumoasi in
duminica aceea, qi pldiesii spuneau ch n-au mai apucat aqa
prim5vard devreme de cAnd is ei.
Eu cu Dumitru insd o duceam intr-un cAntec, strAngAnd
viorele qi toporagi de pe lAng5 plaiu, qi mergeam tot zburdAnd
qi hArjonindu-ne, de parcd nu eram noi rAioqii din Broqteni,
care fdcusem atAta bucurie Ia casa lrinucdi. $i mergAnd noi
tot aqa, cam pe Ia amrazb,, deodati s-a schimbat vremea cea
frumoasd intr-o vijelie cumplitS", sH rdstoarne brazii la
pdmAnt, nu altdceva! Pesemne baba Dochia nu-qi lepidase
nu dd o c61dur5 ca aceea, qi se topeqte om6tul, qi curg pArdiele, toate coioacele. incepe a bura, apoi o intoarce in lapovild, pe
qi se umfld Bistrila din mal in mal, de cAt pe ce si ieie casa urm[ o d5 in frig qi ninsoare cumsecade qi, intr-un buc'n, ne
Irinucdi. Qi noi, pe c5lduriie ce1e, ne ungeam cu leqie tulbure, astupd drumul de nu qtiai incotro sb inergi. $i tot ninsoare qi
gedeam afarb la soare cu pelea goald, pdnd se usca cenuqa pe pAcI6 pbnd in pdmAnt, de nu se vedea om pe om albture fiind.
noi, qi apoi ne bdgam in Bistrila de ne scildam. Asa ne
inv[lase o bab[ sd facem, ca si ne treacd de rdie. Ve puteli - Ag[-i ch s-a diochet vremea? zise unul dintre plSieqi
oftAnd. Mh mieram eu sd fi mAncat lupul iarna asta aqa de in
inchipui ce vra sh zicd a te scdlda in Bistrila, la Broqteni, de pripd. De pe Ia lnldrcdtori am prdpddit drumul. De acum s-o
doua ori pe zi, tocmai in postul cel marel $i nici tu junghiu,
nici tu friguri, nici altd boald nu s-a lipit de noi, dai nici de ludm de-a chioara, qi unde ne-a fi scris, acolo vom ieqi.
rAie n-am scdpat. Vorba ceea: ,,Se line ca r6.ia de om,,. - I-auzili glasul unui cucog, zise celalalt pldieq. Haideli sd
Intr-o zi, fiind Irinuca dusd in sat qi avdnd obiceiu a sedd apucdm intr-acolo qi poate sd ieqim in sat undeva.
uitat5., ca fata vbtdmanului36, noi n-avem ce lucra? Ne suim pe $i ne coborAm noi, qi ne tot cobordm, cu mare greutate, pe
munte, ia deal de casa ei, cAte c-o bucatd de rdzlog in mAnd, gi niqte povArniquri primejdioase, qi ne incurcdm printre
cum curgeau pArdiele grozav, mai ales unul alb cim ii laptele, ciritei'o de brad, qi caii lunecau qi se duceau de-a rbstdgolul,
ne pune dracul de urnim o stAnc6 din locul ei, care era nlmai qi eu cu Dumitru mergeam zgribuiili qi plAngeam in pumni
in!inat6", qi irnde nu porneqte stAnca la vale, sdltAnd tot mai sus de frig; qi plbieqii numai icneau qi-gi muqcau birzele de necaz;
de un stat de om; ;i tiece prin gardul qi prin tinda Irinucdi, pe gi omdtul se pusese pe une locuri pdn6la brAu, qi incepuse a
la capre, qi se duce drept in Bistrild, de clocotea apa! Asta era in innopta cAnd am ajuns intr-o infund[turb de munli, unde se
sAmbdta ltiLazdr, pe ia amiazi.Ei, ei! ce-i de fbcut? Gardul gi auzea rdsunAnd glasul unui lArduaq ce venea, ca qi noi, din
casa femeii ddrAmate 1a pdmAnt, o caprd ruptd in bucdli, nu-i deal in vale, pr5.vdlindu-se de cele stAnci fdrd voinla sa...
lucru de pagi. Uitasem acum qi rAie qi tot de spaimd.
2l
Numai atdta, cd eI a trecut mai departe in drurn:ul sdu, iar
noi am stat pe loc qi am pus-o de mdmdligh, fhrh apd.
- Ei, md bbieli, ia amr) trageli 1a aghioasen', zise un pldieq,
scdpdrAnd qi dAnd foc.unui brad.
', d-ffii
- Ce !i-i scris, in frrinte !i-i pus;. chef qi voie bun5, zise
celalalt scoldnd o hrinc6n'inghelati din desagi, pArpdiind-o
pe jdratic qi dAndu-ne gi noud cAte-o harchin6'3.
ruN",f Fi\
$i aga luneca hrinca aceea de uqor pe gdt, parc1 era unsd. 'x/
cu unt! Dupd ce ne-am pus bine-rdu gura ia cale, ne-am co- ''l -.:"
vrigit imprejurul focuiui; !i deasupra ninsoare, dedesubt
udeal6; pe-o parte inghelai, pe una te frigeai, ca la vremea gi
locuJ acela. $i tot chinuindu-ne aqa, era sd ne pascd ait pdcat;
cAt pe ce sd ne toropeascd bradul aprins, de nu bbga de samd
unul dintre pl6ieqi. Pesemne bldstdmul Irinucii ne ajunsese.
In sfArqit, se face ziud qi, dupd ce ne spdlbm cu omdt qi ne
inchindm dupd obiceiul creqtinesc, apoi pornim cu pldieqii la
' deai, pe unde ne coborAsem. Ninsoarea mai incetase, qi dup5
multb trudd am gdsit drumul; qi hai, hai! hai, hai! cdtri sard
am ajuns Ia bunicul David in Pipirig. $i cAnd ne-a vd.zut irqa de bine, cdci toate fetele din sat, viind la bisericd qi unele
bunica,,de bucurie a qi tras un bocit.
din ele fiind mai drbcoase, cum au dat cu ochii de mine, le-a
- David al rneu are de gAnd sd mi bage de vie in mormAnt, bufnit rdsul, qi au inceput a-mt zice ,,Tunsul felegunsul'u,
cu apucdturile lui, cum vdd eu. Inca ce rand-i pe dAngii, sdr-
l,unsul felegunsul, cAnii dup5. ddnsul!". -
manii bdieti! Cum i-a mancat rAia prin str[ini, mititeiil
$i dupd ce ne-a ciinat qi ne-a plAns bunica, duph obiceiul
ei, qi dup[ ce ne-a dat demAncare tot ce avea mai bun si ne-a
indopat.bine, degrabd s-a dus in cbmarS, a scos qn ulcior cu
dohotnn de mesteacS.n,'ne-a uns peste tot trupul din creqtet
, NOTE
pdnd in tblpi qi apoi ne-a culcat pe cuptior la cildur5. $i lot 1 Vatald - organ mobil al rhzboiului de iesut, care susline spata qi permite diri
.jarea suveicii prin rost, mentinerea paralelS a firelor de urzeald qi indeshrea firului
aqa ne-a uns de c6te doud-trei ori pe zi cu noapte, pdn[ ce in (le bataturd.
Vinerea-Saci ne-am trezit vindeca\i laft6. Dar pdnd atunci a 2 Holtei - bdrbat necasdLorit.
3 A pune pravili - a stabili o reguld.
venit $i veSte de la Broqteni despre stricdciunea ce fdcusem, qi 4 A face pocinog - a inaugura.
5 Tant - tont.
bunicul, f5.rd vorbd, a mul{umit pe Irinuca cu patru galbeni.
Apoi, in SAmbdta Paqtilor, m-a trimis ia pbrinli acasd in 7 Hojmaldu - om solid, inalt gi prost.
A cihdi (chih6i) - a plictisi pe cineva, insistAnd cu vorba pe lAngh el.
8
Humuleqti. $i in ziua de Paqti am tras un,,Ingerul a strigat" I Zodier - cititor in stele care prezice soarla cuiva, interpretAnd in mod mistic
la bisericd, de au rimas toli oamenii cu gurile chscate la zodia in care acesta s-a ndscut.
10 Cdrturdreasd - femeie care se indeletnicegte cu cititul in cdrti qi in bobi.
mine. $i mamei ii venea sd md inghiti de bucurie. $i pdrin- 11 Ahotnic - pasionat dupd cineva sau ceva.
tele Ioan m-a pus la masd cu ddnsul, qi Smhrdndila a ciocnit 12 COndcirrie - oratie de nunti.
13 Glagore - minte, pricepere.
o mullime de ou6 rogii cu mine. gi bucurie peste bucurie 14 Tigoare * fiin{d leneqd, puturoasb, om de nimic.
venea pe capul meu. Iar Ia invierea a doua nu mi-a mai mers 15 Cobdit om care nu este bun de nimic, mocdit.
-
)1
22
16 Lainic - om care umblA firi rost, haimana.
17 Cimotie - rud5.
18 TamazlAc - totalitatea vitelor care apartin unui proprietar-
19 Scroambi
rzate,
- cizma grosoland sau nepotrivitd pe picior; incdltdminte foarte II
20 Aniboi - a inunda, a potopi, a se revirsa.
21 Bocnd - tare inghelat.
22 Sarici - manta t6rdneascd lungd, lesutd din fire groase de lAnd.
Nu qtiu allii cum sunt, dar eu, cend md gAndesc ia loc'ul
23 Ghitos - mii.os. r)aqterii mele, la casa pdrinteascd din Humuleqti, la stAlpul hor-
24 A ingrirzi - a da pielii (de porc) ude forma opincii. nului unde lega r,nama o qfard cu motocei'la capdt, de crbpau
25 Nojitd - fiecare dintre gdurile opincii prin care se petrece cureluqa sau qiretul
cu care se leagd opincile de picior. rnAtelg jucAndu-se cu ei, ia prichiciul vetrei cel humuit, de care
26 Obial5 * bucatb de pAnz6 sau postav cu care tdranii iEi infigoard laba picioru-
lui in 1oc de ciorap. rnd lineam cAnd incepusem a merge copecel, la cuptiorul pe care
27 Suman - tesdturd groasi de lAni lucratd in cas6. rne ascundeam, cend ne jucam noi bdielii de-a mijoarca2, qi la alte
28 Mas - popas (peste noapte).
29 Tihdraie - 1oc povArnit, pleguv sau acoperit cu copaci pe coasta unui munte. .jocuri gi jucdrii pline de hazul qi farmecul copiliresc, parce-mi
30 Rdzlog - despicdturd lungd din trurrchiul unui copac, folositd la facerea unui gard. salte Si acuma inima de bucurie! $i, Doamne, frumos era pe
3I BaIcdz - urAt, slut, pocit.
32 LdIA.u - neglijent, neingrijit imbrEcat. irtunci, cdci qi pdrinlii, qi fraljj, gi surorile imi erau sdnbtogi, qi
33 Ferestrea - cherestea. (:rrsa ni era indestulatd, qi copiii pi copilele megieqiior erau de-a
34 Mezii-PAresii (sau pdresimi) -,mijlocul postului dinaintea Pagtilor.
35 (PIin) ciucur - (incdrcat) pAnd la refuz. l)ururea in petrecere cu noi, qi toate imi mergeau dupd plac,
36 Vitdman - pe wemuri, ajutor de primar la tard; care se ocupa in special de
incasarea dirilor.
tiird ieac de supdrare, de parcd era toate lumea a.mea!
37 Intinat - slab sprijinit, incAt e gata sd cadd. Si eu eram vesel ca vremea cea bund qi sturlubatic3 qi
38 flAieg - lbran care locuiegte La munte. ('opileros ca vAntul in tulburarea sa.
39 Intr-un buc (loc. adv.) - imediat, intr-o clipd.
40 Cirilei - tufe. Si mama, cate era vestitd pentru nadrdvdniile sale, imi
41 A trage ia aghioase (expr.) - a dormi, a sfordi.
42 Hrtnch - felie de m[mdligd, de obicei prnjitd pe jbratic. z,icea cu zdmbet uneori, cand incepea a se ivi soarele dintre
43 Harchina - bucatA. nouri dupe o ploaie indelungatd,: ,,Iegi, copiie cu perul bdlan,
44 Dohot - lichid uleios folosit Ia ungerea osiilor carului gi cbrufei; pdcurd pen-
tru uns osiile. ;rlard qi rAde la soare, doar s-a indrepta vremea('. $i vremea
45 Feleguns - zdrenliros. r;c indrepta dupd rAsul meu...
Stia, vezi bine, soarele cu cine are de-a face, cd"ci eram
li'<:iorui mamei, care qi ea cu adevhrat stia a face multe gi mari
rninun6!ii; alunga norii cei negri de pe deasupra satului nos-
lnL qi abdtea grindina in alte pdrli, infrgAnd toporul in
lrirnAnt, afarb., dinaintea uqii; inchega apa numai cu doue
1ri<:ioare de vacd"n, de se crucea lumea de mirare; bdtea
prrrnAntul sau peretele sau vreun lemn, de care md phleam la
, rr1r, la mdnd. sau la picior, zicdnd:,,Na, na!" qi indatd-mi tre-
,','rr durerea... CAnd vuia in sobh ticiunele aprins, care se zice
r';i lirce a vent qi vremea rea, sau cAnd liuia tbciunele, despre
{':u'o se zice cd te vorbegte cineva de rdu, mama il mustra
;rcolr), in vatra focului, qi-t Uuchisas cu clestele, sE se mai
1rol,oleasc5. duqmanul. $i mai mult decAt atAta: oleacd ce nu-i
\'(,noc.I mamei la socoteaid chutdtura mea, indatd pregetea, cu
rl.rictul imbdiat, pulind tini din colbul adunat pe opsasul6
rrrcirltirrii; ori mai in grabd iua funingend de la gura sobei,

25
zicAnd: ,,Cum nu se dioache cdlcAiul sau gura sobei, aqa sA nu rrr slrate pe intuneric. $i el, cAt era de ostenit, ne prindea c6te
mi se dioache copildqul!" qi-mi ficea apoi cAte un benchi' prr,Lrnul, ca la baba-oarba, ne rddica in grindS, zicAnd: ,,TAta
boghet'in frunte, ca sd nu-qi'prdpideascb odorul!... $i altele rrrirrel" qi ne sdruta mereu pe fiecare. Iar dupd ce se aprindea
multe incd fbcea. opnitul gi tata se punea sd mAndnce, noi scoteam ?qAlele de
Aqa era ma.ma pe wemea copilSriei mele, plini d.e minu- prrn ocnile'ggi cotru!6'o qi le floc5.iam" qi le gmotream" dinain-
nalii, pe cAt mi-aduc aminte; qi-mi aduc bine aminte, chci l,cir lui, de Ie mergea colbul", qi nu puteau scbpa bietele mAle
bralele ei m-au legdnat, cAnd ii sugeam \d\a cea dulce qi mi rlirr mAnile noastrg, pAnd ce nu ne zgdriau qi ne stupeau ca pe
alintam la sAnu-i gAngurind qi uitdndu-md in ochii ei cu drag! troi.
$i sAnge din s6ngele ei qi carne din carnea ei am imprumutat; - incd te uiti la ei, bdrbale - ztceamama - qi Ii dai paidie'n!
qi a vorbi de Ia dAnsa am inv6!at. Iar inlelepciunea de la rrqii-i?... Ha, ha! bine v-au mai fbcut, pughibale's spurcate ce
Dumnezeu, cAnd vine vremea de a pricepe omul ce-i bine qi ce-i srrnteli! Cd nici o lighioaie nu se poate aciua'6 pe lAng5. cas5.
rdu. rlrr rdul vostrir. Iaca, dacd nu v-am s5"celat17 astdzi, faceli otro-
Dar vremea trecea cu amigeie qi eu creqteam pe nesimlite, lol'' prin cele mAle qi dali la om ca cAnii prin b5"!. Ara! d-apoi
qi tot alte gAnduri imi zburau prin cap qi alte plSceri mi se rrvcli Ia qtiin!5 cb v5. prea intreceli cu dediochiul. Acug ieu
deqteptau in suflet, qi in loc de inleiepciune, m5' fdceam tot mai viri:ga din coardd gi v[ croiesc de vd merg peticile.
neastAmpirat gi dorul meu era acum nem5.rginit; chci sprinlar * Ia las6-i qi tu, mdi nevasth, las6-i, ci se bucurb de
gi inqhlbtor este gAndul omului, pe ale ciruia aripi te poartb vcnirea mea, zicea tata, dAndir-ne hu!a. Ce le pas5: lemne lao
dorul necontenit qi nu te las6 in pace, pAnb ce intri in l,r'r:nchile sunt; sl5nind qi fdind in pod este deavolna'};brdnzb.
mormAnt! rrr putin5, aseminea; curechi" in poloboc, slava Domnului!
- i"ra de omul care se ia pe gAnduri! Uite cum te trage Ntrmai de-ar fi sdnd.toqi sd mAnAnce qi sb se joace acum, cAt
pe furiq"ui
apa la adAnc, qi din veselia cea mai mare cazi deo- rs mititei, cd le-a trece lor zburddciunea, cAnd or fi mai mari
datd in uricioasa intristare. iri i-or lua grijiie inainte; nu te teme, ci n-or scbpa de asta.
Hai mai bine despre copilS"rie sd povestim, cdci ea singur5 $-apoi nu qtii.cS.este o vorbd: Dacd-i copil, sh se joace; dacd-i
este veseli qi nevinovate. $i, drept vorbind, acesta-i adevbrul' crr[, sh trag6.; gi dacd-i pope, sh ceteascd...
Ce-i pasd copilului, cAnd mama qi tata se gAndesc Ia nea- * Tie, omule - zise mama - aqa \i-i a zice, cd nu qezi cu .
junsurill vielii,Ia ce poate sd le aducd zina de mAne, sau c5-i <lingii in casd toat6. zirtlica, s6-!i scoati peri albi, mAnca-i-ar
fr[mAnt[ aite gAnduri pline de ingrijire. Copiiul incdlecat pe lriimAntul s5-i mdnAnce, Do'amne iartd-md! De-ar mai veni
bilul s5.u gAndeqte cd se afli cdlare pe un cal de cei mai vrrra s5. se mai joace qi pe afard, ci m-am sdturat de ei ca de
stra;nici, pe care aleargd cu voie bund, qi-l bate cu biciul, qi-l rnere p6durefe. cdte dr5c5rii ie vin in cap, toate Ie fac. CAnd
struneqte cu tot dinadinsul, qi rbcneqte la el din toatd inima, u)cepe a toca la biseric5, Zahet al tdu cel cuminte fuga qi eI
de-!i ie auzul; qi de cade jos,-crede cd l-a trAntit calul, qi pe irfari qi incepe a toca in stative", de pArAie pirelii casei qi
be! iqi descarcb mdnia in toath puterea cuvAntului... tlrrduie fereqtile. Iar stropgitpl" de Ion, cu talanca de la oi, cu
Aqa eram eu 1a vArsta cea fericit5, qi aqa cred ch au fost rleqtele qi cu vdtraiul, face o hodorogeaid qi un tdrdboi, de-!i
toli copiii, de cAnd ii lumea asta qi pimAntul, mdcar sb' zicb" io auzul; apoi iqi pun cAte-o !oal6 in spate qi cdte-un coif de
ctne ce-a ztce. lrArtie in cap qi cAntd ;,aliluiia qi Doamne miiuieqte, popa
CAnd mama nu mai putea de obositd qi se ISsa cAte oleacd lrrinde peqte", de te scot din cas6. $i asta in toate zilele de
ziua s[ se hodineasc5, noi bdielii tocmai atunci ridicam casa r:iite doud-trei ori, de-!i vine cdteodatd sd-i coqeqti'n in bdtaie,
in slavi. CAnd venea tata de la pddure din Dumesnicu, rlac-ai sta sd te potrivegti lor.
inghelat de frig qi plin de promoroacS", noi il spdriam sdrindu-i * ... 'Poi dd, mdi femeie, tot eqti tu bisericoas5., de s-a dus
fiumos, eu incilecam pe porc deasupra paielor qi fdceam un
vestea; incaltea t-au facut qi bhietii bisericd aici pe loc' dupd chef de mii de lei, gtiind cd mie are sd-mi deie coada porcului
cheful tbu, mdcar cd-!i intr5. biserica in cas5, de departe s-o frig qi beqica s-o umplu cu grdunle, s-o umflu qi s-o zurb.-
ce-i... De-amu punefi-vd pe fdcut privigheri de toati noaptea iesc dupd ce s-a usca; q-apoi vai de urechile mamei pAnd ce nu
qi parascdvenii" cAte v5. place, mai biieli, dacd vi-i voia sd i1d rni-o spdrgea de cap.
deie mh-ta in toate zlIeLe numai colaci de cei ungi cu miere de $i sd nu-mi uit cuvdntul! Odatd, Ia SfAntul Vasile, ne prin-
IaPalrrzeci de sfinli qi colivi cu miez de nuc[. <lem noi vro cAliva b5ieli din sat sd ne ducem cu plugul, c6ci
* Ei, apoi! minte ai, omule? Mh mieram eu, de ce-s ei aqa cram qi eu mdriqor acum, din pdcate. $i in ajunul SfAntuiui
de cuminli, mititeii; cd tu le dai nas qi le lii hangul'u' Ia Vasile toat6 ziua am stat de capul tatei s6-mi facd qi mie un
priveqte-i cum stau toli treji qi se uitd in ochii noqtri, parcb lruhaiu', ori de nu, batdrsa un harapnic.
au de gAnd si ne zugr[veasc5. Ian s6-i fi sculat la treab6' - Doamne, ce harapnic !-oi da eu, zise tata de la o vreme.
q-apoi se-i vezi cum se codesc, se dramboiesc" qi se sclifosesc, N-ai ce mAnca Ia casa mea? Vrei sb te buqascd cei nandralii3s
zise mama. Hai! la culcat, biieli, ci trecea noaptea; vbud ce lrrin omdt? Acuq te descal!!
vd pasb, cAnd aveli de mAncare sub nas! VdzAnd eu ci mi-am aprins paie-n cap cu asta, am
$i dupd ce ne culcam cu tolii, noi baielii, ca bdielii, ne lt,erpelit-o de-acas[ numai cu beqica cea de porc, nu cumva
Iuam la hArjdand qi nu puteam adormi de incuri'*, pAnd ce era sii-mi ieie tata ciubotele qi sd rbmAn de ruqine inaintea
rlevoit5 biata mamd s5 ne fac5" musai cAte-un qurub-douh lovardqilor. $l nu qtiu cum s-a intAmpiat, ch nici unul dintre
uprin cap, qi sb ne deie cAteva tapangele'n la spinare. $i tata, I,ovardqi n-avea clopot. .Talanca mea era acasb-, dar md
idturAndu-se cdteodati de aidta hil5gie, zicea mamei: prrteam duce s-o ieu? ln sfdrqit, facem noi ce facem si
- Ei taci, taci! ajungd-li de-amu, herghelie! $tiu c[ doar sr:lipuim'u de cole o coas5. rupti, de ici o cArceie de tAnjali,
nu-s babe, si chiroteascd'o din picioare! rruri un vdtrar cu belciug, mai beqica cea de porc a mea, qi pe
lnsi mama ne mai da atunci cAteva pe deasupra qi mai rlrrpd toac5, qi pornim pe la case. $-o ludm noi de Ia popa
indesate, zicAnd: ( )slobanu, tocmai din capul satului din sus,
cu gAnd sd
- Na-v[ de cheltuiald, ghiavoli ce sunteli! Nici noaptea sh rrrnbldm tot satul... CAnd colo, popa tdia lemne la trunchi si
nu md pot hodini de incotele voastre? ('urn a vdzut cd ne aqezdm la fereastd qi ne pregdtim de urat,
. $i numai aqa se putea iiniqti biata mamd de rbul nostru, ;r inceput a ne trage cdteva naqteri indesate qi a zice:
biat[ s5 fie de pacate! $-apoi socotili cb se mantuia numai cu - De-abia s-au culcat gdinile, gi voi ali _si inceput? Ia stali
atdla? J-ai gisit! A doua zi des-diminealb Ie incepeam di.n olc:lc5, blEstimafilor, sd vd dau eu!
cap[t. $i iar lua mama ninaqa din coardd qi iar ne jnip[ia", Noi, atunci, am qparlit-o la fug5. Iar el zvdrrt cu o scurth-
dar noi parcd bindiseam" de asta?'.. Vorba ceea: lrn'ii in urma noastr6, cdci era un om hursuz qi pAcliqit3'popu
t )slobanu. $i din spaima ceea. am fugit noi mai jumdtate de
Pielea rea qi rd"Pdnoasd rrl, inapoi, fdrd sd avem cAnd ii zice popii:
Ori o bate. ori o lasa-
Drelett pe podele
$i cAte nu ne venea in cap, qi cAte nu f[ceam cu vArf qi
$i bureti pe pdreli;
indesat, mi-aduc aminte, de parc5. acum mi se intAmplb' CAte pene pe cucogi
Mai pas5. de line minte toate ceie qi acum aqa, dacd te Atatia copii burduh oqi'n,
slujeqte capul, bade Ioane!
La Cr5.ciun, cAnd tdia laLa porcul, qi-l pArlea qi-l op[rea, ,'rnrr obiqnuiesc a zice plugarii pe la casele ce nu-i primesc.
si-l invalea iute cu paie de-1 indduqea, ca si se poatb rade mai
28
Mei, aI dracului venetic qi ceapcA#o de pop6! zicem noi, clri;leags'. $i cAnd cduta mama sd smAntAneasc5" oalele,
dupi ce ne adundm cu toli la un 1oc, inghelati de frig qi )inriinlenegte, Smdrandh, dach aj ce...
spariefi! cat pe ce era s[ ne ologeasc[ boaitaa' cea indr5citb, -- Poate c-au luat strigoaicele mana de la vaci53, mimuchi,

vede-l-am dus pe nds[lie" ia biserica SfAntului Dumitru de sub ziccam eu, qezAnd incinchit5n'gi cu limba scoas-afard dinain-
cetate, uncle slujegte; curat Ucigd-l-crucea i-a coldcit'3 sd vie qi I,r'rr mamei, jos lAngd oale.
s6-qi fach budihacea casdla noi in sat. Fereasch Dumnezeu sb * Doamne, prinde-l-voi strigoiul cela odatd la oala cu
fie preolii noqtri aqa, cd nu te-ai mai infrupta cu nimica de la srrrintAnd - zicea mama, uitdndu-se lung la mine - q-apoi
bisericS, in vecii vecilor! $i pAn[J mai menimn' noi pe popb, l;rs'! Ndnaga din grindd are s5-i qtie de qtire, de nu 1-or putea
pAn6-l mai boscorodim, pAn[ una-alta, amurgeqte bine. st'oate din mAna mea tot neamul strigoilor qi al strigoaicelor
-Ei, amu, ce-i de fb'cut? Hai si intrhm, ici in ograda asta rlirr lume... Se bunoagte ei strigoiul care am6ncat smAntAna,
- zise Zaharia lui GAtian - ci ne trecem,vremea stAnd in rlc pe limb5.... UrAt mi-a fost in viala mea omul viciean qi
mijlocul drumului. lirrgdu, drept s6-!i spun, dragul mamei. $i sd qtii de la'mine
$i intrim noi Ia Vasile Anilei qi ne aqezhm Ia fereastrfl lri l)umnezeu n-ajutd celui ce umbld cu furtugag, fre lucru de
duph obiceiu. Dar parch naiba vrdjegte: cela nu sund coasa' lrrrrtat, fie de-a mAncdrii, fie ori de ce-a fr.
cd i-i frig; celuia cd-i inghea!5 rhAnile pe cArceie; vbru-meu ,,Ei apoi! unde-o plesneqte mama qi unde crap6", zic eu in
Ion Mogorogea, cu vitrarul subsuoarh, se punea de pricinS" llrindul meu, cd doar tot nu eram aqa de prost pAnh acolo, sd
cb nu urd, qi numa-li cr[pa inima-n tine de nb'cazt trrr pricep atdla lucru..
mhi Chiriece - zic eu lui Gpian - qi noi, mdi
- Uri tu, prufnim D-apoi cu moq Chiorpec ciubotariul, megiegul nostru, ce
Zaharie, s6 din gur[ ca buhaiul; iar igtialalli sn rrir<::rz aveam! Ba adici, drept vorbind, el avea ndcaz cr rnine,
t"'uTul?;q1?1."n"*. cirr:i una-dou5, md duceam la om qi-l tot sucdleam5s sd-mi deie
$i ce sr vezi? Unde nu se ie hapsina de lrrrcle ca si-mi fac bici. $i cele mai de multe'ori giseam pe
nevasta lui Vasile Anilei cu cociorva'd aprinsd dup5" noi, cbci nros Chiorpec rdbuind5u ciubotele cu dohot de cel bun, care face
tocrnai atunci Lrdgea focul si deie colacii in cuptior. piolea moale cum ii bumbacul. $i dacd vedea omui qi vedea ch
rru se poate descotorosi de mine cu vorbe, mh lua frumusel de
- Yai, aprinde-v-ar focul, sd vd aprindd, zise ea, burzuluithn'
g1ozav; dar cum se cheamd asta? in obrazul cui v-a inv6!at! lriirbie cu mAna stAng6, iar cu cea dreapt[ muia felegtioculu? in
Atunci noi, la fug[, bdieli, mai ditai decAt la popa Hl,r'achina cu dohot qi-mi trd,gea un pui de rdbuialS ca aceea pe
O$lobanu. l;r [rot, de-i bufnea rAsul pe to{i ucenicii din ciubotbrie. $i cAnd
zicern noi, oprindu-ne rrrri da drumul, mh duceam tot intr-o fugd acash la mama,
- Dar bun pocinog a mai fost q-aista,
in rdscrucile drumului din mijlocul satului, aproape de bise- lrlrrngAnd gi stupind in dreapta si-n stAnga.
ric6. incd una-doud de-4iestea, qi ne scot oamenii din sat afarb.,.. - Uite, mamd, Chiorpecul dracului, ce mi-a fdcut !...
-* Doamne, parc[ l-am inv5lat eu, ziceamama cu.pirere de
ca pe niqte l[ieqi. Mai bine sh mergem la cu]care. $i dupd ce ne
arvonimn* noi gi pe la anul, cu jurdmAnt sb umbldm tot impre- lrirre ; am s5-l cinstesc, zhtt aqa, cAnd l-oi intAlni , ch qezi lipcd"ut
un5, ne-am desphrlit unul de altul, ribigili de frig qi hbmisili rrrrde te duci qi scoli'sufletu1 din om cu obrdzniciile tale,
de foame; qi hai frecare la casa cui ne are, cb' mai bine-i pare. rr;trrnic ce eqti!
$i iaca aqa'ne-a fost umbtarea cu plugul in anul acela. Dacb, auzeam aqa, m5. sp5lam biniqor pe Ia gura qi-mi cdutam
D-apoi cu smAntAnitul oalelor ce calamhndrosae fdceamll rlr, rrevoie... $i cum uitam ciuda, fuga iar la moq Chiorpec.dupi
CAnd punea mama .laptele la prins, eu, fie post, fre lrrruile. $i el, cAnd md vedea intrAnd pe uq6, imi zicea cu chef:
cAglegiuo, de pe-a doua zi si incepeam a linchit' groqciorul de - He, he! bine-ai venit nepurceleu'! $i iar md rbbuia,
pe deasupra oalelor; qi tot aqa in toate 2ilele, pAnb ce dam de lircrindu-rnd de r6s; qi eu iar fugeam acasd plAngAnd, stupind qi

30 3l
bLdstdmAndu-l. $i mama avea un chin cu mine din pricina :rilcam si fac ce-oi face mai degrab[, iaca mdtuqa Mdrioara
asta.. c o jordie in mAnd, Ia tulpina cireqului!..
.

- Of1 de-ar veni iarna, sh te mai dau odatd la gcoald unde- - Dar bine, ghiavole, aici !i-i scdldatul? zise ea, cu ochii
va - zicea mama - gi sd cer dascEluiui s5-mi deie numai lrolbali la mine. Scoboar5-te jos, tblharule, cd te-oi invhta eu!
pielea qi ciolanele de pe tine. Dar cum sd te cobori, cdcijos era prlpidenie! Dacd vefle ea
rii vede cd nu md dau, zvdrr! de vro douh-trei ori cu bulgdri in
Odatb, vara, pe aproape de Moqi, mi furiqez din casi qi mi
duc, ziua miari-mir", iu moq Vasile, fratele tatei cel mai st
mare, sd fur niqte cireqe; cd,ci numdi la dAnsul qi inc6.la vro
doud locuri din sat era cAte-un cireq vdratec care se cocoa.:
pblea de Duminica Mare. $i md chitesc eu in mine, cum s-o
dau ca sd nu md prindS. Intru mai intAi in casa omului qi m5
fac a cere pe Ion, sd ne ducem Ia scbldat.
- Nu-i acasd. Ion, zice mhtuqa Mdrioara; s-a dus cu
moqu-tdu Vasile sub Cetate, la o chiuduo din Condreni, s-adu-
ch niqte sumani.
Cbci trebuie s[ vd spun c5 Ia Humule;ti torc gi fetele qi
bdietii, qj. femeile qi bhrbalii; qi se fac multe giguri de
sumaniu', qi l6iu' qi de noatenu" care se vAnd qi pinurS.un qi
cusute; qi acolo, pe loc, la negustori armeni - venili inadins
din alte tArguri: Focqani, Bacdu, Roman, TArgu Frumos 9i de
pe aiurea, precum qi pe la iarmaroace in.toate pbrlile. Cu
asta se hrdnesc mai mult humuleqtenrr, tbzb"qi fird pdmAn-
turi, gi cu negustoria din picioare: vite, cai, porci, ot,btdnz6,
16n5., oloi, sare qi fiind de pS.puqoi; sumane: mari, genun-
chereuu qi sdrdace66, ilari, berneviciut, c[meqoaie, Idicere qi rnine, dar nu mb chiteqteu3,. Apoi incepe a se aburca'o pe cireg
scorluri inflorite; qtergare de borangic alese qi alte lucruri, ce ll sus, zicAnd:
Ie duceau lunea in tArg de vdnzare sau joia pe ia mdnistirile - Stei, mdi porcane, cd te cdptuqeqte ea, Mdrioara, acuq!
de maici, chrorale vine cam peste mAnb tArgul' Atunci eu md dau iute pe o creangd mai spre poale qi odat6
firc: zup! in niqte cAnepd care se intindea de Ia cireq inainte,
- Apoi dar mai rdmdi sin[toasd, mdtuqi Mdrioar5! vorba
de dinioarea. $imi pare rdu ci nu-i viru Ion acas[, ch tare aq 1i era crudd qi pAnb Ia brAu de inalt[. $i nebuna de m6tuqa'
fr avut pldcere si ne sc6ld[m impreunS.'. Dar in gAndul meu: Mdrioara dup5 mine, qi eu fuga iepureqte prin cAnepb qi ea
,,$tii c-am nimerit-o? Bine cd nu-s acasS; qi de n-ar veni l)e urma mea, pAnh la gardul din fundul gridinii, pe care
degrab6, 9i mai bine ar fi..." rreavAnd vreme s5-1 sar, o cotigeam inapoi iar prin cAnepd
!i scurt qi cuprinz[tor, sdrut mAna mS"tuqei' luAndu-rni lirgAnd tot iepureqte, qi ea dupd mine pAn5"-n dreptui ocoiu-
ziud bund, ca un bdiet de treabd; ies din casb cu chip ch md lui, pe unde-mi era iar greu de sirit; pe de laturi iar gard, qi
duc ia schldat, md qupurescus pe unde pot qi, cAnd colo, md Irarsita" de matuqd nu mh slabea din fuga nici in ruptul
l,rezesc in cirequl femeii qi incep a cdrdb6ni la cireqe in sAn, r:zrpului! cAt pe ce sd puie mAna pe mine! $i eu fuga qi ea fuga,
crude, coapte, cum se g[seau. $i cum, eram ingrijit qi rnd si eu fuga qi ea fuga, pAni ce ddm cAriepa toatd palanc6" la

32 33
phmAnt; cdci, sd nu spun minciuni, erau vro zece- Irrsd ce-i de fdcut?... S-a trece ea qi asta; olsraz de scoar!6
dou5sprezece prijini de cAnepd frumoasS" qi deas5. cum ii r.ri lirs-o moart6=n' pdpuqoi, ca multe altele ce mi s-au
peria, de care inu s-au ales nimica. $i dupd ce facem noi r n l,i rnplat in vialb, nu aqa intr-un an, doi gi deodat5, ci in mai

trebuqoara asta,'m5.tuqa nu qtiu qum se incAlceqte prin rrrrrl{,i ani, qi pe rAnd, ca Ia moar5.. $i doar mb gi feream eu,
cAnep5, ori se impiedici de ceva qi cade jos. Eu atunci iute mb rrrl,r'-o p5.rere, sd nu mai dau' trieste vro pacoste, dar parcb
rdsucesc intr,un picior, fac vro doud sdrituri mai potrivite, m5 ruriba md impingea, db le fbceam atunci cu chiuita".
' azvdrl peste gard de parcd nici nu l-am atins, qi-mi pierd urrna, $i tocmai-mi-te, indati dupd eea cu cireqele, vine alta la
ducAndu.md acasb qi fiind foarte cuminte in ziua d"ceea... r';i r r rl.
Dar mai'in desard, iaca qi moq Vasile, cu vornicul qi pas-
nicul, strigS pe tata Ia poartS, ii spun. pricina si-l cheamb s5. Md trezeqte mama intr-o dirninealb din somn cu vai-
fie de fat6 cAnd s-a ispSgf.cAnepa gi ciregele - cici drept rrr,voie, zicAndu-mi:
vorbind, qi moq Vasile era un chrpbnos g-un pui de zgArie- - Scoalh, dugliqulett, inainte de risdritul soarelui; iar vrei
brdnzd. ca qi mhtuqa Mdrioara. Vorba ceea: Au tunat qi i-au rrrr l;e pupe cucul armenesc gi si te spurce, ca s[ nu-!i meargi
adunat. InsS- degeaba mai ciSmpdnesc eu din gur6: cine ce lrirro toath ziua?... CHci aqa ne amhgea mama cu o pupdzd
are cu munca omului? Stricbciunea se fS.cuse si vinovatul tre- crrrc-si fdcea cuib de mulli ani intr-un tei foarte bhtrAn qi
briia sd pidteascd. Vorba ceea: Nu pldtegte bogatul, ci vino-' xrrorburos, pe coasta dealului, ia.moq Andrei, fratele tatei cel
vatul! Aqa gi lata, a dat gloabd pentru mine qi pace bun6. $i rruri mic. $i numai ce-o auzeai vara: pu-pu-pup! pu-pu-pup!
dupd ce-a venit el ruqinat de la ispaq5, rni-a tras o rlcs-diminea!6 in toate zileie, de vuia satul. $i cum mb scol,
chelfS.nealE ca aceea, zicdnd: rrrrlath mb qi trimete mama cu demAncare in !arin5, Ia nigte
- Na! Satur5-te de cirege!.De amu sd qtii c5 !i-ai mAncat lirrgurari ce-i aveam tocmili prdqitori tocmai in Valea Seac[,
liftiria de la mine; spAnzuratule! Oare muite striciciuni am nl)r'oape de Topolili. $i pornind eu cu demAncarea, numai ce
si mai pl[tesc eu pe urma ta? :ri rrud pupdza cAntAnd:
$i iaca aqa cu cireqele; s-a impiinii vorba mamei, sdrmana, ,,Pu-pu-pup! pu-pu-pup! pu-pu-pup!"
iute qi degrab6.: ci Dumnezeu n-ajutb celui care umbl5. cu llu atunci, sd nu-mi caut de drum tot inainte? Md abat pe la
furtugag. Insd ce !i-i bund pocdinta dupd moarte? D-apoi lli, cu gAndul si prind piphza, cici aveam grozav\ ciud5 pe
ruqinea mea unde o pui? Mai pas[ de di ochi cu mbtuqa rlrrrrsa; nu numaidecdt pentru pupat, cum zicea mama, ci pen-
MS.rioara, cu moq Vasile, cu v6ru Ion, qi chiar cu biielii gi lrrr ci mb scula in toate zilele cu noaptea-n cap din pricina ei.
fetele din sat; mai ales duminica la bisericS, Ia hor5., unde-i gi r:um ajung in dreptul teiului, pun dem6ncareajos in chrare
frumos de privit, qi pe la scdldat, in Cierul Cucu1ui, unde era' 1rc rnuchea dealului, md sui incetiqor in teiul care te adormea
bdteiiqtea" fldcdilor qi a fetelor, dorili unii de allii toatd s6p- rlr, mirosul... floarei, bag mAna in scorburd, unde. qtiam, qi
thmAna de pe la lucru! rrolocul meu!... gbbuiesc pupdza pe oui qi zic plin de
Md rog, mi se dusese buhul despre pozna ce fdcusem, de rrrrrlfdmire:
n-aveai cap sd scoli obrazul in lume de ruqine; qi mai ales - Taci, leli!5", ch te-am cdptuqit eu; ii mai pupa tu gi pe
acum, cAnd se rAdicase cAteva fete frumugele in sat la noi qi ,llrrt'ul de-acum!
incepuse a md scormoli qi pe mine la inim[. Vorba ceea: rSi cAnd aproape si scot pupdza afarh, nu qtiu cum se face
- Mei Ibane, dragi !i-s fetele? lrr rnb sparii de creasta ei cea rotatf de pene, c6ci nu mai
- Dragi! \,;rzusem pupdzb pAnd atunci, qi-i dau iar drumul in scorburd.
- Dar tu lor? iii <:um stam eu gi md chiteam in capul meu, c[ qerpe cu pene
- Si ele mie!.. rrrr poate sd fie - dupd cum auzisem, din oameni, cd se afld

34 35
prin scorburi cAteodatb qi gerpi - unde nu md imb[rbbtez in p;rrndnt, gi se ia Ia ciondanit cu mama din pricina mea:
sine-mi qi iar bag mdna sh scot pupdza... pe ce a fi..' dar ea, una ca asta, si fure Ion
sirmana, se vede ch se mistuise de frica mea prin cotloanele
- Mai auzil-ai dumneta, cumnat6,jale
scorburii, undeva, cdci n-am mai dat de dAnsa nic[iri;. parcd
1nr1t6.za, carei- zicea m5,tuqa cu - ne Lrezeqte des-
rlirnineald la lucru de atAlia ani!? Grozav era de tulburatb qi
intrase in pdmdnt. nrrma nu-i venea sd.licrbmeze cdnd spunea aceste. $i acum
- Mei! anapdda'u lucru q-aista, zrc ev inciudat, scolAnd viid eu cd avea mare dreptate rnituqa, cdci puphza era cea-
cdciula din'cap gi tuflind-o" in gura scorburii. Apoi md dau sornicul satului. fnsb mama, sd.rmana, nu qtia de asta nici cu
jos, caut o iespede potrivitd, mh sui cu dAnsa iar in tei, lmi ieu sputele.
qi in iocul ei pun lespedea, cu gAnd c-a iegi ea pupbza * Ce spui, curnnatd! Da' cd l-aq ucide in bdtaie, cdnd aq
"a.inlu
de undeva, pdnd m-oi intoarce eu din ttarinh. Dupb aceea mb
l
rrfla cd el a prins pup6za s-o chinuiasc5. De-amu bine cd mi-
dau iar jos gi pornesc rdpede cu demAncarea la lingurari. .. $i rri spus, Ias'pe mine, ci fi-l ieu eu la dep6nat.
''
oricAt oi fi mers eu de tare, vreme trecuse la urijloc doar, cAt
am umblat horhdind" cine qtie pe unde qi cAt am bojbhit qi
- Nici te mai indoi despre asta, cumnati Smhrandd - zise
ii
rniituqa - c5.ci de zbAnluitul ista al dumitale nimica ntr scapd.
mocogit'n prin tei sb prind pupbza, qi lingurarilor, nici mai ( lc mai atAta? Mi-au spus rnie cine l-au vdzut cd {on a luat-o;
rbmAne cuvAnt, ii se lungise urechile de foame, aqteptAnd. 1litul imi pun la mijloc.
-dinapoi,cAnd i-i foame, nostru
$-apoi voiba ieea: Jiganului, cAntS; boierul se
iqi arde Eu, fiind iscuns in cdmar5., cum aud unele ca acestg, iute md
primble cu mAniil iar lbranul srri in pod, umflu pupiza de unde era, sai cu dAnsa pe sdb
luleaua qi mocneqte intr-insul' Aqa pi lingurarii noqtri: st,reqina casei gi mh duc de-a dreptul in tArgul vitelor, s-o vAnd,
cAntau acum indrbcit pe ogor, qezAnd in coada sapei, cu ochii r';ici era tocmai lunea, intr-o zi de tdrg. $i cum ajung in iar-
painjenili de-atdta uitat, s5 vad6, nu Ie vine mAncare din- nrilroc, incep a mh purta lanloq printre oameni de colo pAnd
cotrova? CAnd, pe la prAnzul cel mare, numai iacbt6-md-s gi col<), cu prtpdzain mAn5, c5 doar qi eu eram oleacd de fecior de
eu de dupi un dAmb, cu mAncarea sleitd, veneam nu veneam' rrcgustor. Un rnoqneag nebun, c-o vilicd de funie, n-are ce lucra!
auzindu-i lhldind8o aqa de un chef... Atunci au qi t[bdrAt
bilaurii pe mine, gi cAt pe ce sb md inghitd", de nu er'a'o chi- - De vAnzare !i-i giinuga ceea, mdi biiete?
- De vAnzare, moqule!
rand[" mai tAnbr[ intre dAnqii, sh-mi lie de parte: - $i cAt cei pe dAnsa?
- Hauiieo, mo! ogoi!i-v6"; ce tolocdnili83 b6iatul; cu
tat5-s5.u aveli ce aveli, iar nu cu dAnsul!
- Cffi crezi gi dumneata ch facet
- Ia ad-o-ncoace Ia moqul, s-o drdm6luiascht'!
Atunci, lingurarii, nemaipuindu-qi mintea cu mine, s-au $i cum i-o dau in mAnh, javra dracului se face a o ciuta de
aqternut pe mAncare, tdcAnd molcum. $i scdpAnd eu cu obraz rrrr, si-i dezleagd atunci frurnugel ala de la picior, apoi mi-o
curat, imi ieu traista cu blidele, pornesc spre sat, md abat iar ;rruncS-n sus, zicAnd: '
pe la tei, m5 sui intr-insu1, pun urechea la gura scorburii qi Iaca c-am sc5pat-o! Pupbza zbrrl pe-o dugheanb
aud ceva zbhtAndu-se'inlduntru. Atunci ieu lespedea cu ingri-
- poznb., -
rri, dup5. ce se mai odihneqte pufin, iqi ie apoi drumul in zbor
jire, bag mAna qi scot ptpdza vliguith de atAta zbucium; iar r;pre Humuleqti qi md lasb mare qi devreme cu lhcrbmile pe
buile, cAnd am vrut si le ieu, erau toate numai o chisdlild. ri'traz, uitAndu-md dup[ dAnsa! Eu atunci, ha!! de sumanul
Duph asta vin acasd, leg pupiza de picior c-6 at6', q-o indosesc rrrosneagului, sh-mi pldteasca pasdrea...
de mama vro doud zile in pod prin cele putini hArbuite; qi
una-dou5, ia pupdz6, de nu qtiau cei din c4si ce tot caut prin
- Ce gAndeqti dumneata, moqule? Te joci cti marfa omului?
l)rrcd nu !-a fost de cumpbrat, la ce i-ai d,at drumul? Cd nu
pod a;a des. insd a doua zi dup5' asta, iaca mdtuqa Mdriuca ru'rrpi, nici cu giunca asta de mine, inleles-ai? Nu-!i paiet'
iui moq Andrei vine la noi c-o falc[-n ceriu qi cu una-n Irr<rru de qag[. $i mi b[gam in ochii moqneagului, gi fdceam
un tS"rdboiu, de se strAnsese lumea ca la comddie imprejurul Sor6-mea Catrina ztce atunci cu mirare:
nostru; di, iarmaroc nu era? I-auzi, bedile! Doamne, cum sunt uniia de n5'p5'stuiesc
pe sfAnta dreptate!
- Dar qtii c5 egti amarnic la via!5., mii biiete? zise moqnea- 'nrul chiar surioard!... Dar in gAndul meu: ,,CAnd ali qti voi
gul de la o vreme, rS.zdnd.In ce te bizui, de te indArjeqti aqa, Mai aqa,
nepoate? Dec! nu cumva ai pofti sd-mi iei vilica pentr-un cuc lrrl,o a p5"timit, sireaca, din pricina rnea qi eu din pricina ei'
armenesc? Pesemne te mAnAncd spinarea, cum v5"d eu, mdi r rr{,i plAnge de mil5!'(
!4c6, qi ia acuq te scarpin dacd vrei, ba q-un topor ili fac86, dacd
Zinei Ins[ ne thsase vorbind qi se dusese in tArg dupb
rnb. crezi, de-i zice, amanst, puiule cAnd ii scdpa din mAna mea! nrirrna s[-i spuie bucuria despre pupizh'
de postui
$i a doua zi, mar\i,taman in ztual[satului-sdcului
- De pace bdietului, mogule - zise un humulegtean de-ai
de la noi din sirrr Petrului, fhcand mama un cuptior zdravS.m de alivenci
gi
nogtri - c5-i feciorul lui $tefan a Petrei, gospodar ,poalele-n br6.u qi parpatind niqte pui tineri la
sat, qi !i-i g[si beleaua cu ddnsul pentru asta... lrliicinte cu
ii'igr.r", q-upoi tdvdlindu-i prin unt, pe 1a prAnzul cel mic
- H", he! sd fie sdnitos dumnealui, om bun, d-apoi chiteqti ,'l,,iami pe mdtuga Mdriuca lui moq Andrei la noi zice cu
dumneata cd nu ne cunoaqtem noi cu $tefan a Petrei? zise 'i-i
rlrirgd inim5:
moqneagul. Chiar mai dinioard l-am vhzut umblAnd prin
tArg, cu cotul subsuoar5, dupi cumpdrat sumani, cum i-i -Doamne,cumn6!ic6-hii,cumsepotinvrhjbioameniidin
rrirnica toat[,IuAndu-se dupd gurile cele r6le! Ia poftim' soro,
negustoria, qi trebuie s5 fie pe aici pe undeva, ori in vro
nuri bine, sb mAncbm ceva din ce a da Dumnezeu, si cinstim
dugheani la biut addlmaqul. Apoi bine c5" qtiu a cui eqti, mhi crit,e un pahar de vin.in sdndtatea gospodarilor nogtri
qi:
!Ac5! Ian stdi oieac5, sd te duc eu la tat5-tdu qi s5. vdd, el te-a
trimes cu pupizi de vAnzare sd spurci iarmarocul?! Cele tele sd se sPele,
Toate ca toatele, dar cAnd am auzi1" eu de tata, pe loc mi Cele bune sd s-adune:
s-a muiet gura. Apoi incet-incet m-am furigat printre oameni, Vrajba dintre noi sd' Piard
-si unde-am croit-o la fugb spre, Humuleqti, uitAndu-mb -St
neghina din ogoard!
inapoi, sd v[d, nu mi ajunge moqneagul, cici imi era acum a
sc5pare de dAnsul, drept sd v5" spun. Vorba ceea: Las5"-I, mdi! caci, dac-ai sta s[ faci voie rea de toate, zhtt, ar trebui de
L-aq l5sa eu, dar vezi cE nu md lasd el acum! Tocmai aqa lrr o v-reme s-aPuci cdmPii!
p5.!isem qi eu; ba eram inch bucuros cd am scdpat numai cu zise mhtug2 ![[riuca, strAngAnd cu
- Aqa, cumnath dragi, cAnd se punea Ia masa' Vizut-ai
atdLa.,,Blne ar fi s-o pot scoate la capdt, mdcar aqa' cu mama rruclumerire din ,r-"t",
qi cu mdtuga Mdriuca", gAndeam eu, bdtAndu-mi-se inima, ca tl*mneta? Sb mai pui aitedatb temei pe vorbele oamenilor!
intr-un iepure, de frich qi de osteneald. ApoiincepemcutoliiamAnca'$ia]!iicaallii,dareuqtiu
$i cAnd ajung acas6, aflu cd tata qi mama erau dugi in ,,ii mi-am pus bine gura la cale, si-mi fre pe toat6 ziua. $i
tArg; qi fralii imi spun ci-i poznd cu mbtuqa iui moq Andrei: rrrdat5. ce m-am sculat de Ia masd, IuAndu-mi r[mas bun
de la
a sculat mai tot satul in picioare din pricina pup[zhi din tei; ciiicaie, fuga Ia scaldat. $i cand sar odata voiniceqte de pe un
zrce cb. i-am fi luat-o noi, qi pe mama a pus-o in mare rrral nalt ii qtioaln6'n, din greqal6, drept cu fala-n jos, numai
suphrare cu asta. $tii cn gi matuqa Mdriuca e una din cele scAntei mi s-au ficut pe dinaintea ochilor, de durere; qi am
caie scoate mahmurult' din om; nu-i o femeie de inleles, ca c|ezut ch mi-a plesnit pAntecele, nu altdceva' $i dup[ ce am
mdtuqa Anghilila lui moq Chiriac, s.a mAntuit vorba. $i cum io;it cu mare greu din ap6 gi m-am pus pe mal liindu-mh cu
imi spuneau ei ingrijili, numai ce gi auzim cAntAnd in tei: rrrAinile de inimd, bdielii s-au strAns ciotcdno imprejurul meu
,,Pu,pu-pup! pu-pu-pup! pu-pu-pup!" si m-au inmorr-iAntat in ndsip, qi m-au prohodit cum qtiau ei,
zicea unui ligan din VAn[tori. tnsi pentru asta tot imi era
qi de-abia mi-am venit in simlire peste vrun ceas; g-apoi am
<lragd qi torceam impreun[ cu d6nsa, la umbra nucului 1or,
inceput a mh scdlda in ticnd pAnd pe la asfinlitul soarelui,
potrivind-o s5. vin acasd o dat5" cu vacile qi spuind mamei cE", r:iite o movilh de drugi de canurd, de md siruta mama, cAnd
scdpAndu-le vicarul din ocol pe ale noastre Ia amiazl, eu sin-
i le ardtam sara acas[.
Aga ne duceam bhielii qi fetele unii Ia ailii cu 1ucru, ca si
gur le-am dus la pdscut, qi de aceea m-am intArziet pAird
'acum. $i mama, creqtind bund, crezAndu-le toate ldptoase, rrc'lu5.m de urAt, ceea ce Ia\ar6' se cheami qdzdtoare, qi se
lirce mai mult noaptea, lucrfind fiecare al sbu' Cum,torceam
dupd rbbuq, cum i le spusesem eu cu m[gulelen', m-a 1dudat de
tru, de-a mai mare dragul pe intrecute cu Miriuca, 9i cum
vrednicia ce fdcusem qi mi-a dat qi de mAncarei. Iard eu,
sfhrAia fusul rolii, aqa-mi sfAr6.ia inima-n mine de dragostea
mAncdnd lupegte, mb ficeam smerit gi numai rAdeam in
mine, mierAndu-md tot atunci de ghibdcia minciunilor ce M[riushi! Martur imi este Dumnezeu! $imi aduc aminte cd
trdat5., noaptea, la o claci de dezghiocat pdpuqoi, i-am scos
potrivisem, de-mi venea mai pe urmd sd le cred qi eu singur
MdriucSi un qoarec din sdn care era s-o bage in boale pe biata
pe jumdtate.
t:opil5, de n-as fr fost eu acolo.
Iaca aqa se poate inqela omul de multe ori, cAnd nici n-a
g6ndit, dac5. nu gtie a judeca bine. insd. iar md intorc qi zici D-apoi vara)in zilele de sdrbitoare, cu fetele pe cAmpie, pe
rolnice qi mai ales prin luncile qi dumbrdvile cele pline de
,,Tot p5!itu-i priceput!'1.
rrrAndrele, dupd cuies rhchilicd de fflcut gdlbenele, sovArv" de
Intr-o zi, pe aproape de sAnt Ilie, se ingr[midise, ca mai tot-
rrrnplut flori, dumbravnic'oo qi sulcin6.de pus printre straie,
deauna, o mullime do trbbi pe capul rn-amei: niqte sumani sd-i
cine umpla? Pove.stea cdntecului:
scoatd din stative; allii sh-i nivideasc5" qi sb inceapd a-i lese din
nou; un teanc de sumane croite, nalt pdn5-n grindd, aqteaptd
Fd-md., Doamne, val de tei
cusutul; pieptdnugii in laild'g3 n-avea cine i linea de coadd; roata
qedea in mijiocul casei qi canur5.en toarsd nu era pentru bbtiturd! $i m-aruncd -ntre femei!
$-apoi vorba ceea: ,,Nu gedea cd-!i qede norocul"; levi de fbcut la
sucaldes, copil de !A!e in albie, pe lAngd alli wo cinci-qase, care $i, scurti vorbb, unde erau tiei, eu eram aI patrulea.
aqteptau sd le faci de m5"ncare. Treabd" era acolo, nu incurcald",
Dar cAnd auzeam de leghnat copilul, nu qtiu cum r imi
vonea, c5"ci locmai pe mine cS.zuse p[catul sd fiu mai mare
qi incd se cerea degrabd, c5"ci venea cu fuga iarmarocul de
irrtre frali. insi ce era sd faci, cAnd te roagh mama? Dar in
Folticeni, care acela este ce este. $i md scoald mama atunci mai
v,iua aceea. in care md rugase ea, era un senin pe ceriu qi aga
diminea![ decAt alte d5!i, gi-mi zice cu toatd inima:
<lc frumos qi de cald afaril, cd-!i venea sd te scalzi pe uscat ca
- Nicd, dragui mamei! ve4i cE" tatS-tdu e dus la coasd, c6ci pliiinele. VHzAnd eu o vreme ca asta, am qparlit-o la balth cu
se scuturd ovdsul cela pe jos; qi eu asemene nu-mi vdd capul
de trebi. Tu mai lasd drumurile qi stdi lAngd md.muca, de-i fd 11and rdu asupra mamei, cAt imi era de mamd qi de ndcdjit5.
tevi si leagana copilul; c-apoi si eu !i-oi lua de la Folticeni o Aclevir spun, cdci Dumnezeu e ideasupra! De la o vreme,
pdldriu!5 cu t5.sman6 q-o curdluqS. de cele cu chimeriue', qtii nrama, crezdnd c6-s prin iivadd pe undeva, iese afar6 qi
rrcepe a striga, de da duhui dintr-insa:
colb, ca pentru tinel
,,Ioane! Ioane! Ioane!" qi Ion, pace! VdzAnd ea cd nu dau
- Bine, mamd! dar in gAndul meu numai eu qtiam. riispuns de nicdiri, Iasd toate in pdmAnt qi se i4 duph mine la
Toate ca toatele, dar la cusut qi sdraduit" sumane, qi mai
lrirlt6, unde qtia c[ m5 duc. $i cAnd co1o, md vede tologit cu
ales ia roat5, md intreceam cu fetele cele mari din tors; qi din
astd pricin6, rdutdcioasa de Mdriuca Sdvucului, care, drept lrit;lea goai6 pe nbsip, cAt mi li-i gliganul'o'; apoi, in picioare'
(iind la urechi cAte o lespegioard fierbinte de Ia soare, cu arglnt
sd V[ spun, nu-mi era urAtd, fdcea adeseori in ciuda mea printr-insele, qi aci sS.ream intr-un picior, aci in celilalt, aci
qi-mi bdtea din pumni, poreclindu-md Ion Torcaldu, cum ii
4l
plecam capul in dreapta qi Ia stAnga, spuind cuvintele: r.rr $i din dragostea
t'rjt, pe ce sb m5 inec, de ciud5" ce-mi era.
r'{,rr nrare de mai dinioarS, imi venea acuma si le strdng de
\ , Aurag, pdcuraq, 1irrl, nu altdceva. Dar vorba ceea: ,,Po!i opri v6ntul, apa qi
Scoate apa din urechi,
Cd .ti-oi da parale vechi;
$i fi-oi spala cofele
$i li-oi bate dobele!
Dup5. aceea zvdrleam pietrele, pe rAnd, in qtioalna unde
md scildam: una pentru Dumnezeu qi,una pentru Dracul,
f5cAnd parte dreapti la amAndoi; apoi mai zvArleam cAteva de
incuiam pe dracul in fundul qtioalnei, cu bulbuci Ia gur5; q-a-
poi huqtiuluc! gi eu in qtioaln5, de-a cufundul, sd prind pe
dracul de urupicior, cdci aga ni era obiceiul sd facem la scil-
dat, de pe cAnd Adam-Babadam'o2..Dupd asta, md" mai cufun-
dam de trei ori in rAnd, pentru Tatdl, Fiul qi Duhul SfAnt, qi
inc-o datd pentru Amin. Apoi md trS.geam incetiqor pe o
coasti, la marginea bdllii, cAt mi !i-i moronul, qi ln[ uitam pe ,--l,lr!
furig cum se joacd apa cu piciorugele cele mAndre ale unor fete
ce.ghileau''3 pdnzb. din susul meu. Mai frumos lucru nici cd se
rnai poate'.cred!
Toate acdt"a le privea biata mam5, uitatS" cu mAnile sup-
suoarS, cum e omul ndcdjit, de dupd un dAmb de prund,
aproape de mine. Dar eu n-o vedeam pe dAnsa, c6ci eram in
treabS. In totului-tot, a fi trecut la mijloc vro jumbtate de glrrrile oamenitror?" De aceea le-am l6sat 9i eu pe fete sh rAdb,
pe cAnd qed
ceas cAt a zEtbovit mama acolo, mai vro trei-patru de cAnd lrrinb li s-a duce gura Ia urechi, qi pAndind vreme
fugisem de acasd, qi-ar fi trebuit s5 inceap5 a mi se pune i,lc plecate qi dau pdnza in aph la ghilit' fac luqti! din balt6,
soarele drept inim6, dup5. cum se zice, cdci era trecut de amia- ,i ,, i"t la sbndtoasa. $i aqa fugeam de tare pe prund, de
zE". Insd eu, in starea in care mh aflam, frind cuprins de feri- srireau pietrele, pe care Ie stArneam cu picioarele, cAt mine de
cire, uitasem cd mai trd,iesc pe lume! in sfArqit, mama, cAt rus. $i iuga, gi faga, farh sd mb mai uit in urm6, pAn[ ce dau
era ea de tare de cap, de la o vreme pierde rdbdarea qi vine rrrtre hudili, pe drumul care ducea la noi acasd. Dar nu merg
tiptil, in vArful degetelor, pe la spatele mele, cAnd m5 uitam po d.rum, de ruqine sb nu intAlnesc vrun om; ci sar in gridind
la fete, cum cd spun, imi ie toate hainele frumuqel de pe mal, irr Costache qi merg tuplliq prin pbpuqoi; apoi intr-o hudi!5,
qi m4lasi cu pielea goald in balti, zicAndu-mi cu n5"duh'o': rlin hudilH in grddina lui Trisnea, qi iar prin pdpuqoi; qi cAnd
irl)roape si ies din grhdin6, mh simlesc cAnii lui Tr5.snea, qi
- Ii veni tu acasd, coropcarule'o5, dacd te-a rb.zbi foamea, lrr rnine sd md rup5..'Ce-i de fdcut? Auzisem eu din oameni ci
q-apoi atunci vom avea aitd vorb5. $i se tot duce.
Ei, ei! ce-i de ficut, Ioane?! Fetele de ia ghilit, care vS"zuse rlircS" vrei si nu te mugte cAnii qi s[ te lese in pace, cum ii vezi
asta, numa-qi dau ghiont una alteia qi chicoteau pe socoteala t'ir sar la tine, sh te tupilezi jos la p[mAnt qi s[-i laqi s5 te
mea, de rS.suna prundul. Iar eu intram in phmdnt de ruqine lrrLre cAt Ie place, fdrh sd te urneqti din loc; c5"ci ei bat cAt bat,

42 43
qi de la o vreme te pdrdsesc-qi se duc. $i adevirat este, cdci I)umnezeu si te inzileascS-, Ionicd, dragul mamei, qi s5-!i
aqa am sc5pat qi eu de cAnii lui Tr5,snea, atunci cAnd am dat rlr,ic toate darurile sale cele bogate, dacd te-i purta, cum vbd
peste p5.cat cu ei qi ei cu mine. Noroc din ceriu pAn5-n r';r l,c porli de o bucath de vreme incoace'
, pdmAnt cd nu m-a prins melianul'06 qi haramninul'n' de Atunci eu pe loc am inceput h plAnge pi bucuria mea n-a
Tr5.snea, care avea mare ciudd pe mine, de cAnd m5. zdpcise]0s lirst, proast[. $i mai multd mustrare am simlit in cugetul
meu
in.grddina lui 1a furat mere domneqti qi pere sAntilieqtilo', ,1,,,,ii oricAnd. $i de m-ar fr bdtut mama cu toate gardurile qi
cici m-ar fi snopit in bdtaie. $-apoi numai asta mi-ar fi mai rlr, rn-a,r fi izgonit de la casd ca pe un strdin, tot n-as fi rdmas
trebuit acum, cAt er4m de pricopsit! In sfArqit, dupd ce m-au rrSir de umilit in fala ei, ca atunci cand m-a luat cu binigorul.
ldsat cAnii lui Trdsnea in pace, cum v-4m spus, am sdrit in iii s[ nu credeli c[ nu mi-am linut euvAntui de joi pAni mai
rdspintenele unui drum; de acolo in grhdind la noi, qi atunci mi ,i,,-,,poi, pentru c[ aqa am fost eu, iebdetor qi statornic la
s-a p[rut ci md aflu in sAnul lui Dumnezeu. $i merg eu acum u,,r'bd inlelul meu. $i nu cd m5. laud, cbci lauda-i fa!6: prin
ffir5. pHsare prin pdpuqoi pdnh in dreptul ogrdzli qi mh uit pin- riollln, rlu ceream de mAncare; dach mb sculam, nu mai
tre gard qi vdd pe mama cum se dd in vAnt dupd trebi, cAnd in ,,qt,clptam sa-mi deie allii; qi cand era de fflcut ceva treab6, o
cas6, cAnd afarb; qi-mi era mai mare mila de dAnsa, dar qi de ,,rrrn-raream de pe acash. $-apoi mai aveam qi alte daruri:
pAnteceie meu.iel stocit"o de apd inci imi era mil6. Vorba ceea: r';rrrd m[ lua cineva cu rbul, pulind treabi fdcea cu mine;
,,Mile mi-i de tine, dar de mine mi se rupe inima de mil5. ce-mi t'rrnd mh lua cu biniqorul, nici atAta; iar cAnd mi lSsa de
este'{. $i nemaiputdnd suferi foamea, incep a mdrnAi ugilit"' ,'rrlrul meu, f[ceam cAte o dr6gu!5' de trebuqoarh ca aceea, de
printre
- gard: I rriiri SfAnta Nastasia, izbdvitoarea de otraVd nu era in stare a
- Mdmuc5j, iacbtd-mi-s. o rlesface cu tot meqtepugul ei. Povestea ceea: ,,IJn nebun
$-odat[. qi sar in ogradd, md infdloqez dinainta mamei aqa rrunc-o piatrb in baltd qizece cuminli n-o pot scoate"'
chipos cum eram, ii apuc mAna cu sila, o s6rut qi zic, in sfAiqit, ce mai atAta vorb[ pentru nimica toalh? Ia, am
scAncind: lirst qi eu,'in lumea asta, un bo! cu ochi, o bucatd de hum[
Mami, bate-md, ucide-m6, spAnzur5-md, fd ce' qtii cu rrrsuflelita din Humuleqti, care nici frumos pana Ia dou[zeci
mine;,numai d5.-mi ceva de mAncare, cd mor de foame! Vorba rlrr'ani, nici cuminte pAnd Ia treizeci gi nici bogat pAnh la
ceea: ,,Gol5.Latea inconjurd, iard foamea di de-a dreptul". ca in anul acesta,
lrrl,ruzeci nu m-am f[cut. Dar qi shrac aqa
Ea atunci, cum e mama cu bundtate, se uitd gaiiq la mine ,,rr in anul trecut qi ca de cand sunt, niciodata n-am fostl
qi zice oftAnd:
- Bine-li qade, coqcogeme cobltzanf", sh umbli lela"3 pe
drumuri in halul acesta, qi sd md laqi tocmai la vremea asta
firh leac de ajutor!? Hai de mAnAncS, dar sd gtii sd mi te-ai NOTE
lehdmetit"'de la inimd; doar si te porli de acum tarb bine, sd I Motocei ciucuri.
-
mai fiu ceea ce am fost pentru tine; dai nu qtiu, zdu! 2 De-a mijoarca - de-a ascunselea' :
3 Sturlubatic - neastAmpir at, zhpirciL, zvdpiiat'
$i, scurtd vorb5", v5zAnd cd m-am pus rdu cu mama, ii giu- a i""ft"g" upu numai cu doud picioare de vacd -.fdcea piftie'
. ruiesc eu cd ce arn fdcut n-oi mai face. Apoi umblu tot cu 5 Buchisa * lovea indesat, bdtea tare'
biniqorul pe lAngi dAnsa.gi nu ies din cuvAntul ei afarb nici 6 Opsas - tocul cizi'nei.
? Benchi - semne Pe obraz sau Pe truP'
cu fapta, nici cu vorba, cdci ,,vorba dulce mult aduce"; Ia B Boghet * mofat, cucuiet.
trebi-s hdrnicu! cAt se poate: derdicam qi mituram prin cdsd e b"iit" - frride fn sobd.
I 0 Cotruld - tot o firidd sub vatri in care se strAnge
cenuEa'
ca o fath mare) de n-avea mama grijd, cAnd se ducea undeva. l1 Flocdiam - scirmhnam, jumuleam, pdruiam'
Si intr-o zi o vad cb md sdruta si-mi zice cu bldndeld: 12 $motream - muqtruluiam
l:t De le mergea colbul - zdravan' cu Loata pulerea'

45
;o A sP aburca - a se sui'
14 Le dai paidle - ii incurajezi, Ie dai nas.
15 Pughibale - ptrengari, afurisiti. 'i I Iliirsita-calica, zgdtcrla'
16 Aciua - pripdpi, addposti. ', li l'rlancA - culcatd'
17 Sdcelat - tesdlat (fig. pentru bdtut). 'i:t lliiteliste - loc de intrunire' de adunare'
18 Faceti otrocol - dali iama, vdnali.
19 Trunchi - butuc pe care se taie Iemnele de foc.
'i,l Ou chiuita - cu nemiluita, cu duiumul'
20 Deavolna - de ajuns, cu indestulare /li l)uglisule - i,rAntorule
2l Curechi - varzA. '/{; AnaPdcla - anaPoda, Pe dos'
22 Stative - rbzboi de tesut.
/'/ 'l'uflind - aruncAnd rePede'
23 Stropqit- zdpdcit, nebun.
- a umbla creanga' fbr[ qi
'/8 l{orhhind rost'
24 Se-i cogeqti - si-i snopegti.
Parascovenii - istorii ciudate, nbzbdtii, comedii. am bAjbdit am zdbovit.
25 l{) Am bojb[it qi mocoqit -
26 Tii hangul - tii isonul (fig. ii incurajezi). i1() Lelaind - cAntand'
27 Se drAmboiesc - se strAmbd, se bosumfld.
28 Incuri (incote) - rAsete greu inhbusite, poftd de joacd. r I Chirandd - femeie (tig')'
29 Tapangele - palme, Iovituri cu palma. rt2 Ogoili-vd - Iiniqtili-v6, astAmpdrali-vi'
30 Chiroteascd (piroteasc6) - sd motdie. t+:l 't'olocdniti - ochrdli, certali'
3l Jnephia - bdtea.
32 Bindiseam - ne sinchiseam, ne pAlsa. $4 S-o drdmdiuiasci - s-o cAntbreascd'
33 Buhai - instrument folosit de coiinditorii de Anul Nou si care scoate un sunet I'i5 Nu-!i Paie - nu-!i Par6'
ca mugetul taurului. t1(i $-un topor ili fac - qi de
pdr te trag'
34 Batdr - mhcar. (turc.).iertare'
37 Aman -
35 Nandraldi * vldigani, derbedei. din fire' din sirite'
36 Sciipuim - a strAnge cu greu, a incropi. lJ,9 Scoate mahmurul - scoate
37 PAcliqit - urdcios, posomorAt. $f) $tioalnd - bulboanh, loc de api adAncd'
3B.Drele - ciuperci, urechiuqe. l)o Ciotca - gramada'
39 Burduhosi - pdntecosi. 1)l Cu migulele - cu laude'
40 CeapcAn rau.
41 Boaita - cuvAnt peiorativ pentru a desemna o fatd bisericeascd cu sensul de 1)2 Sd nivideascb - sh petreaci
frrele printre itd gi spat6'
ll;| Pieptinupii in lai!5 - piepteni lali
pacatos. ticalos. de tras canura'
42 Ndsdlie * targa pe care se aEazd sicriul. cu pirul mai scurt'
43 Coldcit - l-a adus, l-a recomandat. tt4 Canur[ - IAni mai proastS
pe care se deapdnd sulurile'
44 Menim - aici: ii dorim. ii facem urdri. 1)l-r Sucald - roath
45 Se punea de pricinE - se impotrivea, se opunea. l){i Tasma - Panglicd'
o
46 Cociorvii - lopdlicd de jar sau de cenuqd, cu coada 1ung5.
1r? Chimeriu - chimir'
47 Burzuluith - infuriatd, mAniatd. gAitane'
48 Ne arvonim - ne angajdm. l)u sdrdduit - impodobit cu
49 Calamandros - scandal, harababur5. 1).9 Sovdrv plantb cu miros
plecut' intrebuinlatb drept colorant
50 C'Aqlegi - perioadi a anului in care nu se postea. l1)0 Dumbravnic - pianti pldcut mirositoare ce creste prin piduri
51 Alinchi-alinge.
I ol Gliganul - vldjganul'
52 Chisleag - lapte prins, lapte acru.
cAnd lumea"
53 $u luat strigoaicele mana de la vaci - superstifie popularA. tttZ De-cAnd Adam-Babadam - de
54 Incinchit - pe vine, ghemuit. loll Ghileau - albeau'
.55 Sucileam - bdteam la cap, chinuiam.
t o4 Cu niduh - cu suPdrare
56 RAbujnd ungAnd.
I 05 Coropcarule - aici,
vagabondule (de 1a negustorul ambulant)'
57 Felegtioc - pensuld, pimdtuf de uns.
' 58 Lipc6 - nedezlipit, belea pe capul cuiva. l0(i Melianul - om zdravbn' bine fbcut'
59 Nepurcele - (calambur), nepolele. l0? Haramninui - tAlharul'
60 Chiud (piud) - dispozitiv pentru muiat postavul.
61 Giguri de sumani - trAmbe, valuri de postav. l(lS Ma zaPcise - md Prinsese'
62 LAi - lAni de pe oi sure sau negre. I (x) SAntiliesti - de sfAntul
llie'
63 Noaten - iAnh tunsd de pe oi de doi ani. I I {) Stocit - golit.
64 Pdnurd - postav brut.
65 Genunchere * sumane lr"rngi pdnb la genunchi. lllUgilit-umilit'
vldjgar''
66 Sirdace - haine tdrdnesti scurte. t l2 Coscogeme coblizan - cogeamite
67 Bernevici - pantaloni strAmti fAcuti din suman alb. I l;] SA umbli lela - si umbli
fdrb rost'
68 Md qupuresc - mi strecor. t l4 Te-ai leh[metit - mi te-ai scos
de la inim6'
69 Md chitepte - aici, md atinge.
47
46
( lirli domnitori gi mitropolili -.-?o rAnduit la scaunul
guru asta, au trebuit sd treacd micar o datb
ilI nt,,t,i,wel, de cAnd
" mondstiri. Apoi,Inde pui cealaltd lume
1,, in ftngtoteqti spre
1,,i,, ,-u purtat prin satul nostru, qi,tot lume mai mult bogat[ qi
- Nu mi-ar fi ciud5, incaltea', cAnd ai fi qi tu ceva qi de te ,,,'f,',,,*ii. fifa rog, tu Mondstirea Neamlului: icoan6 fdchtoare
de
mieri unde, imi zice cugetul meu, dar aga, un bo! cu ochi ce Ispas qi iarmaroc in tdrg, tot
te giseqti, o bucatS. de humd insuflelit[ din sat de la noi, qi rrrrrrtrni, casd Ie nebuni, hram de
nu te lasd inima sH taci, asurzegti lumea cu ldrdniile tale! rrlrrrrci; apoi tot pe aici, treacat spre-iarmaroace: la Peatrl de
i,,unini"u-1ylare, si i" ilofti.""l ae Sant Ilie; la Sgcu, hram de
- Nu md las6, vezi bine, cugete, cdci ;i eu sunt om din doi ''t',,i.,r"u Sf. Ioan Botez[torul; Ia Agapia-ndea.], hrar'n de
oameni; qi satul Humuleqtii, in care m-am trezit, nu-i un sat "upului
S,,f',ii"Uur"u i.a fa\e; Ia Agapia-1 hram de Sfinlii voievozi;
lSturalnic, mocnit qi lipsit de priveliqtea lumii, ca alte sate; gi -vale, mare' Lume qi iar lume!
hram de S?Ante Mdria
Iocurile care inconjurb satul nostru incd-s vrednice de ' l* Varaticu,
,rr
din nou; qi cAte
amintire.'Din sus de Humuleqti vin Vdnhtorii Neamlului, cu 5i .atu tArnosiri'2 qi sfinliri de. biserici
sdmAnld de oameni de aceia care s-au hdrluit odinioar5. cu ',,,1,,are gi revizii de fele bisericeqti 9i politiceqti; qi c6li str6-
Sobielchi, craiul polonilor. $i mai din sus, mondstirile Secul rri din ioald lumea, qi "ate inimi purtate de-dor; qi spre cAte
qi Neamlul, altddati fala bisericei romAne, qi a doua vistierie ;rrr{1cte zdrobite qi rdthcite n-au trecut prin satul nostru
a Moldovei. Din jos vin satele Boigtea qi Ghinddoanii, care rrr,rnAstiri? Lume, Iume qi iar lume!
injugi numai bdi unguregti la cardle lor; unde plugurile Si oqtiri sirdine qi o droaie d_e cdtane cdlflri, tot nemli
rdmAn singurele pe brazd5. in larind, cu sdptdmAnile, pris6- rlr, cei *uri, imbr[cali numai in fir, au trecut .in vremea
"at"
cile fird prisS.car, holdele fhrb. jilar", qi nime nu se atinge de r',r1ril5.riei mele, cu sdbiile tsco?le, prin Humuleqti, spre mo-
e1e; iar oamenii din aceste sate nu''qtiu ce-i judecata. Aproape rr;rstiriie de maice, dup[ Natalila cea frumoasd] $i au fdcut
de Boiqte vine satul Blebea, care mai mult de jumdtate, dupd ;,;,,;iit rnare tirdboi piin m,onhstiri, qi au rbsco.lit de-a fir-a-
ce-si scapd ciciula pe baltd, zice: ,,S5. fre de sufletul tatei!" rr;rI toate chiliile maicelor, dar n-au gasit-o, cdci be-ciul privi-
Inspre apus qr miazbzi vin mondstirile: Agapia, cea Il,irorului""Parvu din Targul Neamtului puteacare sh tSrinuiasc6,
au qtiut a-i
tdinuitd de lume; Vdraticul, unde Si-a petrecut viala i,, ,,""oiu, o domnilb. $i noroc de vdrdticence,
Brancoveanca cea bogatd qi milostivd, qi satele Filioara, ,l,,rnoli, lu6.ndu-i cu biniqorul 9i a--l face s6-qi bage sdbiile in
h5!aqul' cdprioarelor cu sprincene scipate din monhstire; l,,rrce, spuindu-ie c[ cei ce scot sabia, de sabie vor peri!
Bdiliteqtii cei plini de salamurS.n, qi Ceahldieqtii, Topolila qi I)ar ce-mi bat eu capul cu craii qi cu imphralii,,qi nu-mi
Ocea, care alung6 cioara cu perjas-n gurd tocmai dincolo, ,,,,,it d" copil[ria petrecuti in Humu]e;ti qi de nevoile mele?
peste hotar; iar spre crivd!, peste Ozanb., vine TArgul A1,t uru cu cale # fu", la inceput' dar am linut sd at.bt cit
Neamlului, cu mahalalele Pometea de subt deaiul Cociorva, lril mulegtenii nu-s trdili ca in barlogul ursului, ci au fericirea
unde Ia Loatl casa este livada mare; Juluienii,. venili din rlo tr vedea lume de toatd mAna.
Ardeal, care mdnAncd sl[nind rAncedd, se lin de coada oilor, i," tasz;in ziua cand s-a sfinlit paraclisul" spitalului din
Iucreaz1, iAna qi sunt vestili pentru teascurileo de fdcut oloiu; 'f ',irgut-Neamlului qi s-a deschis.;coala domneasci de acolo'
qi Condrenii, cu morile de pe Nemliqor si piuble de ficut ,,rr,
"impreund .o aili bbieli, is-onari'u ai bisericei, stam
sumani'. Iar deasupra Condrenilor, pe vArful unui deal nalt ,,1,.oupi de Ghica vod5, care era fa\hIa acea serbare, incon-
qi plin de tihdrdis, se afld vestita Cetatea Neamlului, 1,,rot de o mullime de lume, 9i nu ne mai s[turam
privindu-i'
ingridita cu pustiu, acoperit[ cu fulger, ]ocuitd vara de vitele Si ft"-os la chip qi blAnd cum era' vd'zdndu-ne.pe,mai toli
fugarite de strechie" si strdjuitd de ceucele'o gi vindereii'' care "t,
,1,, u'rarrdrrl imbrdcali cu cSmequice_ cusute cu bibilituri'u gi
au gdsit-o bunb de fbcut cuiburi intr-insa. ,,ttr" .u* e helgeal', cu bondile mAndre, cu ilari's de ligaie, qi
Dar asta'nu md priveqte pe,mine, b[iet din Humuleqti. Eu rrcr[llali .t opltt..,!e, spblali curat qi pieptdnali, cu ruqihea
am altd treabd de f[cut; vreau sd-mi dau samd despre satul ,.,,jrevita in fa!6 qi-cu fiica lui Dumnezeu in inimd, arunch o
nostru, despre copilhria petrecutd in el, si atAta-i toi. 1,, ivire phrinteascb spre
noi' qi zise:
- Iat5, copii, gcoala qi sfAnta bisericd, izvoarele mAngdierii p,llrrrrit p[rintele Duhu cu palma peste frunte, zic€ind c-un oftat
gi ale fericirii sufleteqti; folosili-vd de eie qi vd luminali.qi pre
Domnul lhudali! "'""tt jorurone picatele mele cele mari qi grele m-au aruncat
Aceste vorbe, rostite de gura domneascd, aubrd,zd,at adAnc ir ;rici, sd inv6! niqte lopArlani sdlbatici. Mai fericit erai de o
inima noroduiui adunat acolo, qi fird intArziere gcoala s-a rnil cle ori sh paqti porcii la Cogeasca Veche,'Isaie, decAt sb
umplut de bdieti dorili de inv5ldturd, intre .ur" 9i eu, cel rrrri fi ajuns qi zilele aceste! Iar tu moglanule" de Oqlobene,
mai bun la hArjoani qi sl5vit de leneq. Leneq fdrd "rurn
pdreche. mi r';rrrr te robeqti pAntecului, qi nu-!i dai cAtuqi de pulinb oste-
ft.cusem, cdci mama, dupd cAt[ minte avea, nu se indura sd mb rr,'rrlii minlii, te-i face PoPi, ca tatd-tiu, cAnd s-or pusnici toli
mai trimeatd acum nici la o cof5" de ap6, nufnai sb invd{ carte l volii din Monbstirea Neamlului!. -.
ri

qi sd md fac pop5, ca pbrintele Isaia Duhu, profesorul nostru. osiobanu, prost, prost, dar sd nu-I atingh cineva cu cAt e
Bun mai era qi pdrinteie Duhu, cAnd se afla in toane bune, n(,t{ru sub unghie, cd-qi zvdrle !5rn[ dupb cap, ca buhaiu.
Dumnezeu s5.-l ierte! Pus-a el bbielii in rAnduiald, cum nu mai ( lrrrn se duce sara acash
- qi spune tdti-ne-sdu ce a zis pdrin-
vS.zusem pAnh atunci; cumpd,ra-ni el vara, din banii sdi, cofe de llltr Isaia. $-apoi las'pe popa Niculai Oqiobanu, cici el nu
zmeurd qi fel de fel de puricale, de ni da sd mAncdm, qi mai in p,r'cir stie multe; siujeqte cAte trei liturghii pe zi qi pomeneqte
toat5 sAmbdta ne incdrca in o droagb'e de-a Monbstirii l:r lrurtS.'6: pe monahi gi ieromonahi, pe stariti, pe mitropoiili
Neamlului qi ne ducea la st[rilie, sd ddm esamen dinaintea rri pe soliile gi copiii lor; de Ie merge colbul..'_
starilului Nionil, un bdtr6n olog, care ne sfbtuia cu duhul intr-o, dimineald, n-are ce lucra pirinteie Duhu? Ie pe
blAndelei sd ne linem de ceaslov'o qi psaltirer'; cd.ci toate cele- 'l'r,ol'an, ait cdlugdr de la spital, qi se duc impreund la biserica
lalte invS!5turi, zicea eI, sunt numai niqte ereticiiz care mai ijliirrtului Lazhr de sub dealul Cet5lii. $i cum intri in bise-
mult amdrdsc inima gi tulburd sufletul omului. Dar fost,a scris ricri:, incep a chuta pricind pirintelui Oqlobanu, care slujea,
pdrintelui Duhu sh nu asculte in totul sfaturile cuviosului lir rru se line de tipic".
stari!, ci s5. ne invele qi cAte oieaci de aritmeticd,, de gr:amaticd, - Tipic, boaite fblarnice? Ia sd v[ dau eu tipic, zise phrin-
de geografie qi din toate cdte ceva, dupd priceperea noastrd. t,,lc Oqiobanu, ldsAnd sfintele incoio. Ne-a-ti luat cu,gmichirie
Odatd, venind pdrintele Duhu supdrat foc de la mondstire, l){' mare}e mucenic Dimitrie, izvorAtorul de mir, qi ne-ali dat,
ne dete la regula de trei tema urm5toare: rrr locul acestui sfAnt vestit, pe Lazkr, care tot moare 9i iar
- Dac5. o para luath pe nedreptul ili minAncb o sutd rnvie, qi invie qi iar moare, de nu mai qtie nime de numele lui.
drepte, apoi ;ese mii de lei (leafa mea pe an), care mi-a r\,'csia-i hrami'? $i dupd ce ne-afi calicit, lu6ndu-ne moqia qi
oprit-o starilul Nionil, pe nedreptul, cAte parale drepte vor rrrr:hizAndu-ne biserica cu zid, inchideli acum in ciudd qi
mAnca de la Mondstirea Neamtului? lroarta spitalului; ba pdnb qi clopotele ni le-au oprit de tras
-Douhzeci qi patru de milioane de parale, cinstite pdrinte, ,'rrrrerii de doftori, tot din pricina voastrd, de ni s-au imprS"q-
sau Sese sute de mii de lei, rdspunse unul dintre noi, cu crida lict popordnii; nici chioari de bab6 nu mai dd pe la biseric5!
la tablh. ,'li incd una: de qeizeci qi mai bine de ani, de cAnd slujesc
-'Ia sd-mi fac5 Nicd Oqlobanu incredinlarea, zise pdrintele Duhu. lrrculia, voi aveli sd md invdlali tipicul, pui de nS"pArcd ce
Nicd Oqlobanu, ca de obiceiu, se scoali in picioare, cAt mi !i-i ,'rrnteli? Ia stali oleacd sh vd scot eu gdrgbunii din cap!...
melianul" gi se roagd de iertare, spuind cd-l doare capul. $i-a-
tunci, nu qtiu cum ii cade un urs mare din sAn qi de-a dura prin
$i zvdrr'et cu pravila cea mare dupi cdlugiri. Apoi,
rrrnflAnd un sfeqnic zdravdn de a1am6, dupi dAnqii s5.-i afu-
clas5;nu de cei pe care-i joacd ursarii, ci de mdmdligd, umpiut cu riseasc6!... $i, na! pdrinteie Duhu qi Teofan qi-au prapbdit
brdnz6., rotund, prdjit pe jaratic qi bun de pus drept inimb, cAnd
l,rrpucii, fugind mai mult pe brAnci decAt in picioare; chiar
lii foame. Bdielii dau s5-i prind[, Oqlobanu se aruncd in mijlocul ,t,rpa tipic.L
lor sd qi-i ieie; qi se face o chiorfiiald,. q-un rAs in qcoald din pri- A doua zi, Nicd Oglobanu ca mai ba sd deie pe la qcoala';
cina ursului celuia, de-i poznd. Atunci, parcd-l vdd cum s-a rlirr nici phrintele Duhu pe ia biserica SfAntuhtt'Lazht, cd l-ar
dichiciu" qi
rr rl 1r' stlnuriun, calupurino, astr[gqciyn',, bedreagn?'
pironit pdrinteie Oqlobanu pe cruce qi l-ar fr pus in podui
ace'
fi ;r I I r, r:rr sturi" tdioasl]-oq.hua,lie-d ecanu' hascdnu 91 q1i1-1'
L1*Lri*i, spre pdstr ur", puit" din icoanele rbmase aici de ,",r,', irrf", gni"t, pieie, uia, hatb"l cu cilacan"' clei qi tot ce
"u
Neamlului. '
- Cetatea
Ia ' tit' unui ciubotar.
I' r' r,lrr
ins[
dreptate bietui bdtrAn' cbci in
Si;i se pare "e urr"u marefuseie i',',','""i q"dla qi BodrAng[, un ri.oqnea g fer'! cipdtAiu,
altd biseric5, de lemn, al' qi c-Ate oleac[ de paqc5,n
to"rri Uir"ricii SfantuluiLazhr rIr' l'rlt, hazul. Pentru pu!iy'"a mancare
.lr"i rtru* era SfAntuI Dimitrie, fdcutd si inzestratd cu moqie rlr,t'r*t de trei o"a f" iui"' slujea toatd:casa: tdia lemne' afi"\a
de Vasile Lopo-,roi'"Jo[ ;;;i;;a de la noi din Humuleqti' i:;, ,,1; ,rd";;a apa, m-etota, ne spunea
Ia poveqti nopli.intregi,
t"J M;;etii't"u N"u*!ului,. bunS' mehenghe'.,. cAnd^a ficut ;;,r,,i',iJ;; ,ru$jl in tdciuni, qi n-e canta din fluier: doina care
-pit"f"f din TArgul Neamluiui,.face qi biserica Sfdntului i, ; ; ; ; ;;; no,i, c ;; i;i; ;; 4 M dtiut3, Hot o d'inc a' Ariv e nc ile'
Dumitru de piatre, ii schimb6'hramul, tq"t]"$-q SfAntul 'l'iil,rtra, "
Ca Ia qi alte cAntece sculilele5' ca
L;;;, ; inchide cu zid in cuprinsul spitalul"t- q-t hramul " "; "Ft;;;;;iui,irroti
rlr'r,st,o, de jucam p;;t;;;udau'podelele
gi ne sbrea talpele
SfAntului Dumitru l-a pus la paiaclisul de la,spital. Iar.moqia ,f ,, r', .,"n,ii" cu tot, cd doar acum o dddusem qi eq
pt""tif* a pipat-o d qi pe moqia Humulegtii' sb$inudevadd aici "o
r,,,r'ittbote. Si din pti.i"t f"iPepelea
"'at.al" de moq eodrAlg'ar Pavel
la culme; qi.el' un-eori' sdrindu-qi din
5;;;;;;;pirittt"toi oqlobun" ajunsese potopeqte3'! Ca prin
i",,''"t" n",;;;;;fii;; carpit; La
jucAnd impreu45 cu noi'
shmAnlh de caiugir p" iu Uit"tica lui, c6-i rrritr(,i, iqi rupea .olnui"t" ferfenile'
;;;;ilI. ;;J;i d; n-a fhcut mucbnic pemir' pdrintele Duhu' in ( ) dat[ venise f"l-ilqloUunu rAndul sb cumpere lemne; qi
izvorAtorul de nr1ir, cu toatb .a.pa""qi;lt''i,. i"'"
cAne-cAneqte in medeanu"
---p;;SfAntului Dumitru
Iocul
dup5. asta, auzim c5 Nic6 oglobanu s-a qi un !6ran- d: 13 Sasca'
cateva zile ,,r,,,,,,p" a" gazd'i noastra, gdsegte
dus sn invele la qcoaia catihetica" din Folticeni, vorbd
s[ fie.' car.inchtcat cu lodbeu' de fag'
GAtlan, Trdsnea qi alli cunosculi ;;l;;;;-;; ; "-ti a" rt nuiu'""zise "i Oqlobanu' cdruia nu-i..era a
Vat"-**" Ion Mogorogea,
"tot pe
CAt cei p" a*,, bade? pope'
ai mei se dusese ]coio, mai de demult; bineinfeles,
tovardqi "' ',lir"i lemne, "o- t" mi-e mie acum a md face
r'rrnrpdra
.o."l"ufu pungei pbrinlilor'Ior' $i eu, r5-rnAind fdrb huserirr, dascale.
;;trp;;;[, qi ilaiaandu-mi qi pdrintelepuie Isaia un pui de bate' b;;"r" faaiqot"l", pentru'un bral de lemne? Dacd Ie
pe lAngd tala' ch'
;ile- senin, cihdiamu'pe marira sh se macar ci eram un rlrrt' in spinare pe toate odath pbn-acas6?
Jout -,-u da qi pe mine la catihet' naca le-i duce, daschle, !i ie dau degeaba'
shibirdic" si jumdtate. Zhtt, nu guguieqti, bade?
"-- Cuff"rri, slupi, oi, cai gi alte bagatel'ri de-aide aceste, pre- fr;;';;dt, a""tei-; cum le-i duce' qi halal sb-!i
fac"iu in parall, tr"U"iu sd duc6-dasc6lii plocon catihetului 'a'i'"d*ttt
It,'l
ae ta fabiica dg popi din Foiticeni; g-apoi lasl-!"e
in conta ( )slobanu ib atunci lemnele din carul omului
cAte unul-'
.fi"Ji"i sale, c5"ie scoate popone!, ca di-n cutieuu"'-Pentru picioare 1AnS6 bra!u-i; dgpl aceea
rrrrrrl'qi Ie tazaie injaitgd
;;; insi numai doud *u4";u de'orz qi douh d9 ov55 a dat sine qi.IL imprejurb' legAndu-le
,i,,t,'itu";t;i"l a" p" -fttE"t"iascdu'; apoi, sdltAndu-le qi
tutu"oisecuvine,deamfostprimitinFolticent'chciggoala lr rrrnusel, sa ,ru iu
qi Ia gazdh cu
mdntuiaiS"; boii sd ias6'
"' numai de acolo
era ,rlrur.candu-le cam u.r"noi", le umfld-n spate,
Ail;F"; toamna ldtzru, m-am aqezat in gazd[ la rI:rrrsole. Un beietan nlbunatic de-aldture
a' vhzdnd-asta' zise
purr"f ciubotarul din uiila Rddiqenii, unde erau qi ceilalli , iir-" *tta, - n"tJt*itas"ale, Be-he-he!
Dracul s[-te id!
il";Ei "i mei. Catihetui, care fhce-a ziua noapte qi noaptea " i,,t"tat""ul, fe"andu-qi cruce, a rbmas cu gura chscatb'
,i,:"d"4 .tosut, rar ven€a pe la qcoai6' Noi, dacd vedeam aqa' 1,, un cuvAnt'
r',, se'blegteasc655
;;"d;;;.* qi mai rar; dar nebunii qtiu cb fhceam de-ajuns' Acum'nu cdt era de incdrcat carul cu lerrme'
vi -,ui;;;;
15i!i qi
' Parrei holt"irr, qi .u,u lui destul de incS'pitoare: prinse' qi j"*.113!1:
,;u'r,, la aqa loc, linea pe vremea aceea qapte.Iei
paturi de "ruimprejui; lAngd sobd, altul; qi toate^erau
jur ,r r':rr, era au *ut" cl dL tare NicS' Oqlobanu
qi alli vro qerzecl
i;;-;;;i;:.t"[iti"a zi qi*noapte, se proslavea38 pe cuptor'
,53
52
i
ca dAnsul, intre care mulli, lisAndu-qi nevestele cAte cu mj-i ciudd pe gAndac,
-Alu
doi-trei copii acasd in crierii munlilor, venise Ia Folticeni sd C-a mAncat,frunza de fag;
se pricopseascd de invblbtura... Dar mi-i ciudd pe omidd,
$-apoi carte se invi-ta acolo, nu glum[. Unii cAntau ia C-a mAncat frunza cea crudd;
psaltichie, colea, cu ifos: N-a ldsat sd odrhsleascks',
Voinicii sd se umbreascd.
Ison, oligon, petasti,
Doud chendime, homili \ Si altd drdcii ce-i trhsneau in cap. Nebun era eI, sd-qi
pirrrdd viala din pricina lui ,,mi-!i-i, ni-vi-li, me-te-il-o, ne-ve-
pbnd ce riguqeau ca magarii; allii, dintr-o rdsuflare, r lo", 62 Davidicd?
spuneau cu ochii inchigi cele qepte taine din catihisul cel l,)u, ca gi Miriulh, nu m[ prea osteneam pSni-nlt-aldla,
mare. GAtlan se certa qi prin somn cu uriequl Goliat. rir rnor invdlAnd; c5. doar nu-mi plAngeau copiii acasb, nici
Musteciosul Davidic5" de la Fbrcaqa, pSnd tip5.rea o m5- rlrrrlusem catihetului cel plocon mare pdnd pe acolo. Pentru
miiig6, mAntuia de spus pe de rost, r5pede qi fbrd greq, toat5 rlorrii merle de orz gi dou5 de ov5.s, nu era sd 1as copila popei
istoria Vechiului Testament de Filaret Scriban, imp5"rliti in rl,' la Folticenii Vechi nemAngAiat5.. Afard de aceasta, cAnd
perioade, qi pronumele conjunctive de dativ qi acuzativ din rrrii uitam in oglind5,barbb. qi mustele ca in palm5; gi doar le
gramatica lui Mbcdrescu: rrr pArleam eu intr-o privire qi le ungeam in toatd sara cu shu
,,Mi-!i-i,-ni-vi-li, me-te-il-o, ne-ve-i-ie; me-te-il-o, ne-ve-i-le, rrrrrcstecat cu muc de lumAnare pi alund arsi, dar degeaba
mi-ti-i, ni-vi-ii". rrrrrncS,! $-apoi, intrat in asemenea qcoa16, mai numai barba
Ce-a fi aceea, duc6-se pe pustii! Unia dond[neau ca ne- r1i lrunga, bat-o pustia, te fdcea s[ calci a pop5"!
bunii, p[n5-i apuca ameleala; allii o duceau numai intr-un l)-apoi lui Trdsnea, sdracul, ce-i p5!ea sufletul cu grama-
muget, cetind pdn5. Ie perea vederea; Ia unia Ie umblau licir! O datd imi zise el, plin de mAhnire:
buzele parcb erau cuprinqi de pedepsie'u; cei mai mulli - $tefdnescule (cdii aga mi numeam la Folticeni), asthzi
umblau bezmetici qi st6.teau pe gAnduri, vdzAnd cum iqi pierd nrr rnai"mergem la qcoalh, ci nu qtiu tabla qi vreau s5. invd!
vremea, qi numai oftau din Sreu, qtiind cAte nevoi ii aqteapti
1,,, mAnb la gramatica. Md rog !ie, hai cu mine Ia cAmp spre
acasd. $i turbare de cap qi frAnturd de limbb ca la aceqti l,'glticenii Vechi; vom invflla impreunS,, sap iAte unul, eu la
nefericili dascili, nu mi s-a mai dat a vedd; cumpiit meqtequg
de tAmpenie, Doamne feregte! lirrrmaticd qi tu la ce-i vrea; apoi mi-i asculta, sd vedem nu s-a
De-a mai mare dragui sd fi privit pe Davidic5, fldcdu de ;rrinde qi de capul meu ceva? Las'cd nici la celelalte nu prea
munte: cu barba in furculilb qi favorile frumoase, cu pletele ;rrrt, inv5.!a, cu slova asta noud care a ie;it, insd afurisita de
girirmaticd imi scoate peri albi, trdsni-o-ar fi s-o trdsneascS!
crele qi negre ca pana corbuiui, cu fruntea lat[ qi senin6, cu
sprincenele tufoase, cu ochii mari, negri ca murele qi scAnte- i'l,r'ce ai ce face cu dAnsa Ia biserich? Dar dacd se cere!... Am
ri o ieu qi eu din capht, qi poate cu tine, care ai trecut pe la
ietori ca fulgerul; cu obrajii rumeni ca doi bujori, nalt de stat,
lat in spete, sub{ire la mijloc, mlddios ca un mesteacdn, ugor p;rrintele Duhu, sd md pot desluqi...
ca o ciprioar5. qi ruqinos ca o fatd mare. Dumnezeu s6-1 ierte! Iriindch Ia Folticenii Vechi era ceva mAngdiere pentru
cd n-avu parte sd se preuleasc5.. A murit, sbrmanul, inainte rrrine, md potrivesc lui Trdsnea qi ne ducem impreunb. $i era
de vreme, inecat cu pronumele conjunctive, peritu-Ie-ar fi un ger uscat prin luna noiemvrie, qi bdtea un vAntigor
numele sS le piar5, cb au mAncat juvaier de flicdu! rrrrlrtire, in ziua aceea, de-!i frigea obrazul! Cum ajungem Ia
Mai bunh minte avea Mirduld din Grumizeqti, care umbla ('rrnp, Trdsnea se tologeqtet'pe un hat qi incepe 1a gramaticd,
trela-lela, in puterea iernii, pe Ia tbrSbile jidoveqti intrebAnd: rlirr^capdt, intrebarea gi rhspunsul int[iu:
ba teacd de cosor, ba cipestre de purici, ba cuie de la corabia [ntrebare: Ce este gramatica romAnd?
Iui Noe, ba fragi gi cipgune pentru cineva care pornise intr-a- Rdspuns: Gramatica romAn[ este artea ce ne invala a
daos, ba cAnta in pilda iidovilor: vorbi qi a scrie o limb5 corect.

54 55
Iar in alti edilie:
Gramatica este o inv5,!6turd ce ne arath modul de a vorbi ,!-apoi g'anciili cd Trdsnea citea intrebarea qi rdspunsul,
si de a scrie bine intr-o iimba. Irr,r'rlre pe rAnd, rar qil6murit, ca sE" se poatd intelege ceva?
Asta-i asta! Din ceaslov qi psaltire, qi acele bS"lmujite'n rdu, Nu aqa, necredincioqilor, ci iati cum: ,,Ce este gramatica
ca vai de ele, si treci Ia gramaticd. $i inci ce gramaticdl Nu r,,nrin5, este... ce este, este... arata... nu arata, artea...
ca aceste de acum, pozderie de gramatici; unele ,,ratiattale", ;rllrr11, ce... ce... ce ne inva!5, invald... ce ne invald; a vorbi...
altele ,,dezvoltate" qi ticsite.de ,,complimente", care, trebuie lrr . bi... ce ne inva!d... ce este, este...; ce este arata, uite
spus fdr5 compliment, ili exp1ic5... pdn5" ce nu se mai inlelege ,lrrrr:u! nu arata, artea ce ne invald... ce este, este.,,$i tot aga
nimic6; adich fS.cute anume pentru copii, de se joacS cu rIrrrrlSnind foarte rdpede, belbeit qi fdrh pic de cugetare, pdn6
dAnsele, de uqoare ce sunt!... Ins5, ce folos! Peste Trhsnea n-a lrr ,,rr scrie intr-o limbh corect", rar ajungea sdlmanull
$i*dupe
dat asemenea noroc... sd umble intr-ales... El, pdchtosul, ,'r, l,urba de cap hdt bine, md striga sd-l ascult, cd.qtie. Luam
uitali-vi ce fei de gramaticd trebuia sb invelai ,... artea, r,rr t'rlrtea din mAna lui Ei-I intrebam:
corect, intr-o limb6; silabi numim un sunet deplin, simplu sau Ce-este gramatica, mii Trdsne? far el, inchizAnd ochii,
compus cu una din consune, sau qi cu mai multe consune, care rrr;lrundea iute, iute gi morndit, cum cer calicii la pod:
insd sd se pronunle cu o scoatere de voace". Iar alti edilie: Ce este gramatica romAnb, este... ce este, este... gi cele-
,,Prin silabi inlelegem rostitura unei pdrli de cuyAnt q.c.I.". I;rII'., dup5" obiceiu, schimonosind cuvintele gi indrungandu-le
Ei, ei! de acum drege-li ,,voacea" gi descurc6-te, mii l;rlri nici o noim5, de-ti venea sd-i pl6ngi de mil6l
Trhsne, dacd poli. Nu aqa, mdi Trdsne!
^ Iar la a CAte
Intrebare:
treia pagin6, indatb alth ndzbAtie:
pbrli are gramatica romAn6?
Dar cum?
Nu mai zice romAnS, qi spdne numai rdspunsul; ce ai cu
Rdspuns: Gramatica romAnd are patru pdrli, care sunt: r rrl rcbarea? $i se qi opintea el, intr-o privire, sd. rdspundd
1. Etimologta;2. Sintaxa; 3. Ortografia qi lrrr(), dar degeaba; se incurca qi mai rb.u, incepea a ofta qi-i
4. Prosodia. tr.n<:a si-qi spargb capul.
intrebare: Ce ne invatd Iiecare din pdr[ile aceste? Mai las5"-md oleacd - zicea el necdjit - gi c6nd te-oi stri_
Rdspuns:1. Etimologia ne invali a cunoaqte pdrlile vorbei, 1i;r s[ vii sd m5" asculli; qi de n-oiu qti nici atunci, apoi dracu
adicd analisul gramatical. ,,;r rnd ieie! Dd, gramatica sE zicem cd n-o inleleg, qi s-o lisdm
2. Sintaxa ne inva!6 a iega pirliIe vorbei duph lrr rr parte artea, asemine; corect, tijiut. D-apoi, ,,romAnd,
firea iimbei noastre, adicd sintesul gramatical.
3. Ortografia ne invalh a scrie bine, adic[ dupb 'rrl,o... ce... ne inva!5 a vorbi qi a scrie bine intr-o limbd.,,,
regulile gramaticei. 1r;r'cd-s cuvinte romdneqti, ce naiba! Numai qi aici trebuie sd
Ir. .evB!...,,a vorbi qi a scrie bine intr-o limbi", indrdcit lucru!
4. Prosodia ne invald a accentua siiabele qi a le l'rrnr ,,sd scrii intr-o limbd?..." Poate cu limba, mai gtii pdca-
rosti dupd firea cuvintelor qi scopul ce-I avem in
trrl! Pesemne cd noi, cum s-ar prinde, las'cd de scris, ialpa
vorbire.
Apoi: mi-!i-i, ni-vi-ii, me-te-il-o, ne-ve-i-le. $i alte iznoave 1,;rsLei, dar apoi qi de vorbit, pdcatele noastre, se vede cd vor_
h[zoase ca aceste.
lrun poganut si rdu de tot; nu romaneste. ci l,Araneste...
Mai pune la socotealb ci qi Trdsnea era inaintat in vArstd, l).rrrnne, Doamne! Inv5lat mai trebuie sd fie qi acer care face
bucheroo de frunte qi tAmp in felul sdu; cd profesorul, care qi 11r';rrnatici! Insd qi-n gramaticd stau eu qi vdd cb masa tot
rrr:r:rii, casa tot cas5, qi boui tot bou se zice cum ie stiu eu cle
el se mira cum au ajuns profesor, zicea'. ,,Lua\i de ici pdna
ici", cum mi se pare cd se mai face pe une locuri gi asthzi, qi l,r rriama. Poate celelalte bAzdAg[nii: rostiturd, artea, pro-
poate cd nu veli aduce bdhat nici gramaticului, nic,i profe- rrrrrfe, analisul, sintesul, prosodla, ortografia, sintaxa, eti-
sorului, nici lui Trdsnea, ci intAmpl5rii, care a f6cut pe rrr ol ogia, concrete, abstracte, conjunctive: mi-!i-i, ni-vi-li, me-

oameni asa cum sunt: ori culite de o!el, ori de tinichea... ir.rl-o, ne-ve-i-le,'qi altele de sama acestora, sd fie mai
r,rrrineQti... qi noi, prostimea, habar n-avem de clAnsele!
57
Noroc mare cd nu ne pune s[ le cAntdm' c-ar fi-qi mai.rhu
de '1,,r;rlirnineald, Dumnezeu si-l iepure! $i cum ne binecuvAn-
;;;;i ;;;t cet noaorogit! DecAt !?t1", mai'bine s[ mori! lr.;rZir, clup5" obiceiul shu, cu amAndoub mAnile, ca vlddicii, ne gi

^^*$i,du-te, $tef5-nescule,
Hai, cd m-apu: de invdlat"' I r . r1i. cate un ibriqin pe Ia nas6' despre fata popei din Forticenii

iata"du-I, m-am clus qi eu in. ciud[ la'fata popei' am \','r'lri: ba cd-i fatd cuminte, ba ch-i bund de preuteasd, ba c-ar
jucat cu dAnsa in ticn[
saJl].-ti"gur[-singurich qi m-am. lr pot,r'ivitb pentru mine, ba cd are sH mi-o lege tati-sb"u de gAt,
iana-r.au.u"t[; cdciiiramd n-avea qi tat5-sdu, ca popa' umbla 'r r';rt,r-' ponosuri qi tAlcuri de a lui popa Buligi cel buclucaq,
ffi;;;;il;;".. Ap"i m-am intors la camp, cu zqhrdila de la l';nr r inceput GAtlan a-i iua cu mdgulele68, zicAnd:
cusut[ frumos cu flori de m5tasd qi
;;ili "oiil"i, .-o oefru-iao-neqti. lrr las',las', cinstite pdrinte; nu mai umbla qi sfrnlia ta cu
;; ;""i plin de -ur" gi cand coIo, zhrgltitul de ,,'',rrrrituri de aceste chiar in ziua de ld.satul-secului. Mai
Trhsnea dormea pe hat, cu gramatica sub nas qi-habar n-avea r rrrrl,ri incaltea, moq BodrAngS., un rdstimp, sd ne veselim de
J" ftig. ,,Saru.", #ru.e! Nu eqti nici de zama oublor; decAt aqa' .rtulri, cd pdrintele a fi bun qi ne-a ierta!
mai blne te fhcea m6-ta un mAnz qi te mAncau lupii", zic eu in M<rs BodrAng5, de cuvAnt; iar incepe a cdnta, qi la joc,
;f;; l,;rir,(i! Popa Buligd, de;i era bdtrAn, duich vede cd ni-i treaba
,*.""u, m6! scoalsl $tii tabla? sare el de.jos' il rlr, ;rsrl, unde nu-qi pune poalele antereului in brAu zicAnd:
ascult - cleiu. Haidem acas5, m5i Trisne' ci m-a thzbiL I)in partea mea, tot chef qi voie bund sd'vd dea Domnul,
il;;t qi frigul, qi mor de urAt aicea pe cAmp! - -. lnlor', cAt a fi qi-!i trbi!
_ Da," qiurr. . . Duca-se dracului giamatica! Mi s-a inicrit
---

"A dAnsa! $i osebit de asta' nici nu mi-i bine' Apoi zvArle potcapuJu'deoparte, qi la joc de-a valma cu noi,
sufletui de
---u,'feldelene,amestecatb'cusisbiciune,m6iTrlsne, rl,' i lxildl5iau pletele. $i tragem un ropot, qi doud, gi trei, de
lr;r cit pe ce sd scoatem sufletul din poph. $i aqa l-am v1d.guit,
nu-i aqa?
rlr, i cra acum lehamite de noi. Dar vorba ceea: ,pacd te-ai
- fiu chiar ai nimerit: un fel de leqin la inim6' amestecat
lr;r11;rl, in joc, trebuie sd joci!" De la o vreme, vilzdndbietul popd
cu intinsori, sau cam aqa ceva'
- Poateqtiifioriie gramaticei, zic eu' I r n ir ;l pus in cArd cu nebunii, incepe s-o intoarcd la qurub:

Poate ch q-aceea sd fie' zise Tr[snea; Md aqteaptb niqte fii de duhovnicie, dragii mei, 9i trebuie
- Mai s-bpdcaiul?
ieiel cum pui mAna pe dAnsa, indatl-li vine ,,ir nui duc mort-copt, cbci acesta ni-i plugul.
c[ci dracul bi-
somn... Flecugtele cle-aceite nu se potrivesc cu rAnduiala l'rrv5.1, gazda noastr5, gi pune atunci un talger de uscdturi
r"ti."i, t-u *a"tuit vorba"' ,,Osmoglasnicul" este ce este"' ir rr 11r1'8"f5. cu vin dinaintea pirinteiui Buligd, zicdnd:
hambarul'
V"tfr" i"t"i' ,,C""at."lo' umpie sacul qi troparulu* gramatica, Ia poftim, cinstite pdrinte, de-!i iua din masa noastrd
umbld"m noi chinuindu-ne cu
-ai fai"te!,, Ce Haidem!
,'l.rrr:ii de gustare q-un pahar, doud de vin; g-apoi v6-!i duce,
rl;rr';l splln€li c-aveti aqa de mare grabd.
$tefdnescule?
$i ne intoarcem noi la gazd'h pe la asfinlitul soarelui' lil'inlia sa, nemaipuindu-se de pricind, incrucigeaz6 mAnile
mAnc[m ce mAnchm, q-apoi rugdm pe moq BodrAngd sicflci
ne
,l,r1r;r obicei, iqi drege glasul qi spune cu smerenie:
.arri"; qi unde,nu ." ua""a o -nl1i-"-de ddscalime la noi,
IlinecuvAnLeazb., Doamne, mAncarea qi bduturica robilor
;;i ;; staniqteao' lor; qi ne intbrtdm la joc, qtii cold'. ca la
t:rr, ;unirr! Dupd aceea rAdicd un pahar, zicdnd: Mi inchin,
,rarrtu aceea, de nici simlirbm cAnd a trecut noaptea. $i aqa lr.rrr'f i, la fa[a voastr5., cu s5n6tate, ca ]a un codru verde!
r* *ap"t qi eu de urAt, qi Trdsnea de bolborosit prin somn:
ca alte db!i' l';ur(i ne-a fr mai r5.u, tot aga sb ne fie! gi de paharul de
-"" srumatica romAn[, este" ' ce este, este" '"'
""-i;J
".t" i"."fi" nu s-a inchiet numai cu atAta; alta qi mai qi s-a ,lrr';r'ri; apoi incb vreo dou5-trei qi peste acele alte cAteva!
llrrlrr aceea ne binecuvAnteazd iar cu amAndoud mAnile,
inceput d,in capit. N-apucase moq BodrAngh a lua bine.flujerul .'r'.rr)(l: ,,Ei, bhieli, de acum linistili-vd!" $-apoi ne lasd in
A" fit gurh qi iaca ne trezim cu popa Bulig6' ce-i ziceau si
qi aghesmuit gata ;,.r,'r, si-si cautd de drum. inse noi, ,rorba ceea:
Ci.,"ai8.,.., din ulila Buciumenii, tdrnAiet
58
Nici toate ale doftorului'
Nici toate ale duhovnicului;
De ce Petreci, 7tr'
De ce-ai mai Petrece!
'l 4"
BodrAngh cu tot' qi
-irrtr-o ne luhm tArAs, cu moq
Cam pe inserate,
1t

lfrg;; Ji"Jit" ttaFme, Ia fata vornjcului de Ia


""
ii;d#;i. ,rrrd" -ui *"rta i"*" t* aduna de dragostea /t\
';?;;i#;"it"iat io*r
a" cdci era qi frumoasa' bat-o
/.
;;;i;-;;;tai "i""i"i;
S-"p"i,-t',atituta de curand dupdul vdduoi
b,.\\
de tras la om in
..

t'it-[rr"u-,rrl" ,,ta--a,"ttu'rr6;', t"* e mai bine


;;;de:ctuq"iettlt";;;;-A
ne_a dus deoparte,,i"ir-o odaie
vhzttl, pe loc ne-a sbrit inainte ei
mar-e cu obloane de fereqti qi
v-
9,*-/,-
inde noi qi craqmrrila' cand
ii"aiiilr";,;;J;';;
ooftea. ca la casa er.
""-"i""i
"*fifi-";-.;ii;i odhiei, cat-eva merfe- de- fasole; in altul'
de mere domneqti
s5.mAn!5 de cAnep[]il;i treitgl, o movild
pbnh dupd.Pryli',in
si nere de RhddqJni;;t; t'ei"tt prin o scandurh iatd' iar al
oltiilr"", il"r?il"ti d9u, alspartite
aldture, niqte nosiatti i"tt"sti; intr-o putini' Pere -uscate;; $i cum zici, mogule, rS.spunse crAqmdrila, intrAnd atunci
;;;;;; r^*o.ttirr"ti^-"ii"""t",d',e tort si lAnuri boitedefelcAneld
un teanc de chite'o
de fel 1rl rr55 c-o strachind de pldcinte fierbinli, c-o gdind fript6, qi
;id" il;;;; il*J&;Ai*pe" lrrrincl-le pe masd dinaintea noastr[. $i, zhu, mare pomand
luqruri,
nonr',r scoarte .t-jhi."rJ;- upol cAlli, buci 9i altegospodar 9r rr fiicut, c6ci eram flSmAnzi ca nigte lupi.
#t;1;";;;d;"i; i;i4t ;i .J1.'", ca la casa unui l)upd ce mAntuim de bdut cana ceea, ni se aduce alta, pen-
fruntag de pe vremea aceea' ',--a-^r^+x ^--y. It'rr <:are mulldmeam crAqmdrilei tot cu sdrutdri, pdni ce se
"*5i':;;";"';ii;; ttoi-it' aceastfl binecuvdntati cas[' lRltrr c5" se mAnie qi iar fugea dintre noi. Mai pe urmi, iar
"rul-;iii, *t"; H;ut obioanele in jos, a aprins lumAnarea vr,n(la qi iar fugea, cdci qam aqa se vinde vinul, pe unde se
;i : A1 ; i''fr# ! t ;ltt'i, ;i :i "^pahare'
;
-
.'ry1*'-prin
qi" turnand : 1: : J3,? *,:
s[reau vrrrrlc... Ori, mai qtii pdcatul? Poate cd nici crAgmdrilei nu-i
i;, iir"l".i.""i" oI"-G"b'eq!i; t"9.q? era' GAtIan' bun pnr t,ocmai urAt a sta intre noi, de ne cerca aqa des. La urma
;il;iil;.,,i" a" ,,''q.hio;pii4:"q,q" intinde rn'rrrclor, unde nu-i dd qi Trdsnea cel uricios un pupoi, fdrd
it pafrai' qi-i sazder:
rr,:il,o. Cdci la de-aceste, mai tot prostul se pricepe. $i atunci,
"iii.".'"Jt'i.r;;
Ia pofti*, p"iiiil-ti'' q" cinste;Ie dumneata intAi! Sd
-
,r"a"-, poate "-ui pot ceva intr-insul' lrrr;rndrila cea frumoasS curat cd s-a mAniet. Dar ce sd-i
lrtllln? Vorba
Craqmhrilu .uu ii,r*"q-a,1'1a."a paharul' s: ll:lil: l*:{
care cimegS. s-a mAniet, intr-aceea s-a
qi dupi qe sYSt+,py111,:"^
"""a' ,,in
rlr,zrrrAnid, cd altfel n-ai cum s-o ghibiceqti"".
;#e#;", ?a"a"h*t I"uua
""
.a ran"vim, cd mai ".tiil,
are qi;iti mr1qtg1ej' si,bdrbatu-:?^"^"1 l)c la o vreme, prinzAnd moq BodrAngd la curaj, sd nu
":" i"""ai-'i"il;:b; ii-ui'getitl Noi, aliindu-i calea'
#;"" Itrlcrrpd a cAnta din fluier o Cordbiascd de cele frbmAntate in
#ffi;";;lta."?"ia sa cinstea;cd de la frecare. $i ea tot l,',"i Noi atunci, sd nu ne intdrtdm la joc? $i a;a o ferbeam de
prosteql
it"ri#;; *"rt-d "oi, dace n--3T | 1iu,ns1t-o
focl
lirrr,, de nu ne ajungea casa, qi dam chiorAq prin fasole, prin
*"ft?*i"au-i cAte c-o s5'rutare plln-a de rrr;rziire qi bob, qi sdmAnla de cAnepH se fdcea oloi, pArAind
'*:'ffi;:i1;";;; I'd, tate-I se l-b."t+l ii:: l:.iP^?*'? 'rrl r t;1]psls noastre.
qi molfdind la pere uscate' Av
'";;i;;.*:-;i;;i;i"'u"'i
dreptate, bdieli, acum vi-i vremea'
67
Cam pe dupd miezui noplii, vizAnd cd moq BodrAng-d ne-a ,,rl. rrnele ca aceste, pdndim cand erau ceilalli duqi de acasd,
p[risit, incep-em qi noi a ne strecura cAte unul, unul, spre 't n(' upucem de f5cut poqte, ca s-avem pe mai multd vreme.
gazd.d; eu, cu sAnul incircat de pere uscate qi c-un bostan
(':rlr,Vil pdturi de hArtie, lipite una peste alta
cu sbu de
irur" ce mi l-a dat crAgmhrila , cb.ct, pe cAt era de frumoash, lrrrrr;,)are topit pe lAngd foc, pus incet la talpe, cdnd dormea
" pe atAta era qi de darnic6, mititica. $i can-d ajulS Ia gazdh,
ce sd vezl? Mat fiecare tovardq al meu furluase'u cAte ceva:
unul mere domnegti, altul pere de Riddqeni; moq BodrAngd
paqlise'u o grSmad[ de buci pentru a\d\aL fgcuJ, qi Trbsnea,
ia*arrlb dJcAnepd. Iar Oqlobanu, cu ciubotele dintr-o vac5 qi
cu talpele din afua, viind mai in urma tuturor, numai ce-l F,,
vedem c5. se pune cu creqtetui pe pat qi talpele in grind5, aqa (:s
incdllat qi imbrhcat curn era; gi ce s6-!i mai vadi ochii? Si nu
spun'minciuni, dar peste o dimerlie" de fasole, i-au curs din
'v
tiretce", pe care de obicei Ie purta suflecate, iar atunci le
desuflecaie anume pentru trebuqoara asta.'. Numai l)
v[ru'meu, Ion Mogorogea, fecior de gospodar cinstit, nu luase ,I
nici un capit de a1;- Iar Zaharia lui GAtlan se mullhmise t1
\-:\
c,un sirutat din partea frumoasei crAqmirife. Mare mAn- \r
gAiere pentru un b5iet str6in, in zt:ua de l5satu-secului!.. ' $i
iu acom inleleg eu cd GAtIan, cdruia-i zicea in qcoalS 7'a6aria
Simionescu, a fost mai cuminte decAt noi to!i; cdci el, din cele
aduse de noi, s-a folosit; iarb noi din fericirea lui - pace!
Ei, ei! toate bune qi frumoase 1a vremea lor; dar de acum
trebuie sb ne mai punem qi cAte pe oleacS- de carte, cdci ,,rurl l{reu, qi aprinse cu un chibrit, mai sfant lucru nici cdse
mAne-poimAne vine vacanla de Crdciun qi noi stric5m pAnea
pbrinlilor degeaba; nimic fhrd cheltuiald, qi banii nu se ieu 1,,,;rlr,!... $i fiindch pe Oqlobanu toli aveau ciudd mai mare,lui
t :,r fiicut pocinogul int[i. $i cand I-a ajuns arsura la os, a
din dtrt*. UnuI cu altul la un,Ioc, aveam acum, 1a inceputui
postului, vro patru-cinci ulcioare de oloiu, trei-patru saci de ',irr rl, rlin.somn, rS.cnind ca un taur qi nu-gi gdsea loc prin casd,
rL' r.rt,*rime. Dar, neqtiind care-i vinovatui"si nebizuindrr-se in
iai.ra de pipuqoi, cAteva ocd de peqte s5"rat, perje uscate,
fasole, nizhre,bob'n, sare si lemne pentru cdteva sbptimAni; rrrl.r'. a se bate cu to!i, se puse la fhcut metanii si ne bldsti-
rr;r (lo-i curgea foc din guld. Noi insd, cu toate bldstdmele lui,
c5"ci siam la masd toli impreuni,^fbcAnd mAncare cu rAndul, ,rr,r ;rrrindu-i in alte nopli cdteva poqte gi f6candu-i-se taipele
fiecare dintr-al siu pentru o zi. Insd Oqlobanu, care mAnca lr.rrr;ri o.ra_45, a fost ner,-oit sb-gi ieie tdlpdqila spre Humulegti,
cAt qaptesprezece, ne cam pusese pe lAnduri' Tat6-shu, popa l,'lr;rrrotirdu-se de popie qi ldsand tolte meiindele sale in
Neculai, mr-i vorbd, avea de unde sb-i trimeatd; dar ,,Ce-i in i 1r; r rr irea noastr5.
.r
mAnd nu-i minciunS". lrrrlrrtS" dupS asta, GAtlan scrise lui Oqlobanu:
Multe sunt de fhcut qi puline de vorbit, dacd ai cu cine'te
inlelege. Ma sf[tuiesc eu intr-o zi cu GAtlan c-aici ar trebui Irtltite Oglobene,
ceva dl fdcut, sd putem scdpa de cAliva mAnc[i, c[ci tovdrhqia 'llit inchin cu sd"ndtate de la goldtate, despoielii din urmd.
nu ni se phrea prea dreapte. $i g5.sim un mijloc nu s-e poate It'. rr ;tveti ce mAnca
.acolo, poftim Ia noi sd postim cu to$ii.
mai nimerit: noiptea, cAnd dorm to!i, sb punem poqtd la talpe \/ /;iu voitor de bine
cui vom socoti noi; mai ales cd vreo cAliva adormeau duqi, cum Zaharia,
incepea moq BodrAngb a spune 1a pove.qti. $i dup[ ce am pus la Mare cdpitan de pogte!,,
popie unula t,,rrrrrrtici, 1a care venise fetele celemai tinere; altul de fl5cdi
Peste vro cateva zile am mai t[iet gustul de r irr.r'i, la care venise fetele cele st[tute; iar aI treilea, de copiian-
,r"nir" in gazd[ la noi din proaspdt; Nic-a Iui Constantin '
,lrr, l;r care venea cine poftea... FlScnii abia se legdnau in joc, qi
"uru
;b;t;;i;il ftumuleqti, se duse qi ei cu talpele beqicate pe Irrrr'; r S€ invArtea foarte incet. Fetele nu aqteptau rugate, ca pe
i"l Oqlokranu- $i cu atAta mai bine, c[ci totqi iqi pierdeau
:rnr'(,i1, ci fiecare desprindea mAnile a doi fl5cbi, unde-i venea la
"r*u
;;;-"; in iadar.IaiTrasnea, frind mai chilos mai tare de' ,,,,rlcul5, spunea bund ziua! qi urma jocul inainte. Vdru-meu,
poqtele'
cao. ribd[ el cdt r5-bd[ qi, dach vede c5'-l r[zbim cu
se
I r r, I r r I i ndu-se cu ciubotele cele nou6, juca numai 1Ang5" fata vor-
cu astd
;;iil;;ii e*ie,luandu-qi partea de merinde' $i
ciubotarul:
,r,.rrlui, sorh cu crAqmdrila cea frumoasS. din Folticeni. $i
randuiaia am r6mas noi acum numai trei la Pavel t i.rllrrn, care juca lAngd mine, imi spuse Ia ureche:
CAU"n, vdru-meu loan, poreclit Mogorogea' qi moq
l,as'cd-i vedd tu ce-am sd-i fac lui Mogorogea; de i-a ticni
"",
i;h;;d pe deasupra. Vdru-meu' care vbzuse de patima
. ru;r cle azi, pdca| s5-mi fie!
Ia culcare' ^ u, Fi^ coase
."i"tftfTil trrut" obicei in toati sara, picioarele. 'l'aci, mii, zic ew, ce mai vorbegti in bobotet6, cd s-a mAnib
;;;il;' cont[pului'0, qi vAr6ndu-gi intr-insele, ,'rrrrrl si s-a duce qi el acasb.
f6rd grij6. vortu'.""u:,,pazabune trece primejdia
rea".
;;;;
-"6;;;p" je"Craciun, pavei fhcu o p[reche.de.ciubote de
l!i, q-apoi? Ce mare pagub6! Vorba ceea: ,,Dac[ s a da baba
1,, r rlirr ciruf5, de-abia i-a fi mai ugor iepei". $i jucdm inainte.
lrrfF'rrarotui meu Ioan, cu carepavel eraprretin unghie qi carne' Doi f irrra ne intoarcem Ia gazdd., qi Mogorogea, bdiet grijuliv,

i""raripratisu Mogorogea lui pentru ciubote. Dar, ce-i r.r crrrild ciubotele frumos qi le pune Ia uscat pe vatrh, deo-
;;;pL d;;; putui"i" iceste, caci puiese piele bun6' talpd de y.rllo, cum f[cea totdeauna. A treia zi dupd asta, ciubotele
Numai scar! uitase_ Pavel sd r;rnt-m€lf, se rup, hdbucu'in toate pbrlile... $i el, supirat la
il;i ;i;r""u cusute de tocmal[.
stricat inima lui Mogorogea'
poiu... qi pentru asta rdu i s-a mai , rln)o, se leagd de Pavel sd-i facb altele in locul acelora, ori
mare c6 era o iarne geroasa qi omdtul ajuta scdrlait' ..r i rleie banii indir[pt numaidecAt.
Noroc
""i;";;;;;Ii. -Ia
t" ao.""ttt"acas5, q-ap:i' vorba liganului cu
buft"
Mi-ai pus piele scoapt5, cArpaciule, zise Mogorogea infu-
.Cra.irrrrof ,at.rl.,l...:; Costite de porc afumate, chiqtes'-$i , r,,1. Aqa fe1 de prieten imi eqti? Haitil alege-li una din doud,
ffi;il1;;"arnri"lturoieii qislenin[ de cea sublire, f5cute de ,,r,'i rrltfel dau cinstea pe ruqine, ili trAntesc scroambele" de
.r.i, t'ji"te la un io", ftipi"-'bine in .tig3r", qi ty TlT?]ig"!a ,,ry,l ;ruzitu-m-ai?
;;ila, "* dl]. rrrr"" p"'gal. vtuiface el lhranul olalte feiuri de l'rrvel, negtiindu-se vinovat, zise cu dispre!:
mAncdri gustoase,?fi-a are-din-ce -urr"u,, Ie face' $i' mullbmitd Ia ascult6, daschle Mogoroge, nu te prea intrece cu
b"-""r"i perinlii ""q1ri d.e unde, cSci saracia nu se r,,r'lrir, cd nu-!i sede bine. Pe cine faci cArpaciu? Duph ce-ai
onlosise inc[ la tstfot,'p" .And qtiu eu' $i sd nu-mi uit cuvAntul:
;rrrrl,rrt ciubotele atdta amar de vreme, umbiAnd toath ziua in
;:i;il#';i-#il;i"fiu ri"-b' la phrinli' i1 l{gmutleqti' qi
lr,lilroazuriEn qi le-ai scrombdit'o pe la jocuri qi prin toate
tlund Boboteaztt itttour""m iar in Folticeni, la,Pavel, g{da ,,,r'lrrlnelee' qi coclaurile, acum ai vrea s6-!i dau qi banii
;ffi;F;iri.Ja "u mai dam noi apa, cateodatd, de forma. Dar,
bucheauasn poate s-o
,r,,rpt)i, ori si-!i fac in ioc altele noud? Dar qtii cd eqti ajuns de
il;;;;;"ruirra, nici n_aveam ce c6uta,,c6ci ferice de ddnsul! $i eu'
, .r1,','! Nu !i-i destul c5 m*ai amelit puindu-li sfArloagelen'pe
i"""t" ii *uta cine wea. Iar cine nu, ,,rlrrlr, trdgAnduJe ia gan qi ungAndu-le, aici, pe cuptior, la
antr-ucli f"rlcili: cAnd q v^orba de credin![, ce-!i mai r,,rriul meu, in toate diminelile? Ba de cAte ori mi-ai pirs qi
"""f, invd!5.tur5i-nu ru moq Bodrangh zic,si eu ci aveai ce
tr"uril""i.- 1,,,r;lc lapicioare, qi eu, ca omul cel bun, tot am t5cut qi ti-am
;;;t;, n"i"i"t s[u te fi.."u sa joci- farf sd wei' qi poveqtile lui , , , I ,r lrrt. Imi pare rdu cd eqti gros Ia obrazl. Ei, Ias' ca te-oi sluji
cu ce
|o;il;;tlt"u a" dormit. afaia de asta,-mai lveam noi ' ir (l(' acum, dacd !i-i vorba de aqa!
ne trece wemea, cAnd voiam: lencuqa, ba t[bbc[reasca sau
(Je spui, cArpaciule, zise vdru-meu, qi tu m[ mogorogeqtio'?
fr" alteori, noaptea, n-e pungam la taclale pdnd se fhcea lr :rlx)i numa-n cuibotele tale am stat. eu, bicisnicule? Incd te
""""i"",
zitF:. a1bh.Iar in sarbdiori, o^luim hdbiucat'
prin cele sate' pe ,,1 ,r rrzriiceqti? Acug te.oi otAnji* cu ceva, de nu te-i puG hrbni in toatd

unde qtiam ." iu. tto*i' itt Rdd[qeni, sat mare',4-f:^9i r.l|;lt
"a
il;';;,";;'i"*;i";il;;i intr-o singura zi: unul de flacii'
65
64
Pdnd ce mi-i otAnji, zise Pavel, eu acuq te cinituiescn' - Mergeli sindtos, moq Vasile, zicem noi, petrecAndu-l
- lrrrrI mai incolo, qi vb rugdm, spuneli pdrinlilor, din partea
frumuqel cu dichiciul; inleies-ai?
VdzAnd noi cd era cAt pe ce s5 se incaiere la bbtaie, ne rrorrstrd, cd ne aflim bine qi-i dorim.
punem Ia mijloc qi-i imphcam cu mare greu: Ioan si mai dea l)up5, ce se duce moq Vasile , et zic lui Ion cu biniqorul:
un irmilic iuiPavel, iar el s6-i chputeze ciobetele, gi pace bun5.! - Vere, ia sd frigem in ast6-sar5. un purcel de ceja, cd tare
Mai glumeau ei duph aceasta cAne-cAneqte, dar lui rrri-i dorl.
Mosoroeea nu-i iesea de la inimi afrontul ce i-I f5cuse Pavel. .
Mogorogea, ndt6ng qi zgdrcit cum era, incepe a striga la
il il lle:
fn saitamdna hArliinu, sau cArneleagan', hog Vasile, viind
ia Folticeni, intre alte merinde, aduce feciorului siu 9i trei - Me! ia ascultali; eu nu-s Nic5. Oqlobanu, sd m5 sucili
purcei grijili gata. crrrn vreli voi... Cu ce mb hrdnili, cu aceea am sh vd hrdnesc.
Nu vd dau nici o bucdlicd de purcel, m5.car sd crdpali!
- Bine-ai venit sdndtos, tald! zise Ioan sdrutAndu-i mAna. - Iar de nu, cel ce zice,jumdtate
rdspunde GAtlan.
Agh-i cd ne-ai nimerit?
shnbtoqi, m5i bdieli! rispunse moq - Amin, bleqtesc eu cu de gurA.
- Bine v-am gbsitceea: * $i eu md anin, spuse Pavel de dupd sob6.
Vasile. D.apoi vorba ,,Nimeresc orbii Suceava gi eu nu
eram s[ vd nimeresc?' - Amin, neamin, qtergeli-vd pe bot despre purgei, zise
Mogorogea cu ciud6; inleles-ali? Nu tot umblali dup5
Apoi, din vorb5.-n vorb[, ne intreabi: Ei,]ce mai zice mece- lrrrndtili; mai mAncali qi rdbddri prijite, cd nu va fi nimica!
tul despre popia voastr5? Are de gAnd sd vh deie drumul
degrab6? Cdci eu, drept si vb spun, m-am shturat de atAta - Ia l5sa!i-l incolo; mdi; sta-i-ar in gAt pe cea lume, zise
'/;rharia.
zdruncenn' qi cheltuial5.. Si ne punem, dragd Doamne, la inv6lat. ins[, fie vorba
- Nu se zice mecet, ci catihet , tat6, rbspunse Ioan, ruqinat. rrrt,re noi, nu ne era a inv6la, cum nu i-i cAnelui a linge sare.
Na, na, na, mdria 1al. parcd asta grijd am eu acum!... Vorba
- lrr sobi arsese un foc straqnic; ii invdiisem gi astupasem, c5.ci
ceea: ,J'{u-i Tanda, qi-i Manda; nu-i teibeieiu, ci-i beleiu-teiu... de r,r'ir ger afarb.. Moq BodrAngS- se incurcase nu qtiu-pe unde in
curmeiu. $i ce mai atAta incunjur?... Mecet, berechet, pleqcan, r-1rra aceea, qi Pavel, neavAnd de lucru ca alte dd!i; se culcase
cum s-ar fi chemAnd, Ioane, qtiu cd ne jupeqte bine, zise moq rlcvreme. Iar Mogorogea, ndddjduindu-se in potcapicul
Vasile. $ japoi cicd popa-i cu patru ochi!. .. Ia mai bine rugali-vb lrit,Ane-sdu, adormise inaintea lui Pavel, cu picioarele in
cu toat[ inima SfAntului hdraqc" Nicolai de la Humuleqti, doar' rrrinecile contS.qului, dupd obicei, qi horiia zdravhn. Vorba
v-a ajuta s[ v5 vedefi popi odat6! $-apoi atunci... ali scdpat qi r'()oa: ,,Lasd-md, sd te. 1as!" Mai tdrziu stAngem qi noi
voi dLasupra nevoiei: bir n-ave{i a da qi havalele'oo nu faceli; la lrrrnAnarea qi ne culcdm; insd nu puteam adormi, gdndin-
mese qedeli in capul cinstei qi mdncali tot pldcinte 9i gdini fripte. rlrr-ne la purcel .
Iar Ia urmb v5. plbteqte qi din!6ritul'0t... Vorba ceea: ,,Picioare de - MAi, Zaharie, nu mai ai tu Vro poqtd de cele undeva? zic
cai, gurd de lup, obraz de scoarld gi pAntece de iapd se cer unui ,.rr incet.
popd", qi nu-i mai trebuie altSceva. Bine-ar fi, Doamne iart6-m5, - Nu, bre, rdspunse Zaharia qi mai incet; gi, Doamne, ce
ia felete bisericeqti sb fie mai altfel!. . . Dar. .. veli ft atzlt voi ci lrine ar fi s5 trAntim una lui Mogorogea. Dar pdnd Ia poqt5,
popa'are mAnh de luat, nu de dat; el mAnAncd qi de pe viu 9i de, 1,rrn5" la nu qtiu ce, na culitaqul meu, taie incetiqor cusutura de
pe mort. Vedeli cAt de bine trdiegte mecetul, fbri sd munceasch lrr rnAneca iui Mogorogea in dreptul unei talpe, d6-i o pArleals
din greu ca noi. Numai... de!... darul se cinsteqte!... Ioane, eu lrrrnS. cu niqte chibrituri de ieste, care ard mocnit, qi las'dacd
!i-am qi ochit un potcapic, zige moq Vasile,la pornire. Cati de nu r or mai ticni purceii... Numai catd de nu te mocoqi'.2 atdta...
te 16sa pe tAnjal5, pune mAna pe afigtat mai rbpede qi vin acasd, - AdA culitaqul incoace, zic eu, qi la toat5 intAmplarea,
cdci Ioana lui Grigorag Roqu de la noi... aqteaptd cu nerbbdare ,'r'ccl cb. nu m5. vei da prin qperl5'ot qi nu-l vei lhsa sd md bat6!
sb-!i fie preuteasd. Mai rhmAneli cu sdnitate, dascile Zaharie qi - Nici vorbd nu mai rdmAne, zise Zaharia, d5,-i pAr1eal6,
nepoate, c5" eu m-ain dus!... l,rrrr grijd.

66 67
Atunci... imi ieu inima in dinli qi fac tocmai aqa, cum fuse-
sem povSluit de GAtlan: taiu cusutura incetiqor, qi lin OAntd-Ie de acum, Ioane: ,,Cei fhrd prihan[' ali]uia!" $i nu
cAtu-li-i smocul de chibrituri la chlcAiul viru-meu, unde era rrr;ri t,Anji atAta dupi dAnsii, se vede cd aqa }e-a fost scriq,
pielea mai groas6, pdn5. ce-l rdzbeqte focul. $i cAnd rdcneqte rrrrlilcii!...
oaata cAt poate de tare, et zvdtrt chibriturile din mAn[, luqti! la nu mai cldmpfni qi tu din gurd, mdi, rdspunse Ion, plin
,1,, rrirduh. Ali tot strigat asupra lor, qi iaca, vi s-a f6cut pe voie.
la spatele ht Zaharia, qi-ncepem a hordi, de parc6 dormeam
cine qtie de cAnd... Ion ins5, impiedicat cu picioarele 1n Irr vorbele aceste, viind qi moq BodrAngd, chiurluit'o',
mAnicile contiqului, ch"zuse alivanta'on la pimAnt, zvArcolin- ur(('l)e a-qi face cruce de la uqd.
du-se ca qerpele qi bldstdmAndu-ne cum ii venea la gurd: Ei, mogule, zrc e1J; place-li cum ne-ai g[sit?
- Vai! osAndi-v-ar Dumnezeu si vd osAndeascd, soiuri l'avel, care p[nd atunci qezuse ca mut, uitAndu-se prin
ticiloase ce sunteli! Nime n-are cap sd se odihneasc[ in casa , ;r:rri am5"rdt, zise:
asta, de r[ul vostru! Cine oare mi-a fdcut qotia? Pe Zaharia qi Ia ascultali, dascblilor, ca sd se mAntuie toatd dihonia,
Nicd ii aud hordind qi'nu cred s5 fi indrhznit-.. Numai , ;rr';ibdnili-vd de la mine qi md ldsali in pace!
holomanui de Pavel mi-a ficut-o, be-l-ar tdunii s5-i beie, cAnd Noi, bucuroqi c-am scdpat numai ctt atdta, ne ludm ce mai
i-a fi sornnul mai dulce! $i inci se preface ch doarme, tic6io- ,rr',,rn si ne mutdm Ia un ferar peste drum, dimpreund cu moq
suMa sb-l inv5.! eu a-gi mai bate altd dat5" joc'de om! liorlrAng5, mAnghitorul nostru. ,

$i r[pede ib cu cleqtele un cdrbun aprins din vatri qi cu I'rin postul cel mare se rbspAndeqte, vuiet printre dascdli
dAnsul pe cuptior Ia Pavel. $i cum dormea, sirmanul, cu fala rl.rrl)r'€ desfiirrlarea catihelilor qi trecerea celor mai tineri
in sus, ii pune cdrbunele pe pieptul go1, zicAnd: ,lrrrtle noi la Socola.
cu mine, cArpaciuie! Atunci se
- Na! saturS,-te de fhcut qagdodati cu rdcnetul, Pavel, izbind
Na-!i-o bun6 cd !i-am frAnt-o - zise Trdsnea; cAnd la
aude un rdcnet sphimAntdtor, 9i ,rrlir:ri, nu-i nimic6. Vorba ceea: ,Ne-am pricopsit cu cai cu
cu picioarele in sob6, o qi darm[ la pdmAnt. $i in buimdceala t,,l..." Dracul m[ punea sh-mi bat iapul cu gramatica?... De
aceea, trezindu-se cu Ion fa\6-n fa!d, unde nu se incinge intre
priveqte, de te rabd[
,:lirrrr asta, mai bine qedeam acasd, qi cu banii cAli s-au dat'
dAnqii o bS.taie crAncen[; q-apoi std de-i
inima. 1,,, ir:i pe co1ea, iqi prindea tala altb' nevoie.
se face moarte de om in casa asta qi noi D-apoi noi, dascSlii cei insurali, oftand; ne-am calicit cu
- Sai, Zaharie,'c5 eu tremurAnd ca varga de fric6. ,lr,srivArqire; zimti, ba oi!e, ba stupi, ba cai qi boi s-au dus ca
avem sh d6m sam5, zJ.c
vd este? zise Zaharia, sbrind ca un vultur tli, jtrrra iupului! Pbrintele catihetul s5 trdiascb!...
- Ho, m6!Casd ce
de treabd se cheamd asta? Ia teceli, bre, r[spunse Zaharia, banu-i ochiui dracului,
intre dAnqii. de oameni
Iarb eu, amandea'ou pe uqb afard, plAngAnd, qi incep a r5.cni cAt ,;r rnAntuit vorba!... Ce-l mai cisluifi'0s atAta pe bietul cati-
Oamenii sdrird buimaci, care din- 1r,,1,'/ Parcd numai el e de-aceia?... $-apoi qi voud, nu qtiu, z[u,
imi ia gr-rra, strigAnd megieqii...
taie catanele, Doamne fereqte!... Cdci r lnl v-a mai intra cineva in voie. Vorba ceea: ,,Hai in car! -
cobro, irez|nd cd-i foc, ori ne
era oqtire nemleascd in Folticeni pe wemea aceea. Dupd ce se ll;ri! - Hai in ciruli * Bai! - Hai in teieag[! - Bai! * Hai pe
mAntuie cldcuqoara asta, lumea ne lasd in cAt ne-a ghsit -si se 1,, r! - Bai!" Zice\i mai bine cd vh trageli la teapa voastr[ ca

imprdqtie huiduindu-ne. Si fivhzulce blbst[mdfie gi gdlimo",'06 era .r1,;r la matc5.. Fu-s bucuros ci s-a intAmplat asta. La Socola
in iasd: fereqtile sparte, soba ddrAmatd, smocuri de pdr smuls din .r rnergem, dacd voim sd ieqim dob[ de cartel.'. Acolo-s pro-
cap, sAnge pejos, Pavel cu pieptul ars Ion cu
qi cSlcAiul fript qedeau lr.;;orii cei mai inv5,!a!i din lume, dup[ cum aud eu.
la o parte gAfuind; eucuZahaorta de alta, mir6ndu-ne foarte de cele La Socold! strigd daschlii bei mai tineri.
intAmpiate... iar nevinovalii purcei flind spAnzurali in tind5,, la Duceli-va pe pustii, dacd vd place; duce-v-ali invArtin-
rdceald, nu se qtie ce s-au fhcut!. .. Zaharta, de Ia o vreme, voind a ,lrr vir ca ciocdrlia! strigd cei bdtrAni.
curma tacerea, zise: Si aqa, aproape de Paqti, ne-am rdzlelit unii de allii, qi Ia Socola
.r lrnlras s5 meargd cine a wea din toamna viitoare, anul 1855.
68
69
rl,1 Ghibirdic - copil sau om scund.
lJ5 A te scoate popone! ca din cutie -'a te scoate, pe neaqteptate, qi fir6 multd
I,r, '.rl ire (preot) {in text).
il(; Mert5 (mierth) - veche unitate de capacitate pentru cereale, folositi in trecut
NOTE rrr'l'r':rnsilvania qi ln Moldova, care a variat in timp gi dupb regiuni.
;J7 Stos - numele unui joc de cirti.
1 incaltea - cel pulin, mAcar, barem.
illS A se prosihvi * a se odihni in voie (in text).
2 Jitar - persoand angajatd sd pldteasci semhndturile.
3 Hdtag - carare fdcutd de frarele silbatice prin pddure, drum rApos, abrupt.
;11) San - calapod folosit pentru pdstrarea formei inclitimintei.
4 Salamurd (saramurb) - ape in care s-a dizolvat sare gi care se foioseqte in Calup - calapod in cizmdrie (in text).
'10
gospoddrie (la conservarea unor alimente), in agricultur6 qi in tbbhcdrie. '1 1 Astrdgaci
* instrument de cizmdrie folosit Ia intins talpa sau la intors cizmele
5 Perjd - specie de prund a cerei carne se dezlipegte ugor de pe sAmbure. 1,,. lirfi dupdL ce au fost cusute.
6 Teasc - presd manuald cq ajutorul c5reia se strivesc strugurii, seminlele plan-
.12 Bedreag
- butuc, scaun sau banc de lucru pentru lemnar, rotar, cizmar.
,l;l Dichiciu (dichici) - unealtd folositd in cizmbrie pentru a face desene pe talpa,
telor oleaginoase, pentru a se obtine vinul, uleiul.
7 Suman * haind tdrdneascb lungd (pAnd Ia genunchi) fdcutd din dimie, postav 1,r, r';rputa incbltdmintei.
gros qi bogat ornamentatd cu gbitane. 4,1 Custur[ - lamd, tdi-s de cutit, culit rudimentar (fdrd prdsele).
B Tihdraie - povArniq pe coasta unui munte, rApd abrupt5, acoperiti cu vege- 15 Piedeci (piedici) - unealtd dispozitiv folosit ia sprijinire sau Ia suslinere.
tatje deasd. '16 Haqcd - bucatd de piele care se pune Ia cizmh pentru a ldrgi cdputa.
9 Streche : nume dat mai muitor specii de insecte foarte vdtdmdtoare pentru - bucatd triunghiular6 de stof5, pAnzd sau piele folositb in croitorie sau
.17 Clin

animalele domestice; strechea vitelor - insectd de mbrimed unei albine, cu corpul rr' , izrnarie.
pdros, negru sclipitor, ale cdrei larve trdiesc ca parazilii sub pielea vitelor cornute .1lJ CSlacan
- denumire popularb datd suifatului de fier, de culoare verde cend
mari, hrdnindu-se cu sAngele.Ior. ,.,,li.cristalizat, solubil in apd, intrebuintat ca dezinfectant, colorant in tdbdcArie qi
10 stancute. .r1'r rcullura.
CencA - .l1l Pascd
11 Vindereu - specie de goimi mici. - tutun de calitate inlerioarA, mahorcA.
12 TArnosire - ritual de inaugurare, de sfinlire a unei biserici. 50 CAntec sculStel * cAntec sdltdret.
13 Privighitor - persoand care std de veghe noaptea la mort. 51 Medean (median) - in mijloc.
14 Paraclis - capel5 construitd aldturi de o bisericd, intr-un cimitir sau in inte- 52 Lodbd - bucath lungb de lemn, despicatd dintr-un trunchi de copac.
riorul unei ciAdiri. 5i) Husiq * veche monedi ungureasch de argint, care a circulat qi la noi, mai ales
15 Isonar - persoani care fine isonul Ia bisericb; ison sunet prelung, folosit in rrr 'l'r'unsilvania, in sec. al XIX-lea.
- 54 A hrentui - a strica, a risipi, a impr6qtia.
scopul acompanierii unei melodii.
16 Bibiliturd 55 A bleqti - a ingeima (in text).
- dantelh lucratd cu acul sau cusdturd cu coiligori (aplicatd Ia
tti Pedepsie - epilepsie.
gu1er, la mAneci sau la poalele camasii t.
17 Helge - hermind, foarte alb. 57 A odrbsli - a creqte, a se dezvolta (in text).
18 llari (pI.) - pantaloni [Srdnesti lungi, strAmfi 9i increlili pe picior, confeclio- 5ll A se tologi - a se intinde.
nati dintr-o tesdturd.de bumbac sau de 1An5, specifici portului popular romAnesc. 5!) Bdlmujit - amestecat, incurcat.
19 Droag6 * cbrufd mare greoaie pi hodorogitS. (i0 Bucher
- persoand care invald ceva pe dinafarS, {hrd a pricepe ce inva!5.
20 Ceaslov - carte bisericeascd cuprinz6nd anumite rugdciuni qi cAntiri pentru {;1 Ti.ji rtij)- de asemenea.
diferite ceasuri ale zilei gi care servea cAndva gi ca abecedar. (;2 Pogan (adverbial) stAlcit, stricat.
-
(ili Condac - cAntec bisericesc scurt prin care se aduc laude unui sfdnt sau
21 Psaltire carte bisericeascd de ritual care cuprinde cei 151 de psalmi atri-
- se
buili regelul David 9i care face parte din Vechiul Testament. rr rrlii insemndtatea unei sdrbhtori.
(i4 Tropar
22 Ereticie - doctrind sau credintd religioasi care ia naqtere in sAnul uhei bise- - scurtd cAntare bisericeascd de laudd in cinstea unui sfAnt sau a unui
rici, abdtAndu-se de la dogmele consacrate qi care este condamnat6 de biserica ' .' rrirnenl, religios.
respectivd. (i1-r Staniqte
- Ioc de intAlnire, de popas.
(jij Ciucdliu (ciocdlSu) - ciocan, pdhirel in formd de sticluld, din care se beau
23 Meiian - (om) inalt qi voinic; vl5jgan, fecior, fldchu.
24 Chiorfdialh - zitpd.ceaIL, hdrmdlaie. l,.rrl,rrri alcoolice; ctnzeac5; Popa Ciucdihu = Popa Ctnzeac6..
25 Moglan * om mare, voinic qi prost; om necioplit, bdddran. ti7 A-i trage cuiva un ibriqin pe Ia nas - a-l ironiza.
26 Hurtd - Ia hurt5: - la intdmpiare, fIrS alegere. {;lt Mdguleald - amdgealA, Iinguqeald.
27 Tiptc - carte care cuprinde ansamblul regulilor dup5 care se oflciaze slujbele (;!l Potcap - acoperdmdnt a1 capului, de formd cilindric5, purtat de preolii qi
religioase; normd, reguld pentru oficierea serviciului divin. ' .'lrr;,:rrii orlodocsi.
28 Hram - patronul unei biserici cr:e$tine. '/0 Chit5 - manunchi format din douisprezece fuioare de in sau de cAnepd.
29 Pravild - lege (sau corp de legi), dispozitie, regulament, hotdrAre (cu caracter /l Chleap * scul.
civil sau bisericesc); carte care cupiinde aceste legi. '12 Azd},di * a impr6qtia, a pierde, a risipi.
30 Mehenghi (adesea substantivat) - om priceput, istet, abil. 'i li Mehenghi
- priceput,.istet, qmecher
31 A potopi - a nimici, a distruge. 'i 4 A ghib6ci (a dibnci) * a potrivi lucrurile cu indemdnare, a nimeri.
32 Catihetic - care {inea de catiheli, catihet - profesor de religie. ,.lAfurlua-afura.
33 A cihdi - a stdrui foarte mult pe lAngd cineva si facd ceva. 'itJ
A pasli - a fura, a qterpeli.

70 7l
IV
?? Dimerlie - baniti (pentru cereale)'
(ia cizmi)'
78 Tureatcd - carAmb
cu flori albe sau trandafirri' cu pbstdi mari qr cu
i; B;; - lrtm nu se de'scos ursul din bArlog, liranul de la munte'
planta leguminoash, (
seminle ovale, turtite.
""*40'd";t9
- hain5 b6rbdteasci imblSnit5 (scurtd panS 1a brar-r) pe care o poart5
,,trrrtttutat la cAmp, qi pruncul, dezlipit de Ia sAnui mamei
ldranii in Bucovina qi Moldova' qi de mestea- 'r;rlr,, aqa nu me dam eu-dus din Humrlie;li in toamna-anului
8l Iuft- piele groasa de bovine tdbdcitd vegetal cu coaj{ de stejar
pentru fete
Itil,5, cand veni vremea se plec la socola, duph st[ruinla
de
cdn gi impermeabiLizatd cu ulei de mesteaien, intrebuintata
nici in
*'lilcrrii"a
incaltam inie.
_ un fel de caltabog ficut din stomac'l sau din intestinele porcului, ilriilrrci. $i oare d.e ce nu m-aF fi dat dus din Humuleqti'
ltlll,ril capului, cAnd mereu imi spunea mama cd pentrueram
folo-
-
umplute cu carne tocatd si Pisal-
hs noft - burtd (de animal); buft umplut - tobd' - i ' ,., de
:^ ,rrrl rrrieu este aceast a? Iaca de ce nu: drigllilh Doamne'
8".i." - a doua lit;;;il ;f"b;;"l chirilic; alfabet' cqnostinte elementare
pe care nu-i vdzusem
r.,r ('u acum holteiu, din pdcatel $i laqii,
sA , i
scris qi citit. ferA o tint5 de unde' ''
85 Hdbhuc-niuc, buimac; a o lua hibduca = a olualaintAmplare' | rrr.iorlat6, nu erau aproape de Ne-ami, ca Fdlticenii'
-precisA. frind noplile
Sg A vorbi in hohote - a vorbi fird rost,
i---^ .:-:
la intAmplare' fdrd socoteald
^^^^+^^16 |
trr;rrrrna ldrziuqi maiales prin cAqiegile'dsiarnS',
i
pAqlind-o aqa cam
87 A se rupe hdbuc- buchti'
a se rupe in nrf li, me puteam repezi din cAnd in cAnd'
88 Scroambb - incdlldminte foarte uzat\" tovarigii mei la
i

in pogheazuri * a umbla fdrd rost' a hoindri' rlrrpri toaci, gi tot inainte, sara pe lun6' cu
1

A9 A
tot o fugi' ca te-
i

90 A "-lrlt
scrombdi - au,u, a scAlcia i , l,','i in Humuleqti' pe unde qtiam noi, linAnd
91 Corhane - coastd de deaI stearpS' jucam., furam cAte-un shrutat de
Si Sia.fouga - incdllAminte proasti, rupti lr,glrrrii. $i dupd ce juceim cAt
din sat' cam
i,,',',,t" copiie spriniare, qi p[nd-n ziud fiind ieqili
,

93 A mogoiogi - a bombbni, a bodogini'


94 A ota;ji ia lovi tare pe cineva, a bate', mare'ne-aflam iar in Filticeni' trecAnd des-
1,,, lrt prAnzul cel
..
(in text)'
95 A cinelui - a curila d-e fulgi, a tdia in bucdli mar-
96 HArtd (harti) , (i;;*iLi. irtodoxa) perioada de post, in care se permite cre- ;,,lii ;; vad, in dreptul Baei, Moldova inghelati 1a pe
dinciogilor sd minAnce carne'
,,,,, i, ii Ia dus qi la iniors,
de ne degera miduva-n oase de frig!
'gTCArneleagd-(in,"-Iigiao.todo*[,deobiceilap}.)antepenultimasdptdmdna qi izbandeam' De ]a
din d..l.eL craciunuiui,ln ilmpul cSreia credincioqii
pot manca de dulce miercurea Irrrrrrl ins[ ne era ferbinte, ce ce gandeam
era pentru noi
si vinerea. N,',,"ttr Ia Fdlticeni qi dela Fdlticeni ia Neam!
98 Zdruncen - efort, stridanie, frdmAntare' vorba: o cale
99 Hhraqc - ierarh, arhiereu' nt,,rrt,i o palme de loc' Dar acum se schimba
f6O ff."ai"u - indaforire constAnil din prestarea de zile
de clacd'
,,r.rrr.l,ii de douf poqte, cte }a Falticeni Ia Neam!,
nu pe potri-
i;;;;ta'tt rer"-ltl t;i;;";;" urma s5-1 pldteasch cineva celui pe care I-a qi obositoare' de Ia Iaqi
o.patut, p""t.u o"steneala acestuia de a mesteca cu dintii' lr,rlto c-o intindere de qese poqte, Iungi
'jOz A'." mocoqi a se mocdi, a lucra cu migald la ceva' j,,,,,,i iu Neam!. Chci nu vb parb qage: de la Neam! pAnd la
- al maltrata'
iot A A; p" cineva prin gp"tid - a se purta rdu cu cineva' mai mult' nici mai
104 Alivanta _ cAncl cineva cade; a cddea alivanta i,,,,i c cAtu-i de }a Iagi pdnd la Neam1, nici
"".fu-utiJiliirmea6)'rostitd
- a cddea Peste caP. j,'r1.irr. $i mai bine sd rhmAi pe loc, Ioane' chiteam'zin mintea
105 Amandea - Dd ndvald! fugal sd te usuci' de
106 Galamoz - cocolos.
l' ,r, ,Le" ptoaste, decAt s[ plAngi nemangeiet 9i
,1,,r'rrl cui qtiu eu, vbzdnd' ttt otftiit"' Dar'
vorba ceea: "IJrsul
107 Chiurluit - amelit d'e bduturi'
1 08 A cislui
- a acnza' a invinovdli' rrrr .iotrcd de bunivoie"' Mort-copt' trebui
si, fac pe cheful
rnrrrrrci, s5. plec firh voin!5" qi s5" las ce-mi era drag' Dragu-mi
qilimpede ca
,,r,r rlttul nostru r.:rTOzanacea frumos curgetoare
, rr;1,;rlul, in care se oglindeqte cu mAhnire
Cetatea-Neamlului
,lr,;rl'iteaVeacuri!Diugi-*ierautataqimama,fra!ii;isyr^o-in
cu cari'
rrl,', fi bdielii satului,l'ovar5'qii mei din copildrie'
qila siniuq' iar
;rlr, 1r,cro?s€ de iarni, m[ desfitam pe gheald
vara, in zile frumoase de s5rbdtori' cantAnd qi chiuind; ,lri r:iri ca niqte zmei. Ia, mai bine, rdpezi-te pAnS- la el de vezi,
cutreieram dumbrivile qi luncile umbroase, prundul cu ;,;rlrr-i de dr-r,rm? Cd mAne dez-diminea!5, cu ajutorul DomnuJui,
qtioalnele', larinile cu holdele, cAmpui cu florile qi mAndreie ; '1,,r'rtLi.
dealuri, de dup6 cari-mi zambeau zortle in zburdalnica varsti Nu md duc, mam[, nu md duc la Socola, macar sd md
a tinerelei! rrrrrr)r'i! zLceam eu, plAngAnd cu zece rAnduri de lacrimi. Mai
Asemenea, dragi-mi erau qdzitorile, cl[cile, horile qi toate Ir;ricsc ei oamenii fdrd PoPie.
qi
petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare insu* Degeaba te mai sclifoseqti, Ioane, rispunse mama cu
ilelire! De piatri de-ai fi fost, ;i nu se putea s[ nu-!i salte n,'lxisare! la mine nu se trec acestea....,Pare-mi-se cd qtii tu
inima de bucurie cAnd auzeai uneori in puterea noplei, pe rrr,rrreau mea..'. S5' nu m5. faci, ia acuq, sd ieu culeqerulu din
Mihai scripcariul din Humuleqti umbland tot satul cate c-o ,rlrrifiT qi sd te dezmierd, cAt eqti de mare!
droaie de fl5cii dupd dAnsul qi cAntAnd: Apoi cheam5. pe tata qi-i zice hotdrAtor:
Spune-i qi d-ta bdietului, omule, ce se cuvine, ca s6-qi ieie
Frunzd verde de cicoare, rr;rrlcjdea ql s5-qi caute de drum.
Astd-noaPte Pe rdcoare Mai rdmAne vorbi despre asta? zise taLa posomorAt. Are
CLnta o Privighetoare 'i: r ( l rmeze cum qtim noi, nu cum vrea el, cd doar nu-i de capul
Cu viersul de fatd. mare. ,,;rrr. CAnd m-ar bate numai atdla grij5., mdi femeie, ce mi-ar
, $i cAnta cu glas duios, lr'' I)ar eu m5.lupt cu gAndul cum s6-i port de cheltuiald, clci
De picau frunzele jos; l,;rrrii nu se culeg de la trunchiu, ca surcelele. $i la iqti vreo
$i cLntau cu glas suP{ire ,,r,r;c, afard de dAnsul, dacd rdmAn acase' nu li mai trebuie
Pentru-a noastrd desPdrlire ; rrrnica? Dar fiind el cel mai mare, norocul siu; trebuie sd
$i ofta qi ciriPea, 1

,;rut,im a-I zburhLhciu, cdci nu se qtiu zilele omului! $i poate


Inima de [i-o ruPea! vrr,odat6 s5. fie 9i el sprijin pentru iqtialalli.
$i cAte qi mai cAte nu cAnta Mihai lbutariul din gurd qi din VirzAnd eu c5 nu-i chip de stat impotriva pdrinlilor, incbpui
qi cAte alte petreceri pline de veselie ;r rrri gAndi Ia pornire, ztcdnd in sine-mi cu amir[ciune: ,,Ce
=.rip"u sa risundtoare, de-!i phrea tot anul zi de sdrbdtoare! rr:r(::rz pe capul mieu! Preulii noqtri.din sat n-au mai trephdat
,ro ." fdceau pe la noi,
Vorba unei babe: ,,Sb dea D-zeu tot anul si fie numai sdrbS- I'' la Socola, gi, miia sfAntului! nu-i incape cureaua de
tori qi numai o zi de lucru, qi atunci sh fie praznic qi nunt5"' 1,;rnt,ecogi ce sunt. D-apoi cilugdrii, o adun[turb' de zampara-
Apoi las[-!i, bdiete, satul, cu tot farmecu] frumuselelor lui, siri dugliqi'', din toatS lumea, cuibdrili prin mAnhstire, ce nu
qi pasb de te du in loc strein qi aqa depdrtat' daci te lasd ;rlurlfl? $i eu si inqir atAtea qcoli: in Humuleqti, la Broqteni in
pArdalnica de inimS! $i doar mi qi sileam eu, intr-o p[rere, s-o , r rr,rii munlilor, in Neam!,la Fdlticeni, qi acum Ia Socoia, pen-
iac a inldlege pe mama cd pot sh mb boindvesc de dorul ei"' qi tur ir cdpbta voie sd mb fac, ia, acolo, un popb prost, cu
sh mor printre streini! cb vbru-meu Ion Mogorogea, Gheorghe ;,rluteasb qi copii; prea mult mi se cere!"...
Tr5snea, Nic[ Oqlobanu qi allii s-au ]dsat de invalat qi, despre Acup ii spun mamei c5 m5" duc la c[Iugdrie, in Neam!, ori
asta, tot m6nAnc[ pAne pe tang[ parinlii lor. Dar z5darnicd l.i Sccu. $i cu cAtS carte qtiu, cu cAtd nu qtiu, peste cAliva ani
trudd! Mama avea alte gAnduri; ea imi pregitea cu ingrijire 1',r1, s-ajung dichiu" la vreun mitoc"
qi sd strAng un qtiubeiu'3
cele trebuitoare, zicAndu-mi de la o vreme cu asprime: ;,lrrr d.e galbeni, ca pirintele Chirilaq, de la jughrit'n, din
s[ nu dhm cinstea pe ruqine gi pacea pe \';rrrirtorii Neamlu1ui. $-apoi atunci..' pune-!i, cuvioase
- Ibane, cati pleci llrrlic, piosca cu rachiu Ia goid, icriqoare moi cAt se poate de
gdlceaval... Ai sd unde zic eu. $i Zaharia lui GAtlan merge
Iu tine. Luca Moqneagu, megieguJn nostirr, vd duce cu chrula cu rrrull,e qi altceva de gustare in buzunS.rile dulamei'5,
74 75
pistoalele in brAu, pe sub ras5., comanacultu pe-o ureche qi, cu in zi de sdrbitoari, foiau prin sat in toate
'sabia 1,:rlit,i frumos, ca
Duhuluiin mAnS si pletele in vAnt, ia-o la papuc' peste lr,ulile, cu bucuiie zugrhvile pe fe!e! Numai eu cu Zaharia,
,,Piciorul Riu", spre ,,Cdrarea Afurisit5" dintre Secu
si
un glas l,lr,.rnuiti in cdrula lui Moq Luca, ne duceam surguntt' dracu-
Agapia din tleal, unde toati vara se aude cAntAnd
lrrr 1roman6, ci mai bine n-oiu putea zice.
ingeresc: Ii,ogu-te, mAnd mai tare, moq Luca, zic eu, sd nu se mai
rut,r satul ca.1a urs la noi!
Ici, in vale, la PArdu, l,rrca Moqneagu, ins6, mAna cum qtia el, cdci smArloagele
Mieluga lui Dumnezeu! lrri <le cai erau vldguili din cale-afar5, qi slabi, qi ogArjili ca
rrr;,rt,c mAli de cei leqinali, nu zmei, cum zicea mama, care nu
Iar cAte-un glas gros rdsPunde: ,lnr cum sb mh urneascd mai degrabi din cas6.
Fire-ar afurisit s6 fie cine a mai desfiinlat qi catiheliile cele,
HoP si eu de Ia Durau, Ir rt'1riri acum in wemea noastrfi! ztse Zaltatia lui GAtIan,
plin de
Berbecu lui Dumnezeu! "' rr;r,lrrh, dupi ce-am iegit la drum, afara. CAnd sa-!i petreci qi tu
Irrrorelea, apuc6-te de cirturdrie; parcb are omul zece vieli! Tot
C[ci, fhrd sh vreu, aflasem qi eu, pdc[tosu1, cAte ceva din r rlAnd. t oi ditt
rr r rI qcoala in qcoali, mai mult' ia, aqa ,,De fturtza
tainele cdlugbreqti... umblAnd vara cu b5.ie!ii dupa... bureli lr:rsinetului", mAine poimAine avem s[ ne trezim niqte babalAci
prin pirlile acele, de unde prinsesem 9i gust de c5'lughrie"' l,rrlxrvire qi oftigoqi - numai buni de fhcut popi, ieqili din Socola'
- ca omul cuprins de evlavie.
Stii. Ce zici dumneata, ffioF Luca' despre unele ca acestea?
in sfArqit, ca id nu-mi uit vorba, toatd noaptea cea dinainte Ce sd zic, dascile Zaharia; qtim noi cum vi-s formele? Eu
de plecare, pAni s-au revdrsat zorile, T-u* frdmAntat cu l'r'lrgie sd vi duc la locul hot5rAt, qi, de-aici incolo, cum v-a
gAndul, feliu qi chip, cum aq putea indupleca pe mama s5 m[ ,lrr.ji capul. Hi, calulii laLei, sh ne intoarcem cAt mai degrabd
Ieie mai bine la mAndstire; gi tocmai cAnd eram hotdrAt a ;rr':lSi"ll
spune mamei aceste, iaca qi soarele rdsare, vestind o zi fru' ( iAnd arzeampe moq Luca pomenind cu drag de casd qi cAnd
.rroase, qi Luca Moqneagu, insurdlel de-al doilea, a c[rui rrr:ri vedeam cum r5.mAn satele qi iocurile frumoase in urmd, qi
tan5ra nevasta avusese grij5. sd-l trezeasci Ia timp qi s[-1 l,rl altele necunoscute se infhloqeaz5. inainte-ne, supdrarea
pregdteascd de pornire... se qi aude strlSald afarj: r,,rrstrb creqtea la culme! Pentru fiecare fAntAnS, pbrAu,
",,Gata r';rlr:ic5., dumbravi qi alte locuri drdgilaqe ce l6sam in urmS-ne
sunieli? Haidem! c[ eu vd aqtept cu caii inh5'ma!i"' Mama
atunci md qi ia rdpede-rdpede Ia pornit, fdrd sd am cAnd ii ';r'ot,cam cAte-un suspin adAnc din piepturile noastre! $i, dupi
spune de cAlugdrie. rrrirrtea ce-o aveam, ne-am fi intors inapoi chiar atunci, de nu
.,r;un dali in sama lui moq L:uca, de care ne ruqinam ca qi de
$i, scurtd vorb[, ne adunbm, cu rudele lut Zaharta, cu
ale
sirutS.m noi mAna pflrinlilor' ':rlinlii noqtri.
-"i*, in ogradS. labun
moq Luca,
cu ochii inecali in iacrimi, qi, dupd ce
1

l)upd un scurt popas, fdcut ia podul de la Timiqeqti, de pe


l*Andu-ne16-ur
ne suim in cdru!d., supdrali qi plAnqi, ca vai de noi, T'uca t\l,ldova, pornim inainte spre Molca qi suim incet-incet codrul
l',rscaniloi. Apoi, din vArful acestui codru, mai aruncdm'
Moqneagu, harabagiul" nostru, dd biciu cailor, zicAnd
r,rruernicii de noi, cate-o ciutdturd jalnic[ spre munlii
nevesteisale, care inchiclea poarta dupd noi: ,,Oiimbiad5", id N,'rrmlului: urieqii munli, cu vArfurile ascunse in nouri, de
sama bine de borta ceeal" Chci niqte porci, sphrgAnd gardul rrrrrle purced izvoarele qi se revarsa par[iele cu rapejune,
intr-un loc, se innddise in grddina lui la papuqoi' ,,,1rotind tainic, in mersul 1or neincetat' qi ducAnd, poate, cu
Era diminea![, in ziua ile Td,ierea capului sfantului Ioan patimi qi ahturi'o omeneqti, s5 le inece in
Botez[toru1, cAnd ieqeam din Humuleqti, qi fetele qi fl6c[ii' 'r,',,, multe-multe
I )u rrarea marealdl
76
altul, chicotind inbduqit, qi ca' mai ba sd zicem nici cArc! in
sfArqit, dupfl multe qfrchiuiri ce-a primit moq Luca de la unii-
allii, cum e lumea a dracului, mergAnd noi in pasul cailor, din POVE$TI
hop in hop, tot inainte prin rdtdcdnile" de pe ulilile laqilor, am
ajuns intr-un tdt:ziu, noaptea, in cieriul'n Socolei qi am tras cu PREFATA IN POVE,$TILE MELE
cdrula sub un plop mare, unde-am ghsit o mullime de dhscdlime
adunatd de pe la catihefi, din toate judelele Moldovei: unia mai
tineri, iar cei mai mulli cu niqte tArsoage3s de barbe cAt Iubite cetitoriu,
badanalele'u de mari, qezAnd pe iarb6, impreund cu pdrinlii 1or,
Multe prostii di fi cetit, de ciln-d eqti' -
qi preuli qi mireni, qi mdrturisindu-qi unul altuia picatele! CetuqtZ roga-te qi ceste qi unde-i vedd cd nu-fi vin la
:ir(oteaie, i6 pana in mAnd qi dd qi tu altceva mai bun la
itld, cd;i e; atAta m-am pticeput gi at6'ta am fdcut'
NOTE ^
1 CAsiegi - timpul dintre doud posturi cAnd se poate mAnca de dulce: carne, Aut oriul"
ouA. Japte. etc.
2 A chiti - a socoti, a chibzui, a gAndi.
3 $tioalnd - bulboacd, bulboanS, loc addnc intr-o api.
4 Megies - vecin.
5 A gii moarea cuiva (expr.) - a cunoaqte firea, obiceiurile cuiva.
SOACRA CU TREI NURORI
6 Culeser - facalet.
7 Ocnitd - un fel de fereastrh oarbd in peretele sobei, firidd.
8 A zburitdci - a ajuta pe cineva sd'si facd un rost in viald. llra odati o babd care aveatrei feciori nalli ca ni$te brazi
9 Zamparagiu - om desfrAnat. rr Lirri de vArtute, dar slabi de minte'
10 Duglis . lenes.
11 Dichiu - cdlugdr insircinat cu administrarea bunurilor unei mdn5stiri. O rbzb,qie destul de mare' casa betreneasce cu toat[ poji-
phseri alcituiau
12 Mitoc - rnin6stire aIlati sub dependinla alteia. tr;r ei, o vie cu livadi frumoas6, vite qi multe
i,,,,.poc16ria babei. Pe l6ngi acestea mai avea
13 $tubei - vas fhcut dintr-un trunchi gros de copac scobit. strAnse qi
14 Jugdrit - sllma plititd pentru un car de lemne scoase din pidure.
15 Dulamd - haind lArAneasci lungi, ficutb din postav gros. g,,,,'iilo-t" albe pentrn zrle negre, cdci lega paraua cu zece
16 Comanac * acoperdmdnt a1 capului, de formd cilindric5, fdri boruri, purtat
de cAlugari si calugArite. rr,,rlLrri qi tremura duPh ban.
17 Harabagiu - cirulas. I'entru arirtrezlei feciorii de pe lAng5 sine, mai dur[ incd
18 Surgun (surghiun) - exil, instrdinare.
19 Gubav - slSbdnog, bolndvicios.
,lrrrrir case alSturate, una Ia dreapta qi alta de-a stAnga celei
20 Aht - oftal. suspin. l,;rt,r.aneqti. Dar tot atunci 1u5 hotarare nestremutat[ a linea
21 A cosi - a face bdsicute (cosi) pc pielea cuiva inlepAndu-l sau bdtandu-I.
22 Ase ciosmoli - a se suci, a se intoarce cAnd pe-o parle, cAnd pe alta. l..t:irlriiqiviitoarelenuroripelAng5sine
23 Pe sponci - in cantitate rnici, pulin. l,,rl,r'Aneascd nimic pentru imphrleaih phnb
- qi a nu oranduificu,
24 Raritile - o parte din constelatia Orionului.
.rtn'oape de moartea sa. ADa qi-i rAdea inima babeil de
25 Sleah pddure cu arbori de specii dilerite.
'26 l)ranita -sindrila de invelit casele. t,i,,.r.'ie, cAnd gAndea numai cAt de fericitd are se fie, ajutatd
27 Laies tigin.
28 Rohatcd - ba:rier6.
,1,.f'cciori qi m-angaiat[ de viitoarele nurori. Ba de multe ori
29 Panaghie - bucatd de prescurd care se mAnAncd in m6nbstiri, in prima shp- .'.r('oil in sine: ,,Voiu priveghea nurorile, Ie-oiu pune la lucru'
tAmini dupd Pasti. 1,, Oiu struni qi nu ie-oiu 1-5sa nici pas a ieqi din casd,
in lipsa
30 Ciolhdnos - pbcdtos, ticdlos, misel.
31 Ticbit - incet 1a treabE. t|t.iorilor mei. soacrh-mea - fie-i \hrna uqoare! aqa a f6cut cu
32 A dArddi (fig.) - a trdncdni, a flecdri.
33 Ratacanie - groapa.
rrrirre. Si bdrbatu-meu - Dumnezeu sd mi-l ierte! - nu s-a
34 Cier - loc pentru pdscutul cailor. lrrlrrt plAnge c[ ]-am inqelat sau i-am rhsipit casa"' deqi
35 TArsoagh porecl5 dati unei bbrbi mari qi incAicite. , ,,t,,odatd elau bdnuiele... qi mh probozea2" ' dar acum s-au
36 Badana - bidinea.
I r ,'r'uL toatel"
8t) 81
s-o vadh neadormita soacra
qi cAqtigau mrllli lr,ce qi-qi spdla fa\a, canu cumva
' Tustrei feciorii babei uniblau in cdrhuqie eiu biata copila p5'nH duph miezul
bani. Celui -ui *uiJliu""i*"*ea
de insurat qi baba' simtind ri sd-i bhnuiascd. "a -"nci o dobori qi a-dormi si ea intre
il;;;";l
rr.ptii, dar despre
il; ;;i" "ur"att":- sa-i li"u giseascd mireas6; qi in cinci-sase cu tort qi bucul.de malaiu'
sate, abid-abia putu n'im"ti dupi placul'ei: nu prea tdnhr6' i;Hilil;-il;"I"
Baba, care se cur#e o auta
g5'inile' se s9u11cu noaptea-n
Feciorul nu ieqi din "" casd' incAt biata norl'
naltb qi usc6liv5, i,"e rofuce' qi supus5' igi lud cdmeqa de cirp qi incepu tte;l;;i-t pi"t"i"ptin
hot[rArea *ui.a-ru,""""iu se ficu, qi UuUu .rrre d.e-abia
" trebui*s5 se^scoale' sd
atipisq;";;"' iln&oie' ]ucrat' Incet-incet nora
cb" soacra nu
S"".;a, n" inc6 ne#at[ Ia gur6, care insemneazd -,irtt" t"ana soacrei qi s[-i athhe ce-a
g*t t"ut""qi sb to! cArteascb detreaba cele'
-;;t;" s[ fiet-".otratiit
trebuie
toate
lor' iar s-a dat la brazdl sil;;;;;" mul![mite cu
alegerea ce-a fbcut'
s-au dus in qi tAn[ra' nevast6' vb-
"""9,1"ti9rii zi' cdlr6' sar6' baba Peste cAteva ,il, sosesc'
nora r[mase cu J;";t' Chiar in acea "ia"qii
,i,r,aolqi illttat"r"r,'mai uitd de necazuri!
Pentru bab6' sita noub qi P! feci-orylcel mijlociu
incepu sd puie fu .lf" "iutru tt"toti-ta' sh nu Nu trece mult, qiffi;;;i;9a.te
,i.i fo. i" ."i". ,,n" ce mi-am f5'cut cleqte? Ca acolo' dupd chipul qi aseminarea
"" ard",""iu
.mi ,i."u Cpli ,"'roi" iute in-pod qi.scoboard de oi-;i;;;;"n"t aeosefit"
aL
""tJittto"-uich aceasta era mai in vArst[
riposata soacr'6-sa' t'clei dintdi, ""*ui
un gtiubeio' .r, purl-Jta*ut" tocmai de la de pasat' si ceva incruciqat[, ;;; i; de harnic.d'
"u. "r,
-' in clrhuqie' ei nurorile
titt" de cAnepa qi vreo doui dimerliiu ' ;ffi#itiit, i"ir"tii t" Juciarq;i
'"n:"#;;"-;;;"hit'*,
"ttit"u ci poli lucra nop!ile' Piua-i in p"pa obiceiu ea le dd de lucru cu
"o'o, srrb pat' ig.turqa h:T; riimAn iar cu ,outtu "t"la'
cdsoaia de al6ture, tuJ;l;;toioc' spuind nurorilor sh fre
vei pisa malaiu qi
*"qe a venr
cAnd rr[surd qi cum r"l;;;;;a, se culca, sA adoarma:' c5' Id
L,;iI;* tedra de strujit pene, plachie cu costile de porc' de lrtrnice qi dAndu-ie-ae gri:d ca nu ""*"u
bdrbatu-tiu a" ru itit*]*il iut"
r,,a" cel neadormit' a .r ' despre
r^-;--^ ochiul
cele afumate, din ;;d";i' bot*"",
uine vom mAnca! Acum deo- ".iti"I ^^L,i,. soa-
cea *ri *t;;#i;[ci apoi celeilalte
dat6, phnr #li'fi'th* tJnlr"1de 1"
t"-i bf1:ltli?-Tl1 Nora
rrri-si cel aloat'evhzhtor, qi aqa'-una
pe alta se indemnau la treabd'
u."rt" tors, penele a: **rllji. Ior' Iara soacra huzurea de bine'
3ffi;J"1.lir;#ffi-fi;;,"i1 pulin, trecut ciolan prin |i lucrul ieqea gartiJiti;tili"
Dar binele, .ai"iJuia, aqteapte^si r[u' celui mic' Baba
mi-a Nu trece tocmai
ffi;ff'J" pi"rut. n" -l ru,t'-t ta itilcEch eu dorm iepure-ste; qi'
cjolan cu nunta
"ouJrJ},* unul.la ceaffi care qede pururd ttrtilt, gi rrin* u,"-l"u*;&;t"tqi feciorului troild nedesphrlit5' de
pe lAngi iqti doi
""t:i;"i;; qi ziua tot ce se face prin casd' itrsh voia .., o'itJ*"hin:ti aibb o
deschis gi cu care tfi'qt;;tpt" a mai inaint" D"ulnu-i tot-
rrrrrori... d" u.uuu'ii "itiiit" "na de
nimereqte' Intr-o bunh
Ai inteles ce !i-am sPus? rl.auna cum se .hii;;;, ci-i ;i cum se
o nord p-e cuptoriu'
- Da, mlmucd. Numai-O ceva de mancare"'
'usturoi
q-o bucatS' de rlirninea!6, f".lor,,i";;;;i ii qi adute Ia vale' dar n-are ce
ceape, un deal' di
- De -a.r"are?
Jirr poii!5 sunt destul de bune pentru o
ne- l',aba se scarpine*du-tup, dd Ia
nunta s-a fdcut' qi pace'bund!
ma*aftelo." qi o-te de.am putd " qi, de voie, d"-"""oi",din nou se duc in treaba lor si nuro-
lirtre
vast6 tAndrh .u ti"J..-iup1e,brdnz6, unt t-u il;a ;"nth, bhrba{ii ututa'
ceva p-aral:' iardqi Ie d'h de lucru cu
;d;t'Ja a".L* r" larg ca se facem
qi eu nu vreau "^X":?tu
si-mi pierd rilc rhmAn iu, .rrlJutiu labadup[
mai ingreuiat cu;;-h;;t" trriisur[ qi' cum ;;;;;;;se culc[ obiceiu- Cele doua'
treab6' ir ztc"
rrrrrori, vdzAnd p;-;; ta"iri codindo-se
comAndul'. Ia
Apoi, cAnd inseri, baba se culcd pe
pat'.cufata Ia phrete' ne vede'
dAnd a inlelege
ca s5, n-o supere i"-i"" a" la opait' maio cuprinse-indatd
- Da'nu te codi, cb mdmuca Ce fel de treabi e aceasta?
nurori-sa c['are pt-l""gn eze; d'ar somnul - Cum? tu ";;;;il;;;*
"-" Pe cAnd soacra horlia' N,,i Jl".tem si ea sd doarmh?
si habar n-avea d;; fa"ce nore'sa'prin
are
notai"qte" - zise cea mijiocie'rnhmuca
- Nu cbuta .a netdotmit'
ur':';;;;;; casd; acuq la strujit q-apol
il,iffi a"-a, -igaiu
pisa malaiul si-i vAntura de l:r ceafh un ochi cu care vede tot ce facem'
pene, acus imb[IJ tortul, acug lrr nu qtii cine-i ;;'+;;;;ai mAncat niciodatd moarea ei'u'
t#;] $i;;;t" achj" se punea pe'gene-i' ea indata lua
ap6
83
82
Vede toate?... N-am mAncat moarea ei?''"
- La ceaf6?...adus aminte. Dar ce mAncbm noi, fetelor hii?
---- ci
Bine mi-am
li, ribddri prbjite, dragd cumn5!icb"' dacb eqti
-Iar
flimandd, id qi tu o blcata de m6m5lig5 din collar qi cu nigte
ceapi qi mdnAnch.
- Ceapa cu mbmdligd? D-apoi neam de neamul meu n-a
mAncat aqa bucate. Daisl6nini nu-i in pod? unt nu-i? oui nu
sunt?
ale mdmucbi'
- Ba sunt de tobte, ziserh cele dou6, dar sunt
_EucredcStotce-iam5mucdjeq-ainostru,qice-ialnos.
tru e q-al ei. Fetelor hdi! s-a trecut de qag6' Voi lucrafi, c5' eu
m[ducsbpregbtesccevade-alemAncdrii,qtiicold,cevamai
omenegte, q-acuq vh chem qi Pe voi'
- Doamne, ce vorbd !i-a ieqit din gur6! ziqer-a cele dou6' Iegi afard ca o Pard,
Vrei sa ne-aprindem paie in cap? Sb ne zvdtlb'baba pe drum? Intri-n casd ca o coasd,
pe voi, s[ dali
- Las'dace v-a duid capul. Catta v-a tntreba $ezi in unghiu ca un junghiu,
vinapeminegis6l6sa!is5vorbesceupentrutoate.
--lepoi adormit cu
dar... d6l... fe cum qtii, numai sb nu ne bagi qi pe $-au mAncat, q-au bhut, q-au cAntat, p5nb au
t,r;rtele la un loc.
noi in belea.
vb meargd; ci nu-i bunh pacea qi Cat a se scoali baba in zori, ta nurori dac[ ai de unde' Iese
- Hai, fetelor, t[ce!i, gura ,'fi,.a-.patiet6, dd incolo, dd pe dincolo, qi cAnd intrd in hor-
mi-i dragb gAlceava. $i iese cAntAnd: ;i;:i;;;; ;t vad,6? Bietele nuiori jileau pe soacri-sa"'-Pene
Vai sdtacu'omul Prost, pe jos, firmdturi, blide aruncate in toate pdrlile'
Bun odot la cas-a fost! ,',,llielul de vin rhsturnat - ticdloqie mare!"'
',rr1-rlagti"te
'- Da'ce-i acolo? strigS' baba insp[imAntatd'
Nu trece nici un ceas la mijloc, g-un cuptor de piicinte' Nurorile atunci sur arse in picioare qi cele mari incep a
pui pArpAlili in frigare qi prajili in unt, o strhchinoaie ruqine. Iar cea cu pric-
I r,rrnur,a'de frici, qi lasd capul injos de
de'brAnz[ cu imAntAna qi m5.m51igu!5 erau gata. Apoi iute
"ati"a
rrr;r rS.spunde:
cheamd 9i pe celelalte doud in bordeiu qi se pun l-a ma16 toate'
- Dd bine; mdmuc[, nu qtii c-au venit tb"tuca cu mdmu-
qi
- Uui, fetelor, mAncali bine qi pe Domnul l6uda!i, cb eu mh un cofdel de vin, qi
,.,, ,i l"lu^ fecut de mancare, qi le-am scos
rip5-d in cramd g-aduc q-un cofiel" de vin, ca sd meargh rlr' ace€o ne-am chefS.luit'6 qi nol oieacl' Iaca, chiar mai
plS,cintele aceste mai bine pe gAt'
rlirreoarea s-au dus.
DupSceaumAncatq-aubiutbine,le-avenitacdntaca - $i m-au vb'ntt, cuscrii cum dormeam?
rusului din gura gArliciului'u:' D-apoi cum sd nu te vadh, m[mucd?
Soactd, soacrd", Poamd" acrd! - $-apoi de ce nu m-a!i sculat? mAnca-v-ar ciuma si vh
De te-ai coace cAt te-ai coace' rrurrrance!
' Dulce tot nu te-i mai face' D-apoi dd, mimuc6' fetele acestea au spus ci dumneata
De te-ai coace toat'd toamna' r,'zi tot, qi de aceea am gAndit cb eqti mAnioasd- pe tituca si
1,,, md-muca, dle nu te scoli. $i
ei erau aqa de mAhnili, de mai
Eqti mai acrd decit coarna;
De te-ai coace-un an g-o vard, rrrr le-a ticnit mAncarea'
Tot eqti acrd qi amar6! 85
* Ei iasd, ticdloaselor, c5 v-oi dobz[Ia" eu de-acu-nainte! ,',u'ri: bdrbalii veneau. Nevestele lor le ies intru intAmpinare
$i de atunci nurorile n-au mai avut ztbuni in casd cu baba. ,ir, rlupd sfituirea celei mai tinere, de Ia poartd s-aruncd in
CAnd iqi aducea aminte de puicile ceie nadolence'8 qi boghete'e, lirrl,rrl birbalilor qi incep a-i lua cu vorba qi a-i dezmierda,
de viniq,orul d'b crami, de r5sipa ce s-a fdcut cu munca ei, qi r';rrc de care mai mdgulitor.
a-au-vdzub-o cuscrii dormind aqa ldfdiatd, cum era, cr5.pa de Da' ce face mdmuca? intrebarb cu totii deodatd cAnd
ciudh qi rodea pe nurori, cum roade cariul in lemn. rlljrrgau boii.
Se lehdmetisiser5'o pdn6 qi cele doud de gura cea rea a Mdmuca * le lub cea mai tAnir5.vorba din gurd m5.mu-
babei; qi cea tAndrd gisi acum prilej s6-i faci pe obraz qi si -
rir lru face bine, ce face; are de gdnd sd ne lese sdnbtate, sar-
orAnduiascd totodatd qi moqtenirea babei prin o. diatd lil;llta.
nemaipomenitd p5n5" atunci, qi iatd cum: Cum? ziserd bbrbalii inspdimAntali, sc[pAnd r6steele2s
- Cumnatelor, zise ea intr-o zi, cdnd se aflau singure in rlirr mAnd.
vie; nu putem trdi in casa aceasta de n-om face toate Cum? Ia, sunt vreo cinci-qese zile"de cAnd a fost sd ducd,
'r(.ii la suhat"6,qi
chipurile sd scdpbm de hArca de babd. un vant rdu pesemne a dat peste ddnsa,
- Ei, cum? ,'rrlrnana!... Ielele i-au luat gura qi picioareie.
- S5. faceli cum v-oiu invdla eu qi habar s5 n-ave!i. lriii se rdped atunci cu tolii in casd Ia patul mAne_sa, dar
- Ce sb facem? intrebb cea mare. lrr;r{,ir babi era umflatd cAt o bute qi nici nu putea bieqti, macar
- Ia sbqiddm busta2l in cas5. la babd, qi'tu s-o iei de cAnepa rlirt gurd. Simlirea insi nu qi-o perduse de iot, qi vdzAndu_i, iqi
dracului" s-o trdsneqti cu capul de pbretele cel despre risbrit,
pAt ii putd; tot aqa sb faci qi tu cu capul babei de pdretele cel
despre apus; q-apoi, ce i-oi mai face qi eu, veli vedea voi.
- D-apoi cAnd or veni ai noqtri? popuqoi,
- Atunci, voi sd vh, face[i moarte-n sd nu spuneli
nici laie, nici balaie. Oiu vorbi eu qi cu dAnqii, qi las'dacd va
fi ceva!...
Se induplecard qi cele doud, intrar5 cu toatele in casd, luard
pe babd de pdr, q-o izbird cu capul de p6reli, pAn5. i.l dogird. Apoi
cea mai tAndrd, fiind mai qugubald decAt cele doub, trAnteqte
baba in mijlocul casei g-o frdmAnti cu picioarele, q-o ghigoseqte'3,
ca pe dAnsa; apoi ii scoate limba afard., i-o strdpunge cu acui qi
i-o presurd cu sare qi cu piperi, aqa cb.limba indat[ se umfl[, gi
biata soacrb nu mai putu zice nici cdrc! $i slab5 gi stAlcitd cum
era, cdzula pat bolnav5 de moarte. Apoi nurorile, dupb sfbtuirea
celei cu pricina, aqezarh baba intr-un agternut curat, ca sd-qi
mai aducd aminte de cAnd era mireasd, qi dupb aceea incepurd rrrilr::i pulin mana qi ar6td la nora cea mai mare gi Ia pdretele
a scoate din lada babei v5luri de pdnzd., a-gi da ghiont una alteia rl,,r;pre rdsdrit, apoi ardtd pe cea mliiocie qi pdretele despie apus,
qi a vorbi despre stArlici, toiag, n5.s5.Iie'n, poduri, paraua din 1',, rrrm6 pe cea tdnilrh qi jos in mijlocul casel; dupd acee^a ae_aUiO
mAna mortului, despre gdiniie ori oaia de dat peste groap6, ;,rrf,1y aduge mAna spre gurd qi indati cdzu intr-un leqin grozav.
despre strigoi gi cAte alte ndzdrS.venii infiorbtoare, incAt numai 'l'o{i plAngeau qi nu se puteau dumiri despre semiele ce
aceste erau de ajuns, ba qi de intrecut, s-o vAre in groapb pe l,r('('mama lor. Atunci nora ceatdnilrh zise, piefdcandu-se cb
biata babd. 1,1;rnge sj ea:
Iaca fericirea visatd de rnai inainte cum s-a implinit! f)a' nu inlelegeli ce vrea mamuca?
Pe cAnd se petreceau aceste, iaca s-aud scArlAind niqte Nu, ziserd ei.
86 87
Biata mimuca lasi cu limbd de moarte mijlociu cea ch fratele cei
-
,,'ur""ra-i*i"-fo.nf qi-.u,u despre rdsirit;s[celr[mAnem aici' CAPRA CU TREI IEZI
;;.pt" ;p;-; iare"oi, .u -uzini ce suntem'
in
-* casa bdtrAneasc[. Itrra odatd o caprd care avea trei iezi. Iedul cel mare qi cu
:-b; tin" -ai ziii ta, nevasta, rispunse bdrbatu-sdu' ,','l mijlociu dau prin ba! de obraznici ce erau; iard cel mic era
At,rttci nemaiavdnd incotro qov[i' diata" rimase lr;rrnic qi cuminte. Vorba ceea: ,,Sunt cinci degete la o mAnh qi
"eilalli
"-B;;;;ri
bund fdcuth.
chiar in acea zi qi nurorile, despletite' o,boceau rrrr samdnh toate unul cu altul".
mare intr-o zi, capra cheamd iezii de pe-afard qi le zice:
a" iriiu .ut"f- Apoi peste doud zile o ingropard cu cinstevorbeau
prin meleigurile vecine - Dragii mamei copilaqi! Eu md duc in pddure ca se mai
Ji t""1" lem"lle ai"-.ut qi de
a";p;" soacra cu trei nurori qi.ziceau: ,,!'erice de dansa c-a ;rrlrrc ceva de-a mAncdrii. Dar voi, incuieli uqa dupd mine,
r""iit, ci qtiu ci are cine o boci!"
NOTE
gospoddrie'
- totalitatea bunurilor dintr-o
1. Poiiiie
pe cineva'
,.i i#;u"ri - a m,,stra. a certa' a ocdri
t; at pentru p dsrrarea
t{ll;:ll Ut;T,,tTiili-, " r ru nchi scobit, in tre bu in(
unor obiecle casnice
fuioare de in sau cAnep6'
5. ChitA - mdnunchi format din doudsprezece
O. li-"tf i" - banitd (penlru cerealet' larg la gura. facut de obicei din scol!{
7. obroc _ vas mare 15 rirli.e'.:liia.ica,
de tei, care serveqte .t J" mdsuri-puttltlr cereale sau pentru pastrarea 9l
transPortul acesLora. "*iti"
"-- '"gi
A sclipui - a strdnge cu greu' putin cAte,pulin' a agonisi' servegte
g. comand _ mase a""p"-J-i" . unui mortl praznic,irett"a."a care se
Ia o astfel de mas6, mAncare (in text)'
de in sau cAnep5' dupd
10. Buc pleavd ramasd-dupd vAnturarea seminleior
-
macinarea boa-belor de Porumb'
11. Enachi - Mos Ene'
12.Ahorai-asforai' a suporta toanele cuiva.
13. A mAnca rnoarea cui,,a
-C"ii*t - u cunoagte.firea, obiceiurile,
ia. - a"nita {de (inut apa sau vinul)'
pivnila' pod'
ii. Gatli.i" - intrare (siramta)deiltr-o
bdutur6' a se imbdta' o
i6. A t" chefdiui - a se ameli
17. A dobzdla - a bate tare pe cineva'
18. Nadoleanca * (d"tp;;;fi"i-- tui" ap-arfine unei rase din Anatolia'
pe cap' mo{alA' mare' Frumoasd'
- cu un smoc de pene
19. Boehet6 - (despre gdinir ,i ;,'rrltali
i6. i?'i"frur.,-,i=i- .rto*. u-s" pf ,.ti.i. a se scar6i total de ceva sau cineva' unul de altul, gi sd nu cumva sd deschideli pana ce
21. A da busta * a da"tr"
buzna' nu {,i auzi glasul meu. CAnd voiu veni eu, am sd vd dau de
22. Cd'nePa dracului - Par' irrr', ca s5" md cunoqteli, qi am sd v5 spun aga:
i5. i gil-ii".i- indesl' a ingramadi' a bate (tare)oe cineva'
a
24. NdsSIie r..po.t"i!'t!;;pe;;
_ ," uqura "ogciugul cu mortul pentru a fi
transportat tla bis-ericA sau cimilir)'
de cui''fdcute dir'r fier sau
Trei iezi cucuiet|
25. Rbsteu - tru.u,"'ii"lttului" a""a bare in forma animalului in jug' Uqa mamei descuieti!
hil;i]b jugului pentru a re[ine grumazul
lemn, cu care se inchid se), izlaz, apdL pulin adanca
_
26. suhat pdqune (;;*1;.";',e;pe;;;iot"tt ".ro.l.tou Ci mama"v-aduce voud:
*'";t se adaPd vitele.
unde
rage cu greu ) rdsufl area' a vorbi greu' Frunze-n buze,
A ;1""t; - u .uru nu t greu'..a-gi 1 {

28. Diatn - testament, prevedere testamentara' Lapte-n {A$e


Drob de sare
ln sptnare,
88
89
Malaieq Hai! deschide{i cu fuga, dragii mei. cu fuga!
in calcaies, Ia! bdieli, zise cel mai mare, sdrili qi deschideli uqa, cd
Smoc de flori virrc mama cu demAncare.
- Sdrdculul de mine! zise cel mic. Sa nu cumva sa faceli
Pe subsuori.
lxtzna sb deschideli, c5.-i vai de noi! Asta nu-i mdmuca. Eu o
Auzit-ali ce-am sPus eu? ('unosc de pe glas; glasul ei nu-i aqa de gros qi rbguqit, ci-i mai
- Da, mimucd, zisefi,iniezti. :iulrfire qi mai frumos!
[,upul, auzind aceste, se duse ]a un ferar sd-i ascule limba
- Pot sd am nS.dejde voi? apucard cu gura inainte cei r1i dinlii, pentru a-qi sublia glasul, q-apoi, intorcAndu-se,
- Sh n-ai nici o grij6, m[mucb, rrrct,pu iar:
mai mari.'Noi suntem odata bdieli, qi ce-am vorbit odatd vorbit
rhmAne. Trei iezi cucuie{|
sd vh sirute mama! Dumnezeu Mamei uqa descuie{i
- Dac5-i aga, apoi venili s5"

vd apere de cele rele, qi mai rimAneli cu bine! - Ei, vedeli, zise iardqi cel mare; dach md potrivesc eu
in
- Mergi sdndtoash, mdmucd, zrse cel mic, cu lacrimi vorr5.? Nu-i mdmuca, nu-i mimuca! D-apoi cine-i dacd nu-i
ochi, qi Dumnezeu s6-!i ajute ca sd te intorci cu bine qi sd r,r'/! Cd doar qi eu am urechi! Mb duc sb-i deschid.
ne-aduci demAncare BbdicS! bddic6! zise iariqi cel mic. Ascultali.md qi pe
Apoi capra iese qi se duce in treaba ei. Iar iezii inchid uqa rrrirre! Poate mai de-apoi a veni cineva q-a zice:
dupa dansa qi trag zhvorul. Dar vorba veche: ,,Parelii au urechi , Deschide{i uqa,
qi fereqtile ochi". Un duqman de lup - q-apoi qtili care? - chiar Cd vine md.tuga!
cumstrul caprei, care de mult pAndea vreme cu prilej ca sd rr ;rt.unci voi trebuie numaidecAt sa deschideli? D-apoi nu qtili
pape iezii, tr[gea cu urechea Ia pdretele din dosul casei, cAnd r';r m5"tuqa-i moartb de cAnd lupii albi qi s-a fdcut oale qi
vorbea capra cu dAnqii. rrlr:ioate, s5rmana?
,,Bun! zise el in gAndul s5u. Ia, acu mi-e timpul"' De
i-ar - Apoi, d5! nu spun eu bine? zise cel mare. Ia, de-atunci e
impinge pS.catul sd-mi deschidh uqa, halal s6-mi fie! $tiu cd rrru in lume, de cAnd a juns coada sd fie cap... Dacd te-i
i-aq cArnosi' qi i-aq jumuli!" Cum zice, qi vine la uq5; qi cum lrot,r'ivi tu acestora, ii lind mult qi bine pe mS.muca afari. Eu;
vine, qi incepe: rrrrrrl, md duc s5 deschid.
Atunci mezinul se vArd iute in horn ;i, sprijinit cu picioarele
Trei iezi cucuiefi. rL' llrichiciu'qi cu nasul de funingine, tace ca peqtele gi tremurd
Mamei uqa descuie{i! t';r varga de fric5. Dar frica-i din raiu, s6rmana! Asemene cel
Cd mama v-aduce voud: rrri.jlociu, luptiu! iule sub un chersin'; se-nghemuiegte acolo cum
Ftunze-n buze, poll,e, tace ca pbmAntul qi-i tremurd carnea pe dAnsul de fricd:
Lapte-n {6{e l,'rrga-i ruqino4s6, da-i sdndtoasb!... ins6 cef mare se di dupd
Drob de sarc rr-ri qi - sd trag5., sh nu Lragd? - in sfArqil, ttage zhvorul..,
in spinare, (';rrrd, iaca!... ce sd vad6? $-apoi mai are cAnd vedd?... c5ci
Mdldieg lrrlrului ii sc5pirau ochii qi-i sfArdia gAtlejul de flhmdnd ce era.
+ -, -,
lncaicarc$, l'li, rrici una, nici doud, ha!! pe ied de gAt, ii rdteazb. capul pe loc
Smoc de flori ,;i I mdnAncb aqa de iute qi cu aqa poft5, de-!i pbrea cd nici pe-o
Pe subsuori. rnirsea n-are ce pune. Apoi se linge frumuq'el pe bot qi incepe a
,;,, irrvArti prin cas5. cu neastAmpir, zicAnd:

90 9t
Bdielii mamei, bdie{i,
- Nu qtiu, phrerea m-a amhgit, ori am auzit mai muite Frumuqei gi cucuiigi!
glasuri? but Dumnezeu?l Parc-au intrat in phmAnt"' Ilucuria caprei nu era proast[. Dar cAnd s-apropie bine ce
""
[_lr.il" sd fre, unde sd fie? Se ileqten el pe acolo, se ileqte
pe din- rri vadd? Un fior rece ca gheala ii trece prin vine, picioarele i
:rr, [,1js, un tremur o cuprinde in tot trupul, si ochii i se painji-
colo, dar pace bund! iezii nu-s nicdieri!
asta!"' dar nici acasl' n-am rrr.sc. $i ce nu era a bine!... Ea insd tot merge pin,la uqd, cum
-Mel... c5'\mare minune-i qio]eaci aste bitrAnele! lrorrte, crezdnd ci pdrerea o inqald... qi cum ajunge, qi incepe:
de coas5.... ia s[ mai odihnqsc
Apoi se indoaie de qele cu greu, qi se pune pe chersin' $i Trei iezi cucuiefi,
r-u pus pe chersin, nu qtiu cum s-au fhcut, cS ori chersi- Mamei uga descuiefi!
"end
nul a crepal, ori cumdtrul a strdnutat"' Atunci iedui de sub Cd mama v-aduce voud:
chersin, ta ttn tac6? - il ph9tea pdcatul qi-i mAnca spinarea' Frunze-n buze,
sdrhculul! Lapte-n "tAfe
- Se-!i fie de bine, n[naqule! Drob de sare
in spinare,
-Al...ghidi!ghidillghidugi'ceeqti!Aicimi-aifost?Ia
vinb-ncoace Ia ninhqelul' sh te pupe eI! Mdldies
Apoi ridich chersinul biniqor, inqfhch iedul de urechi qi-I in cdlchieq,
fiocaieqte qi-I jumuleste si pe acela de-i merg petecele!"' Smoc de flori
Vorba ceea: ,,Ci toatd paserea pe limba ei piere"' Pe subsuori
Pe urm6 se mai invarte cat se mai invdrte prin casi,
doar Atunci iedul mezin - care acuma era qi cel dintdi qi cei de
a mai gisi ceva, dar nu gdseqte nimic, c6ci iedul cel cuminte 1r. rrrm5. - sare iute gi-i deschide uqa. Apoi s-aruncb" in bralele
tdcea i.olcum in horn, cum tace peqtele in borq la foc'
Dacd rrrine-sa qi cu lacrimi de sAnge incepe a spune:
vede lupui qi vede c[ nu mai gS"seqte nimic, igi pune
in gAnd Mhmucd., mdmuc6, uite ce am pdlit noi!Mare foc qi potop
in de !i se irrr r:dzut pe capul nostru!
una: aqizhcele dou[ capete cu dinlii ranjili fereqti,
cu"sAnge' ca s[ Oapra atunci, holbAnd ochii lung prin casd, o cuprinde
faruu .e ,ad"urr; pe urm6 unge toli p[relii qi-gi caut[ de rprrimd qi rdmAne incremenitd!... Dar mai pe urmd,, imbdr_
iaca qi mai mult in ciuda caprei, q-apoi iese lrrrl,iindu-se, qi-a mai venit pulin in fire q-a intrebat:
drum. Cum a ieqit duqmanul din cas5, iedul cel mic se d[ iute Da'ce-a fost aici, copile?
jos din horn qi incuie usa bine' Apoi incepe a se sc[rmdna de
Ce sd fie, m5.mucifl Ia, cum te-ai dus d-ta de-acas6, n_a
cap qi a plAnge cu amai dup[ frdliorii sdi' l'r'.ut tocmai mult qi iaca cineva s-aude bdtand ia usi si
'*"Dra^gutii*meifraliorilDenus-arfiinduplecat,.Iupulnu
r'I'ilnand:
i-ar fi. mdncatl $i biata mamb nu qtie de asti mare urgie ce-a
\

venit pe caPul eil Trei iezi cucuie[i,


Dar ce era si
$i boceqie el qi boceqte pin5. iI apuc[ legin! Mamei uga descuiegi...
facd? Vina nu era a lui, qi ce-au c5'utat pe nas le-a dat'
CAnd j[lea ei aqa, iaca qi capra venea cAt putea, incarca $i?...
cu d.e-a mAncdrii qi gAfuind. $i cum venea' cAt de colo ve' Si frate-meu cel rnare, nitAng qi neastAmpirat cum il
cele doud capete, cu dinlii rAnjili, in fereqti' ,.lrr, fuga Ia uqd sd deschidd.
Cum aqteaptd ei cu buc
- Dragii mdmuculei,midragi!
vdd!
$-atunci?.
si-mi rAd inainte c6nd
93
I.rrsd de nuiele numai inlinatdl' qi niqte franzart peste dansa;
eu m-am vArAt iute in horn' qi frate-meu cef
- Atunci'
,r.t Jy"' d'uph cum ili spun' se d5 lrcste frunzari toarnd !5rni qi peste ldrnh aqterne o rogojind.
mijlociu "r,""i'i';;;ili Apoi face un scduieq de cearb anume pentru lup. pe urmd.
;;;;tttre duPd uqh qi trage z[vorul!"' l;rsd bucatele Ia fcrc sd fearbd gi se duce prin pddure sb caute
- $-atunci?"' marel Ndnaq ul nostru qi prietenul
pc cumhtru-s5.u qi sh-l pofteasc5 la praznic. Meige ea cdt
- Atunci, gtozbvte nrorge prin codru, pdnd ce dd de-o prdpastie grozavd qi
d-td;, ;;;atr:ul IuP' se li qSilin Prag! rrrt,unecoasS qi pe-o tiharaie dd cu crucea peste lup.
meo? Ei? Care s-a jurat pe
pdrul sdu cb'
- Cine? Cumatnli
copilaqii niciodat[? - Bund vremea, cumdtro! Da'ce vAnt te-a abdtut pe-aici?
nu mi-a spdrid - Bund s5-!i fie inima, cumd.tre, cum !i-i cdutdtura... apoi
- Apoi aa,.amamai btt* vezi' !-a umplut de spdrieli! - ,lri, nu qtii d-ta cd nevoia te duce pe unde nu !i-i voia? Ia, nu
Ei las', r-oii';;t" euf Da.ce mb vede ch-s o vhduvd'
-copii'
- apoi trebuie s6-gi batb joc de
r.rl,iu cine-a fost pe Ia mine pe-acasd in lipsa mea, cd gtiu c6
sdrmani qi c-o "# d"
casa mea? ql p" ',J *e ue
p"i" fu^pbstram6? Nici o faptb' filrh rrri-a fdcut-o bun6!
- Ca ce fel, cumdtrifd dragd?
se rdnjea Ia mine cAteo-
platb... Ticdlosul ;i ;";;titul!u tnc5" -Ia, a g6sit iezii singurei, i-a ucis qi i-a crAmpolit, de li-ar4
doar eu nu-s de-acelea de
dati qi-mi faceaJ;tt;;"a"' Apoi garduri niciodatb de cand lilrins de mil6! Numai vdduvd si nu fie cineva!
care crede er: n_am slrit peste eu! Cu mine !i-ai - Da'nu mai spune, cumdtr6!
sunt. Ei, tu.l, ""'itit;";; i"ti""dobzila'
ch ai s5-i scoli fbri coarne! - Apoi de-acum, ori sh spun, ori sd nu mai spun, ci totuna
pus boii in plug?;;;i' ifF Tit'tu
Mai bine taci si 1as6-l in platavezi' 1ui rrri-e. Ei, mititeii, s-au dus cdlrh Domnul, qi datoria ne face sb
- Of, mdmuc6, ofl l,,cjiutdm de suflet. De aceea am fdcut qi eu un praznic, dup{
pe dracul s5-1
Dumnezeul Ca qtii ; "J; " vorb6: "Nici l,ut,orea mea qi am gdsit de cuviinld sd te poftesc qi pe d_ta,
da' nici cruce sd-!i faci!"
pdnd la Dumnezeu' sfrnlii ili url)etre; ca sd m[ mai mAngdi...
- Ba nu, atugol ;mei!tu "Ch
'
ieu sufletu|." $-apoi line minte, copile, ce-!i spun eu: ci de Bucuros, dragi cumdtrS, dar mai bucuros eram cA)rd
apoi las'!' " Numai rrr rri fi chemat la nunt5.
i-a mai da lui s"6 mai miroase pe-aici'
"uJ
tu, s[ nu cumva J fu tat"ni cuiva' ca
sd prindd el de veste' Te cred, eum5"tre, d-apoi, dd, nu-i cum vrem noi, ci-i cum
s[ fac6 pe obraz r lc Qsl-ds-5us.
vreme cu prilej ca
$i de-atunci cduta qi eap" gAnduri qi std in cumpene' cum Apoi capra porneqte inainte plAngAnd, qi lupul dupd
cumdtru-s1u. Se fun" uu rl;rnsa, preficAndu-se ch plAnge.
sd dreagd qi ce sd'-i faca? Doamne, cumdtre, Doamne! zise capra suspinAnd. De ce
leacul',zise ea in gAndul sdu' Tacil
,,Aha! ia, acu i-"'*"gatit lr r, rnai drag in iume tocmai de-aceea n-ai parte...
C5. i-oiu face eu
una d'e qi-a mugca labele!"
"t]-eitJ"i
Aproape de casa ei era o groaph
adAncS; acolo-i nadeidea Apoi dd, cumhtrd, cAnd ar qti omul ce-ar pd!i, dinainte
' :tr p\"zi. Nu-!i face qi d-ta atdta inimd rea, cE odatd avem sd
tuT"i, cd nu;i de-chip!"' Ia' rr,,r'llcm cu tolii acolo.
cada cu dubala", cumdtre-lup'
de-acu sa-ncepe f";;;;"ila tt"aua' cum[tri![' cS lupul !i-a Aqa este, cumdtre, nu-i vorbd. Dar sdrmanii gAgA1ici, de
, r ,rzi s-au mai dus!
dat de lucru!
$i aqa zicand, pune poalele-n
b'""'i:li:H:1#i:t?:lt; Apoi dd, cumbtri; se vede cd qi lui Dumnezeu ii plac tot
bucate' Face ea sarmale' fa I'rrr.rori de cei mai tineri.
rd; ?#"rutT;i"a a" fdcutpasc[ cu smAntAnd qi cu ouh Apoi d5, dacd i-ar fi luat Dumnezeu, ce !i-ar fi? D-apoi
plachien, face ativen"i'o, face , .r't...
fel de fel de t rr"ut".^epoiomptg groapa,"Huttti:ilt:]:i )oamne, cumdtr5", Doamne! Oiu face qi eu ca prostul... Oare
utda focul mocnit' Duph asba aqaza
I
putregdioase, ca 'a
94 95
nu cumva nenea Martin a dat raita pe Ia d-ta pe-acasl? cd mi-a- rr,zi, da' qi. de cumdtru-sdu luput pdgubaqd a rhmas, qi
duc aminte ca acu c5 l:am intalnit odath prin zmeuriq; qi mi-a lrirgubaqd sd fie.
spus c5 dac-ai vrea d-ta s6-i dai un bdiet, s6-l invele cojocaria. $i auzind caprele din vecindtate de una ca aceasta, tare
din vorbh-n vorbd, din una-n alta, ajung pdn-acasd la lo-aq rnui pdrut bine! $i s-au adunat cu toateie Ia priveghiu,
$j
cumhtral 5i unde nu s-au aqternut pe mAncate ;i pe bdute, veselindu-se
zise ea luAnd sc5uiequl 9i punAndu-l rrrrpreunS.
- Ia poftim, cum[tre,pricina, qezi cold 9i sd ospS.tezi oleaca di
'$i
qi eu aiolo de fa!d, qi-ndath dupd aceea am incdle-
deasupra groapei cu "rurn
lirl, iute pe-o $ea q-am venit de v-am spus povestea aqa, q-am
ceea ce ne-a dat Dumnezeu.
rrrcAlecat pe-o roath qi v-am spus jitia'2 Loath; qi unde n-am
Rastoarna apoi sarmale in strachina qi i Ie pune dinainte
rrr:ri incilecat qi pe-o edpqunb qi v-am spus, oameni buni, o
Atunci lupul nostru incepe a mAnca hAipov; qi gogAlt
gogd\!, ii mergeau sarmalele intregi pe gAt' trrare qi gogonatd minciundl
gogAl!,
" .-- Dumnezeu sd ierte pe cei rdposali, cumbtr6, cd bune
male ai mai fdcut!
jaratic
$i cum ospdta el, buf'! cade fdrd sine in groapa cu I NOTE
cdci scauiesul de cear5 s-a topit, qi leasa de pe groapa nu er8
bine sprijinit[: nici mai bine, nici mai rdu, ca pentru cumdtr
- n^i, "lt Acum scoate, lupe, ce-ai mAncat! Cu capra !i- I A cArnosi - a mAnca carnea de pe un animal viu.
cArd? Capra !i-a venit de h1c_!-
2 Prichici - margine ingust6, iegitd in afafi,, Ia hoin, la cuptor sau Ia vatra
^ inVaieu,
pus
cum[tr5, tatpele mele! M[ rog, scoate-md, ch
tn Iiineasca.
- 3 Chersin - covatd in care se pregbLtegte aluatul pentru
4 A (ee) ili - a arunca o privire fugard qi curioasd.
fdcut pAine.
arde inima-n mine! 5 Ghiduq - qtrengar, poznag:'
- Ba nu, cumdtre; c-aqa mi-a ars qi mie inima du 6 Mangosit - netrebnic, ticilos.
ieziqorii mei! Lui Dumnezeu ii. plac pui de cei mai tineri; 7 A dozbala - a bate tare, a snopi
in bdtaie.
insd-mi plac qi de iqti mai b[trAni, numai sd fre bine fri 8 Dubald - argdseald, saramurd in care se pun pieile crude pentru a putea fi
rrln,i prelucrate.
qtii, sd treach focul printr-ingii. h

' cold, tot, mor, nu mi lisa!


9 Plachie - un fel de pilafpreparat din orez sau din pesat, cu carne, cu peqte, cu

- Cumdtr[, mi pArlesc, ard deviu eqti bun! De-abid i;


r'rr rI rc rci .

I0 Alivenci - placinte tdrdneascd. in formA de turtd. facuta din faina de porurnb


- Arzi; cumetre, istuia de spariet, nu
mori, cd" nici
mult pdr imi trebui ry ltinzd de vaci, coaptd in vatrd.
mai trece baietului c5. I 1 In{inat - slab sprijinit, incAt e gata sd cadd.

de Ia tine ca si-l afum! li-aduci aminte, dihanie rhutdci I 2 Jitie


- poveste hazlie.
qi spurcati, cAnd mi te-ai jurat pe pdrul tbu? $i bine mi
mAncat ieziqorii!
- Me usturb inima-n mine, cumdtrS! mi rog, scoate-m6,
nu-ti mai face atAta osAndd cu mine!
- Moarte pentru moarte, cum[tre, arsurd pentru arsur
ci bine-o mai plesniqi dinioare cu cuvinte din scriptur[!
Dupd' aceasta, capra qi cu iedul au luat o c5pi!5 de
qi-au aruncat-o peste dAnsul, in groapd,'9a s[ se
potoleasc[ focul. Apoi, la urma urmelor, ndpbdirb asupra I
qi-i mai trAntird in cap cu bolovani *i cu ce-au apucat, pdni
omorArd de tot. $i aqa s-a pdgubit sArmana capre de cei
,'t' sh fac6? lncepe-a inghili la ap[; qi-nghite, qi-nghite, pflnd
PUNGUTA CU DOI BANI .r'-nghite toat5, apa'din fAntAn[' Apoi zboarS. de-acolo afard qi
rrrr'[qi se ia in urma trdsurei, zicAnd:
Era odatd o babd qi un moqneag' Baba avea o gdini' pe qi
moqneagul un cucoq; gbina babei se oua de cAte dou[ ori
Cucurigu! boieri mari,
frecare Ii qi UuUu mAnca o mullime de oui; iar moqneagului Da{i pungu{a cu doi bani!
nu-i da nici unul. Moqneagul intr-o zi pierdu r[bdarea 9i zise:
_MSibab.b,m5nAnci.ui''ta'golluiCremene.Iadd-miqi Boierul, vb.zdnd.aceasta, s-a mirat cumplit gi a zis:
mie niqte ouh, ca si-mi prind pofta macar' Ei, Ias' cd li-oiu da eu
Da'cum nu! zise baba, care era foarte zgdtclLb"' Dacb ai
- Mbl da' al dracului cucoq i-aista!
- (ir: de cheltuialS, mdi crestatule qi pintenatule!
' $i cum ajunge acas5, zice unei babe de la bucbtdrie sh ia
poftb de ou6, bate qi tu cucoqul tiu, sd facb oud' gi-i mAnca;
ia aqa am bd.tut gdina, qi iacht5'-o cum se oub' lrrcoqul, s5-l azvArle intr-un cuptor plin cu jdratic qi s5. punb o
"t,
Moqneagul, pofticios qi hapsin, se ia dupd gura babei Ei' de lr,spede la gura cuptorului. Baba, cdnoasd la inimd, de cuvAnt;
ciudh, printe iute qi degrabi cucogul qii de o bdtaie
bun6'
llrce cum i-a zis stS"pAnu-sdu. Cucoqul, cum vede qi astb mare
rrrrclreptate, incepe a vdrsa La apb;gi toarnd el toatd apa cea din
'*i-1$r, ori te ou[, ori du-te de la casa mea; ca si nu mai strici
lirntAni pe jaratic, pind ce stinge focul de tot, qi se rdcoreqte
mAncarea degeaba. |ilptoriul; baincd face q-o apdraie prin casa, de s-auindrhcit de
Cucoqul, cum schpb din mAnile moqneagului, fugi cle-acasd ,'iride harca de la bucitirie. Apoi dd o bleandi'lespezei de Ia
qi umbla pe drumuri, bezmetec' $i cum mergea eI'pe-un lirrra cuptoriului, iese teafdr qi de-acolo, fuga Ia fereastra
dro-, numai iatd g5-seqte o pungu!5 cu doi bani' $i cum o
chtre lroierului qi incepe a trAnti.cu ciocul in geamuri qi a zice:
ghseqte, o qi ia in clon! qi se intoarnd cu dAnsa inapoi
Euru'-oqrreagului. Pe drum se intdlneqte 9-o trdsurb c-un Cucurigu! boieri mari,
bol", gi ttiJt" cucoane. Boierul se uitd cu bflgare se seamd Da$i Pungu.ta|cu doi bani!
iu .rr.oq,"nvede in clonlu-i o punguld qi zice vezeteului:
-- Meil ia di-te jos qi vezi ce are cucoqul cela in plisc' - Mei, mi-am gdsit beieaua cu dihania asta de cucoq' zise
c5
lroieriul cuprins de mierare. Vezeteu! Ia-l de pe capul meu gi-l
Vezeteul se diiute jos din capra trhsurei qi' c-un feliu
de
zvrjrle in cireada boilor q-a vacilor; poate vreun buhaiu infuriat
meqtequg, prinde cucoqul qi luAndu-i pungula din clon!
o dd
in buzunar 'qi r ;r veni de hac: l-a lua in coarne, qi-om sc5pa de suphrare'
bol"rrrirri. boieriul o i'a, fdrd pdsare o pune
porneqte cu trbsura inainte' Cucoqul, supirat de asta'
nu se Vezeteui iar5qi ia cucoqul Ei-l zvArle in ciread6! Atunci,
l,u<:uria cucoqului! S5-l fi vbzttt cum inghilea la buhai, la boi,
iash, ci se ia dup[ trisur6, spuind neincetat:
l;r vaci si Ia vilei; pbn-a inghilit el.toat[ cireada' q-a fdcut un
Cucurigu! boieri mari, 1r;rrrtece mare, mare cAt un.munte! Apoi iar vine la fereastra'
Da[i Pungu{a'cu doi bani! rrrtinde aripele in dreptul soarelui, de intunecd de tot casa
I r
',
icrului, qi iardqi incePe:
Boierul, inciudat, cand ajunge in dreptul unei fAntAni' zice Cucurigu! boieri mari,
vezeteului: " Da.ti Pungu[a cu doi bani!
Me! ia cucoqul ist obraznic qi-I dh in fAntAna ceea'
-
Vezeteul se d[ iardqi jos din caprd, prinde cucoqul
qi-l lioierul, cAnd mai vede qi astd ddnd[naie, crbpa de ciudd
mare primejdie, .r rru ptia ce si mai fach, doar va scdpa de cucoq'
azvdrlein fantan6! cucoqul, vS.zAnd aceastd
Mai std boierul cdt st5'pe gAnduri, pdnd-i vine iardqi in cap'
una.
- Am s5-1 dau in haznaua2 cu banii; poate va inghili la gal-
beni, i-a sta vreunul in gAt, s-a ineca qi-oiu schpa de dAnsul.
$i, .cum zice, de mult bdn5"rit3 ce avea, nu-i mai qtia
numirul. Atunci cucoqul inghite cu lbcomie toli banii qi lasd .ri \- ? -:
toate l[zile pustii. Apoi ies5. qi de-acolo, ei qtie cum qi pe
unde, se duce Ia fereastra boierului qi iar incepe: Wf':-:,
Cucurigu! boieri mari,
Da$i pungu$a au doi bani!
:.\<
Acum, dupS toate ceie intdmplate, boierul, v[zdnd ci n-are
ce-i mai face,i-azvdrle pungula. Cucogul o ia de jos cu bucurie,
se duce in treaba lui qi lasi pe boier in pace. Atunci toate
paserile din ograda boiereascd, vhzdnd voinicia cucoqului,
s-au luat dup[ dAnsul, de !i se phrea c[-i o nunt6, qi nu altdce:
va; iard boierul se uita galiq c;r.rm se duceau paserile qi zise
oftAnd:
Atunci, iaca qi baba vine nu qtiu de unde; qi, cAnd. a vb.zul
- Ducd-se qi cobe' qi tot, numai bine cd am scdpat de belea, uncle ca aceste, numa-i sclipeau r[utdcioasei ochii in cap qi
cb nici ]ucru curat n-a fost aici!
Cucogul insd mergea !an!oq, iar paserile dupd dAnsui, qi lrlcsne? de ciudd.
Moqnege, .zrse ea ruqinat5; d5-mi qi mie nigte galbeni!
merge ei cAt merge, pdni ce ajunge acaSd 1a mogneag, qi de
- Ba pune-li pofta-n cuiu, lndi babd! Cand !i-am cerut oud.,
pe }a poartd incepe a cAnta: ,,Cucurigu!!! cucurigu!!!"
;rlii ce mi-ai r5spuns? Bate acum qi tu ghina, s5-!i dducS gal-
Mogneagui, cum aude glasul cugogului, iesd afard cu ll'rri; c-aqa am bbtut qi eu cucoqul, qtii tu din a cui pricind...
bucurie; qi, cAnd iqi arunci ochii spre poartd, ce sd vadd?ll r,ri iaca ce mi-a adus!
Cucoqul sdu era ceva de sp5riet! elefantul !i se pdrea purice
Atunci baba se duce in poiatdu, gdbuieqte'gdina, o apuch
pe lAni acest cucoq; q-apoi in urma lui veneau cArduri rll coadd qi o ia la bataie, de-!i venea sd-i plAngi de mil5.!
nenlrmirate de paseri, care de care mai frumoase, mai cucuie' lf irta gdind, cum scapi din mAnile babei, fuge pe drumuri. $i
te qi mai boghete'. Mogneagaul, vdzAnd pe cucogui sdu aga de lrrn mergea pe drum, gdsegte qi ea o mdrgicd q o inghite.
mare gi de greoiu, qi incunju4at de-atAt amar de gali!e6, i-a ,\poi rhpede"se intoarce acasd la babd qi incepe de la poartd:
deschis poarta. Atunci cucoqul i-a zis:
,,( lot, cot, cotcodac!". Baba iesd cu bucurie inaintea gdinei.
in mijlocul ogrilzrt.
- StdpAne, aqterne un lolprAsnel', t i;rina sare peste poartd, trece iute pe lAngd babd qi se pune
Mogneagul, iute ca un aqterne lolul. Cucoqul
atunci se aqazd pe !ol, scuturh puternic din aripi qi indati se 1,,'r:uibariu; qi, duph vreun ceas de qedere, sare de pe cuiba-
r irr, cotcodicind. Baba atunci se duce cu fuga, s5 vadb ce i-4
umple ograda qi livada moqneagului, pe lAngd paseri, qi de l;rctrt gbinal... $i, cAnd se uith in cuibariu, ce sd vadd? Gdina
ctrezi de vite; iar5 pe tol toarnd o movild de galbeni' caTe i{, ouase o mhrgicd. Baba, cdnd vede cd q-a b[tut g5.ina joc de
str5.luqea Ia soare de-!i lua ochii! Moqneagul, vdzAnd aceste
rl;rrrsa, o prinde q-o bate, q-o bate, p[n-o omoard ln bataie! $i
mari bog6!ii, nu qtia ce si facd de bucurie, sdrutAnd mereu baba cea zgdrciLS" qi nebun5. a rdmas de tot sirac6,lipita
cucoqul qi dezmierdAndu-l. 'rrrr,
;';rrn6.ntului. De-acu a mai mAnca qi rabdS,ri prbjite in ioc de
r00
101
oue; ce bine qi-a f5"cut rAs de giind qi-a ucis-o firb s6-i fie
vinovatd cu nemica, sbrmana! DANILA PREPELEAC
Moqneagul insd era foarte bogat; ei qi-a ficut case mari qi
gridini frumoase qi trdia foarte bine; pe bab[, de mil5, a pus-o llrau odatl intr-un sat doi frali, 9i amundoi erau insurali'
giin[ri![, iar pe cucoq il purta in toate pdrlile dupd dAnsul, ( lr,l mai mare era harnic, grijuliv qi chiabur, pentru cb unde

lrunea eI mAna punea qi Dumnezeu mila' dar n-avea copii'


lrrrii cel mai mic era sdrac. De multe ori fugea ei de noroc qi
n()r'ocul de dAnsul, cici era }eneq, nechititl la minte qi
rrr,chibzuit la trebi; q-apoi mai avea qi o mullime de copii!
Ncvasta acestui sarac era muncitoare qi bunh ia inim6, iar a
r',,lrri bogat era pestri!6 Ia male qi foarte zgdrcith'- Vorba
vr,r:he: ,,Tot un bou g-o belea". Fratele cel sarac
* sarac si fie
rlirr pdcate! - tot avea gi el o pdreche de boi, dar cold: porumbi2
l,r p[r, tineri, nalli de trup, lepoqi Ia coarne, amundoi cudalbit,
1 iritali in frunte, ciol5noqi qi groqi, cum sunt mai buni de inju-
pi:rt, la car, de ieqit cu d6nqii in lume qi de f5"cut treabd' Dar
lrlrrg, grapd, teleag6', sanie, car, tAnjal[5, c6rceie6, coasd,
Irnrapci', !dpoi', greblb qi cAte alte lucruri ce trebuiesc omu-
lrri gospodar nici ci se aflau Ia casa acestui om nesocotit' 9i
r,rrrrd avea trebuin![ de asemenea lucruri, totdeauna supdra
1r0 irllii, iarb mai ales
pe frate-sbu, care avea de toate. Nevasta
f|lrri bogat de multe ori fdcea zile fripte bdrbatului, ca s5-1
poirtd descotorosi odatd de frate-sdu. Ea zicea adeseori:
cu salbd de aur Ia gdt qi iricdllat cu ciubolele gaibene qi cu 'Frate, frate, dar pita-i cu bani, barbat'e.
pinteni la cdlcdie, de !i se p5.rea c6-i un irod de cei frumoqi, * Apoi d6, mdi nevast6, sAngele apd nu se face. Dach nu
iarb nu cucoq de fdcut borg.
I oiu ajuta eu, cine s6-1 ajute?
Nevasta, nemaiavAnd incotro, tdcea qi inghilea noduri'
'l'rurte ca toate, dar carul,sdu era de haimana. Nu treceau doui-
NOTE
tlri zile Ia mijloc, qi se trezea Ia uqa ei cu Dinil5, cumnatu-shu,
1 Bleandd - lovitur6, imbrAnceald. l.r'and sd-i imprumute carul;ba s5"-qi aducd iemne din pddure,
' 2Hazna-vistierie. l,rr [[inb de ia moard, ba cdpili din larind, ba multe de toate'
3 B[ndrit - bdnet.
4 Cobe - piazbrca. - Mei frate, zise intr-o zi peI mare'istuilalt; mi-e lehamite
5 Boghet * motat. rlr,frdlia noastr5!... Tu ai boi, de ce nu-!i inchipuiegti g-un
6 Galite - pisdri de curte. ,';rr"/ Al meu l-ai hArbuit de tot. Hodorog! incolo, hodorogl pe
7 PrAsnel - titirez, sfArleazd.
8 Poiatd * addpost (rudimentar) pentru pdsdrile de curte, rlirrcoJ.o, earul se strich. $=apoi, qtii vorba ceea: ,,D5-!i' pop6,
9 A gbbui - a apuca, a ingfdca, a prinde la strAmtoare.
f' irrtenii gi bate iapa cu chlciiele".
- Apoi, db., frate, zise istalalt, scdrpinAndu-se in cap, ce sd
l;r,"/

102 103
s-ar
,,'laci, c5-i cu buehe"; I-am potcovit bine! De nu cumva
,,,lllAndi; dar parcd nu era ligan' s5 intoarcb"''
- Ce sb faci? Sd te-nva! eu: boii tdi sunt mari qi frumoqi; npoi iqi id qi el carul qi porneqte tot Ia vale inapoi spre cas5"
ie-i qi-i du la iarmaroc, vinde'i qi cump[rb allii mai mici 9i Ahof car nebun, aho!-CAnd te-oiu incdrca zdravbn cu saci
qi iaca
mai leftini, iar cu banii r[maqi cumphrd-li qi un car' l;r rnoar6, ori cu fAn din larind, atunci sb mergi aqa!
de la
te-ai fhcut gosPodar. $i cAt pe ce, cAt pe ce sd nu-I ieie carul inainte' Dar
- Ia, qtiicd nu m-ai invilat rdu? aqa am s[ !u" - r vreme valea s-a sfbrqit qi s-a inceput un deal; cAnd s[-l suie
lir rleal, suie-l daca poii!...narlit incolo, scArli! incolo, carul
Zicdnd.aceste,sed'uceladAnsulacas6,iqiibboiide-ofunie se
si porne$te cu ei spre tArg. Dar, cum am spus, omul nostru rl;r inapoi,
om db aceia cdruia-i manca canii din traist6, gi toate Na! car mi-a trebuit, car am g[sit!
"ru-
trebile"" cAte ie ficea, Ie fbcea pe dos' TArgui era cam departe' Apoi cu mare greu hartoieqtel3 carul intr-o parte, il opreqte
tiu.*utocul pe sfArqite. Dar cine poate sta impotriva lui
fi rrr loc, se pune pe prolap qi se aqterne pe gAnduri'
iia"ifa Prepeleac? (cb aqa ii era porecla, pentru ci atAta odor Mel...astainc6-iuna!De-oiufieuDdnil6'Prepeleac,am
avea qi eI pe lAngi cas6 ficut de mAna lui)' El tufleqte
cuqma am gdsit o cdrulb'''
1rripdditboii; iar de n-oiufi eu acela, apoi
o indeasa pe urechi qi habar n-are: ,,Nici nu-i
pasb de lLr c Prepeleac, ba nu-i el.
p"
"up,
i\estasa; de Nichita, nici atAta"' OAnd iaca un om trecea iute spre tArg c-o caprd de
Merg6nd el cu Duman gi Tdlhgman ai s[i, tot inainte spre u""'il"r"r"ne,
iarmarlc, tocmai pe cAnd suia un deal lung qi trbgbnate' un 2ise DiniIS, nu mi-i da capra ceea, si-!i dau
uit o* venea dinspre tArg cu un car nou' ce qi-l cumphrase lrrrrrl ista?
chiar atunci qi pe care iI t16gea cu mAnele singur' la vale cu Apoi... dh... capra mea nu-i de cele sdritoare' gi-i bund
propele qi Ia deal cu oPintele rlr, l;rpte.
' Stai,'prietene' zise ist cu boii, care se tot smunceau din be mai la deal, la vale! bund, ne-bun5, na-!i carul qi
-
furrie, veiand, troscotul cel fraged qi mAndru de pe lAngd rlrr rrti-o!
drum. Stbi pulin cu carul' c-am s[-!i spun ceva' icla nu se pune de pricin6, dh capra qi id carul' Apoi
(

prea vrd el sb steie' Dar ce ai s6-mi spui? .:il.aptd p[nh vin alte caie, de-l leagi dinapoia lor, qi se duce
- Eu aq sia,.dar nuparci merge singur' 1,, t,reaba lui spre cas5, ISsAnd pe DdnilS
gurd cascb tot pe
- Carul dumitale singur, nu-I vezi? lnr'..
- D-apoi... mai
qtii una? Bun, zise Prepeleac. Ia, pe ist cu capra qtiu incaitea cd
- Prietene,
l,rrr,, l-am boit'n!
mi-i spune.
- $tiu dacdfacem d5'-mi carul, qi na-!i boii' Nu lo apoi el capra qi porrieqte iar spre tArg' Dar capra, tot
- Hai si porttreampa'o:
grijain spate: ba fAn, ba ocol' ba si nu-i r;rlrrir; se smuncea in toate phrliie, incAt ii era acum iehamite
vreau sd le mai
minAnce lupii, ba de" multe d^e toate" ' Oiu fi eu vrednic sd
,1,'rl:'tnsa.
lle-ag ajunge mai degrabd in tArg, zise Prepeleac, ca sd
trag un car, rnai ales dac[ merge singur' ,,r',rp de rAia asta.
] Suguieqti, mhi omule, ori !i-e intr-adins? Si, mergAnd el mai departe, iaca se intAlneqte c-un om ce
- Ba nu guguiesc, zise Ddnild
cel cu \r'u()rr de la tArg c-o g6scd in brale'
- Apoi dar, te ,rhd .a eqti bun mehenghiu"' zise si Ilun intAlniqul, om bun! zise Dhniln'
carul; m-ai ghsit intr-un chef bun; hai' noroc
. dea
(iu bine sd dea Dumnezeu!
Dumnezeut Sa-U aibi parte de car, 9i eu de boi! ' Nuvreisifacemschimb?si-!idaucapraastaqisd-mi
Apoi d[ carul, iqi id boii, pleaci pe costiqb intr-o parte spre ,1, r r ;1risca...
padure qi se cam mai duce' Istalalt, adecd DhniIS' zice in
gAndu1 sdu: 10s

104
N-ai nimerit-o, c5, nu-i gAscl, ci-i gAnsac; l-am cumpd 11.rrl[. Mbil m5.i! mii! mdi! Doar qtiu ci nu mi-i acum intbiaqi
- rlrrl,ri, sd merg la drup; dar parcd dracul mi-a luat minlilel
sdmAntS.
de balrrld,rr 9a. .
dau qi eu o sSmAn!5' bun[' Mai qede el cdt qede de casci gura prin tArg, q-apoi iqi id
- Da, d5.-mi-1, d6-mi-1! c5'!i poate sh !i-1 dau; iar5" de nu,' l;rllrrisila spre casd. $i ajungAnd in sat, se duce drept la
- De mi-i da ceva adaos, are s[ fac6 un otrocol" prin ele, Irrrt,c-shu, ca si-i
duch bucurie.
norocul gaqtilor de-acas5.; c5,
Bine v-am ghsit, bddite!
de s-a duce vestea!
Bine-ai verlit, frate Dbnild! Da'mult ai zdbovit la tArg.
Apoi d6, bddila; m-am pornit cu graba qi m-am intAlnit
lrr ziibava.
- Ei, ce veste ne mai aduci de pe Ia Ldrg?

Ia, nu prea buni! Bielii boiqorii mei s-au dus ca pe gura


lrrprrlui.
Vro dihanie a dat peste dAnqii, ori !i i-a furat cineva?
Ba! I-am dat eu singur cu mAna mea, b5,di!5.
4r, Apoi spuse din capdt toatb intAmplarea, pe unde-a fost qi
{t- lr, rr p5,!it; iar la urma urmelor zise:
$-apoi, ce mai atAta vorbd lung6, dinti-o pdreche de boi
ur inn ales c-o pungS: q-apoi qi asta pute a'pustiu, bddi!5. dragS'
Md! da, drept s[-!i spun, cd mare ndt5.r5"u mai eqti!
Apoi d5!... bddifi! phn-aici. toate-au fost cum au fost, da'
rlt, rrcum am prins eu minte... Numai ce foios? CAnd e minte,
nrr'i ce vinde; cdnd e brdnzh, nu-i bdrbdnle'u. Iaca, ili dau qi
rlrrrnitale punga asta, c5 eu n-am ce face cu dAnsa. $i te mai
lo11 de toli durnnezeii s5-mi imprumuli macar o datd carul cu
lroii, s-aduc niqte lemne din phdure Ia nevastd qi la copii, c5.
rr iru scAnteie de foc in vatrd., sdrmanii! q-apoi, ce-a da
I )rrrnnezeu! cred c5 nu te-oiu mai supdra.
tn sfArsit, dur ia deal, dur la vale' unul mai d5, altul m
Ias6, qi Prepeleac mdriti capra! Apoi inqfacd gAnsacul 9i Ptiu! md! zise frate-shu,, dup6 ce I-a ldsat si sfArqeascd.
pleactr tot inainte spre tArg. CAnd ajunse in tArg, gAnsacul; S. vede cd DumnezelJ a umplut lumea asta cu ce-a putut.
l;rt:rr-ti mai dau o datb carul, dar asta !i-a fi cea de pe urm5.
dorit de gAqte, tipa cdt ii lua grrta ,,ga, ga, ga, gal"
Na! c-am sc[pat de dracul qi am dat peste tat6-sdu: aces: l,ui D5"nil5 atdta i-a trebuit. Ia acum carul cu boii frdline-sdu
- 1r lrorneqte. Cum ajunge in pddure, chiteqte" un copac care
ta md asurzeste!'i;;i ;;" ht;, ",t sl pe tine acuq' mdi ,,r'rr rnai rnare gi trage carul iAngd e1; qi, f5.rd sd dejuge boii,
buclucaqule!
rr('(,pe a t5,id copacul, ca si cad1 in car deodat5. Trebi de ale
$i, trecAnd pe lAngh un negustor cu pungi de vAnzare, d[ lrri l)dniid Prepeleac! Bocdneqte eI cAt bochneqte, cAnd pArrr!
gAnsacul pe-o pungd de cele pe talger qi cu baierile lungi, de
r';rrlc copacul peste car,de-l sfarmd gi peste boi de-i ucide!
eI punga, o suceqte, o invArteqte q-apoi zice:
^ in gAt. Idfrante,
pus
cd !i-am dres-o! Dintr-o pdreche de boi Nal cd ficui pacostea qi fr6line-meu! Ei, ei, Acum ce-i de
- Na-ti-o lrrcut?... Eu cred ci ce-i bine, nu-i rhu: Dhnild face, Dbnild
de-a mai mare dragut sh te uili la ei am r[mas c-o pungd
lr.lruie sd desfac5. Mi duc sb vid, n-oiu putd smomi" p"
106 107
frate-meu s6-mi imprumute qi iapa, si fug apoi cu ea in lume' Poate-i zice cE qi r[lele de pe apb sunt ale voastre, qr
'

-iar copiii qi nevasta s6-i las in qtirea Celui-de-sus' lolrorul meu din fundul iazului. V-oiu invSla eu pe voi sd
porneqte qi mergAnd prin pdduret s-? rit[cit'
Aqu stipd,nire pe lucrurile din lume, cornoralilor!
tiuaa qi'buimiceale, in loc sd iasi ia drum, d5
"riarrd',
D"p; multd ' l)racul,
1,,ineli
neavand ce-i face, uqtiuliuc! im.iaz qi d5 de qtire lui
;;;; ttuf"qtu" qi, vbzAnd niqte liqile pe ap6, zvdtrrt' cu toporul
qi duc[ peqchiq'e i.i.rrraoschi despre omul lui Dumnezeu, cu naravul dracuiui.
irrtr-inr"I", ... .nip se ucide "'o ottu s-o
( t(l s[ facd dracii? Se sfatuiesc intre danqii, qi scaraoschi,
chioare, nici moarte, au zbu-
iriiin"-.ari... Dar iiqilele, nefiind lrrpitenia dracilor, gdsegte cu cale s5. trimeatb pe unul din ei
;;I;p;r"l s_a cufundat, qi prepeleac a rimas b[tand in buze.
,' ,,n burduf de bivol plin cu bani, sa-I deie pustnicului
_Mel'..c5riumi-amaimersast6zi!Cezipociti!Sevede,
l)iirrild, ca s6-1 pohta mbtura de-acolo.
c6 mi-a luat cineva din urmd! - Na-!i, m5, bani! zise dracul trimes; qi sh te cdrhbdneqti
Apoi d5 din umere qi porneqte; mai merge el cdt merge' rlc aici; c6, de nu, e r[u de tine!
pbn[ ce, cu mare greu, ghieqte drumul' Apoi o i'd ]a papuc qi' Prepeleac se uith la cruce, se uiti Ia drac qi la bani"' di
t"i, n"ii hai, hai! ij"ttg" in sat, la frate-shu, ;i pe loc cArpeqte rlirr umere gi-apoi zice:
--
o- minciunS., cate se potrivea ca nuca de phrete'
- Aveli noroc, spurcaliior, c6-mi sunt mai dragi banii
decat
n'tut", mai f5-mi un bine qi cu iapa,,ca s[ mAn boii de vou6!
c6lare; in pidure a plouat grozav? qi s-a f[cut o mAzgd
q-un lrrrsnicia, c[ v-aq ardla eu :,,'

gheluq, de nu te rhai poli de feliu linb pe picioare-' I)racui r[sPunde:


" Maf zise frate-s6u, se vede c5 tu ai fost bun de cblug[rit, Nutepuneinpoar#',mdiomule'cuimpiratuliadului;
- li rnai bine ie-!i b[ni;orii qi caut6-!i de nevoi'
iur t,, Ju tr[it in lume, sd nec'aie;ti oamenii qi sb chinuieqti ne-
Haiti! iipseqti dinaintea mea 9i du-te unde-a dus Apoi lasb banii qi se intoarnb in heleqteu, unde g5septe pe
"uriutqi "opiii!gi mutul iupu,
surdui rouiu sd nu mai aud de numele thu! lir:;rraoschi tare m6hnit pentru perderea unei comori aqa de
- 't"p"Z "u rrr;rri, cu care ar fi putut dobAndi o mullime de suflete'
Las; pe Dhni16, cd qtie el unde-a duce-o: sd-qi ieie
iertdciune de ia boi qi ziua bun6'de 1a car. Apoi iese pe uq6, I)repeleac, in acest timp, se chitea cum ar face sb vadi
il;;;;;;-;t i'pi qi p-e-o secure' qi tunde--o! cand se lr;rrrii acasd la dAnsul.
irezeqte frate-sdu, iA iupu dacb ai de unde! lt"^p."1"3: era
toc- -Bun!ziseD5.nils..Niciastanuseiddindrum.Totm6n6s-
-"if"heleqteuldinp[dure,sdcautetoporul'arcliitrdsniin lrri sd croieqti, dacb vrei.sb te bagedracii in sam6, s[-!i vie cu
."p f"i barrila "a eI ai fr bun de chlugbr, dup5. vorbele fr6!ine- l,rrrrii de-a gatala picioare qi sd te fac[ putred de bogat'
sbu. Ire cand se.ingrijea el cum s6 duc6 banii acasd, iaca un alt
o mdndstire pe pajiqtea as!a, de are sb se rlrrrc din iaz i se inf5liqeaza inainte, zicAndu-i:
- Am sd durez
in lume, zise el. Mhi omule! Stdpanu-meu S-a rhzgdndil; el vrea mai intii
duc6 vestea
o cruce q-o infige in ,,;r rte cercbm puterile q-apoi sa iei banii'
$i deodatd se qi apucd. Face mai-intbiprin pddure qi incepe Dar
p5mAnt, de insamnillocul.
'a
Apoi se duce ,,Ia, acu-i icut'" zise Prepeleac in gAndul sdu, oftAnd'
chiti copacii trebuitori; lita-i bun de amAnare' cela de ,,,,1,, o vorb5": tot bogatul minteos qi tAndrul frumos' Ddnila
iafpi', ista de gYlnzr, cela d9 t9-]1"9i", cela g" t"ttlt1i!:]i rrr;ri prinsese
'Puterile? acum
la minte.
ista ae toacS; qitot uqu dond[nind el din gur5, iaca se trezeqte Ei, cum 9i in ce fel?
dinaintea lui c-un drac ce ieqise dtntaz' Iacacum:dintru-ntdiqidintru-nt[i,caredintrenoi
sd faci aici, m[i omule? ;rrrrrrlld.oi a lua iapa ta in spate 9i va incunjura iazul de
trei
- Ce vrei s[ fie banii'
- Da' nu vezi? ,,r'i, fird' s-o puie jos qi si se rdsufle, ai acetuia
de n[zbAtii' Iazul, locui qi pddurea cum ,i.", qi umfl5, dracul iapa in cdrcb. qi intr-o clipa
- Stei, mh! nuaiete-apuca si
de pe-aici sunt noastre' rrr,'rrniurh iazul de trei ori. Prepeleac' vflzAnd atAta putere din
108 109
'licdnd' aceste, porneqte inainte qi face semn dracului cu
partea dracului, nu-i prea veni la socoteali' dar totiqi linu firea
qi zise:
.r;*a, sh vie d"pd ;1.-il f""a"f padurii, sub ni$te stAnc-i' se
;rllir o bizunie" de urqi, peste care ddduse Prepeleac'-umblAnd
_ Mei Michidu!6! doar,eu te credeam mai tare decAt eqti! qi'
r';rt,codata, ca pusnic ce se gasea, duph vidstdri shlbatice
Aqd-i c6 tu ai tuai i'apa in spate? insd eu li-oiu lua-o numai' rlrrpd zmeur6. AjdngAnd ei aproape, Dbnild zise:
intre picioare; 9i indata se qi azvArle pe iapb qi incunjurd _ Iaca locaq,rirrrrc"hiului meu. intr6 ini[untru:.ai s6-1 g6seqti
i;;;l ;" tuei o,ri',fa.rd sb se rasufle. ,l,,.mind in cenuq[, cu nasul in ticiuni' De vorbit' nu.poate
Dracul atunci se mir[ mult de asta qi, neavAnd ce mai zice' u,,r ni, mdselele qi ai"gii i-au' cAzttt mai bine de o mie de ani'
' iscodi'o alta. tilu.J, cand ,r-aru "L fu"", qtili ce face " intrd lnlduntru
"a
- Acum sh ne intrecem din fugh, zise el' ryi incepe a-qi purta codila cea
bArligatd pe Ia nasul unche-
- Mei Michiduli! da' cu mine !i-ai ghsit cd poli tu sd te u,,iri.Xalt'i-a trebuit lui moq Ursil6, dracui q-apoi ias'pe-ddnsul!
subsuoard qi-l
intreci din fug5? l)rrodat5. sare mAnios din bArlog, ha!!
qi ochii i-au
- D-apoi cu cine? rrl,r'inge cu atAta putere, de era sh-qi deie sufletul,
- Vinh incoace, s6-!i ardt dracul
eu cu cine! r,,;it ifard din cap cAt cepele de mari'
Apoi merge impreuni cu in niqte porumbrei'u' unde - Na! ,rr, .urr!i, 9-o g6seqti, zise Dbni16, care privea de
qtiu ce
vede un iepure dormind', 9i i-l arati' rlr.lrarte vi1m5.qagul aceJta qi se strica de rAs' Dar nu
qi cu mare greu scapi din labele
- Yezi tu acolo pe cineva ghemuit jos qi mititel? lrrrlc dracul, cA iace el ce face,
l' i ,rroq Ursla. Ddnil6, cum ved'e pe drac scipat' bun teaf[r' ''
- ved. '
ace c6-l scoate
_Acela-icopilulmeucelmaimic.Aline-te!qicAndl-oiu rrr, f

trezi din ,o-rr, si te iei dupi el. $iodat[ qi strig[: u! ta! na!
--tu las', mdi omule, las'! nu-!i mai face obtaz' Daci ar
ll,irrt cb ai un mog aqa de grobian'n, pentru ce m-ai indemnat
na! na!... ri;r tnd lupt cu eI?
Atunci iepurele sare, qi dracul dupd el' Fug ei cAt fug' qi de - Da'ce? Nu !i-a pl6cut? Hai qi cu.mine!
la o vreme dracul pierde urma iepurelui' Pdn[ acum toti -C.t
tirr", $i'numai cu tine, m-oiu intrece din chiuit; qi
rAdeau de Prepeleu", dut acum a ajuns s6 rAdS' qi el de dra- ('ilr'(\-a chiui mai tare, acela sh ieie banii'
cul. Pe cend Danil[ se linea cu mAna de inim6, rAzdnd de - Bun!. .. zise Daniia in gAnd; Ias', cd te-oiu chiui eu!
Mii
prostia dracului, laca qi acesta se inturna gAfuind' - M i<:hidu!i! Ia chiuie tu intii, ca sd aud cum chiui'
copil mai ai, drept sb-ti Atunci dracul se crdceqte c-un picior la asfinlit qi cu unul
- Me! da' sprinten 9i sprin![roiu mAna pe dAnsul' i-am
spun! CAnd aproape-aproape sh pun l;r rdsdrit, s-apucb zdravhn cu mAnele de torli1e ceriului'
r'rrrr:d o gur5 cAt o qurh, qi, cAnd c-hiuio o dat[, se
pierdut urma, qi sd te duci, dulu!d!'^ cutremurd
sireicanultj' zise Ddnild' Ei? mai ai qi peqtii din ele se
- Samdnd tdtine-sau,mine? l,,rrnAntil, vdile rdsund,.m[rile clocotesc qi iarbd! oleacd
poftd si te intreci 9i cu :,1,:rrie; dracii ies afari drn iaz cdtd frtnzS. $i
'_Bamaipune.lipofta-ncuiu!...Maibines6neintrecem bolta cerului. D[nil5 insd gedea
trrrrnai de nu s-a r5"sipit
,'rrlrrre pe burduful cu banii 9i, linAndu-qi firea' zise:
din trAntd.
Ma! tot am auzit din ifnait da'numai aqa de tare poli chiui? Eu mai nu te-am
- Din trant[? Doar de !i-e greu de viali. vbd eu, tri numai nu ,rrrzit. Mai chiuie o dat5l
bd.trAni cd dracii nu-s proqti; d-apoi, cum
dai in gropi, de prost ce e$ti. Ascult6! Eu am un unchiu bdtr4n l)racul chiuie sj mai glozav'
de ggg.- de ani q1 sz a" sdptdmani; qi, de-l vei putd trdntl
pe Tot nu te-am a:uzit. lnca o datA!
dar cred !i-a da pe l)racul chiuie q-a treia oar[, aqa de tare, de credeai ch s-a
dAnsul, atunci sd te incerci qi cu mine, c5"
r rrpt, ceya intr-insul.
nas.
' ,ru 111
'-.Acum nu te-am auzit nici atdta... Aqd-i c-a venit qi L-oiu zvdrli eu, nu te ingriji, dar scoate-l mai intdiu la
rAndul meu? lrrl,rr pdmAntului, cum a fost qi la tine.
' --- Mai aqa!
Mei Michiduld! cAnd oiu chiui ,eu, ai sd asurzeqti q-au
| )racul'lascultd qi-I scoate.

Haitil mai rdpede, mai rbpede, cd n-am timp de


s6-!i sari creierii din cap. tnleles-ai tu? insd eu ili priesc ,r:,,l r,ptat. ..

bine, dacS-i vrd s6'md asculli. Mai ingiduieqte pulin, tartarule, c5 nu te trag copiii de
- In ce fel? ;rr,;t lel
l)racul ingdduie, cdci n.are incotro.
- Ia sd-!i leg ochii qi urechile c-un gtergar, dacd vrei sd mai Nu trecu mult qf ziua se chldtori. Cerul era limpede, gi
trdieqti.
lrrccferii sclipitori rAdeau la stele, iar5luna, scolAnd capul de
- Leagd-mi ce qtii qi cu ce qtii, numai sd nu morl rlrrlr[ dealuri, se legdna in vdzduh, luminAnd p[mdntui.
Atunci Ddniih leagd strAns c-un qtergar gros de cAlli ochii
qi urechile dracuiui, ca la baba-oarba; apoi id o drughineald3o Da'nu-l mai ZvArli, omule?
- Ba am sd-l zvArl de-acum; dar ili spun dinainte, sd te
groasi de stejar in mAnd, cdci, cAt era de pusnic Dd.nil5, tot
',rlr,r'gi pe
bot despre dAnsul.
mai muit se bizuia pe drughinea!5 decAt in sfAnta cruce, qi
pAc! la tAmpla dracului cea dreapt6, una! De ce?
Iaca de ce vezt tu colo in lunb niqte pete?
- A... leu! destul! Nu mai chiui! Le vad.
- Ba nu! st[i, Sarsai]d! tu cum ai chiuit de trei ori? Trosc! Acolo-s'fralii mei din ceea lume. $i, Doamne, mare
qi la stAnga, una!
rrlvoie mai au de fer, ca sd-qi potcoveascd caii. Ui'-te bine gi
- Va... leu! destul! rr,zi cum imi fac semn cu mena, sb le dau buzduganul ista;
- Ba nu-i destul! qi-i mai trage qi-n numele tat5,lui una! ,r orlittd qi pune mAna pe dAnsul.
- A... uleo! stiigd dracul ingrozitor! qi cu ochii legali, cum Stdi, nepriceputuie, cd buzduganul ista il avem lisat
era,' vS.icdrindu-se grozav gi zvArcolindu-se ca 'qarpele,
rrrostenire de Ia strbmogul nostru; qi nu-l putem da nici pen-
aruned in iaz, spundnd lui Scaraoschi cele intAmplate qi cd lrrr l,oatd lumea; g-odatd-i qi smunceqte buzduganul din mAn5.,
riu-i de guguit cu vrdjitorul acesta. ,.rr lirga cu ef in iaz, spunAnd lui Scaraoschi ce era s[ pdleascd
Ddnil5 insd ofta din greu lAngd, burduful cu banii qi se tot lrr lruzduganul.
frdmAnta cu gdndul ce-i de fdcut. CAnd, iaca al treilea drac i Atunci Scaraoschi, ingrijit qi mAnios grozav,.chemd inain-
se inf5.liqe azb, inainte, c-un buzdugan straqnic de mare in lr,;r s2 pe toatd drbcimea qi bbtu Qin picior, strigAnd:
mAn6. pe care il trAnteste ia pamAnt gi zice: Acum, in clipd, si se aleagd unul dintre voi care si
- Mei omule! ia, acum sd te vddl Cine-a azvdrh buzduga- rrrr.;rrg5. gi sd afuriseascb pe acest proclet3'qi vr5.jmaq cumplit.
nul ista mai tare in sus, ai aceiuia sd fie banii. I)e loc qi vine unul inaintea sa, tremurAnd.
,,Na! D6nild, zice el in gAndul sbu, aqb-i c-ai sfeclit-o?" Sd trdili, mdrqdvia-voastrbl Eu md duc sd indeplinesc
Dar vorba ceea: ,,Nevoia invald pe cdrdug". r r,'l cgiuita voastrb poruncS,

- Ia zvArle I tu iritei, m5j dracule! Mergi! qi d'acd-i fi meqter qi-i izbuti, sd qtii c-am s5. te fac
Atunci dracul id buzduganul de coad5., qi, cAnd il zvArle, se rrr;ri mare.
suie aqa de tare, de nu se mai vede; qi abia dupd trei zile gi Al,unci dracul porneqte c-o falcd-n cer qi cu una-n p6mAnt,
trei nopti, c5zAnd jos, cu mare strbsnicie s-a cufundat in fun- ,r rntr-o clipb qi ajunge la pusnicui Dbnild.
dul pbmAntului, de s-au zguduit temeliile lumii! Mdi omqle, zise dracul. Tu, cu qmichiriile tale, ai tulbu-
- Ia azvdrle-l qi tu aci-tm, zise dracul ingAmfat r , rl I,oatd drdcimea; da' acuq am s[ te vAr qi eu in toate grozile

tl2 113
morlii! Ifai s[ ne bldstdmdm, qi care dintre'noi amAndoi a fi lar5. Prepeleac, nemaifiind supdrat de nimene qi
Dhnili
mai mgslsr, acela sd ieie baniil ru'ripAnd deasupra nevoiei, a mAncat qi a b5"ut qi s-a desfitat
S-"o"ia-ii:;;;;" dracul a boscorodi din gurh qi a descanta, Irind la adanci bdtranele, v[zandu-qi pe fiii fiilor s5.i impre-
ca nu qtiu ce face, de-i pocne;te lui Ddniib un ochiu din gap. ;rrrul mesej sale.
S6racul'Prepeieac! se vede cd i-a fost scris tot el sd r[s-
plateascd gi pacatele iepei frdfAne-sdu, a caprei, ale gAnsacu- NOTE
lui logodit'si al" boilor uciqi in pidure. Pesemne bISs
gAqtelor vdiuvite l-au ajuns, shrmanul! 1 Nechitit = nechibzuit, nesocotit.
2 Porum\- de culoare cenuqie-albdstrie.
aru coada sau vArful ei de culoare albd, iar
Poarnne! Multe mai are de pdtimit un pusnic adevirat cAnd 3 Cudaib - (despre
rr.rlrrl de culoare mai inchisS.""i*"i"i..."
se deperte az| de poftele lumegti qi se gAndeqte ia'fapte bune!. ..,
4 Teleagd - rolile plugului impreuna cu osia lor, de care se sprijinS grindelul.
Prepeleac pusnic;l se stricase acum de lot cu dracul... $-apoi 5 Tanjala - un fei ile pro{ap folosit pentru a prinde a doua pereche de vite in
jug.
ce.este rnai gingag decAt ochiul? Ddnild cr|pa de durere! dar, 6 CArceie - pies[ de lemn sau de fier de Ia car cu care se leag6 tdnjala pe prolap
ti'irrrrl se injugn boii).
oricat il durea de tare, el tot isi tinu inima cu dinlii gi zise: 7 Hreapcd - dispozitiv in form6 de greb1a, care se prinde de coasd, pentru ca
- Nu rnd sparii tu cu de-alte-aceste, demon spurcat ce esti! irrllxr cositd sd se aseze in brazde.
g Tdpoi furcS (mare) cu coadd lunga qi dinli drepli de fier, cu care se ridicS
-
Am sd te fac s6-!i muqti m.Anile qi s[ md pomeneqti in toatd urr,,pii de g.rAu, maldSrcle de fAn sau de coceni.
viata ta! 9 Taiagdnat * in pantd lind.
l0 Treamph - schimb in naturS, troc.
- De, d5, nu mai dondei atAta din gurd qi blastdmh qi t I l Mehenghiu - priceput, istet, abil'
acum, sd te vdd cAt egti de meqter. l2 Buche I 1"*pt.) * a fr buche - a nu sti nimic.
ljJ A hartoi - a cdrmi intr-o Parte.
- Ai si iei burdufu cu banii in spate qi ai si Ia casa
mea, ceci blHstbmurile pirinleqti nu-s la mine. Pergi
l4 A boi - a inqela, a Pdcbli.
inleles-ai? I 5 Otrocol - ocol, tArcoali, raitd.
I 6 BdrbAnti * vas de lemn ficut din doage, in care se pSstreazS lapte
qi bran-
$i, curn zice, incalece si Dbnild pe burduf; iari dracu-i ,,, 1rlt i.
umfle in spate qi zboarh iute ca gAndul taman la casa lui l? A chitj - a alege din ochi.
Llanild preoeleac. l,'i A smomi - a ademeni, a inqela.
I 9 Pe;chig * plocon, dzir, cadou'
Copiii qi nevasta lui, cAnd a\ vilzvL un bivol zburdnd pe :10 TSIpi -lemn gros.care se aqazi Ia temeiia unei constructii pentru a o sprijini.
su.s, aY rupt-o de fugd insphimAntafi. Ddnild. insd, a inceput 21. Tumurung - bo"ita de lemn lungd, groasd (foiositi in constructii)'
:12 costoroabd - barnd aqezald orizontal deasupra perelilor casei, in lungul
a-r strlga pe nume; qi ei, cunoscAnd glasul lui, s-au oprit.
,r,,,pu'iqului, pentru a susline cipriorii.
- Dragii tatei, bbielil Ia venili incoace qi aduceli cu voi :1:l Poara {expr.)- a se pune infoar"a - a se impoLrivi cuiva'
:11 A iscodi-a ndscoci, a scorni. a lnventa.
blSstdrnuriie pdrinleqti! ragila qi peptenii"de pept[nat cAUil
:15 Porumbrei - 1an de porumb, porumbiqte.
Ildietii incep a curge to!i, care dincotro, cu blbst5'murile :l(i Dulutd (expr.)'a se duce dulutd - a fugi iute, a se face nevhzut' .
pdrinlesti in mAnd. ii venise acum qi lui Ddnili apa Ia moar5. :17 Sireican - sdrac.
:ls Rizunie - vizuind.
---
Puneli mAna, copii, pe jupanul ista, qi incepeli a-l :11) Grobian * necioplit, grosolan, bdd5ran.
blistdrna cum ili qti voi mai bine, ca se-i plach qi dumisale. :l() Drughineatd - drug (de iemn) scurt gi gros.
li I Proclet - pdcdtos, ticblos, rir-r.
Atunci lasi pe copii, c[ qi dracul fuge de dAnqii. Au thbarAt .ll Harscait - zgtrriat.
cu tolii pe dAnsul gi l-au schingiuit dupd placul lui D5.nild. il:] S-a dus pe urlali (expr.) - a fugit repede de undeva (urlAnd)'
S-au inceput dracul a tipa cAt ij iua gura; qi scdpAnd cu mare
greu dih rnAnile 1or, hArqcAit3' qi stAlcit cum era, a l6sat qi
bani qi tot gi s-a dus pe urla!i33 dupd ceilaili. '
174 Lls
Slavd !ie, Doamne! zise moqneagul, cb pot sd duc qi babei
POVESTEA PORCULUI rrr.le o mAngdiere! Mai qtiu eu? Poate ori Dumnezeu, ori dra-
.rrl i-a dat in gAnd ieri noapte de una ca asta.
Cic5. era odatd o bab[ gi un mogneag: moqneagul de-o sutd Si cum ajunge-acash, zice'.
de ani qi baba de nouizeci; qi amundoi betrenii-aceqtia erau Iaca, mai babuqca, ce odor bi-am adus eu! Numai sa-ti
aibi ca iarna qi posomorAli ca vremea cea rea din pricinb cd nu lrrrrascd! Un bbiet ochios, sprAncenat qi frumuqel de nu se
aveau copii. $i, Doamnel tare mai erau dorili sd aibd mbcar, rrrrri poate. ili samhni !ie, rupti buc5.licdl... Acurn pune de
unul, cdci, cAt era ziulica de mare, qedeau singurei ca cucul ;i' l;rrrtoaren qi grijeqte-l cum qtii tu ch se grijesc bdielii: c6, dupb
le liuia urechile, de urAt ce li era. $i apoi, pe lAngd toate aces- lrrrn vezi, ii cam colbdit, mititelul!
te, nici vreo.scofal6 mare nu era de dAngii: un bordeiu ca vai de
el, niqte loale rupte, aqternute pe ldili, qi atAta era tot. Ba, de
- Mognege, moqnege! zise baba, nu rAde, cd qi acesta-i fip-
lrrra lui Dumnezeu, ca qi noi... Ba poate... qi mai nevinovat,
la o vreme incoace, urAtul ii mdnca qi mai tare, cdci lipenie de ,rrrmanul!
om nu li deschidea uga; parcd erau bolnavi de ciumh, shrmanii! Apoi, sprintend ca o copi15, face degrabd legie, pregdtegte
in una din zile, baba oftd din greu qi zise moqneagului: rlc scdlddtoare qi, fiindc5. qtia bine treaba moqitului, 16
- Doamne, mosnege, Doamne! De cAnd suntem noi, incd lrrrrcelul, il scaldi, il trage frumuqel cu unturd din opai! pe Ia
nu ne-a zis nime tatd si mam[! Oare nu-i p5"cat de Dumnezeu lorrte incheiturile, il strAnge de nas qi-I sumulhu, ca si nu se
cd mai trdim noi pe lumea asta? Chci la casa fird de copii nu rlioache odorul. Apoi ii peaptini qi-l grijepte aqa de bine, cd
cred cd mai este vreun Doamne-ajut5! lroste cAteva zile ii scoate din boa15; gi cu t[rA!e, cu cojile,
- Apoi d5, mdi babi, ce putem noi face inaintea lui lrrrrcelul incepe a se infiripa qi a creqte vdzAnd cu ochii, de-!i
Dumnezeu? .r'a rilai mare dragul sd te uili Ia el. Iarb baba nu qtia ce sd
I
- Aqa este, moqnege, v5.d bine; dar, p5.nd la una, la alta, rrriri facd de bucurie c[ are un biiet aqa de chipos, de hazliu,
qtii ce-am gdndit eu ast5-noapte? rlc gr?s qi invdiit ca un pepene. Se-i fi zis toald lumea c5-i
I

- $tiu, mdi babd, dacb mi-i spune. rrrAt qi obraznic, ea linea una qi bund, cd bniet ca biietul ei,
= Ia, mAne diminea!5., cum s-a amiji de ziuh, sd te scoli qi rrLr mai este altull Numai de-un lucru era baba cu inima jig-
sd apiuci incotro-i vedd cu ochii; qi ce !i-a ieqi inainte intdi rrit6: cb nu putea sd le zicb tatd qi mamd.
gi-ntdi, d-ar a fi om, da' qerpe, da', in sfdrqit, orice altd jivind intr-una din zile, mogneagul voieqte a merge la tdrg sd
a fi, pune-o in traistd qi o ad6. aiasd; vom creqte-o qi noi cum rrrai cumpere cAte ceva.
vom putd, qi acela sd fie copilul nostru.
Moqneagul, sdtul gi e1 de-atAta singurdtate qi dorit sd aibi
- Moqnege, zise baba, nu uita s5. aduci qi niqte roqcove pen-
llu ist b5iet, cd tare-a fi dorit, mititelul!
copii, se scoal5 a doua zi des-diminea!6, igi id traista in bd! qi
fac'e cum i-a zis baba... Porneqte el qi se duce tot inainte pe
- Bine, mii bab5. Dar in gAndui sdu: ,,Da' mAnca-l-ar
lrrAnca s6-l mdnAnce, surldu, cb mult mi mai indduqi cu
niqte ponoare', p5.n5. ce dd peste un bulhac'. $i numai iaca cd rlrlnsul. De-am avd pAne qi sare pentru noi, da' nu s5"-t mai
vede in bulhac o scroaf5 cu doisprezece purcei, care qedeau rrrdop qi pe dAnsul cu bunhtdli... CAnd m-aq potrivi eu babei
tologili in glod qi se pdleau la soare. Scroafa, cum vede pe lrr toate cele, apoi aq lua cAmpii!"
mo$neag c5 vine asupra ei, indatd incepe a gr6hdi, o rupe de
in sfArgit, moqneagui se duce la tArg, tArguieqte ei ce are de
fugd, qi purceii dupd dAnsa. Numai unul, care era mai lrirguit, qi, cdnd vine acasb, baba il intreabi, ca totdeauna:
ogArjit', mai r5pciugos, neputAnd ieqi din glod, rdmase pe loc.
Moqneagul degrabi i1 prinde, il bagd in traist5, aqa plin de - Ei, moqnege, ce mai qtii de pe la,tdrg?
glod qi de alte podoabe cum era, qi pornegte cu dAnsui spre - Ce s5 qtiu, m5.i babd? Ia,,nu prea bune veqti: impdratul
vrea si-si mhrite fata.
casA.
tt7
l16
Ci trezeqte -^^pe mama qr
I- *^*

- Tat6, nu te infricoga, ci eu sunt!


veste rea' moqneq"?.
,t',-t" tu i*pbratul de-i spune ci eu ii fac
- $i asta-iinghduieqte -
podul'
pulin, mdi bab[' cd- nu-i numa at'dta'
- D-apoi ml s-a suit p[rul in vArful capului' $i Moqneagul atunci zise ingdimat:
ca, de ;; Jr"it
"", --O-tp"i ai s5.-i poli face, dragul tatei?
cAnd li-oiu spune patta fu sfArqit, cred c[ !i
incrAncena
s-a 9i cu mine' Numai
- Despre urtu ,r-uiUi grila, tit|" ch eqti
lie carnea Pe tine. rlrr-te qi vesteqte imphratului ce-am tg"t,:T!,.-r--., ^: ; -i
'' -- DA moqnege? Vai de mine! ..
v or sv ,r Ilaba, atunci, venindu-qi in sine' siruth
Da' (lg ce, llluDrrcSe;
de Ue, .. bdretul sr-r zrse:
b-upoi, iacu de cJ, mbi bab[, ascult6: impdratul a dat de pule viala primejdie'.qi pe
in
-
qtiru, pti'; stl, in toat[-iumea c[ oricine s-a afla s[-i - nt"g"f *u-"i, a,ag! Nu--ti cu inima arsh qi fir6 nici
"rairri"li un pod rroi sd ne laqi, to.*liu"itm, streini'
fac6, de Ia casa *"t,rlu 9i pdnb la.curlile impiriteqti' sprijin!
pe de'o rrrr
a" pardosit cu petre'scumpe qi fel de fel de copaci' feliu: cS" trbind qi nemurind ai
""t
puri" qi p" de alta, qi in copacilh cAnte tot felul de pdseri' care - Nu te ingriji, mhmucd,, de
srr vezi cine sunt eu'
;;t; -ui una p" to-"u Jsta, aceluia iicine dh fata; ba cica-i.mai
s-a bizui sh vie ca Atunci *oq,,"ug,,I, nemaiavAnd ce zice,iese iqi peaptan[
Ja iii"'tatate din imp[rhlia lui' Iarh dincasd qi
r,',.na-iJtoiusol UiitA""Uor in mAn6' apoi
s-o ceard a" ,rurruria .i"-t Ln"ti s5' faci
podul' aqa cum !i-am'
cgm ajunge in t'-A-rg' se duce cu
pele acum o 1,,,.rruqt" spre impdrhtie,'qi
spus, aceluia pe loc ii +1 tai-e :upTI' $i cich la paiatul impbratului' Un strajer' cum
;;iti-" de feciori de crai qi de impirali' cine mai.qtie de pe i;;';;i;";ir,i* at"pt iI intreabh:
fdcut nici ispravS; qi vccle pe moqneag c[ sth pe-acolo,
;;d;, au venit, qi-nici ,,""i dit' ei n-ape o
toli ia tbiat' fbrfi - Da' ce vrei, moqule?
imparatol, dupe cum s-a 'hot[rAt, meu se prinde cb' i-a
ilIa*;l! f ple";; i'mea de mili' Apoi' m5'i bab6' ce zict? - Ia, am treaneiu impbratul; feciorui
s-a imbolnavit de lrrt't'podul.
bune veqti sunt acJste? Ba qi imparatul cich vorba' ci id
StrS.jerul, gtiind porunca' nu mai lungeqte v 6zdnd
suphrare! Sratului' lmp Sratul'
rsne agul qi-l duce iiraintea'imp
' - Of1 mognege, ofl, boala e c? s*nbtatea noas-
impiralilor rr rr

' -;;*'g,
iI intreabh:
tra! N;;;i a"#t" felii de impdrat, ce mi-ai spus' mi s€ rupe i,,:
C; voieqti de la mine, moguiel
mine, J'-utu jale qi alean'or fi mai ducAnd luminate qi preaputernice
inima din
mamele lor pentru dAngiil Mai bine ci aI nostru
nu-poate - S[ trdili mu$l u"i t" bine' c['aveli fati de mbritat' m-a
la iznoave'' trrrpdrate! Fecioru-meu, auzind
,rotUi gi nu-i ho"*'.upol' ca pe-ailii"' atdtea
l,t'irnis, din partealui, ca s[ aducla cunoqtinla
miriei-voastre
tauei da'bunb ar fi qi aceea cAnd
- Bune-s qi u."ti";;-ai p.e fata r'rt el, cic5,,Poate sb vd facd Podul'
ar avd cineva un fecior care si facd podui qi sd ieie mare -Dacbpoate ,a-t futa, nLa-l,moqnegej
qi atunci fata qi ju-
i-pe*t"fui, ch qtiu c-ar incileca pe nevoie qi' Doamne! rnrrtate din impaJi:i ale }ui s[ fie' Iarb de nu' atunci"'
;i";; u, dobandi in lume! ^L"
pelit uttil' mai de vi!6 decAt dAnsul!?
"--CA"a '''ui
vorbeau bStrAnii, purcelui ,sedea in culcug' .lntr-un lrrrtte-i fr atzit."-u"
adh feciorul incoace' Iarb
in ochii l)rrc5' te prinzi uqu, ;;oi t"ergi de-!i
cotlon sub vatri, cu rAtu-i'in sus qi, uitAndu-s9 tjlta ,f ,' ,*, ."-"la-U au drum
qi nu umbla cu girgiunii in,cap'
,pon ei qi numai pufnea din cAnd t"-:-":1.^?] gura inr-p[ratului' se
1or, ascultu
"" laca Moqneagut, ur.'#a aceste.chiar din
cum sfdtuiau bdtranii, ei in de ei, despre acestea'-numal apoi iese 9i porneqte spre cas5' ca
se'aude sub vatr[: ,,T'aLh qi mam[! eu il fac"'
Baba atunci a t,1,,;,;;;; la pbmAnt;cum ajung.e acas[, spune fecioru-siu
u;;;t;' ;;;n"agul insd, gandl"g u'51]:lil' :irr si aducb f"ciorui. $i,
plin de bucurie' incepe a
"il"irii" '"e-l
in toate pirlile' ,',, rr zis imphratui. Purcelui atunci,
;;;;:-;;ili"t-*';i"''il, se"uita prin bordeiu
pe nime' qi-a' ,1,',r'ia prin Uoraei',, aa un ropot pe sub
laili' mai rdstoarn[
,a ,ruaa d'" ut d" u;uqit acel glas; dar nevdzAnd r'rrlcva oale cu rAtul Si zice:
m"ai venit in sine. insh godacul iar a strigat:
119
11,8
- Haidem, t5,tuc5, s5 mi vad[ qiimpdratul!
Baba, atunci, incepe a se boci a zice: lrr rl,r'An, la una ca astal D-apoi, sd avem iertare, Iuminarea-voas-
- Sa vede cA eu nu mai am parte in lumeaqiasta de nimica! llri, ci acesta mi-i fldcdul, despre care v-am spus mai deundzi
PSnb acum m-am chinuit de l-am crescut l-am scos din lir ln-a trdmis la mdria-voastr5,, dach vd mai aduceti aminte.
toath nevoia, 9i acum.... parcd vdd c-am si rdmAn fdrd de - $i el are sd-mi faci podul?
dAnsui! $i, tot bocind ea, o apucd leqin de suphrare. ,
D-apoi nddhjduim in Dumnezeu, ch chiar el, mhria-ta!
Iar moqneagul, de cuvAnt; pune cuqma pe cap, o indeasb pe
urechi, iqi id toiagul in mAnb, iese din casd 9i zice:
- Hai cu tata, biiete, s-aducem nord mAne-ta.
Purcelul, atunci, de bucurie, mai di un ropot de sub ldili,
apoi se id dupd moqneag qi, cAt cole, mergea in urma lui, gro-
hbind qi muqluindn pe jos, cum e treaba porcului. Abid ajung
ei la porlile palatului impdr[tesc, qi strdjerii, cum ii vdd,
incep a se uita unul la altul gi a bufni de rAs.
- Da' ce-i acesta, moqule? zise unulsedin ei.
prinde c-a face,podul
- D-apoi acesta mi-e feciorul, care
impbratului.
- Do.-n", mogule, Doamne! multi minte ili mai trebuie!
zise un strdier bdtrdn; se vede cd !i-ai urAt ziieie!
- Apoi d5, ce-i scris omului in frunte-i este pus, qi tot de-o
moarte are sb moar[ cineva.
- D-ta, moqule, cum ved.em noi, cauli pricina ziua'rrriaza'
mare, cu ]umAnare, ziserS. strijerii.
* D-apoi asta nu vd priveqte pe d-voastre; ia, mai bine
pizili-vd gura qi dali de qtire impdratului c-am venit noi,
idspunse moqneagul.
Strdjerii, atuncf, se uitd lung unul Ia altul qi strdng gi ei din
- Hai! ie-!i porcul de-aici 9i iegi afard,! gi dacd pdnd mAne
rlirninealb n-a fr pod^ul gata, moqnege, are sd-!i steie capul
umere, apoi unul din ei vesteqte impiratului despre venirea rr rrde-!i stau talpele. Inle1esu-m-ai?
noilor pefitori, moqneagul cu purcelul sdu!Atunci impdratul il - Milostiv este Cel-de-sus, m5.ria-voastrd! Iarh dacd s-a
cheamd inaintea sa. Moqneagul, cum intr6, se pleacd phnd la rrrl,Ampla, - s5. nu bhnuili, puternice impdratel
p5.mAnt qi sti la uq[, smerit. Iard purcelul calcd inainte pe - dupd
rlorinla iuminfirii-voastre, apoi atunci sd ne trimiteti copila
iorrour", grohdind. si incepe a muqiui prin casd. \ ;rcrtsh.
Atunci impdratul, vbzAnd aFa mare obrdznicie, pe de-o ,'ji zicAnd aceste, se pleacd dupa obiceiu, isi ie purcelul,
parte i-a venit a rdde, iarb pe de alta se tulburi gtozav qi zise: r,'st,r gi porneqte spie casd, urmat de cAliva ostagi, in paza
- Da'bine, mognege, cAnd ai venit in cela'rAnd, parcb erai r':rrora l-a dat imphratui pdnb a doua zi, ca sd vadd ce poate
in toat[ mintea; dar acum unde te visezi, de umbii cu porci
I r rr na ca asta. Cdci multd vorb5", mult rAs qi mare nedumerire
dup5 tine? $i cine te-a pus la cale s5" mX iei tocmai pe mine in :i(,rnai fdcuse 1a palat qi in toate pdrtile despre o astfel de
bdtaie de joc? I rr r t,jocur5 nemaipomenitd.
- Fereascd Dumnezeu! in[llate impbrate, s5 cuget eu, om Si, chtrh sar5, ajungAnd mogneagul qi cu purcelul acasb",
120
121
pe babh o qi apuci un tremur, de , spaim5, 'qi incepe a se l,a vro siptdmAnd, doud, tdndraimpdrdteasd, cuprinsd de
vdicara qi a zice: rlor', s-B dus sd-qi mai vadd pdrinlii; iarb pe barbat ]-a ldsat
;rt'rs[, chci nu-i da mAna sd iasa cu dAnsul. pbrinlii, cum au
- Vai de mine, moqnege! da' ce foc mi-ai adus la casd? Mie
ostaqi imi trebuiesc? virzut-o, s-au bucurat cu bucurie mare, qi, intrebAnd-o despre
' inch mai ai gura sA intrebi?! acestea-s faptele bale; m-am lgospoddrie $i berbat, ea a spus tot ce qtia. Atunci impiratul
luat dupd capul tdu ce1 sec qi m-am dus pe coclauri sh-!i aduc rr inceput s-o sfbtuiascS, zicAnd:
copii de suflet. $i acum, iatb in ce chichion'o am intrat! C5 n-am - Draga tatei! S5. nu crrmva si te impingd pdcatul s{-i faci
adus eu ostaqii, ci ei m-au adus pe mine. $i capului meu se vede vnrn neajuns; ca sd nu pdleqti vreo nenorocire! Cdci, dupd
cd p[nd mAne diminea![ i-a fost scris sd mai steie unde st5! rrrm v5.d eu, omul acesta, sau ce-a fi el, are mare putere. $i
Purcelul insd umbla muqluind prin casd dupd mAncare gi llr:buie sd fie ceva neinleles de mintea noastrd, de vreme ce
nici grijd n-avea despre incurcala ce fdcuse. Moqnegii s-au rrrr fdcut lucruri peste puterea omeneascb!
ciondbnit cAt s-au ciond[nit qi, cAt erau ei de ingrijili, despre Dupi aceasta au ieqit amundoud impdrdtesele in grbdind ca
ziuh au adormit. Iard purcelul atunci s-a suit biniqor pe laild, rri se primble. $i aici, mama sfrtui pe fatd cu totui de alt fel:
a spart o fereastrd de bhrd5.han" qi, sufldnd o'datb din ndri,
s-au fecut ca dou[ suluri de foc, de Ia bordeiul'moqneagului, - Draga mdmei, ce fel de via!5 ai sE mai duci tu dacd nu
care acum nu mai era bordeiu, qi pdnd la palatul irnpdratului. 1ro[i ieqi in ]ume cu b5rbatul tdu? Eu te sfdtuiesc aqa: sd
potriveqti totdeauna sd"fie foc zdravdn in sobd qi, c6nd a ador-
$i podul, cu toate cele poruncite, eta acum gala.Iatd' bordeiul rrribarbatu-tdu, sh iei pelea cea de porc qi s-o dai in foc, ca sd
moqneagului se prefbcuse intr-un palat mult mai strblucitor
decAt aI impdratului! $i, deodath, baba gi moqneagul se rrrdd, gi atunci ai s5 te mAntui de dAnsa!
trezesc imbrdcali in porfird" impdriteascd, qi toate bunitbtile - Cd bine zici,mam6! iaca, mie nu mi-a venit in cap de una
de pe lume erau acum in palaturile tror. Iarb purcelul zburda ('ir asta. $i cum s-a intors impdrdteasa cea tAndrd sara acasd",
qi se tologea numai pe covbare, in toate pdrlile. ;r si poruncit s5-i fach un foc bun in sobb. $i, cAnd dormea bar-
Tot. in acea vreme, qi la impdrd"lie straqnic5 zvoanh s-a lrrrtu-s5.u mai bine, ea a luat pelea cea de porc, de unde o
ficut, qi insugi impS.ratul cu sfetnicii sdi, vdzAnd aceastd l)unea el, qi a dat-o pe foc! Atunci perii de pe dAnsa au inceput
mare minune, grozav s-au sp5.riet, qi temAndu-se impdratul ;r pArAi gi pelea a sfArAi, pref5cAndu-se in cioric ars qi apoi in
sd nu i se intAmple ceva de rd"u, a fdcut sfat qi a ghsit cu cale r(:rum; qi s-a fdcut in casd o duhoare aqa de grozavd., incAt
si deie fata dupi feciorul moqneagului qi de indatd a qi tri- lriirbatul pe loc s-a trezit inspdimdntat, a shrit drept"in
mis-o. Cbci si imp[ratul, cdt era de impdrat, ie ddduse acum lricioare qi s-a uitat cu jale in sob5. $i, cAnd a vhzut aceastd
toate pe una, gi nici macar aceea nu era bun5: frica! Nuntd lrlare nenorocire, a ldcrimat zicAnd: :
n-a mai ficut, cdci cu cine s-o facifl Fata impdratului, cum a * Alei! femeie nepriceputd! Ce.ai facut? De te-a invdlat
ajuns la casa mirelui, i-au pldcut palaturile 9i tocrii. Iar cAnd cineva, rdu !i-a priit, iari de-ai fdcut-o din capul tdu, riu cap
a dat cu ochii de mire, pe loc a incremenit, dar mai pe urm5, rri avut!
strAngAnd ea din umere, a zis in inima sa:
Atunci ea deodatd s-a vizut incinsd peste miiloc cu un cerc
,,Dacd aqa au vrut cu mine pdrinlii mei qi Dumnezeu, apoi zrlravan de fer. Iard bhrbatu-siu i-a zis:
aqa sd r[mAie". $i s-a qi apucat de gospoddrie.
Purcelul toatd ziua muqluia prin casd, dupi obiceiul sbu, - CAnd voiu pune eu mAna mea cea dreaptd pe mijiocui
iari noaptea, Ia culcare, lepbda pelea cea de porc qi rdmAnea liiu, atunci sd plesneascd cercul acesta, qi numai atunci sd se
un fecior de imphrat foarte frumos! $i n-a trecut mult qi ne- nrrscd pruncul din tine, pentru cd ai ascultat de sfaturile alto-
vasta lui s-a deprins cu dAnsul, de nu-i mai era acum aqa de Ir, de ai nenorocit qi cdzdturile ieste de b[trAni, m-ai nenoro-
urAt ca dintbi. cit, si pe mine'qi pe tine deodat6! $i dacd vei avea cAndva

122 123
- De nume am auzit, mdiculi, dar ci te afli in lumea asta,
nevoie de mine, atunqi sb qtii cd m[ cheamd Fdt-Frumos qi sd, rrit'i prin cap nu mi-a trecut vreodatd.
md cauli la Mdnbstirea-de-TimAie. - Yezl? Tot de noroc sh se plAngh omul!
Cum a sfArqit de zis aceste, deodatd s-a stArnit un vAnt Apoi sfAnta Mercuri a strigat o datd cu glas puternic, qi pe
n[praznic, qi venind un vArtej infricoqat, a ridicat pe ginerele Lx' s-au adunat toate jMneie din impirilia ei; qi, intrebAndu-le
impbratului in sus qi s-a fhcut nev[zut. Atunci podul cel mi' rlrrspre Mdn[stirea-de-T5"maie, au rbspuns toate deod qtd. clt
nunat indat[ s-a stricat qi s-a mistuit, de nu se qtie ce s-a rrir:i n-au auzit mdcar pomenindu-se de'numele ei. SfAntd
fbcut. Iard palatui in care gedeau moqnegii qi cu nora, cu M.rcuri, auzind aceste, s-a aritat cu mare phrere de rd.u, dar,
toate bogEliiie qi pirdoabele din el, s-a schimbat iardqi rrr':rvAnd nici o putere, a dat drumelei un corn de prescurd gi
sdrdchciosui bordeiu al moqneagului, de mai-nainte. Atu rrn pbhdru! de vin, ca sd-i fie pentru hrand la drum; qi i-a mai
b[trAnii, vd.zdnd astd mar:e nenorocire qi pe nora ]or in a rlrrt inc5 o furcd de aur, care torcea singurd, ,qi i-a zis cu
hal, au inceput a o mustra, cu lacrimile in ochi, qi a-i zice cr-l lrirreqorul: ,,Pdstreaz-o, cd !i-a prinde bine la nevoie,i. Apoi a .

asprime s5. se ducd unde ptie, cH ei n-au cu ce s-o !ie. lrrtlreptat-o la sord-sa cea mai mare, Ia sfhnta Vineri.
F,a, vhzdndu-se acum aqa de nenorocitd qi de horopsitd, $i drumeala, pornind, a mers iar un an de zile tot prin
sd fac6 qi incotro s-apuce? S5 se ducd Ia pdrinli? Se temea hrr:uri sblbatice gi necunoscute, pdnd ce cu mare greu ajunse
aspripea tat6-sdu qi de qugubala defdimare a oamenilor; Lr sfanta vineri. gi aici i s-a intamplat ca qi la sfanla Meicuri;
rbmAie pe loc? Nu avea cele trebuitogre qi-i era lehamite de rrrrmai ci sfanta vineri i-a mai dat gi ea un corn de presctrri,
mustrdrile socrilor. tn sfArqit, s-a hodirAt a se duce in toat$ rrn pihdru! de vin qi o vArtelnild de aur care depdna singuri;
lumea sd-qi caute barbatut: $i hotarAndu-se astfei, a zt 6i :r indreptat-o gi ea cu multd bundtate qi blAndeld la sord-sa
Doamne-ajut5! -si a pornit incotro a vdzttt cu ochii. $i a cr,ir mai mdre, la sfAnta Duminicd. $i de aici drumeala,
ea, a mers tot inainte, prin pustiuri, un an de zile, pdn5. ce lrrrrnind chiar in acea zi, a mers iardgi un an de zile prin niqte
aiuns intr-un loc sdlbatic qi cu totul necunoscut. $i arci lrrrstietili qi mai grozave decat cele de pdnd aici. $i fiind insdr-
vhzAnd o chsuld tupilath qi acoperiti cu muqchiu, care m rirratS- pe al treile an, cu mare greutate a putut sd ajungd qi
turisea despre vechimea ei, a bdtut la poart5". Atunci se au pri'i la sfanta Duminicd. $i sfanta Duminici a primit-o cu
dinlbuntru un glas de femeie b6trAnb, ztcdnd: nt:ceasi randuiald qi tot aqa de bine ca gi suroriie sale.
$i,
- Cine-i acolo? litr:Andu-i-se mild de aceastS. nenorocith qi struncin ald fiin\E".,
- Eu sunt, un drume! rdticit. rr sLrigat qi sfAnta Duminicd o datd, cAt a putut, qi indatd s_au

- De eqti om bun, aproape de chilioara mea; iard de egti rrrlunat'toate vietdtile: cele din ape, cele de pe uscat qi cele
rdu, departe de pe locurile aceste, ci am o c5!ea cu dinlii ;r,l'rr5.toare. $i atunci ea le-a intrebat cu tot dinadinsul daci
otel, $i, de,i-oiu da drumul, te face mii qi firAme! r1l,i. vreuna din ele in care parte a lumei se afld Mdnistirea-
rlr' 'ldmAie. $i toate au rdspuns, ca dintr-o singurd gurd, cd nu
- Om bun, mdicu!5! poarta qi
Atunci i se deschide drumeala intra inlS.untru. lr s-ou intamplat si audd mdcar vorbindu-se vreodatd despre
' - Da' ce vAnt te-a adus gi cum ai putut rbzbale prin aces' rr.r'asta. Atunci sfanta Duminicd a oftat din adancul inimei,
te'locufi; femeie, hei? Ce pasere miiastrb nu vine pe aici, 'r
ir uitat la nenorocita drumeald gi i-a zis:
necum om pimAntean. , Se vede ci vreun bidstdm a lui Dumnezeu, sau altb.ceva,
Atunci drumeala a oftat din greu qi a zis: nr;rr trebuie sd fie, de nu ai parte de ceea ce caufi, fiica mea!
* Ia, p5catele mele m-au adus, miiculd. Caut Mdnbstirea: ( lir aici este capdtul unei lumi
necunoscute incd qi de mine, qi
de-Tdmdie qi nu qtiu in care parte a lumei se afl5! 'r'i.dt ai voi tu gi oricare altul sa mai meargd inainte de aici,
- Se vede cH tot mai ai oieac[ de noroc de ai nimerit tocmai r,rrl,c cu neputinld.
Ia mine. Eu sunt sfAnta Mercuri, de-i fi futzit de ntrmele meu,
125
124
Atunci ea, deqi ii fugeau ochii de atAtea strhluciri, se uit6
. $i atunci, numai iaca un ciocdrlan qchiop se vede viind, cAt
ce putea; qi, qovAlc, qovAlc, qovAlc! se infdliqeazd inaintea rrrri cu bdgare de samd si indatd cunoaqte podul cel minunat
rlirr ceea lume qi palatul in care trdis-e ea cu Fit-Frumos aSa
sfintei Duminici. Atunci'ea il intreabi 9i pe acesta:
rll pulin, qi indatd i se umplufd ochii de lacrimi de bucurie.
- Tu, ciocArlane, nu cumva qtii unde se afl[ Min[stirea' * Mai stdi! qi nu te bucura aqa degrabb", cd inc5 eqti nerner-
u"
lffilf- sd nu qtiu, st[pana? ch doar pe-acolo m-a pur; rrir:ii's pe aceste locuri gi tot n-ai schpat de primejd-ii, zise
tat dorul, de mi-am frAnt Piciorul. liot'Arlanul.
indati id pe aceasti femeie, du-o ii ardtd apoi o fAntAna, unde trebuia sa se duca trei zile
- Daci-i aqa,, apoi acum tu, qi povhluieqte-o cum a fr mai rlr'-a rAndul; ii spune cu cine are sd se intAlneascd qi ce s6 vor-
numaidecAt acolo.cum ii qti
lrt,rrscSi o povdluieqte ce sd facd, rdnd pe rAnd, at furca, cu
bine.
Atunci ciocArlanul, oft6nd, a r6spuns cu smerenie: v;irtelnifa, cu tipsia qi cu cloqca cu puii de aut, d6ruite ei de
lr,lc trei surori: sfAnta Mercuri, sfAnta Vineri si sfAnta
- Me supun cu toati inima la slujba mhriei-voastret llrrrninicd.
sthpAnd, deqi este foarte cu anevoie de mers pdnb acolo'
Apoi sfAnta Duminicd a dat qi ea'drumelei un corn de pres' Apoi, luAndu-qi ziua buni de la cbJdtoarea incredinlath
curd qi un pihdru! de vin, ca sd-i fie pentru hrand p5"nb Id lrri. iute se intoarnd inapoi, zburand neincetat de frica sd nu-i
Mdnistirea-de-TdmAie; qi i-a mai dat o tipsie mare de aur rrrri rupi cineva qi ceialalt picior. Iard nemernica drumeald,
o cloqcd tot de aur, bdtutb cu petre scumpe, qi cu puii tot lrrrrrimAnd, il petrecea cu ochii in zbor, mergAnd spre fAntAna
aur, ca sb-i prindb bine Ia nevoie; qi apoi a dat-o pe sa lr, i arhtase el.
ciocArlanuiui, care indatb a 9i pornit, qovAlcdind' $i cA Si cum ajunge la fAntAnS, scoate mai intdi furca, de unde
r, ;rvea strAns[, qi apoi se pune jos sd se odihneascb. Nu trece
ciocArlanul pe jos, cAnd drumeala pe sus, cAnd ea pe jos,
el pe sus. $i cAnd biata drumea!6 nu mai putea nici pe sut nrrrlt, qi, viind o slujnicd sd ieie apd, cum vede o femeie
nici pe jos, atunci indat[ ciocarlanul o lua pe aripioareie.sal rrr,cunoscutd qi furca cea minunati torcAnd singurd fire de
qi o ducea. $i tot aqa mergAnd ei inci un an de zile, cu ma rrrrr', de mii de ori mai subliri decAt pdnrl din cap, fuga la
greutate qi zdruncen", au trecut peste nenum[rate !5'ri rl,irpAnd-sa qi-i db de veste!
qi pustiet5li aqa de ingrozitoare, in ca StbpAna acestei slujnice era viespea care in[lbise pe dra-
-eti, si prin codriaspide" veninoase, vasiliscul'u cel cu oc lrrl, ingrijitoarea de la palatul lui Fit-Frumos, o vrdjitoare
fojghiau't b5lauri,
rlraqnicS", care inchega apa gi care qtia toate drdcdriile de pe
rarmacatori, vidre cate cu dou5zeci qi patru de capete qi drl
mullime nenumdrat[ de gAnginii gi jigdnii" inspdimAnti lrrrrre. Dar numai un lucru nu stia hArca: gAndul omului.
'l'rrlpa-iadului, cum aude despre aceastd" minunblie, trimite
toare, care stdteau cu gurile ciscate, numai gi numai s[
inghit6; despre a chror l[comie, viclenie 9i rd'utate nu-l c 'rlrr.jnica degrab5, s5.-i cheme femeia cea strdind Ia palat, gi,
putin!5 sd povesteasc[ limba omeneascd, lurn vine, o intreab5:,
$i, in sfArqit, duph atAta amar de trud[ qi primejdii, - Am auzlt cE ai o furcd de aur care toarce singurd. Nu !i-e
mare ce au izbutlt s[ ajungb Ia gura unei peqteri' Aici chi rl. vAnzare, si cAt mi-i cere pe dAnsa, femeie, haj?
* Ia, sd md laqi sd stau intr-o noapte in odaia unde doarme
toarea s-a suit iariqi pe aripele ciocArlanulu'i, din carq a
mai putea felfai, qi el qi-a dat drumul cu dAnsa pe o alth Iu rrrrphratul.
unde era un raiu, si nu althceva! - De ce nu? Dd furca incoace qi rdmAi aici pan6 Ia noapte,
* Iaca Mhn5.stirea-de-T6mAie! zise ciocArlanul' Aici se afl ,'rrrrd s-a inturna impdratul de la vdndtoare.
Fit-Frumos, pe care il cauli tu de-atAt arlar de vreme' N Atunci drumeala-dd furca qi rdmAne. $tirba-baba-cloanla,
cumva.ti-i cunoscut ceva Pe aici? ,liind ci impbratul are obiceiu a bea in toatd sara o cupd de

126 127
lapte dulce, i-a pregdtit acum una ca si doarmd dus pAnd a rr inceput a ldcrima. $i pe cAnd din ochii lui Fht-Frurnos se
doua zi dimineald. gi .n- a venit impdratul de Ia vAnhtoard ii(:urgeau qiroaie de lacrimi, ia fAntAna stiutd, urgisita qi
si s-a pus in aqternut, hArca i-a qi trimis laptele; qi cum i-a zbuciumata lui solie scosese acum pe tipsie si cloqca cu puii
bdut impdratul, pe loc a adormit ca mort. Atunci Talpa-iadu- rlc aur, cea mai de pe urmi a ei nddejde! $i cum sta ea in
iui a chemat pe riecunoscuta drumea!5- in odaia impdratuiui, preajma fAntAnei, numai ce iaca pe slujnica qtiutd iardgi o
dupd cum avusese tocmal[, qi a l6sat-o acolo, zicAndu-i rrduce Dumnezeu la fAntAnS, qi cAnd mai vede qi aceastd,
t":t5""; rnare minundlie, nici mai aqteaptd sd ieie api, ci fuga ia
aici pd.n[ despre ziuh, cdam sd vin atunci tot eu sd stApdnd-sa qi-i spune:
te iau. - Doamne, sthpAnii, Doamne! Ce-am vdzut eu! Femeia
(:eea are acum o tipsie de aur qi o cloqcd de aur, cu puii tot de
Hdrca, nu doar cb qoptea qi umbla cdtinel ca sd n-o audd
impdratul, ci avea grijd si n-o audd, din odaia de aiSturea, un rrur, aqa de frumoqi, de-!i fug ochii pe dAngii!
credincios' al 'impbratului, care in toate zilele umbla cu Bdbornila, cum aude aceasta, pe loc trimite s-o 'cheme,
dAnsul la vAnat. zicdnd in gAndul sdu:
$i cum s-a depdrtat bhboiul de acolo, nenorocita drumea!5 ,,Duph ce umbla ea nu se mAnancd".
a ingenuncheat lAngd patui'solului ei qi a inceput a plAnge cu $i cum vine strdina, hoanghina'o pune mdna gi pe tablaua
amar ql zlce: cea de aur qi pe cloqca de aur cu puii de aur, tot cu acelaqi
- f''et-Frumos! Fbt-Frumos! intinde mAna ta cea dreaptd viclequg.
peste mijlocul meu, ca sd plesneasci cercul ist afurisit 9i sd Dar impdratul, cdnd a venit astd-sard de Ia vAnat qi cAnd
se nasc{ pruncul tdu! i s-a adus laptele, a zis in gAndul shu:
$i, sdimana, s-a chinuit aqa pdnd despre ziud, dar, in - ,,Acest lapte nu se mai bb", qi cum a zis I-a aruncat p,e
f'uriq, undeva, qi pe loc s-a fdcut cd doarme dus.
,ulat, cdci impbratul parcd era" dus pe ceea lurne! Despre
ziub., Tdlpoiul a venit posomorAt5, a scos pe necunoscuta de Dupd ce h6rca s-a incredinlat cd impiratul doarme,
' acolo qi i-i zis cu ciudd s5 iasd din ogradd qi sb meargd unde lrizuindu-se ea ;i acum in puterea bduturei sale, a adus iardqi
qtie. $i nenorocita, ieqind cu nepus in masd qi nec5jitd ca vai yre strbini in odaia lui, tot cu aceeaqi rAnduiald ca qi in
de ea, s-a dus iarhgi la fAntAn[ qi a scos vArte]nila. $i viind rroplile trecuie; qi, ldsAnd-o acolo, s, a depdrtat! Atunci zbuciu-
iardgi slujnica ia api qi v5.zAnd qi aceastb mare minune, fuga rrrata drumeald, c6.zdnd iardsi in genunchi ldngd patul
ia stdpAnd-sa qi-i spune c5' femeia ceea de ieri are acum o sotului ei, se ineca in lacrimi, spuind iardsi cuvintele aceste:
vArtelnild de aur, care deapdnd singurb qi care-i mult mai - Fdt-Frumos! Fdt-Frumos! Fie-li mild de doud suflelte
minunat5 decAt furca ce i-a dat. Atunci pohoala'n de babd o rrevinovate > care se chinuiesc de patru ani, cu osdnda cea mai
cheamd iar5.qi ia dAnsa prin slujnic5", pune mAna qi pe vArtel- r:umpiitd! $i intinde mAna ta cea dreapth peste mijlocul meq,
ni!d, tot cu acelaqi viclequg, qi a doua zi des-diminea!6 s[ plesneascd cercul qi sd".se nascd pruncul tdu, cit nu mai pot
scoate iarhgi din odaia impAratului qi din ograda. rluce aceastd nesuferit[ sarcind!
lns[ in aceastS noapte, credinciosul impbratului, sirnlind $i cAnd a sfArqit de zis aceste, Fdt-Frumos a intins mdna,
ce s-a petrecut qi ficAndu-i-se mild de nenorocita strdin6, 9- ca prin somn, qi, cAnd s-a atins de mijlocul ei, dang! a plesnit
pus in gdnd sd descopere viclequgul babei. $i cum s-a'sculat r:ercul, qi ea indatd a ndscut pruncul, fird a simli cAtuqi de
impdratul qi s-a pornit la vAndtoare, credinciosul i-a spus cu pulin durerile facerii. Dupd aceasta impdrdteasa povesteqte
de-ambnuntul cs se petrecuse in odaia lui in cele doud nopli soluiui sdu cAte a pdtimit ea de'cAnd s-a ficut etr nevdzut.
din urmd. $i imp[ratul, cum a auzit' aceste, pe loc a tresirit, Atunci impdratul, chiar in puterea noptii, se scoal5, ridicd
de parcd i-a dat inima dintr-insu1. Apoi a plecat ochii in jos qi t,oatd curtea in picioare s,i porunceqte sh-i aduch pe hArcaI de'

t28 129
babh inaintea sa, dimpreund cu toate odoarele luate cu viclequg rrr porfiri impdrdteasci, pe care i-au pus in capul mesei. $i
de la impdrdteasa lui. Apoi mai porunceqte s6-i aducd o iapd riir adunat lumea de pe lume la aceastfl mare qi' bogati
sireap5" qi un sac piin cu nuci, qi sd lege qi sacul cu nucele qi pe rrrrnt5., gi a linut veselia trei zile qi trei nopli, qi mai line si
h6rcd de coada iepei, qi sd-i deie drumul. $i aqa s-a fhcut. $i rrst;iizi, dacd nu cumva s-a fi sfArqit.

NOTE

1 Ponor povArniq abrupt.


-
2 Bulhac - bhltoacd.
3 OgArjit - slab, pipernicit; sfrijit.
4 Ldrtaarc - epd (fiartd cu legie) pentru spdlat pe cap.
5 A sumuta - a scoate sunete specif?ce luguind buzele.
6 Surld - porc.
7 Alean - suferinld, durere sufleteascb.
B Iznoavd - minciund, scorniturh.
9 A muqlui - a scotoci cu totul pentru a gdsi de mAneare.
l0 Chichion - incurcdLurA, necaz, bucluc.
1 1 Bdrdhhan - bdsicd uscat6, fbcutd din pielea netibdcitd a unor animale sau
rlrrr stomacul lor, folosita in loc de geam.
I2Porhrh-purpurd.
13 Zdruncen - efort, strddanie.
14 A fojgei, a miquna (cu zgomot).
l5 Aspidd - Earpe.
16 Vasilisc - animal din basme, asemdndtor cu un garpe, despre care se crede cb
rrlirle cu privirea.
cAnd a inceput iapa a fugi, unde pica nuca, pica qi din Talpa-
17 Jiganie - anidra] sdlbatic, jivind.
iaduiui buchlica; qi cdnd a picat sacul, i-a picat qi hArcei c'apul. 18 Nemernic - (om) striin, piib"ug.
HArca aceasta de babd era scroafa cu purceii din bulhacul 19 Pohoatd - epitet depreciativ pentru o persoani grosoland, necioplitS.
peste care v-am spus c[ d[duse moqne4gul, crescdtbrul lui Fbt- 20 Hognghinl - denumire injurioasd datd unei femei bdtrAne qi rele.
21 HArcd - epitet depreciativ dat unei femei urAte, bdtrAne gi rele.
Frumos. Ea, prin drdciile ei, prefhcuse atunci pe stS.pAne-sdu, 22 Sirep - cal iute, nivainic, greu de stdpAnit.
F5.t-Frumos, in purcelul cel ogArjit, rdpciugos qi rdp5.nos, cu
chip sdJ poatb face mai pe urmd ca s5" ieie vreo fat6 de-a ei, din
cele unsprezece ce avea qi care fugiserd dupi dAnsa din bulhac.
Iaca dar pentru ce Fht-Frumos a pedepsit-o aqa de grozav.Iarh
pe credincios cu mari daruri l-au ddruit impdratul qi
imp[r5.teasa, qi pe lAngd dAnqii l-au linut p5nb la sfArqitul
vielei lui.
Acum, aduceli-vd aminte, oameni buni, cd Fdt-Frumos nu
fS.cuse nuntd cAnd s-a insurat. Dar acum a ficut gi nunta qi
cumhtria totodatd, cum nu s-a mai pomenit qi nici cred cd s-a
mai pomeni,una ca aceasta'undeva. $i numai cdt a gAndit
Fdt:Frumos, qi indatd au qi fost de falb qi pbrinlii impdrdte-
sei lui $i cresc5"torii s5i, baba qi moqneagul, imbrbcali iarhqi

130
POVESTEA LUI STAN PATITUL Se vede lucru cd aqa e f[cut omul, s6 nu fie singur. De
rrrulte ori i-a venit flScdului in cap sd se insoare, dar cAnd iqi
Era odati un fl5cbu stdtut', pe care-l chema Stan. $i rrrlucea aminte uneori de cAte i-au spus ci au pdtimit unii -si
fldcdul acela din copiiSria lui se trezise prin strbini, f5"r5 sd :rltii de la femeile 1or, se lua pe gAnduri qi amAna, din zi in zi
cunoascS. tatd qi mam6 qi fdrh nici o rudh care s5-l ocroteascd :1i de joi pdnf mai de-apoi, aceasti poznaqd trebuqoarb 9i
qi sd-l ajute. rtingdq6 in multe privinfi, dupd cum o numea el, gAndindu-se
$i, ca biiet strdin ce se ghsea, nimernicind'ei de colo pdnd nrereu la multe de toate... Unia zrc aqal cb femeia-i sac fdr[
colo pe la uqile oam'enilor, de unde pdnd unde s-a oploqit' de llrnd. Ce-a mai fi qi asta? Allii, cd si te fereascd Dumnezeu de
la o vreme intr-un sat mare gi frumos. lirrneia leneqd, mArqavb qi risipitoare; allii, alte n5struqnicii,
$i aici, slujind cu credin!5 ba Ia unul, ba la altul, pind la rrrcAt nu qtii ce s5. crezt qi ce si nu crezi!?
vArsta de treizeci qi mai bine de ani, gi-a sclipuit' puline Numa nu-i vorb5, ch am vbzut eu pi destui bdrbali mult
parale, cdteva oi, un car cu boi qi o vdcugoard cu lapte. Mai pe rrrai ticuli qi mai chitcdili6 decAt cea mai biciznich'femeie. $i
urmd qi-a injghebat qi o cbsu!6, gi apoi s-a statorrnicit in satul rrsa, trezindu-se el in multe rAnduri vorbind singur, ca nebu-
acela pentru totdeauna, trd,gAndu-se la casa lui qi muncind ca rrii, sta in cumpene: sb se insoare... s5 nu se insoare?!...
pentru dAnsul. Vorba ceea: ,,$i peatra prinde muqchiu dacd Si, ba $-a"insura la toamn5, ba la ratnh', ba la primbvath,
qede mult intr-un loc". lrir la vari, ba iar Ia toamn6, ba vremea trece, fldc5"ul incepe
$i cum s-a vizut fldcdul cu casd gi avere bunicic5, nu mai si e1 a se trece, mergAnd tot inainte cu burlicia, qi insurh-
sta iocului, cum nu st6'apa pe pietre, qi mai nu-l prindea som- l,oarea rdmAne balt6. $i apoi este' o vorb5: cd p[n[ Ia 20 de
nui de harnic ce era. Dintr-o parte venea cu carul, in alta se ;rrri se insoard cineva singur; deIa20-25 il insoarh allii; de Ia
ducea, qi toate trebile gi Ie punea la cale singurel. Nu-i vorb[ ll5-30 iI insoard o babd; iard de ta 30 de ani inainte numai
cd, de greu, greu ii era; pentru cd, in lipsa lui, n-avea cine s6-i rlracu-i vine de hac.
ingrijeascd de cas5 qi de vitigoare cum trebuie. Numai, d6! ce Tocmai aqa s-a intAmplat gi cu fl5cdul acesta cd, p[n[ la
sd facb bietul om? Cum era s[ se intindd mai mult, cb de-abia vremea asta, nici eI de la sine, nici prietenii, nici babele -
acum se prinsese qi el cu mAnele de vatrd; qi cAte a tras phnd citu-s ele de-a dracului, de pref[cute qi iscoditoare - tot nu
s-a vizut Ia casa lui numai unul Dumnezu qtie. De aceea I lu putut face si se insoare.
alerga singur zj qi noapte in toate pdrlile, cum putea, 9i Stan era om ticut in feiul sbu, dar qi cAnd da cAte-o vorbd
muncea in dreapta qi in stAnga, cd doar-doar a incSleca pe rlintr-insul vorba era vorb6; Ia locul ei, qi nu-l putea ripune
nevoie, q-apoi atunci, vb.zdnd qi fHcAnd. l,'miri cine.
Toate ci toate, dar urAtul ii venea de hac. in ziie de lucru, Mulli trdgeau n5dejea s6-1 ieie de ginere, dar fldc5.ul era
calea-valeau; se lua cu treaba gi uita de urAt. Dar in noplile ,'lritit la capul sdu qi nu se da cu una, cu dou5. $i aqa, de la o
cele mari, cAnd era cAte o givornild cumpiitd gi se mai rrrerrre; qi prietenii qi babele, lehdmetindu-se, l-au dat in bur-
intAmpla sd fie qi sirbitori la mijloc, nu mai qtia ce sb facd gi ,lrrhul dracului qi l-au i5sat pe sama lui, sd facd de-acum
incotro sb apuce, vorba cAntecului: rrrainte ce-a gti eI cu dAnsul, cd ei q-au luat toatd nddejdea.
Amu, intr-una din zile, flac5.ul se scoald de noapte, face
De urAt md duc de-acasd, rrriimdligb imb"r6nzitd qi ce-a mai dat Dumnezeu, pune mAnca-
$i urAtul nu md lasd,; rcir in traist5", injugd boii.Ia car, zice Doamne'ajuth qi se duce
De urAt sd fug in lume, l:r pbdure, si-qi aducd un car de lemne. $i ajungAnd el in
Uritul fuge cu mine. 1r;idure pe cAnd se arnija de ziu6, a tdiet.lemne, a incdrcat
,'rr rul zdravdn gi 1-a cetluits bine qi, pdn-or mai mAnca boii, s-a
L32
133
;

pus sa:-manance qi el ceva. $i dup[ ce h mAncat cAt i-a trebuit, , rrcmaiavAnd ce face, iqi id coada intre vine qi se intoarce la
i-a mai rdmas o buc5lic5. de mdmdligd imbrAnzitb" qi, ficAnd-o r.(,ripAnu-shu, qi cum ajunge in iad, Scaraoschi il intreabd:
bo\, a zts: ,,Ce s-o mai duc acasd? ia s-o pun ici pe teqitura asta, - Ei, copile, ce ispravd ai f5"cut? CAte suflete mi-ai arvonit?
c5 poate-a ghsi-o vreo lighioaie ceva, a m6.nca-o qi ea q-a zice-o l)rr-ti solia!
bodaproste". $i punAnd mbm5liga pe teqiturS, injugh boii, zice - Ia, mai'nimica, stipAne, rbspunse dracul, ruginat qi
iar Doamne-ajutb qi, pe la prAnziqor, pornegte spre casi. $i llemurAnd cavarga de fric6; se vede c-am pornit intr-un ceas
cum a pornit ei din pddure, pe loc s-a qi stArnit un vifor riiu. Vremea a fost prea dimpotrivh, cum qtili, qi numai un
cumplit, cu lapovilh in doud, de nu vedeai nici inainte, nici orn a venit azs.in p[dure, dar q-acela a scdpat de mine, cdci
inapoi. MAnia lui Dumnezer ce era afar5.! sE nu scoli cAne din rrrn dat de urma lui tArziu, tocmai cAnd se dusese. Noroc
cas5, dar ined om! insi dracul nu caut6 mai bine;la aqa vreme numai c-am g[sit pe-o ieqituri un bo! de mimdlig[, de-am
te {ace sd perzi rdbdarea qi, fdrd sd vrei, te vAri in p[cat. rrrAncat, cdci imi gArAiau malele de foame. AIta nu mai gtiu
In acea zi, Scaraoschi, cdpitenia dracilor, voind a-qi face rr imica, intunecimea-voastrb.

mendrele cum qtie el, a dat poruncd tuturor slugilor sale ca si - Ei bine, dmdrd.oare'o uricioas5 ce eqti, de mAncat aia
apuce care incotro a vedd cu ochii, qi pretutindene, pe mare qi rnAncat bolul cel de mdm5.lig5, dar ce-a zis omul acela cAnd
pe uscat, si vAre vrajbd intre oameni gi sh le facd pacoste. lrus mimdliga acolo, pe teqiturd, ai tu Ia qtiin![?
Atunci dracii s-au imprdqtiet, iute ca fulgerul, in toate - Ba de asta nu qtiu nimica, staPAne'
pdrlile. Unul din ei a apucat spre pdduri, sd vadb de n-a putd - Apoi, ce pizegti tu alta, dac[ nu gtii nici macar ceea in ce
trebblui ceva qi pe-acolo; doar a face vrun om sd bArfeascd vorbesc muritorii? Sd-!i spun eu dar6, deqi n-am fost
impotriva lui Dumnezeu, pe altul s5-qi chinuiascd boii, altuia lrddure, ca tine: a zis cb. cine-a mAnca bolul cel de mdmiligd
s5-i rupd vrun capbt sau altceva de la car, altuia s5"-i schito- sir zicS bodaproste... zis-at tu ceva cAnd ai mAncat-o?
geasci vrun bou, pe a1!ii sd-i facd sd se bat5" pdnd s-or ucide, - Ba n-am zis nimica, stdPAne.
qi cAte alte bazaconii qi ndzbutii de qare iscodegte qi vrbjeqte ,- Aqa? in loc s[-!i dai osteneald ca sd afli pdnd qi gAndul
dracul. oamenilor, tu nu qtii nici macar ceea ce vorbesc ei? Mai pot eu
Ce-or fr isprhvit ceilalli draci nu qtim, dar acestui de la sd am n[dejde in voi? Ei, las', cd-!i gisesc eu acuq leacul; te-i
pddure nu i-a mers bine in acea zi. S-a pus eI, nu-i vorbd, lun- inv5,{a tu minte de alti dat5! Hai, porneqte acum degrabi la
tre qi punte ca sd-gi vAre codila cea bArligatd undeva, dar omul acela, gi s5-I slujeqti taman trei ani de zrle, cu credintd,
degeaba i-a fost, c5, pe unde se ducea, tot in gol umbla. la ce te-a pune eI! Simbrie in bani s5 nu primeqti de Ia dAnsul,
$i tot cercAnd el ba ici, ba colea, inspre sard numai ce di t:i sd faci tocmald, cd, dupd ce,!i-i implini anii, sd ai a lua din
de-o pArtie. Atunci se id tiptil-tiptil pe urma ei qi se duce toc- casa lui ce-i vrea tu; qi aceea are sh fie de trebuinlb Ia talpa
mai Ia locul de unde incircase Stan lemneie. $i, cAnd colo,' iadului, cd au inceput aputrezi cdpdtiiele... Ia sd vedem, !i-a
gdseqte numai locul, pentru c5. fldcdul, dupd cum am spus, de veni in cap ce sd iei? hai, gata eqti? ie-!i tdlpbqila!
mult ieqise din padure qi se dusese la treaba lui. -Gata, stbpAne, i.aca, Pornesc!
Yhzdnd el dracul cb qi aici n-a izbutit nimic, crdqca din Atunci dracul dd o raitb pe }a talpa iaduiui, sd vadb ce
mdselee qi crdpa de ciudh, pentru c5" era ingrijit cu ce obraz s5. lipsegte, qi apoi iese iute ca scAnteia qi se tot duce inainte la
se infiliqeze inaintea lui Scaraoschi; q-apoi, afarh de aceasta, slujb6, dupd porunca lui Scaraoschi. $i cAnd pe aproape de
era buimac de cap gi hdmisit de foame, de atAta umblet. casa lui Stan, dracu s-a preffcut intr-un b5'iet ca de opt ani,
$i cum sta el pe gAnduri, posomorAt qi bezmetic, numai imbrdcat cu straie nemlegti, qi umbla zgribuiind pe la poartd.
iaca ce, vede pe-o teqiturd un bo! de mimdiig5.. Atunci, Stan era acas6, qi chiar atunci luase ceaunul de pe foc, ca s[
bucuria dracuiui! Odat-o qi haieqte gi nu zice nimica. Apoi, rnestece mdmdliga; qi numai iaca ce vede cd-se rbped cAnii sb

134 135
;r
rio vede omul ce poate. Las's5. md cheme cum m-a chema; ce
rup5 omul, nu'alteceva, qi cAnd se uiti mai bine, ce sd vad[? ;ri d-ta pe-acolo? Da'pe d-ta cum te cheamh?
Vede un bbiet c5" se achldra pe stAlpul porlii, de teama - Tot Stan mh cheamS, dar, de ia o boa15. ce am avut, cAnd
cAnilor. Atunci Stan aleargd la poartb, zicdnd: r,r'am mic, mi-au schimbat numele din Stan in lpate, qi de-a-
- TibA, Hormuz, na, Balan, nea! Zurzan, dali-vd-n laturi, lrrnci am rimas cu doud nume.
cotarle! Da' de unde eqti tu, mli !ic6? qi ce cauli pe-aici, - D-apoi ai Ia qtiinli, bade, cd qi d-ta ai cAntec:
spaima cAnilor?'
qi eu un bdiet sirman, Ipate, care d.d. oca" pe spate
- De unde sd fiu, bddic6? Ia, sunt $i face cu mAna sd-i mai aducd una.
din toatd lumea, fdrhtatd 9i mamb, qi vreu sd intru la stbpAn.
- Sd intri la stdpAn? d-apoi tu nici de pbscut gAqtile nu eqti - Dar qtii cd m-ai plesnit in pdlarie, mfli Chiric5? a1 dra-
bun... Cam de cAli ani ii fi tu? crrlui bdiet! Parcd eqti Cei-de-pe-comoar5., m5"i, de gtii toate
Ia, poate sd am vro treisprezece ani. ccle! De-trup eqti mdrunlel, nu-i vorb5, dar la fire eqti mare.
- Ce spui tu, mii?... Apoi dar bine-a zis cine-a zis, cd vta' lrr sd te vedem dacd mi-i ghici tu cimilitura aceast6:
bia-i tot puiu, dar numai dracul o qtie de cAnd ii... Eu de-abia
Latd * peste Latd., peste latd - imbojoratd, peste
!i-aq fi dat qepte, mult opt ani. Dar ce, Doamne iart[-md!
pesemne cd qi straiele aceste pocite fac si ardli a'ga de sfrijit imbojoratd. - crdcdnatd., peste crdcdnatd - md.ciulie,
qi inchircit. Am mai vdntt deunbzi umbldnd pe aici prin sat peste mdciulie - limpezeald, peste limpezeald -
gd.lbeneald gi peste gdlbeneald" - hudule{.
un ciofligar" de-alte tine, dar acela era oleach mai chipos qi
altfel imbracat: Chirica atunci incepe a zdmbt gi a zice:
Cu antereu de canava{d", - De-oiu gAci, mi-i da qi mie o hrinci dintr-insa?
Ce se linea numa-n al,d, - D-apoi qtiu eu ce crezi tu c5-i aceea? GAceqte intbi; s5"
vlrlem.
$i cu nddragi de anglie",
Petece pe ei o mie. - Ce sb fie?! zise Chiricd. Ia, fa\a casei, vatra, pirostriile,
.r,rlurul, apa dintr-insul, fdina si culeserul sau melesteul.
$i cAnd mergea pe drum, nddrggii mergeau aldturea cu -- Bun, m5i Chiric5., ia acum v[d qi eu ch nu eqti prost! Hai!
drumul: cicd umbla dupd strAns pielcele, qi cum trecea pe la r';rt, sd-!i dau pe an ca si te tocmeqti 1a mine?
poarta mea, de-abia l-am scos din gura lui Zurzan; l-a piep' - Apoi eu... nu mi tocmesc cu anul.
thnat de i-au mers petecele. Vorba: ,,Ag veni desarS la voi, dar -Dar cum te tocmeqti tu?
mi-e ruqine de cAni". $i acum parcd il vdd cdt era de ferfenilos - Eu md tocmesc pe trei ani o dati; pentru cd nu-s deprins
qi cum iqi culegea boarfele de pe jos. Oleacd de n-ai phlit qi tu ;r rrmbla din st5.pAn in stdpAn, qi vreu sd cunosc ceva cAnd
ca dAnsul. $i cum te cheamd pe tine? r',,iu ieqi de la d-ta.
- Tot Chiricd m6 cheamd. Despre mine, cu at6t mai bine, mdi Chiric5. $i ce mi-i
- Mei parpalecule, nu cumva eqti botezat de sfdntul r lr'c tu pentru.trei ani? l

Chiricd $chiopul, care line dracii de pdr? Ce sb-!i cer? ia, sd-mi dai de mAncare qi de purtat cdt
- Nu-l qtiu pe dcela, dar Chiricd md cheam6. rrri -r trebui, iar cAnd mi s-or implini anii, s5 am a lua din casa
- Apoi, despr:e mine, fie oricine !i-a fi ndnaq, dar qtiu c-a
pentru
,l t;rle ce voiu vre eu.
nemerit-o bine, de !i-a pus numele Chirica: cd eqti un Ce fel de vorb6-i asta? Poate ci tu ii birhni's atunci sd-mi
fel de vrdbioiu inchircit. r.r r;ufletul din mine, ori mai qtiu eu ce dracul !i-a veni in cap
- Apoi dh, bade, inchircit, vrdbioiu, cum md vezi, acesta ., r ct,ri!?
sunt, am vdztrt eu qi hoituri mari gi nici de-o }ume: la treab[
137
136
- Ba nu, bade lpate, n-aibi grij6; nu li-oiu mai cere vrun rlin palme! Sd nu.spun minciuni, dar Ipate se.imbog5lise
lucru mare pdni pe-aco1o. $i-apoi, ce !-oiu lua eu din casd rnsutit qi inmiit de cAnd a venit Chiricb in slujbd la dAnsul.
nu-!i face trebuin!5 d-tale. Acum vdzuse el ce poate Chiric5, qi-i era drag ca ochii din
('ilp.
- Apoi na! zise Ipate. Mdsurd*i vorba cu imb15"ciul. Balan
si-!i aleag[ din gurd ce spui, dacd nu vorbeqti desluqit. Trecuse vreo doi ani Ia mijloc gi in una din zile CInrtcE zice
- Apoi dd, bade Ipate, unde-i vorb5, nu-i mAnie; mai bine stapAnului sdu:
si te tocmeqti intdi, decAt pe urmd. - StdpAne, si nu binuieqti, da'am sE zic qi eu o vorb5: de
. Apoi aceasta-li spun qi eu, ciotul dracului! dezleagb, ('o nu te insori? Ca mAne-poimAne Le-i trezi ci ai imb5trAnit,
odatd calul de la gard, si qtiu eu atunci - de-oiu ajunge cu 1i nu-!i rhmAne nici un urmaq. Dupd viali este qi moarte. De
sbndtate - ce-i al tdu qi ce-i al meu. rrnde qtii ce se intAmpld, fereasci Dumnezeu! qi atunci, cui
- Ia las5, bade lpate, lasd, nu te mai pune gi d-ta atAta pen- riimAne atdta avere?
tru te miri ce qi mai nimica, c5. doar n-are sb fie un cap de tarb,.., - Ce vorbegti tu, mdi ChiricS? DacS nu m-am insurat eu
- Mei Qhiricd, qtii una? rSmAi la mine, qi ne-om impS"ca noi cind am fost de insurat, apoi Ia vremea asta !i-ai gdsit s5. mi
atunci. Te v5.d cd eqti un b6iet iste! qi * mai qtii pdLatul? - poate rrrsor? Pesemne vrei sd-gi facd dracul rAs de mine... Nu vezi c4
gi harnic; sameni a fi qtiind de unde sb iei lucrul qi unde s6-1 prli, rr trecut soarele de-ameazi: sunt mai mult bhtrAn decAt tAnhr.
- Despre aceasta n-aibi grijd, bade, zise Chiric5. Nu ciuta - Da' ia lasi-mb la pArdalnicul, stipAne, c6-i spS.rid
ch-s mic, dar trebile care !i }e-oiu face eu, nu le-a face altul, oamenii cu vorbele d-tble! Nu te'mai face aqa de bdtrAn, cd
macar si fie cu stea in frunte. rloar nu !i-i vremea trecut6. Eu gAndesc cb tocmai acum eqti
- Mai qtii? Bine-ar fi, mdi Chiric6, dac-ar fi toate cu lapte lrun de insurat; pentru ch ai cu ce si lii nevasta qi copiii.
c6.te Ie spui. Dar tu curat cd ai dat peste un stipAn ca pAnea Slava Domnului! mulli ar dori s5 aibi ceea ce ai d-ta.
cea bunS; numai sd avem vorbd dinainte, si nu fii riu de - Ti-ai ghsit, zise lpate. Parc[ eqti nu qtiu cum, mii
( )hiric6; vorbeqti qi tu, ia aqa, in dodii, cAteodatS. Am eu
gurh, c-apoi mi-i sd nu md scoli din sdrite qi sd md faci cAteo-
dath sh-mi ies din rdbuq'u afar6. siim6nituri? am eu toate cele trebuincioase pentru cas6? Tu
- Nici despre asta nu md tem c5.-i b5.nui, bade Ipate. t:r'ezi ch numai aqa se line femeia... Vorba ceea: ,,CAnd se-n-
- Vrea sd zicl ne-am inleles. De-acum vinb de-i mAnca qi suar5-, nu-i de moard".
tu cdva. Iaca niqte bulughine" cu mujdeiu qi cu mdmdiig5. - De asta te plAngi stipAne?
Hai! d5-1i colb'B q-apoi te apucd de treabd. - D-apoi, de care alta, mbi Chiric6? Nu qtii tu ci gura
B[ietul se pune ciobS.negte intr-un genunchiu, imbucd rrrainte de toate gi apoi celelalte?
rdpede ce imbuch qi apoi se duce dup[ trebi. $i aqa era - Stdp6ne, dac5"-i numai atdta, apoi 1as', cE te fac eu'cu
ChiricS. de liniqtit qi de harnic la trebile lui, cd parcb era de-a- 11rAu, sd. ai de unde face pAne qi colaci pentru nuntd, ba qi
colo de cdnd l-a fbcut md-sa, qi Ipate se indemna cu dAnsul, pcntru cumdtrie dac5 vrei.
uitase acum de urAt qi huzurea de bine, qi din ziua in care s-a - De unde, m[i Chiric5?
tocmit Chiric[ Ia lpate, norocul li curgea gArlS din,toate - Yezt d-ta, coio departe, niqte lanuri frumoase de grAu
pdrlile, gi nu mai qtia ce'are la casa lui. t'rtre db in copt?
,Ce garduri streqinite cu spini, de mai nici vAntul putea * Le vhd.
rlzbate printre ele! Ce guri qi ocoale pentru boi qi vaci, - Du-te chiar acum la stdpAnul moqiei qi-i spune ch Le
perdea" pentru oi, poieli'o'pentru phseri, cote{e pentru porci, prinzt s5.-i dai in girezi tot grAul cAt il are s5"mdnat. $i dacd
sAsAiac'1 pentru p[puqoi, hambare pentru grdu qi cAte a]te lc-a intreba cAt s6-!i'deie pentru aceasth ostenicioasb.treabd,
lucruri de gospoddrie, ficute de mAna iui Chiric6, cAt ai bate slrune-i cd nu primeqti bani, ci numai atdta grAu, cu paie cu

138 139
tot, cAt ii putd duce d-ta in spate si cu un bhiet ai d-tale. Asta-i o treabd foarte grea, qi mare lucru sd fie ca s-o putem
- Cum asta, mii Chiricd? Parci vorbeqti de pe ceea lume. rroi scoate la capdt. $tiu eu tare bine ch boierul m-a luat de
Crezitu cd vom putd noi singuri secera si strAnge, aldta amar rrebun, dar nici cu minte nu sunt, dup5" cAt v[d eu acum'
de grAu, ci doar sute qi mii de brale trebuiesc acolo, nu qag6!
l)racul qtie ce avem sb facem!
$-apoi, numai pentru douh sarcine'de grAu? Ce nebun ai
crede tu c-ar fr acela? - N-aibi grrjb, stdpAne, ci doar eqti cu mine! zise Chiric6'

= StdpAne, ca si cunoqti cine sunt eu qi cdt pot, ascult5-md


- Ia mai. bine sH luhm cele trebuitoare qi haidem acoio
<:hiar in astd-sar5, ca mAne dimineali sd ni se facd ziud pe
qi du-te la boier de-i spune cum te,am inv5lat-
Inn.
Ipate, cu un gAnd sd se ducd qi cu zece nu. In sfArqit, iqi ia
el inima-n dinli qi se duce la curte sd vadd ce are s5 fie, qi $i aqa se ieu ei amundoi qi se duc. $i cum ajung acolo, cam
pe inseratelea, Ipate zice:
cum ajunge, se infSliqeaz{ inaintea boieruiui qi zice: _ Yezi tu, mii Chiric6? asta nu-i gagd; mi se pare cb noi
- Sd nu v5. supdrali, cucoane! Nu cumva aveli trebuin!5 de irvem sb dim peste dracul.
seceratori?
- StipAner Ftii ce? cuic6-te qi te odihneqte, qi mAni
- Ba inci mare nevoie am, om bun; parcd Dumnezeu te-a rlimineali vom vorbi amundoi.
adus. Cbci grAul e copt, nu mai poate suferi intdrziere. Ipate, ca cel cu grija in spate, se frSmAnti el cu mintea cAt
- Apoi, cucoane, m5 prind eu sd !i-i secer. :re mai frdmAntd qi, obosit fiind, se lash oleacd jos pe iarbi qi
- Cum, singur? rrdormi dus. ChiricS atunci, el qtie ce face qi cum face, ch
- Asta-i treaba mea, cucoane. Eu m5" prind sb !i-I dau in intr-o clipb aduni toatd drhcimea qi-o pune Ia iucru pe cAmp"
grrezi. Nu-i cuvAnt gospodiresc?
t lnii secerau, allii legau snopi, allii fdceau cl6i 9i suflau cu
*,Cum vid, te bizuieqti in brale multe.
rr[riie sd se usuce, allii cdrau, allii durau gttezi, md rog, claca
- Multe, cucoane, puline, cucoane, cdte-a dat Durnnezeu; rlracului era! ce sd sPun mai mult?
numai treaba s-o fac. CAnd se trezeqte Ipate, in zori de ziui, se sparie ce vede:
- $-apoi ce mi-i cere, aqa cu hurta2'? l,otul era mAntuit; in locul grdului de pe cAmp vede acum o
- Ce s5, cer, cucoane, ia, cAnd li-oiu da grAul in girezi, sh gireadh mare qi doui mai mici, aqezate pe culmea dealului,
am voie a lua numai aLdta grdu, cu paie cu tot, cAt oiu putd
irrrd pe chirica nu-l vede nicaieri. Atunci lui Ipate i s-a suit
duce in spate eu qi c-un bdidtan al meu.
Iot p6rul"in vArful capului de frici qi a inceput a cduta pe
- Mei omu1e, vorbeqti inadins ori vrei sd quguieqti? ( thfice in toate pirlile. $i cAnd colo, numai ce iat[ cb"-l vdzu
- Ba fereascd Dumnezeu, cucoane, vorbesc inadins. rl,rmind pe vArful unei giiezi, qi atunci iqi mai veni pulin in
Boierul a creztt, cd Ipate e nebun qi voia sd se mAntuie de ljre. Feciorii boieregti se sculara cu noaptea-n cap, cum ii trea-
dAnsul, zicand:
lIr lor, gi venira pe lanuri sd vad6 ce mai este. $i cand vazur5"
- Dac6-i aqa, om bun, du-te mAni diminealh qi te apucd de ci una ca aceasta, ii cuprinse spaima, qi fuga 1a boier, de-i
Iucru; oiu vedd eu ce treabA-i face gi ne-om imphca noi. vostira. Boierul atunci se scoald iute, se azvdrle pe un cal qi
- impdcarea, cum !i-am spus, cucoane. {ine numai o fug[ pdni la lanuri, qi cAnd co1o, vede qi el ce nu
- Ei, du-te, du-te qi lasl sd vedem! sc mai vizuse qi nu se mai auzise de cAnd lumea qi pbm6'ntu1'
Atunci Ipate se intoarnd acas6, si Chiricd il intreabS:
- Ei, stbpAne, cum a r5"mas cu boierul? - Ei, cucoane, am mAntuit trebuqoara' zise lpate' Bine c[
fili de fala cAnd ne-om lua
;r(,i apucat a'veni gi d-voastrd, ca sd
- Cum sd, rdmAie, mdi Chiric6! Ia, m-am prins hht qi bine rllt,ptul.
s[-i dau grAul in girezi, dupd curn ai zis.'Dar m-a Iuat groaza Atunci Chiric[, nici una, nici doud, scoate o funie cu care
cdnd am trecut pe lAngd lan qi l-am vdzut cAtu-i de mare. ,,r'a incins, leagb bine gireada cea mare, cum qtie eI, o ia in
140 141
spate si pe ici !i-i drumul. Iarh boierul, mai vdzand qi aceas-
ta' a incremenit cu manile subsuori, uitandu-se ta dansul
cum se ducea. $i crezand cd de-acum qi Ipate are sd ieie cele
doud girezi mici qi-l caliceqte de tot, crdpa de necaz, dar,
n-avea incotro. $i neqtiind ce sd facb,, ztse lui Ipate cu
biniqorul:
- Om bun, na-!i bani in locul grAului ce'mai ai a lua, qi
-las5-rnd in pace. N-am crezut cd am de a face cu dracul.
- Fereascd Dumnezeu, cucoane, cruce de aur cu noi in
casS! Departe de pe iocuriie aceste! Ba, zhu, am muncit de-a
dat inima din noi.
- Ia lash-mh incolo, mil omule; pesemne tu ai sd md inveli
pe mine ce-i plugdria!? Cd doar nu sam6n eu grAu de ieri, de
alaitdieri, sd nu fi mai avut a face cu secerbtori!... $i chiar de'
nu-i fi tu Ucig6-1..rrr.L", tot n.a!i umblat cu lucru curat; ins6
ce am eu cu sufletul vostru? voi ave{i a da samd. primeste'
bani, cum !i-am spus, qi mai duceli-vd, qi ta atth casd, cd eu,
stS.pAne? dac-a r5.mas trea-
unul, qtiu c-am pbtit-o bund! - De asta !i-i acum in grij6,
pe mine, c[ te-oiu face eu sh iei
Ipate, auzind aceasta, pdrerea lui de bine; ia bani cu cAt se ba pdnd la atAta, apoi las'
invoieqte qi se drgce qi el dupd chiricd. $i cand ajunse acasd, un drigu! de femeie care nu se mai afld! Cdci eu qed
Chiricd trierase, vAnturase, mbcinase;in sfdrqit, p.rr"." toate, calare in inima lor qi, nu cb md laud, dar qtiu toate
trebile la cale. $i lpate, cAnd a maiv6zut qi asta, nu mai qtia mdruntaiele dintr-inseie. Despre asta nu mi-e ruqine; pot
ce sd zicd; mai c6-i venea a crede cd si el are aface cu dracul- s5.-!i atreg una gi noaptea p-intuneric. Pentru altul n-aq
- Mei Chiricd, d-apoi qtii cd qi boierul, cAtu-i de boier, a face-o, si qtiu cd mi-ar da lumea de pe lume, dar pe d-ta
pus-o de mdm51ig5. Iaca, mi-a dat qi bani de am adus acasd. vreu numaidecAt sd te vdd om ca toli oamenii, in rAnd cu
- $i aceqtia-s buni, sthpdne; pune-i la chimeriu qi taci mol_ lumea. Nu vezi ch cei mai mulli de teapa d-tale se lin cu
com. Am qtiut eu dinainte cd are sd ne iasd qi de cheituiald. nasul pe sus numai din pricina asta? Ca qi cum parc6 d-ta
A doua zi dupd asta, Chiricb zise iui Ipate: n-ai fi vrednic sh lii o femeie!
- Ei, stdpAne, de-acum cred cd n-ai ce mai zice; ca mAne_ - Mei ChiricS, tare mai eqtiBun qi tu nu qtiu cum! scoli
poimAne mi se implinesc anii, qi rdmAi fdr' de mine. Mai omul din minli cu vorbele ta1e. staroste mi-am gdsit!
nainte, calea-valea; erai deprins a trhi singur, dar acum are Nu qtiu cine te-a indreptat 1a casa mea, cd qtiu cd eqti
s5-ti cad6 greu; mai ales cd !i s-a ingreuiat gi gospodhria. Hai, berechet" bun. $-apoi, mult stau eu cAteodatd gi ma
ce zici, te insori ori ba? gAndesc in mintea mea, de unde ai tu atAta puterg? Mai
- Apoi dd, mdi Chiricd, qtie eu ce sd fac? parc6 tot m_aq c[-mi vine si zic gi eu, ca boierul cela. Nu qtiu, nd1uc5' s5
insura; cAnd aq da peste-o parte bund, aq face poate qi eu fii, om sd fii, dracul s[ fii, dar nici lucru curat nu eq.ti'
pasul acesta. Dar tare md tem nu cumva sd-mi ieu pe dracui Numai fii ce-i fi, asta nu mi privegte; mie unuia qtiu cd
dupd cap, s5-1 aduc cu ldutari in casd qi pe'urmd si nu_l pot mi-ai priit bine, n-am ce ztcel Ei, ia spune' cum zici tu cd
scoate nici cu o mie de popi; c-apoi atunci, lehamite qi de mi-i alege femeia?
insurat, qi de avere, gi de tot! - Ia, in duminica viitoare, stipAne, sd mergem in sat 1a
' 142 143
hord. Eu oiu sta deoparte, cu bbielii, iar d-ta si te prinzi in Apoi, d[, mdi Chiric5, tu m-ai tot cihiit" de cap pdn6
joc lAng-o fatb, care !i-a pldcea. Eu atunci mi-oiu tArAi piciorul -
rr(:urn, si md insor, sd md insor, de mi-ai aprins pofta de
pe lAng5 d-ta, oiu ochi-o bine qi apoi li-oiu spune eu ce zace rrrsurat, qi apoi, acum, tot tu o qurubuieqti'9 qi-o intorci, cum
intr-insa. r(ivine lie la socoteald.
- Da' qtii c-ai chitit-o bine, mdi Chiricb.? Tot cu draci esti - St5.pAne, qtii cd eu nu-!i voiesc rbul; ascult6-md, ci n-ai
t"']i;"ltlf,lruoune, srr gresesti.
in ziua de azidach nu-i fi qi cu draci lpate, auzind aqa, se dd dupd Chiric[ qi se intoarn[ ei
olepc6, apoi cicd te flurd sfinlii qi iar nu-i bine.
sirra acas5. tot cum s-au dus. Ins5. cum ajunge acas5, parcd
In sfdrqit, ce spun ei, ce nu . mai spun, cum vine nrr era acela; muncea el, nu muncea, dar qtiu ch se
duminicd,, Ipate qi cu Chiricd se ieu qi se duc 1a hord in sat.
Chiric5, cum ii treaba bdielilor, se acdlh'ra pe cele gaqduri l'r'Smdnta cu gAndurile qi de-abia aqtepta sd vie duminica
qi se hlizea"n cv ceilalli biieli. Iar Ipate, de cuvAnt; se vi itoare.
prinde in joc lAngd o faL6, care chiteste cd i-ar cam veni la Duminica vine, qi ei iard se duc la horh, in alt sat.
socotealS; incepe el a o mdsura cu ochii de sus qi, cum se
( lhiric5., dupb obiceiul sdu, se ia cu bdielii, iard Ipate se
invdrtea hora, ba o strAngea pe fatd de mAnd, ba o cilca pe lrrinde in joc lAngi o fafb., care o chiteqte el; joacd cAt joacb
picior, ba... c.um e treaba fldcdilor..$i tropai, tropai, ropai, si lAngi aceea, qi, intrAnd in vorbi cu d6.nsa, fata, buni
ropai! i se aprind lui Ipite al nostru cdlcdiele. Chirici era rrrehenghe27, ii intoarce capul qi Ipate vede c5" nu-i de lep6-
qi el pe-acolo, gi, cum se lasd Ipate din joc, spiriduqul dra- rllt. Dar Chiricd era qi el pe-acolo qi, cum se iasd Ipate din
cului ii zice: joc, ii zice:
- Ei, st[pAne, parcd te-ai cam aburit Ia fa\b., nu gtiu cum; - Ei, stdpAne, cum vhd eu, nici de asta nu te-ai da in l5turi;
ce zici, aqa-i cd-ti vine la socoteald? ;rsa-i c5 \i-a cbzut tronc la inimS?
- Apoi d5., nu qtiu cum si mai zic qi eu; pesemne p[catele - Mai aqa, m[i Chiric6!
mele mi te-au scos inainte, mdi Chiricd. Eu gAndesc s-o por- - Apoi ili spun eu, stbpAne, c5 nici asta nu-i de noi. O vezi
nesc pe treabd. fata-i hazlie qi m-a fdrmAcat de-acum. ciit e de pAqind's, dar qi asta are doud coaste de drac intr-insa.
- Ba nu, stdpAne; dacd-i vrea sb m5. asculli, eu te sfdtuiesc Sii te mai laqi, stdpdne, cum !i-am spus eu.
sd n-o iei pe asta. $i focu-i hazliu, dar tare rdu te pArjoleqte - Apoi d5, mdi Chirich; in ziua de azi nu qtiu, zdt, care-a
cAteodatd. Fetiqoara asta, o vezi d-ta cAt e de scumpb ia rds? rrrtri fi cu crucea-n sAn, cum cauli tu... Eu gAndesc cd tot om
Parcd !i-ar veni a crede c[-i de cele cu crucea-n sAn, dar, ia, :rlt'ge, om alege, phn-om culege.
una de aceste a indlbit odatd, numai intr-o singurd noapte, pe * Ba nu, st5pAne; lasi pe mine, cd qtiu eu ce fac.
moqu-meu in fAntAnd Ipate iar se lasd dupb cum zice Chiricd, qi se intoarnd ei
Cum asta, mdi Chiric5?
' -- Da', ia nu mai qti qi d-ta cum, stdpAne! riirl:a acase tot cum s-au dus. Dar lpate, acum, nici de treabb
rrrr-qi mai c5.uta, nici mAncarea nu se prindea de dAnsul, nici
- Ian anzi-L, mai degrabd i-ai putd strAmba fdlcile decAt 'rornnul nu-l
fura, era cum e mai r5u; toati ziua prindea
vorbal Mdi Chiric6, eu gAndesc c5. s-a da dupd. mine gi s-a face lrrrburuzi qi, punAndu-i pe dosul mAnei, zicea:
qi ea buna
Buburuz, buburuz,
- I... hi! da, cum nu? Eu insd ili spun prietenegte ci incotro vei zbura
fetiqoara asta are trei coaste de drac intr-insa; qi chiar gi cea
mai buni dintre femei inci tot mai are una. Si te mai 1aqi, intr-acolo m-oiu insura.
stdpAne, pin-om da macar peste una de acelea, q-apoi li-oiu D6, ce sd-i zici? ddduse qi el in pArphra'ze insuratului.
mai spune eu ce mai este de fdcut. i,l irpoi qtili cd este-o vorbS: CAnd ii omul in doi peri, sd te

144 145
fereqti de dAnsul, c-atrinci e cum ii mai rdu. Vorba ceea: ,,Arde - Bun5", stdpAne, nu-i cuvAnt, dar ;tii cd este o vorbd:
focu-n paie ude". Aqa qi Ipate, tot sughila, tot ofta din greu gi ,,CAnd nici nu gAndegti, atunci te trdnteste"; las's[ vedem. Ia
de-abia aqtepta sh vie duminica. ridu-li aminte ce !i-am spus odath, cd qi asta, cAt ii de bund si
Duminica iar vine, qi ei acum se ieu qi se duc la joc in alt blajin6, tot are o coastd de drac intr-insa, care trebuie scoasd
sat. $i cum ajung acolo, Ipate se qi prinde in joc lAngd un numaidecAt, daci !i-i voia sd ai femeie cum'trebuie qi s-o duci
puiqor de fath chreia iijucau ochii in cap ca la o gerpoaicfl. Se cu ddnsa pbna la adAnci bdtrAnele.
invblase qi el, qiretul, a le alege aga.de pe deasupra, dar - Apoi d5, nu qtiu cine !i-a mai pute intra .si lie in voie, mdi
numai Chiric5, bbietul qtia ce zacein inima lor qi cAt le poate Chirici. CAte qtii tu, numai dracul cred c[ poate s5-!i deie de
capul; c[ ce-i rnai greu de a]es decAt omul? Dar ChiricS era qi tund.
el pe acolo. $i ce-a f5,cut el, ce-a dres, cd fetei qi iui Ipate au Dar nu se implinegte bine anul, gi femeia iui Ipate face un
inceput a li sfArAi inima unul dupd altul. Boldul Satanei se bdiet. La vro doud-trei luni duph asta, Ipate se trezeqte intr-o
vede c6-i inghimpase. $i cum se las5. Ipate din joc, Chiricb il zi cu socru-s5.u cd vine Si;I cheamd la nunta unui frate al
I'emeiei sale: Chiricd, simlind toate, cum ii dracul, trage pe
trage deoparte qi-l intreabd:
stdpAnu-sdu la o parte qi-i zice:
- Ei, st5.pAne, cum !i'se pare? * StipAne,lasi sd se ducb numai nevasta d-talg cu copilul,
- Cum s5 mi se par{, mdi Chiric6? Ia, parcd-mi vine s-o iar d-ta spune c5, de-l avd vreme sb te duci mai pe urmd,
sorb cu ochii, de dragd ce-mi e; dach n-a mai fi qi asta, apoi
bine-de-bine, iari de nu, si te ierte. $i dupd asta, li-oiu mai
nu mi mai insor niciodat5., cd destul mi-ai tulburat minlile spune eu ce-i de fdcut.
pdn-acum.
Ipate, deprins a asculta pe Chiricft ) zrce socru-sdu:
- Asta-i buni, stdpAne! zise Chiric5. Nu-i vorbd, cd tot are -'Tath, eu n-oiu putd merge, cd, duph cum vezi, am tare
qi ea o coastd de drac; dar, trbind qi nemurind, i-om scoate-o rnulte trebi pe capul meu qi numai cu un argdlel ce-l am de-a-
noj si pe-aceea. bia le pot dovedi. Nevasta mea, ins5, poate sd meargd, qi, de
Atunci, bucuria lui lpate! incepe a se lind de fatd ca scaiul rn-a ierta vremea sd pot veni qi eu mai pe urm5., bine=de-bine,
de oaie. $i unde nu !i-o inqfacd pe sus, qi se ieu ei ba din iard de nu, te rog sd md ierli.
tAlcuri, ba din cimiiituri, ba din pAcAlit, ba din una, ba din Socru-shu atunci, nemaiavAnd ce zice, ia pe nevasta lui
alta qi, de cold pdnd colea, qi-au pldcut unul altuia. $i lpate, lpate cu copil cu tot qi se ca'mai duce. in ziua de uncrop3',
nemaiavdnd r5.bdare, se qi duce la tat5.-sdu qi ia md-sa, de-o Ohiricd zice lui lpate:
cere. Vorba ceea:
- StSpAne, ia, acum a venit vremea ca sd scoatem coas-
Vin'Ia mama de md cere: t,a cea de drac dirt femeia d-tale. Hai, incaleci iute pe cal
I)e m-a da, de nu m-a da, si te du la nuntd. Dar sb qtii de la mine ce ai sd faci cAnd
Peste noapte mi-i fura, vei ajunge acoio. AISture cu casa socru-t5"u este o cbsu!5
t,upilath, in care qede un tdlpoiu de bab[, megtequgoasb Ia
Pdrinlii fetei, cAnd aud asta, au de bucurie c5.le-a picat un t,rebile sale, cum ii sfredelul dracului. Du-te de trage in
om aqa de bun qi o dau cu mAnici largi. Peste cdteva ztle gazdd la dAnsa qi te fd cd eqti un drume! str[in. Pune-te
nunta se face, gi Ipate iqi ia femeia, cu zestre cu tot, o duce rrpoi pe lAngi ea luntre qi punte qi juruieqte:i ceriul qi
acasd la dAnsul, qi pace bund! $i aga trdiau ei de bine qi se phmAntul, ca sd-!i smomeasc5 pe nevasta d-taie sd ti-o
iubeau unul pe altul, ca niqte hulubaqi''. $i Ipate, fiind foarte irducd u.oio. $i atunci sd vezi ce pot babele qi cAt ii de cre-
rnulldmit de asta, zise intr-o zi: rlincioash femeial
- Doamne, m5J ChiricS, bun suflet de femeie mai am! Bine - Se... ra! mdi Chirica, ce spui tu? parcd despre asta mi-aq
mi-am ales-o!
!
t)une capul la mijloc.
146 I47
Mai bine cru!6-ti capul, - Mituq6, zice nevasta, d-apoi oare cum om face noi ca sd
- Ba nu fi aqa darnic, sthpAne. cd
Irc mai bine?
poate !i-a mai trebui.
mdi Chiric5? - Acesta nu-i vrun lucru pin' pe-acolo, copild, hdi, zise
- Dar oare nu,m-or cunoaqte,
poli
lrrba. Ia, du-te in casb", trezeqte-li copilul din somn, si el atunci
- N-aibi grijb, st5.pAne, sd te duci qi pe la nunt6, cd am
rrre sd inceapd, a plAnge; pe urmh pigcd-l tot cAte-oleacd., qi el
fdcut ce qtiu eu, gi nime n-are s'[ te cunoascd.
rrre sd" inceapd a !ipa. $i atunci tatu-tdu, cum ii el supdrdcios,
Ipate, voind sb se incredinleze qi despre asta, ascultb pe ;rre sd zich de la o vreme sd iei bdietul qi sd-l dai ia, incolo la
Chirici qi se duce: qi cum ajunge in sat, trage in gazdh la lrrba cea de-al5turea. Tu, cum ii auzi asta, sd iei bdietul cu
bab6, o ia cam de departe qi-i spune ca s6-i aducd desard pe
;rlbie cu tot qi sd vii cu dAnsul la mine. $-apoi atunci...
nevasta lui Stan din satui cutare Ia dAnsul.
Femeia lui Ipate ascultd de babh, face cum i-a zis ea qi, pe
' Baba, cAnd aude asta, pune mdna la gurd, clatind din cap rrrserate, qi vine la dAnsa cu copilul in brale; qi, cum intrd in
ut'jtfiou*ne, lrrsi, incepe a se chicoti qi a spune de Ia nuntd multe gi
om bun, cum crezi d-ta cd aq face eu una ca
asta, mai ales ci femeia are barbat bun, frumos qi bogat qi rrrrirunte, fira s5 cunoascS. pe bdrbatu-sdu.
nu-i de-acele de care gAndeqti d-ta? Atunci Ipate li dd de bdut pSna le ameleqte pe amundoui,
Atunci Ipate scoate plosca de la oblAnc, d5" babei vreo ;r1roi iqi fur[ copilui din..'covdlicd, dup6 cum il invdlase
cAteva gAturi de rachiu qi apoi ii mai intinde qi o pungd, tllriricd, si fuge cu d6"nsu1 acasd. Chiricd, cum il vede viind, ii
toqc6'2 de bani, zicAnd: icse inainte de pe 1a poartd qi zice:
* Mituqd, de mi-i face acest bine, atunci sh qtii ch ai sh ai - Ei. stdpAne, minciuni ti-am spus eu, ori ba?
qi mai mult de la mine. Fii bine incredinlatd c[ n-are sh ne - Ba nu, mbi Chirica; ,acum vdd eu ce poate femeia.
qtie nici phmAntul. l)o-acur.rr nu mai trdiesc nici un ceas cu dAnsa, am s-o dau
Baba, deodat6, stb pe gAnduri; parcd n-ar fi prea voit nici rlnrcului de poman6, soiu r5.u ce este ea!
treaba s-o facd, dar nici prrttgu s-o lese. in sfArqit, mai iede ea - Ba nu, stdpAne, sd nu faci una ca asta, c[ femeia d-tale
cAt qede, apoi ia punga ;i zice: r, una dintre cele mai bune femei. Da' qtiu eu cine-i de vind
^ IgAnduri
pe
O- bun, mAnce-Le-ar puricii sd te mdnAnce!... Eu qtiu ce ,rici. Las-o intai sd vie acasd. sh-i scoatem costila ceea care
vra s[ zicd durerea la inim[, ]at-o pArdalnica s-o batS'!... Nu Ir irm spus eu, qi atunci ii vedd d-ta ce lucru de femeie are si
qtiu, zhu, cum a sta qi asta? Imi plesneqte obrazul de ruqine r;rsa dintr-insa.
cAnd gAndesc cum am sd mh infdloqez inaintea femeiei celeia Acum, sd ne intoarcem iar din urm5.
cu vorbe de-acestea... md duc qi eu intr-un noroc, sd vedem, Iremeia Iui Ipate gi cu baba, cAnd se trezesc din ameleald,
qi de-oiu putd face ceva, bine-de-bine, iard de nu, mi-i crede gi rrrt:i tu drume!, nici tu copil, nici tu nimica! Atunci odatd
d-ta, cd qtiu cum sd fac de greu trebile acestea, qi rar Ie rrrcep ele a se boci inniduqit qi a se bate cu pumnii peste cap,
scoatem in capdt. rrrsi fdrd nici un folos! Mai iscodegte ea pe ici, pe colea, sd
* Crede qi d-ta, rndtuq[, cd de-i face pe treab6, n-are s5-ti r';rrl5, n-a putd afla ceva despre copi1, dar copilul parc.d
fie degeaba. rrIIrase in phmAnt.
Atunci baba ztce: - Ei, ei! Acu-i acu. Vai de mine, nevastd, hdi! zise baba; ce
- Sb vedem; intrebarea n-are greq. Mai qtii de unde sare 1,;rr::rt mi-am gdsit'cu tine! dracul qtie ce sd. fac!
iepurele? mai ales cd barbatu-sdu nu este aici. Si cum sta baba impetritd, dracul ii qi dd in gAnd una:
Apoi, cam inspre sar[, lasb pe drume! singur in casd gi se - Nevastd, hdi! aita nu-i de fdcut decAt sd inqomoltbcim3,
duce albturea la nuntd qi, cum ajunge, trage pe nevasta lui rrr,rtanul ista ai meu cu niqte petece, sd-l punem in albiuld si
Ipate deoparte, ii spune codoqca cAte qi mai multe q-o face pe .r1roi sd dem foc casei pe dinlSuntru, iard noi sd iesim afard.
femeie sa se alunece cu mintea.
149
148 i
-t
, $i cAnd s-a aprinde mai tare, noi sd incepem a ne boci in gura -- Las5, mdi femeie, cd, de-om trai, vom fi noi harnici sd
mare qi a strlga: foc! foc! qi, pdn-or sdri oamenii de la nuntd., rnrri facem copii. D5,, cu cine sd te sfddeqti? pesemne aqa a fost
'p[nd nu qtiu ce, casa are sd se topeascS. $i cAnd or gdsi ,rr fie de ia Dumnezeu!
motanul scrurn, au sd creadd cd au ars copilul, qi poate s-o Si curn vorbeau ei, numai iaca intr5 qi Chiricd pe usd, cu
tdmhduim. rrrr ciocan, c-b daltd qi c-o pdreche de cieqti in mAnh. Femeia
- Cd bine ztci d-ta, m5tuqd, asta s-o facem! lrri lpate, cum il vede, incepe a i se tAngui qi tui. Dar Chiricd,
- S-o facem, s-o facem! Dar eu ce fac tocmai acum, l8 rlrrpd ce o ascultd, zice:
bS,trAnele, fdr6 leac de adbpost? r

- O crezi, stdpAne, ce spune? Nu te mai uita in gura ei! Ia


- Nu te ingriji de asta, mdtuqb dragd; cd am sd te ieu er: rrrai bine s-o cinbtuim.'u Pune-o jos qi sd-i scoatem costila
mine qi-i trdi pe lAngd noi ca banul cel bun. Barbatu-meu e ;t('('ea.
cum ii pAnef cea bun6, qi te-om avb curat ca pe-o mam5. ;

Atunci Ipate odatd mi ti-o qi inqfacd de cozi, o trAnteqte la


Atunci baba se indupiecd, cici n-are incotro, dau ele foq lrirnant g-o line bine. Iard chiricd incepe a-i numbra coastere
casei, qi pdnb cAnd sar oamenii, pdnd nu qtiu ce,, qi casd, g{ rlc la stAnga, zicdnd: una, doud-, trei qi, ciind la a patra, pune
motan, gi tot se fdcuse scrum. Iari ele plAngeau de udarl rl;rlta, trAnteqte cu ciocanul, o apucd cu cleqtele q-o dd afard.
pdmAntul, zicAnd: Alroi aqazd pielea la loc, pune el ce pune Ia ran5, qi pe ioc Se
_Vaidenoiqidenoi,copi1aqulnostru,cumauars!
lrirndduiegte. Dupd aceasta zice:
Oamenii, vdzAndu-Ie zbuciumAndu-se aga, au inceput care
dincotro sS le rn6ng6ie. $i a doua zi,tal6l fetei lui Ipate trimi'l - StdpAne, ia, de-acum ai femeie cumsecade; numai s-o
lrrrn lii din frAu qi s6-i rdtezi unghiiie din cdnd in cAnd, ca nu
te pe un argal al sdu cu carul cu boii p[ ducd qi pe babi;i pe ('ulnva sd-!i pund co'arh.e.
fiicd-sa Ia birbatu-sdu acasd, ardtAndu-se cu mare pdrere d{
rdu pentru astb cumpliti nenorocire. Pe drum, femeia iu{ $i odatd se duce Chiricd la casa de aliturea gi aduce
colrilul. Femeia lui Ipate, cAnd a mai vdzut qi asta, numai i
Ipate zice babei:
s rr incleqtat gura qi a inghelat de frica.
- Mdtuqicd, vAr6-te ici in sacul eicestg", qi cAnd vom'ajungq Atunci Chirich shrutd mdna lui Ipate qi zice:
acas6, intdi am s5 spun bdrbatu-meu ci aici sunt niqte buci0t
de la mdmuca, pentru fdcut saci. $i aceasta numai pbnd s-{
* Ei, stipAne, iaca, chiar azimt s-au implinit,anii de sluj-
duce de la noi un ticdlos de argat care4 avem, cd chiar azi \ lrri. RdmAi de-acum sdndtos, cd eu md duc de unde am venit.
se implineqte. l)rrr sb qtii de la mine, qi sd spui qi altora, cd te-a stujit un
l
Baba ascultd qi se vArd in sac. $i cum ajung acash gi trag rlnrc trei ani de zile, numai pentru un bo! de mhmdligh de pe
carul in ograd5, nevasta lui Ipate lasd toate cele in car qi so lr,situra din pddure si pentru un putregaiu de caphthiu ce-mi
I rcbuieqte sub talpa-iadului.
duce de-a dreptul in cas5., plAngAnd, s^a gdseascd pe bdr.,
batu-sdu qi s5-i spund cele intAmplate. Ins5, cdnd colo, nict Si atunci, odata si insfach Chiricd sacul cel de dupd horn
Ipate, nici Chiricd nu erau acas6. Atunci femeia lui Ipate'qii ,'rr babi cu tot qi se face nevb,zut. Femeia lui Ipate incepe
cu argatul t[tAne-siu t[bArcesc'u sacul cum pot, il pun intr-oi ;rl,rrnci a lipa grozav qi a zice:
cbsoaie, pe cuptior, dup6 horn, qi apoi ea db drumul argatu-l - Aleargi dupd dAnsul, birbate, qi nu-l ldsal CAIlii de la
lui sd se ducd inapoi. $i cum porneqte acesta,'Ipate qi picd in nrrrmuca mi i-a luatl... din ce sd mai facem noi saci?
loc. Femeia lui, cum il vede, incepe a boci qi a zice: lpate insd nu avea acum grijile aceste; el era mAhnit pen-
- Vai de mine qi de mine, bhrbate, ce-am pelit!. .. Copilaqul llrr perderea lui Chirich,, care era bundtate de bliet qi nu qtia
nostru nu mai este! $i ii spune toatd intAmplarea, dupd cum rrrrrle l-ar gdsi, ca sh-i mul!5measc5" pentru atdtea binefaceri
se inlelesese cu baba. Ipate atunci ii zice: ,'r, primise de la ddnsul.

150 151

L.
Dar Chiricb. era acum in iad qi se desfdta in'sAnul lui
li1 uncrop
Scaraoschi, iar codoqca de bab[ gemea sub talpa iaduiui qi Lrt;r.
- api frerbinte, clocotiti; petrecerep care se face luni, dupd nunth, ra
numai motanul ei cel din ceea lume ii plAngea de mild, pen- ij2 Toscd - plind pAnd la vArf. ticsitd.
tru ch I-a cocoiit asa de bine. 33 A inqomoltdci - a inveli ceva in cArpe multe.
{pl. buci)- ceea ce ramahe dupa pieptanarea cdnepei gi
$i iaca aga, oameni buni, ,s-a izbbvit Ipate qi de dracul gi ,, r,,11 "". a altor marerri
de bab6, trdind in pace cu nevasta qi copiii s6i. $i dupi aceea, ;|5 A tdbdrci * a ridica ceva de jos cu mare greutate,
a duce ceva cu 5'
!L rq Lu greu in
cdnd ii spunea cumva cineva cAte ceva de pe undeva, care eta j'l'ilrare.
i]6 A cinr{tui (fig.)-
cam aqa qi nu aqa, Ipate flutura din cap qi zicea: a cureta.

-Iaphzi\i-vi inai bine treaba qi nu-mi tot spuneli cai verzi


pe pdreli, ci eu sunt Stari p5!itut!

NOTE
1 Stdtut - (despre oarneni) inaintat in vArst5.
2 A nemernici - a pribegi, a rdtdci din loc in loc.
3 A (se) oploqi - a se aciua, a se pripdqi.
4 A sclipui - a aduna cu greu, incetul cu incetul.
5 Calea-rlalea (expr.) - pe scurt, in concluzie.
6 ChitcSit - chitit, socotit, precaut, incet Ia luarea unei hotdrAri.
7 Biciznic (becisnic) - om lipsit de personalitate, sldbdnog, neputiniios
B A cetlui - a lega strAns (cu ceatidLul sau cu funia).
9AcrAgca-ascrAgnr.
l0 Zmdrdoare - fiintd murdard, spurcat5.
11 Ciofligar (cioflingar) - denumire ironici datd unui om imbrdcat in haine
orIqeneqti, surtucar.
12 Canava\6 - mdtase sau pAn25 groasd qi rar5.
13 Anglie - stofd de calitate inferioard.
L4 Oca- veche unitate de mdsurd pentru capacitate, egald cu 1 litru qi un sfert.
15 A bdrini - a avea pretentie, a rAvni.
16 A iesi din ribug (a ieqi din rdbaj) * a (se) sup6ra.
17 Bulughina - cartol
18 A da colb (expr.) a da gata, a termina repede.
-
t9 Perdea - adApost pentru oi.
20 Poiatb - addpost pentru pdsdri.
21 SAsAiac - hambar de nuiele, in formbL ciiindricd, pentru pistrat porumbul.
22}{url6. de-a valma, fdrd alegere.
-
23 Berechet - om care aduce belgug, noroc.
24 A (se) hlizi - a (se) hA4oni.
25 A cihdi - a cicdli, a sAcAi, a bate capul.
26 A qurubui - a intoarce vorba.
27 Mehenghiu - deqtept, giret, gmecher.
28 PAgin - smerit, modest.
29 PArpdrh (expr.) - a da in pArpdra insuratului - a fr preocupat, nelinistit, tul'
burat de gAndul insurdtorii.
30 Hulubaq - porumbel.

152
rrn t:al din herghelie, care-i vrea tu, ie-!i bani cAt !i-or trebui,
POVESTEA LUI HARAP-ALB
Irrine care !i-or p15cd, arme care-i crede cd-!i vin Ia socoteald
ri rnergi cu bine, fdtul meu.
Atunci feciorul craiului iqi id cele trebuitoare, sdrutd
Amu cici era odatb intr-o larb un craiu, care avea trei rrulna t5.tdne-s5.u, primind carte de ia dAnsul cdtre imphra-
feciori. $i craiul acela mai avea un frate mai mare, care era Irrl, zice rdmas bun fratilor sii qi apoi incalecd qi porneqte cu
impdrat intr-o aILb.\arh, mai depdrtat6."$i impdratul, fratele lrr rt:urie spre impdrafie.
craiului, se numea Verde-impdrat; qi imphrhtul Verde nu Oraiul insd, vrAnd s5-l ispiteascE, tace molcum gi, pe inse-
avea feciori, ci numai fete. Mulli ani trecuse la mijloc de cdnd rlrt,e, se imbracd pe ascuns intr-o piele de urs, apoi incalec[
aceqti frali nu mai avuse prilej a se intAlni amgndoi. Iard
;rr,cal, iese inaintea fecioru-sdu pe altd cale qi se bagd sub un
verii, adicd feciorii craiului qi fetele impdiatului, nu se
lrotl. $i cAnd sd treaci fiu-sdu pe acolo, numai iaca Ia capd.tul
vhzuse niciodatd de cAnd erau ei. $i aqa veni imprejurarea de
lroduiui il qi intAmpind un urs mornd"ind. Atunci caiul fiului
, nici impdratul Verde nu cunoqtea nepolii shi, nici craiul rll craiu incepe a sdri in doud picioare, fordind, qi cAt pe ce sd
nepoatele sale: pentru cd. \ata in care imphrSlea fratele cel rzlrcascS. pe stdpAnu-sdu. $i fiul craiului, nemaiputdnd struni
mai mare era tocmai la o margine a pdmAntului, qi criia lrrlrrl qi neindrdznind a mai merge inainte, se intoarnh3
istuilalt la alth margine. $i apoi, pe vremile acele, mai toate rrrqinat inapoi la tatu-sdu. Pdni sd ajungb el, craiul pe cle
" ldrileerau bAntuite de r\.zboaie gYozaYe, drurnurile pe ape gi rlt,ii parte qi ajunsese acas5., diduse drumul calului, indosisen
pe uscat erau pulin cunoscute qi foarte incurcate gi de aceea lriclea cea de urs qi aqtepta acum si vie fecioru-sdu. $i numai
,rr, ," putea c[ietori a;a de uqor qi fArd primejdii ca in ziua dq irrr:a il qi vede viind r6pede, dar.nu aga dupd cum se dusese.
astdzi. $i cine apuca a se duce pe atunci intr-o parte a lumii - Da' ce-ai, uitat, dragul tatei, de te-ai ihtors inapoi? zise
adeseori dus r[mAnea phnd la moarte. lrrriul cu mirare. Aista nu-i serrin bun, dupd cAt qtiu eu.
Dar ia s5 nu ne depirtbm'cu vorba qi s[.incep a depdna - De uitat, n-am uitat nimica, tatd., dar ia, prin dreptul
firul povestii. rrrrtri pod, mi-a ieqit inainte un urs grozav) care m-a vArAt in
' Amu cicd imp[ratul acela, aproape de batrAne\e, cdzdnd lo(,i spdrielii. $i cu mare ce scdpAnd din labele iui, am g6sit
zb.care', a scris carte' fr5.line-sdu craiuiui, s[-i tr[miti grab' trr cale sd md lntorc la d-ta acash decdt sd fiu prada frarelor
nic pe cel mai vrednic dintre nepoli, ca s5-1 lase impdrat i rr;rllratice. Si de-acum inainte, duch-se, din partea mea, cine
locul siu dupi moartea sa. Craiul, primind cartea, indatd r1l,ic, c5. mie unuia nu-mi trebuie nici impdrdlie, nici nimica;
chemd tustrei feciorii inaintea sa gi le zice: rloirr n-am Lrbi cdl lumea, ca sd mogtenesc pdmAntul.
mogul vostru' Care dintre
- Iaca ce-rni scrie frate-meu qipeste - Despre aceasta bine ai chitit-o,' dragul tatei. Se vede
voi se simte destoinic a impdrdli o \ard aqa de mare 9i Irrr:ru cd nici tu nu egti de impdrat, nici tmpirblia pentru
bogat6, ca aceea, are voie din partea mea sd se duc6, ca str lrrrc; qi decAt sb incurci numai aqa lumea, mai bine sd qezi
implineascd voinla cea mai de pe urmi a moqului vostru. rlr'1larte, cum zici, cdci mila Domnului: ,,Lac de-ar fi, broaqte
Atunci feciorul cel mai mare id indrdznealA qi zice: ',rrrrt destule". Numai as vrea sa gtiu, cum ramd.ne cu mosu-tdu?
_ Tatb,, eu cred ch mie mi se cuvine aceasth cinste, pentru ,\srr-i cd n'e-am incurcat in sldb5ciune?
c5. sunt,ce] mai mare dintre frali; de-aceea te rog s[-mi d4i -Tatb, zise atunci feciorul cel mijlociu, sd md duc eu, dacd
bani de cheltuiaid, straie de primineald, arme qi cal de vtci.
c616rie, ca s[ pornesc, fdrd zhbavh. Ai toath voia de la mine, fdtul meu, dar mare lucru sd fie
- Bine, dragul tatei, dacd te bizuieqti c5-i putd rb'zbat'e rk' nu !i s-or tdid qi lie cdrarile. Mai qtii pdcatul, poate sd-!i
pinb acolo qi crezi cd eqti in stare a cArmui qi pe allii, alege-Ni rrrsii inainte vreun iepure, ceva... gi popAc! m-oiu trezi cu tine

154 15s
- Da ce stai aqa pe g6nduri, iuminate cr6iqor? zise baba;
acase, ca qi cu frate-thu, q-apoi atunci ruqinea ta n-a t ;rlrrngd mahnirea din inima ta, cdci norocul iti 16de din toale
fror*ia. Dar d5, cearch qi tu, se vezi cum !i-a *Xi lltS:-il izbu
lriirtile qi nu ai de ce fi supdrat. Ia, mai bine miluieqte baba
Vorba ceea: ,,Fiecare pentru sine, croitor de pAne"' De-i |.U CeVa.
bine-de-bin e, iath de nu' &u 'Ir&i pdlit 9i alli voinici ca tine" ' - Ia lasd-mh-ncolo, mdtuqd, nu mh supdra, zise fiul craiu-
Atuncifeciorulcelmiilociu,pregbtindu-qiceletrebuitoar lrri; acum am altele ia capul meu.
qi primind qi el carte din mAna tatS'-shu cdtrb im-pir.atul' - Fecior de craiu, vedd-te-aq impdrat! Spune babei ce te
ia ,i.tu bund de la frali, 9i a dpua zi porneqte qi ei' $i mer chinuieqte; cd, de unde qtii, poate ri-1i u3"t" qi ea ceva.
qi merge, pbn[ ce innopteazb bine' $i cAnd prin dreptul - M6tuq5., qtii ce? Una-i una gi doud-s mai multe; Iasd-md-n
irrl, t,t]*"i iaca qi ursul: mor! mor! morl Calul fiului de 1r:rce, ci nu-mi vdd Iumea inaintea ochilor de necaz.
incepe atunci.a forbi, a s6ri in doui picioare qi a da inapor' - Luminate cr5.igor, sd nu bhnuies,ti, dar nu te iuli aqa de
frul craiului, v[zAnd cd nu-i lucru de gag6, se lasi 9i ei I,irre, c5. nu qtii de unde-li poate veni ajutor.,
imphr5lie qi, .o ruginea lui' se intoarce inapoi la tatd - Ce vorbeqti in dodii, mitugd? tocmai de la una ca d-ta
acasd. Craiul, cum il vede, zice: {i-ti gdsit sd aqtept eu ajutor?
- Ei, dragul tatei, aqa-i cd s-a intAmplat vorba c - Poate li.i degan!' de una ca aceasta? zise baba. Hei, Iumi_
,,Apbr[-m[ de giini, cl de'cAni nu mi tem"' rrrrte crdiqor! Cel-de-sus varsd darul sdu qi peste cei
zise fru-sdu ruqinat; la d- rrrrputincioqi; se vede c[ aqa place sfinfiei-sale. Nu cduta cd mb
- C" f"t de iiorbS.-i asta, tat6?!
urqii se cheamh giini? Ba' ia acum cred eu frdline-meu' v'zi gArbovd qi stremturoasS., dar, prin puterea ce-mi este datd,
ugu ,rrc oqtirea intreagb este in stare s[ o zdruncint ; I' $l,iu dinainte ceea ce au de gand sd izvodeascd' puternicii
m5" mier cum am scdpat cu via!6; Ieh-arnite
qi de imphrhlie lrrirnantului gi adeseori rad cu hohot de nepricep*r"u qi sldbi-
J" tot, cb doar, slava Domnulirl, am ce mAnca la casa d-tal .irrnea lor. Aga-i ci nu-!i vine a crede, dar sb te fereasci
nu e vorb6' fht
- ie *arr"a vdd eu bine ce di, despre asta
ruqinea unde
l)rrmnezeu de ispit6! cbci multe au mai vhzut ochii mei de-atata
nrrr:rr de veacuri cate port pe umerele acestea. ofl crd.igorule!
meu, zise craiul posomorAt, dar, ia'spune-rni,
puneli? Din trei feciori cAli are tata, nici unul s[ nu fie bun t .rrrde-m5., cd s[ aibi tu puterea mea, ai vAntura ldrile qi m6ri1e,
nimicaft Apoi, drept sh vb spun' c5. atunci degeaba mai stn lrirrnAntul l-ai da de-a dura, lumea aceasta ai purta-o, uite aqa,
mAncarea, hragii mei. . . Sb umblali numai aqa, frtnza fidsin gr. degete, qi toate ar fi dupb gandul t6u. Dar uire ce vorbeste
Iui, toata viala voastr[ qi s6 v5" I5.uda!i c5 sunteli feciori de crai plrrrbova qi neputincioasa! Iartd-md., Doamne, cd nu qtiu ce mi-a
asta nu miroasd a nas de orn... cum vid eu, frate-meu se
poa tr';it din gurd! Luminate crdiqor, miluieqte baba cu ceva!
culca pe o urechie din partea voastrd; la sfAntul Aqteaptd Iriul craiului, firmdcat de vorbele babei, scoate atunci un
imphnl dorinla lui. Halal de nepoli ce are! Vorba ceea: lrrrn qi zice:

La Pldcinte, inainte' ' ,


!ine, mdtuq5, de la mine pulin qi de Ia Dumnezeu mult.
De unde dai, milostivul Dumnezeu sd-!i deie, zise baba,
$i Ia thzboiu, inaPoi' nrult sb te inzileasc5e, luminate crbiqor, cd mare norocire te
'rl
FiuI craiului cei mai mic, ficAndu-se atunci ro$ cum rr,rl,.apt6. Pulin mai este, gi ai sd ajungi impdrat, care n-a mai
gotcag, iese afard in gridinb qi incepe a plAnge in inlma rl;rl, altul pe fala pdmAntului aqa de iubit, de sldvit qi de pu_
iovit fiind in adAncul sufletului de apdshtoarele cuvinte lr,r'r)ic. Acum,luminate crdiqor, ca sd vezi cAt poate s6-!i ajute
pdrintelui sau. $i cum sta el pe gAnduri qi nu se dumerea rr r i l.stenia, stii linigtit, uit6-te drept in ochii mei qi
asculth cu
sa faca pentru a scdpa de ruqine' numai iaca se treze Irrr'e aminte ce li-oiu spune: du-te Ia tat6-t6u, qi cere s6-!i
dinaintea lui cu o babi gArbovd de b5'trAne!e, care um ,|,'irr calul, armele qi hainele cu care a fost el mire, qi atunci
dupA milostenie.
157
156
ai si te poli duce, unde n-au putut merge fralii tbi; pentru
lie a fost scris de sus sb-!i fie datd aceastd cinste. Tatu-tdu y;:;' :
s-a impotrivi qi n-a vre sd te lase, daf'tu stdruieqte pe lAngd ":: ;!,ilJ if Tfx;,
dAnsul cu rugdminte, c5 ai s5-I indupleci. Hainele despre carg l)-rrpoi calului meu de pe atunci cine mai Etie unde i-or fi
!i-am porbit sunt vechi'qi ponosit€'., Fi armele ruginite, iard' lrrrtrezind ciolanelel ch doar nu era sd trdiascd un veac de om!
calul ai sd-I poli aiege pundnd in mijlocul hergheliei o tavd I( i ne
!i-a vArAt in cap gi una ca aceasta, acela inc6-i unul. . . Ori
plind cu laratic, qi-care dintre cai a veni ia jaratic, sd v,rba ceea: Pesemne umbii dupd cai morli sd le iei potcoavele.
mdnAhce, acela are s5. te ducd ia imphrdlie qi are sb te scape - Tatd, atdta cer qi eu de la d-ta. Acum, ori c-a fi trbind
din multe primejdii. Jine minte ce-!i spun eu, ci poate sh ne .irlul, ori cd n-a fi trdind, aceasta mH priveqte pe mine; numai
mai intAlnim la vreun capdt de lume: c5ci deal cu deal se vreu s5 qtiu dacd mi-l dai ori ba.
ajunge, dar inci om cu om! - Din partea mea, dat si-!i fie, dragul tatei, dar mi-i de_a
$i pe cAnd vorbea baba aceste, o vede inv5.luitd intr-un Irrirarea de unde ai s5-l iei, dacd n-are fiinlh pe lume.
hobot" aib, ridicAndu-se in v5.zduh, apoi indllAndu-se tot mai - Despre aceasta nu md plAng eu, latl, bine ci mi l-ai dat;
sus, qi dupd aceea n-o mat zbri defel. Atunci o infiQrare rlo unde-a fi, de unde n-a fi, dacd l-oiu gdsi, al meu sd fre.
cuprinde pe fiul craiului, rdmAndnd uimit de spaimb 9i Si atunci, o dgtd se suie in pod qi coboard de-acolo un c6-
mirare, dar pe urm6, venindu-i inima Ia loc qi piin de piistru, un frAu, un biciu qi o gea, toate colbdite,', sfarogitel,
incredere in sine ci va izbuti Ia ceea ce gAndea, se inf5.fiqeazi qri vechi ca p[mAntul. Apoi mai scoatp dintr-un gherghiriu'n
inaintea tatd-shu, zicAnd: rri;te straie foarte vechi, un arc, niqte s6ge!i, un paloq qi un
- Dh-mi voie ca sb md duc qi eu pe urma fralilor mei; nu lrrrzdugan, toate pline de rugind, qi se apucd de le grijeqte
de altd, dar ca sd-rrii incerc norocul. $i ori oiu putd izbuti, ori lri'e qi le pune deoparte. Pe drmd umple o tava cu;aiatic, se
nu, dar i-ti fbgbduiesc dinainLe c6, odatd pornit din casa d-ta' rlrrce cu dansd la herghelie qi o pune jos intre cai.
$i atunci,
le, inapoi nu m-oiu mai intoarce, sh qtiu de bine cd m-oiu rrrrmai iaca ce iese din mijlocul hergheiiei o r[pciugd'b de cal,.
intAlni qi cu moartea in cale. ;1'cbdnos'u, dupuros" qi siab, de=i numdrai coastelel qi venind
- Lucru negAndit, dragul tatei, sd aud agaci vorbe tocmai rl.-a drstlul ia tavi, apucd o gurb de jaratic. Fiul craiului ii
din grrra la, ztse craiul. Fralii tdi au dovedit nu au inimd 4i trage atunci cu frAul in cap, zicAnd:
intr-inqii, gi din partea lor mi-am luat toatd nddejdea. Doar tu - Ghijoagdls uricioasd ce eqti! din toli caii, tocmai tu te_ai
s[ fii mai vtteaz, dar parcd tot nu-mi vine a crede. Ins[, daci 1i;isit sd mdnAnci jaratic? De ie-a impinge ;t.";;i ; mai vii
vrei qi vrei numaidecAt sd te duci, eu nu te opresc, dar mi-i rr rlath, vai de steaua ta are sd fie!
nu cumva sd te intAlneqti cu scArba in drum qi sb dai qi tu Apoi incepe a purta caii incoio qi incoace, gi numai iaca
cinstea pe ruqine, c-apoi atunci curat ili spun ci nu mai ai ce rrlribbtura cea de cal iar se repede qi apucd o gurh de jaratic.
chuta la casa mea. l"irrl craiului ii mai trage qi atunci un frAu in cap, cAt ce
- Apoi db., tatd, omul e dator sd se incerce' Am sd pornesc ;r,ilte, qi apoi iar incepe a purta caii de colo p6n[ colo, sd vadd
nu cumva a veni alt cal s[ mdnAnce jaratic. $i numai iaca, qi
qi eu intr-un noroc, qi cum a da Dumnezeu! Numai,.te rog,
d5-mi calul, armele qi hainele cu care ai fost d-ta mire, ca sd rr t,reia oarh, tot gloabatn cea de cal vine pi incepe a mAnca la
md pot duce. !
;rrratic, de n-h mai rdrnas. Atunci fiul craiului, mAnios ii mai
Craiul, auzind aceasta, parcd nu i-a prea venit la Ilrrge un frAu, iar cAt ce poate, apoi il prinde in cdpdstru qi,
socotealh, qi increlind din sprincene, a zis: lrrrindu-i fr"Aui in cap, zice in gAndul shu: ,,Sd-1 ieu, ori sd-i
-- Hei, hei! dragul tatei, cu vorba aceasta mi-ai adus rlrru drumul? md tem ci m-oiu face de rAs. DecAt cu aqa cal,
aminte de cAntecul cela: rrrrri bine pedestru"'..

158 159
'\ji .rrrrr slir rll i'.trtrtp*.o"', sii-l i*in, sit ttu-l i.itl, r:irlLt.l s. gi Si zicdnd aceste,.frr-rg.tarniqar; pe cal,
scutur' de trei ori si indatd rdmane cu p,rul lins-prelins rr'lAnc", iqi id merinde aniuil,,,, irrmele la
qi
tAnSr ca un ttetin22, de nu era alt manzoc mai 9i buni Je u;Lrrr,
r -'rv' uvrru'uur
schimbur:i I in
III cdesagi
frumos in toat[ si o ploscd ptinb cu apd.
herghelia. $i apoi, uitdndu-se lintd in ochii fiului
de craiu, Apoi sdrutd mAna.tatd_s_bu, primind
zrce:
riitre impdratul, zice rdmas n"" i.uiiror carte de la clAnsul
Syi pe mine, st6p6ne, qi fine_te bine! sdi -si a treia zi catr6.
:Fiul craiului,
sard. pornegte gi el, mergAnd
din pasul calului. Si me.rr" et, gi
punAndu -i zilbalain gur6, incalecd, qi rnerge, pAnd ce innopteazd bine. gi,
atunci .e"d;;;lioi"io""a"r"i,
calul o dat[ zboard cu dAnsul p6nd Ia nouri qi rumai iaca ii iesi qi lui ursul i"ui"t",
jos ca o sigeatd. Dupb aceea apoi se lase
-ai zboara inch ;;;;;"pe"; oalul atunci dd, ndvald u.,rpru;;;"i ,'orrrairrJi.rl"i.oqut.
lund qi iar se las6 in jos mai iute decAt fuigerul. si fi;i-;;;i"l"i, ,iat_
mai zboard gi a treia.oard pdnd la soare qi, cdnd $t;;".
<:And buzduganui sd deie,
;"ili ;a ce aude glas de om
se lasd jos, zicAnd:
intreabS:
- Dragul tatei, nu da, ch eu sunt.
. - Ei, st5"pane, cum !i se pare? Gandit-ai vreodatd Atunci fiul craiuiui descalecd, qi iata_sau,
ajungi: soarele cu picioarele, luna cu mAna gi prin cd ai lrrale, 1l sdrutd qi-i zice: cuprinzdndu_l in
nouri
caufi cununa?
- Cum sd mi se pard, dragul meu tovardq? Ia, m_ai bdga - Fbtul meu, bun tovardq !i_ai ales; d.e,te_a invdlat cineva,
in. toate grozile morfii,. cbci, cuprins de !i-a priit, iard de?ai fecut-" ar" .rp"'t'u, bun
,r,, *" 'ine de-acum tot
Mergi cap ai avut.
qtial unde md gdsesc 9i cAt pe cL erai .a ma "rir"t""fr, _inainte, .a.1" eqti_vrednic de impdrat.
prapal"qtf. Numai line minte sfatul au"r in cdldtoria ta ai sd ai tre-
. - Ia, aqa amprdpddeqti,
^n.cap,
amelit Si gu, steperr", cAnd mi_ai dat cu frA buinld qi de r5i qi de buni, ""-ti
drr'.a't" f";";ii;;
:1 -d gi cu'asta am vrut sd_mi rdsto
cele trei iovituri.. Vorba ceea: una pentru
rnai ales de cel spAnrs,.cAt ii pute; "Li,i?i., ,"ru
,a ,r_ui"ae_" f;;;dnqii,
alta. Acum c <:dci sunt foarte qugubefi,n. -$i,
.3 pa cunoqti gi de ur't qi_de frumos, qi de betran qi fu iout;-;;#;i;;;,, calul,
d" ;a"a" l,ovariqui tdu, te_a m.ai-sfdtui'qi
de slab-qi de puternic; de-aceuu ui ce sd faci, cb. de multe
3i
l;-;;; i""t#;"", -i fac iar cum m_ai
"ii"l
primejdii m-a scdpat qi pe mine
i., ti.r"."6"le mejel Nu_ti acum
in hergheri", sl
oriunde mi-i poronci, stdpdn". N"*.1 ;il"'H ::'i"il## si peiea asta de urs, cdJi_a prinde
ni""'".""I;1;l ^''-o'
sd_mi .p"i aioii Apoi, dezmierd'nd calul, li" ;;i sdrutd
cum sd te duc: ca vAntul ori ca gAndul? de cAteva ori pe
rrmundoi qi le zice:
- De rni-i duce ca gAndul, tu ti_i prbpddi, iar de mi_i dr nfelseli in pace, dragii mei. De-acum
ca vAntul,. tu mi-i folosi, cdiulul meu, zise .- inainte, Dumnezeu
fiul craiului.l stie cAnd ne-om mai vedS!...
Bine, stdpAne. Acum sui pe mine fdri
.duc- unde Fiul craiului atunci incalec,, qi caiul,
vrei.
eri:e $i hai sa scuturdndu_se,.rnai
rrratS"-se o dat' tdndr, cum
Fiul craiului, incdlecdnd, il netezeqte pe coamd qi ii pldcea craiurui, rt." ,ari-
zice: l,urd inapoi qi una.inainte qir"
- Hai, cdlulul meu! l)umnezeu sd ne !ie, cd currarrt.,i
.;_ mai "p"r
duc la "
impdrdfie,
Atunci calul zboard iin ca vAntul, qi cAnd vdntul rnai este. Si merg ei o zi, qi.merg
din poveste inainte mult
-- au abu ao,ra, gi merg patruzeci si
LLU iaca Dr
rit2n,, Lqwa si vr.
ei ril
la cr.a.rul
craiul inrn ograda
ogradA au
au'sosit.
sosrt. rroud, pdnd ce de ia o vreme "i
reIntrd."r"" i".o?il;;
_P:" sosit ia noi, voinicl! zise craiul cam cu jumdtate rrumai iaca ce le- iesd inainte un ffi:i
gurd. Dar aista cal !i l-ai aies?.
r

indrdzneald fiului de craiu:


om spAn gi zice cu
- Apgi dd, tatd, cum a da tArgul gi norocul; am - Bun intAlnisuJ, voinice! Nu ai trebuintd de slush la
prin multe locuri qi nu vreu sd md, ieie oameniiru de trecu rtrum? prin tocuriie
duce qi eu c6.t cdlare, cAt pe jos, cum oiu putd.
*rri. M-oi,
('Lrmva
iestea .u*il;
;;;il;iiriifl?,
" ."riu inarnte
s'-!i ias' vro dihani" ",
gi sh-!i scurteze
r60
161
cdririle. Eu cunosc bine pe-aici, qi poate mai incolo si ai rdu, dar e mai rdu fhr' de riu. $i tot horbdind" el cAnd pe o
nevoie de unul ca mine. cdrare, cAnd pe un drum pdrdsit, numai iaca ce iar ii iese
- Poate si am, poate sd. n-am, zise fiui craiului, uitdndu-se SpAnui inainte, imbrbcat altfel qi calare pe un cal frumos, qi,
lintd in ochii SpAnului, dar acum deodati mh las in voih pref5cAndu-qi glasuI, incepe a cdina pe fiul craiului, zicttnd
.intAmplSrii, qi apoi, dAnd pinteni calului, porneqte.
- Sdrmane omule, rbu drum ai apucat! Se vede cb eqti
Mai merge el inainte prin codru cAt merge, qi, 1a o strAm- strdin gi nu cunoqti locurile pe aici. Ai avut mare noroc de
toare, numai iaca ce SpAnul iar ii iesd inainte, prefdcut in mine, de n-ai apucat a cobori priporul'u ista, ci erai prdpS'dit.
alte straie, qr zice cu glas supliratic qi necunoscut: la, colo devale, in infundhtura ceea, un taur grozaY la mulli
- Bunh calea, drumefule! bezmetici le-a curmat zilele. $i eu, mai dbunhzi, cdt mb vezi
- Bund sd-!i fie inima, cum !i-i cdutdtura!3o zise fiul craiului. de voinic, de-abia am schpat de dAnsul, ca prin urechile acu-
- Cet despre inima mea, s-o dea Dumnezeu oricui, zice lui. intoarce-te inapoi, ori, daci ai de dus inainte, ie-!i in aju-
SpAnul oftAnd... Numai ce folos? Omul bun n-are noroc, asta-i tor pe cineva. Chiar qi eu m-aq tocmi Ia d-ta, dach !i-a fr cu
qtiutd; rogu-te, si nu-!i fie cu supdrare, drumelule, dar fiind- placere.
cd a venit vorba de-aqa, ili spun, ca la un frate, ca din cruda. fiuI craiului, dar
copiidrie slujesc prin str6ini, qi incalteat' nu mi-ar fi ciudd, - ASa ar trebui sd urmez, om bun, zise
cAnd n-aq vrd sd m5 dau la treab6, c5"ci Cu munca m-am lrezil.
li-oiu spune drept: tata mi-a da! in grljb', cAnd am pornit
de-acas5, ca sd md feresc de omui roq, iari mai ales de cel
Dar aqa, muncesc, muncesc, qi nu s-alege nimica de mine; pen-
spAn, cAt oiu putd; si n-am de a face cu dAnqii nici in c1in, nici
tru cd tot de stdpdni calici mi-am avut parte. $i vorba ceea: La
calic" slujegti, calic rdmAi. CAnd aq da odatS peste un stdpAn in mAnec6; qi dacb n-ai fi spAn, krucuros te-aq tocmi.
cum gAndesc eu, n-aq qti ce sb-i fac sd nu-i smintesc33. Nu - Hei, hei! cdldtorule. Dacd di-i vorba de-aqa, ai sd-!i rupi
ciochineleu' umblAnd qi tot n-ai sb gdseqti slug5. cum cauli
cumva ai trebuinld de slug[, voinice? Cum te v5,d, sameni a
avd sdu la rdrunchi3'. De ce te scumpeqti pentru nimica toat5 d-ta, ch pe-aici sunt numai oamehi spAni. $-apoi, cAnd este la
qi nu-!i iei o slug5 vrednicS., ca s[-!i fie mAni de ajutor la adecdlea, te-aq intreba, ca' ce fel de zdticneald38 ai putd sd
drum? Locurile aiestea sunt qugubele; de unde gtii cum vine intAmpini din pricina asta? Pesemne n-ai auzit vorba cbea: c5,
intdmplarea, qi, Doamne fereqte, sd nu-!i cadh greu singur. de pdr qi de coate-goale nu se plAnge nimene. $i cAnd nu sunt
ochi negri, sdruli qi albaqtri! Aqa gi d-ta: mullimeqte lui
- Acum deodatd incd tot nu, zise fiul craiului cu mAna pe Dumnezeu cd m-ai gdsit qi tocmeqte-m5. $i dacd-i apuca o datd
buzdugan; m-oiu mai sluji qi eu singur, cum oiu putd, qi dAnd
iar pinteni calului, porneqte mai rbpede. a te deprinde cu mine, qtiu bine c5' n-am sd pot scdpa uqor de
$i mergAnd ei tot inainte prin codri intunecoqi, de la un loc d-ta, c5'ci aqa sunt eu in felul meu, qtiu una qi bun6: sd-mi siu-
se inchide calea qi incep a i se incurca cdrdrile, incdt nu se mai jesc stdpAnul cu dreptate. Hai, nu mai sta la indoiali, cd mb
pricepe fiuI craiului acum incotro sd apuce qi pe unde si tem sh nu ne-apuce noaptea pe aici. $i cAnd ai avb incaltea un
meargd. ca1 bun, calea-valea, dar cu smArlogui" ista ili duc vergileno.
- Ptiu, drace! iaca in ce incurcS.turd am intrat! ,{.sta-i mai * Apoi d5., SpAnuIe, nu qtiu cum sd fac, zise fiul craiului.
rdu decAt poftim la mas5", zise el. Nici tu qat, nici tu tArg, nici Din copild,ria mea sunt deprins a asculta de tatb qi tocmin-
tu nimica. De ce mergi inainte, numai peste pustietdli dai; du-te pe tine, parc5.-mi vine nu qtiu cum. Dar, fiindcd mi-au
parci a perit samAnla omeneascd de pe fala pdmAntului. imi lnai ieqit inainte pdni acum inch doi spAni, ;i cu tine al treile,
pare rdu cb n-am luat macar spAnul cel de-al doile cu mine. apoi mai-mi vine a crede cd aiasta-i lara spdnilor, qi n-am
Dach s-a aruncat in partea mAne-sa, ce-i vinovat el? Tata aqa lncotro; mort-copt. trebuie sd te ieu cu mine. dach zici cA qtii
a zis, insd, la mare nevoie, ce-i de facut? vorba ceea:'Rau-i cu bine locurile pe aici.
j
162 163
si rlirr <l,rrir v'r'bc, liul craiului it tocmeqte gi dupd aceea
l)()r''('|s(: irnpr:eund sd iasa
la drum, pe unde aralb. spand. $i si-mi spui tu cine eqti, de unde vii qi incotro te duci, c6, de nu,
rrr.r'giirrd ei o bucatd bund, spanul se preface cd-i e sete si acolo iliputrezesc ciolanele!
ccre plosca cu apd de la stdpAnu-sb,u. Fiul craiului i_o dd, qi Fiul craiului ce era sd facd? ii spune toate cu de-am5-
SpAn-ul, cum o pune la gurd, pe loc o qi ia, o!erindu_se.', nuhtul, c[ci, d6, care om nu line la via!6 inainte de toate?
Si
vars5. toat5 apa dintr-insa. FiuI craiurui zice atunci supdrat: * Bine, aldta am vrut s5" aflu din gura'ta, puiu de viperd
- Dar bine, SpAnule, de ce te apuci? Nu vezi cb, pe aici e ce mi-ai fost, zice atunci Spdnul; numai catd sd fie aqa, c6, de
mare lipsd de apd? $i pe arqita asta o sd ne uscim de sete. te-oiu prinde cu oca mich", greu are s5-!i cad5. Chiar acum ag
- Sd avem iertare, stapAne! Apa era bAhlitd. gi ne_am fi putd sd te omor, in voia cea bun5., dar mi-i mii5 de tinerelele
putut bolnhvi. CAt despre apa bunh, nu vh ingrijiti; acug tale... Dach vrei sd'maivezi soarele cu oc[ii qi sd mai calci pe
avem sd ddm peste o fAntAnd cu apd dulce qi rece ca gheala. iarbd verde, atunci jurd-mi-te pe asculiqul paloqului tdu cX
Acolo vom poposi pulin, oiu cl5tdri prosca bine q-oiu ulmpld-o mi-i da ascultare qi supunere intru toate, chiar qi-n foc de
cu apd proaspdt5, ca sb avem la drurn, cdci mai incolo nu prea
\i-aq zice sd te arunci. $i de azi inainte, eu s5 fiu in locul tdu
sunt fAntAni, qi, din partea apei, mi se pare cd i_om duce nepotul imparatului, despre care mi-ai vorbit, iara tu, sluga
dorul. $i cdrnindnt p" o chrare, mai merg ei oleacd inainte, rnea; qi aldta vreme si ai a mb sluji, pdnd cAnd ii muri qi iar
pdnd ce' ajung intr-o poiand, qi numai iaca ce dau de o ii invib.
,!.. .

fdntAnd cu ghizdele,, de stejar qi cu un capac deschis in


^
$i
d.
oriunde
I
vei merge cu mine, nu care cumva sd
bleqteqti'ddin gurh cdlrb,cin&a despre ceea ce a urmat intre
laturi. Fdntana era adancd gi nu avea nici roat6, nici noi, cd te-am qters de pe fala pdmAntului. tli place aqa sd mai
cump5.n5., ci numai o scard de coborAt pdni la apd. trdieqti, bine-de-bine,'iard de nu, spune-mi verde in ochin', ca
- Ei, ei! SpAnule, acum sd te v&d cAt egti de vrednic, zise s5 qtiu ce ]eac trebui sd-!i fac.
fiul craiului. spanul atunci zambeqte pulin si, coborandu-se FiuI craiului, vS"zAndu-se prins in cleqte qi fdrd nici o pu-
in fAntAnd, umple intdi plosca qi o pune Ia qold. Apoi, mai tere, ii jurd credin![ gi supunere intru toate, ldsAndu-se in
stAnd acolo in fund pe scard, aproape cle fala apei, zice: qtirea lui Dumnezeu, cum a vre el sd facd. Atunci SpAnul
- Ei, da'ce rdcoare-i aici! ,,Chima riului pe malul pAr6u_ pune mAna pe cartea, pe banii qi pe armele fiului de craiu gi
lui!" imi, vine si nu mai ies afar5. Dumnezeu sb. usureze ie id Ia sine; apoi il scoate din fAntAni qi-i dd paloqui s5-1
pdcatele celui cu fAntAna, 'cd bun lucru a mai facut. pe sarute, ca semn de pecetluirea jurAmAnbului, zicdnd:
arqilele ieste, o rdcoreald ca asta mult pidtegte!
Mai qede el acolo pulin si apoi iese afard, zicAnd: - De-acum inainte sd qtii cd'te cheamd Harap-Alb; aista
* Doamne, st5"pAne, nu qtii cAt md simlesc de uqor; parcd !i-i numele, qi altul nu.
Dupd aceasta incalecd, fiecare pe calul sdu, si pornesc,
imi vine s5" zbor, nu altdceva! Ia vard-te qi d-ta oleacd., sd vezi SpAnul inainte, ca stdpan, Harap-Alb in urm5., ca slugd, mer-
cum ai sd te rdcoreqti; a$a are sd-!i vie de indemAnh dupd gAnd spre imphr[lie, Dumnezeu sd ne !ie, cd cuvAntul din
asta, de are sd !i.se pard cb eqti mai uqor cum ii pana... poveste inainte mult mai este.
FiuI craiului, boboc in felul sdu ia trebi de aieste, se $i merg ei, qi merg, caie lungd sE le-ajungd, trecAnd peste
potrivegte spanului gi se bagd in fantand, fdrd sd-l tris- noud miri qi noud ldri qi peste noud ape mari, qi intr-o tdrzie
neascd prin minte ce i se poate intAmpla.
$i cum sta qi el vreme ajung la impdrdfie.
acolo de se r5.corea, SpAnul face trancl capacul pe gura,
fantanei, apoi se suie deasupra lui qi zice .,r giu, reutacils;
$i cum ajung, SpAnul se inf5liqeazd inaintea impiratului
cu carte din partea craiului. Si impbratul Verde, cetind
- Alelei! fecior de om viclean ce te gdsesti; tocmai de ceea cartea, are de bucurie cd i-a venit nepotul, qi pe data iI qi face
ce te-ai pdzit n-ai scdpat. Ei, cd bine mi te-am chptusit! Acum
cunoscut curlii qi fetelor sale, care il primesc cu toati cinstea
cuveni[a unui fiu de craiu si mostenitor aI impbratuJui.
164
165
Atunci SpAnuI, vbzdnd ci i s-au prins minciunile de le spunea cd SpAnul nu Ie este vdr, qi de aceea nu-l puteau
bunent, cheami la sine pe Harap-Alb qi-i zice at asprime: mistui'o. Aqa iI urAse ele de tare acum, c5., dacb ar fr fost in
- Tu s5. gezi la grajd nedezlipit qi si ingrijeqti de calul meu banii loruu, s-ar fi lepddat de Spdn ca de Ucigd-I-cruceau'. Dar
ca de ochii din cap, cd de-oiu veni pe-acolo qi n-oiu gdsi trebile nu aveau ce se face de impiratul, ca s[ nu-i aduc[ supdrare.
ficute duph- plac, vai de pielea ta are s5. fie. Dar pind atunci, Amu, intru una din zile, cum qedea SpAnul la osp6! impre-
na-!i o paimi, ca sd lii minte ce !i-am spus. Bagat-ai in cap und cu moqu-sdu, cu verele sale qi ailii, cAli se intAmplase, li
vorbele meie? s-au adus mai la urmd in masd qi nigte s515!i foarte minu-
- Da, stdpAne, zise Harap-Alb, lasAnd ochii in jos. nate. Atunci impiratul zice SpAnului:
$i, ieqind, porneqte Ia grajdiu. - Nepoate, mai mAncat-an sbldli de aceste de cAnd eqti?
Cu asta a voit SpAnul s5-qi arate arama4' gi sd fach pe - Ba nu, mogule, zice SpAnul; tocmai eram sd vd intreb de
Harap-Alb ca s5.i ieie qi rnai mult frtca. unde le aveli, cd tare-s bune!... O haraba" intreagi aq fi in
Fetele impiratului intAmplAndu-se de fa\h., cAnd a lovit stare si mhndnc, qi parc5 tot nu m-ag situra.
SpAnul pe Harap-Alb, li s-au ficut mild de dAnsui qi au zis
- Te crede moqu!, nepoate, dar cAnd ai qti cu ce greutate se
SpAnului cu biniqorui: capdtdt pentru cd numai in Grddina Ursului, dacd-i fi auzit
- Vere, nu faci bine ceea ce faci. Dacd este ch a ldsat de dAnsa, se afli sblSli de aceste, qi mai rar om sd poatd l.ua
Dumnezeu s[ fim mai mari peste allii, ar trebui s[ avem mil5 dintr-insele qi s5 scape cu vialb. Intre toli oamenii din
de dAnqii, ch qi ei, sirmanii, sunt oameni! impdrdlia mea, numai un pidurariu se bizuieqte la treaba
- Hei, dragele mele vere, zise SpAnul cu viclenia lui obici- asta: $i acela, el qtie ce face, ce drege, de-mi aduce din cAnd
nuitS; d-voastrd inch nu qtili ce-i pe lume. Dacd dobitoacele in cAnd aqa, cAte puline, de pofth.
n-ar fi fost infrdnate, de demult ar fi sfdgiet pe om. $i trebuie SpAnuI, voind s5 peardd acum pe Harap-Alb cu orice pre!,
sh qtili cd qi intre oameni cea mai mare parte sunt dobitoace, zise imphratuiui:
care trebuiesc linuli in frau, daci !i-i voia sd faci treabS cu
dAnqii.
- Doamne, moqule, de nu mi-a aduce sluga mea sdihli de
aceste qi din peatra seac[, mare lucru sb fie!
Ei apoi... zi.cb, nu-i lumea de-apoi! Sb te fereascb - Ce vorbeqti, nepoate! zise impdratul; unul ca dAnsul, qi
Dumnezeu cAnd prinde mdmiliga coajd''. Vorba ceea: incd necunoscitor de locurile acestea, cum crezi cd ar putd
Dd"-mi, Doamne, ce n-am avut, face aceasth slujb[? Doar de !i-i greu de viala lui.
Sd md mier ce m-a gdsit. - Ia las', moqule, nu-i duce grija; pun rdmdqag c5 are sd-mi
Fetele atunci au luat altd vorbdu', dar din inima lor nu s-a aduc5" s51d!i intocmai ca aceste, qi incd multe, cd qtiu eu ce
qters purtarea necuviincioasb a SpAnului, cu toate indrep- poate el.
tdfile qi inrudirea lui, pentru cd bundtatea nu are de-a face $-odatd cheamd SpAnul pe Harap-Alb qi-i zice rdstil:
clr rdutatea. Vorba ceea: - Acum degrabd sd te duci cum ii sti tu qi sd-mi aduci
salSli de aceste din Gridina Ursului. Hai, ieqi rdpede qi
Vi{a-de-vie, tot in vie, porneqte, cb nu-i vreme de pierdut. Dar nu cumva si faci de
Iard vi{a-de-bof', tot rdgof'. altfel, ch nici in bortato qoarecelui nu eqti scipat de mine!
$i din ceasul acela au inceput a vorbi eie in de ele5n, c5. Harap-Alb iese mAhnit, se duce in grajd qi incepe a-gi
SpAnui de fel nu samdnd in partea lor, nici la chip, nici la nelezi calul pe coam5, zicdnd:
bunS"tate; qi cd HaraplAlb, sluga lui, are o infdliqare mult - Ei, cblulul meu, cAnd ai qti tu in ce necaz am intrat! SfAnt
mai pidcuth qi samind a fi mult mai omenos. Pesemne inima sd fie rostul titAne-meu, cd bine m-a invdlat! Aqa-i c5, dacd
166 167
Atunci Harap-Alb descalecS, qi spre mar mare mrrarea lui,
n-am linut same de vorbele lui, am ajuns slug6la dArloagduo qi rrumai iaca il intAmpin[ in pragul uqei cerqitoarea cbreia ii
acum, vrAnd-nevrAnd, trebuie s-ascult, ca mi-i capul in tlirduse eI un ban de pomand", inainte de pornirea lui de acas6.
primejdie?
- Ei, Harap-Alb, aqa-i ci ai venit la vorbele mele, cd deal
- StdpAne, zise atunci calul; de-acum inainte, ori cu capul t:u deai se ajunge, dar incd om cu om? Afli acum c6 eu sunt
de peatrS, ori cu peatra de cap, tot atAta-i; fii odatd barbat qi SfAnta Duminici qi qtiu ce nevoie te-a adus la mine. SpAnul
nu-!i face voie rea. Incaleci pe mine, gi hai! $tiu eu unde vrea sd-!i rbpuie capul cu orice chip qi de-aceea te-,a trdmis
te-oiu duce, qi mare-i Dumnezeu, ne-a scdpa el qi din aceasta! sd-i aduci sdtdli din Grddina Ursului, dar i-or da ele odati pe
Harap-Alb, mai prinzAnd oleacd la inimd, incalecd qi se rras... RdmAi aici in ast6-noapte, ca sd v5"d ce-i de fdcut.
Iasi in.voia calului, unde vrd el sd-l ducd. Harap-Alb rdmAne bucuros, mullimind Sfintei Duminici
Atunci calul porneqte Ia pas, pdnd ce iese mai incoio, ca s5 pentru buna gbzduire gi. ingrijirea ce are de el.
nu-i vad[ nimene. Apoi iqi arat| puterile sale, zicAnd:
- Fii incredinlat cd nu eu, ci puterea milosteniei qi inima
- StdpAne, line-te bine pe mine, ch am sd zbor lin ca la cea bund te ajutd, Harap-Alb, zise SfAnta Duminicd iesind
vAntul, sd cutrierdm pdmAntul. Mare-i Dumnezeu qi si ldsAndu-l in pace sd se iiniqteascd.
meqteru-i dracul. Hdlbetlu'vom putd veni de hac qi SpAnului $i cum iese Sfdnta Duminic[ afrirb., odatb qi porneqte des-
celuia, nu-i e vremea trecuta. cu1!d prin roud, de culege o poa16 de somnoroasdu'; pe care o
$i odatd zboarb. calul cu Harap-Alb pand Ia nouri; apoi o ia fierbe la un loc cu o vadrd de lapte dulce gi cu una de miere qi
de-a curmeziqul pimAntului; pe deasupra codrilor, peste apoi id mursaGs aceea qi iute se duce de o toarnd in fAntAna din
vArfurile munlilor, peste apa mdrilor qi dupa aceea se lasb Grhdina Ursului, care fAntAnd era plind cu apd pdnd in gurd.
incet-incet intr-un ostrov mAndru din mijlocul unei m5.ri, Si mai stAnd SfAnta Duminicd oleacd,,in preajma fAntAnei,
IAngh o cdsuld singuratich, pe care era crescut niqte muqchiu numai iaca ce vede cd vine ursul cu o falci in ceriu qi cu una
pletos de o podindu' de. gros, moale ,ca mdtasea qi verde ca in pflmAnt, morndind infricoqat. $i cum ajunge la fAntAnS,
burateculu'. cum incepe a bea lacom 1a apd qi a-qi linge buzele de dulceala
si bundtatea ei. $i mai std din bbut, 9i iar incepe a mornbi; qi
iar mai bea cAte un rdstimp, qi iar morndieqte, p5.nh ce, de 1a
o vreme, incep a-i slhbi puterile gi, cuprins de ameleald, pe 1oc
cade jos qi adoarme mort, de puteai sd tai lemne pe dAnsul.
Atunci SfAnta Duminicd, vdzAndu-l aqa, intr-o clipd se
duce qi deqteptdnd pe Harap-Alb chiar in miezul noplei, ii
zice'.
- imbracd-te iute in pielea cea de urs, care o ai de la
Latb.-thu,apuci pe ici tot inainte, qi cum ii ajunge in riscrucile
drumului, ai s5. qi dai de Grddina Ursuiui. Atunci sai rdpede
inlbuntru de-ti ia silnli intr-ales qi cAte-i vrea de multe, c5ci
pe prs l-am pus eu 1a cale. Dar, la toatd intAmplarea, de-i vedb
qi-i vedd ci s-a treziL gi ndv[leqte la tine, zvArle-i pelea cea de
urs qi apoi fugi incoace spre mine cAt ii putea.
Harap-Alb face cum it zice SfAnta DuminicS.. $i cum ajunge
in grddind, odat[ incepe a smulge 1a sdl5,!i intr-ales si leagd o
169
168
sal'cillil"" mare, mare, cat pe ce-sd n-o poatd ridica in spinq qtii, nepoate, c5, unii oameni is mai al dracului decAt dracul;'
$i cdnd sd iasd cu dansa din gridinb., iaca ursui se trezes nu se astAmphrd nici in ruptul capului; maca,E cd au pblit
qi dupd dAnsul, Gavrile! Harap-Alb, dacd vede reaua, tnulte, tot cearcb prin phdurea lui, sd vadb, nu 1-or putd
l_ur'
cd peiea cea de urs, qi apoi fuge .At ." poate cu sarcina gdbui6e cumva? $i care dintre ei are indrd.zneald mare si noroc
spinare, tot inainte ia SfAnta Duminici, scdpAnd cu qi mai mare, umblAnd pe acoio gdseqte din intdmplare'cAte o
curat. peatrd de aceste, picath de pe cerb, cAnd se scuturb el la qepte
DmpS aceasta, F,Iarap-Alb mulldmind Sfintei Dumini ani o datb, qi apoi aceluia om nu-i trebuie altd negustorie mai
pentru binele ce i-a fdcut, ii s5rutd mana, apoi iqi id sdldlil bund. Aduce peatra la mine si i-o pldtesc cAt nu face; ba incd
qi, incdlecAnd, porneqte spre impdrdlie, Dumnezeu sd sunt bucuros cb o pot cdpdta. $i afl5, nepoate, cE. asemenea
ne lie
ca cxvantul din poveste, inainte mult mai este. petre fae podoaba impdrhliei mele, no se g5sesc altele mai
$i mergAnd tot cum s-a dus, de la o vreme ajunge la-, mari qi mai frumoase decAt aceste la nici o impdrdlie, qi
impdrdtie qi dd sdld{ile in mdna SpAnului. de-aceea s-a dus vestea, despre ele in toatb iumea. Mulri
.Impdratul qi fetele sale, vbzAnd aceast a, Ie_a fost de_a impdrdli qi crai inadins vin sd le vadd, qi li-i de-a mirarea de
mirarea. Atunci SpAnul zice ingAmfat: unde le am.
- Ei, moqule; ce mai zici? - Doamne, moqule! zise atuhci SpAnul; si nu te superi, dar
- Ce sd zic, nep.oate? Ia, cAnd aq avd eu o slugd ca aceasta, nu qtiu ce fel de oameni fricoqi aveli.pe aici. Eu pun rdmbpag
nu i-aq trece pe.dinainte. pq ce vrei c5" sluga mea are sd-mi aducd pielea cerbului
- D-apoi de ee mi l-a dat tata de-acasd? numai de vredni- aceluia, cu cap cu tot, aqa impodobit cum este.
cia lui, zise SpAnul; chci aitfel nu-i mai luam d"p5 $-odata cheami Spdnul pe Harap-Alb qi-i zice:
s6-mi incurce zilele. -i;;;;; ,
- Du-te in Pbdurea Cerbului, cum ii qti tu, qi macar fb pe
dracui in patru, sau orice-i face, dar humaidecAt sd-mi aduci
' La vro cateva ziie dupi aceasta, impdratul ar:at|,spanurui
pielea cerbului cu cap cu tot, asa bhtute in petre scumpe, cum
niqte petre scumpe, zicAnd:
se gbsesc; $i doar te-a impinge pbcatul sd clintegti vreo
- Nepoate, mai vhzut-at petre nestemate aga de mari qi peatrd din locul siu, iarh mai ales aceea mare din fruntea
frgmoase ca acestea de c6nd eqti?
cerbului, c-apoi ahQta !i-i ieacul!'0 Hai, pornegte iute, cd nu-i
, - Am varzut eu, mogule, felurite petre scumpe, dar ca.aceste;
drept s5-!i spun, n-am vizut. Oare pL unde se pot gdsi aga petre? vreme de pierdut!
Harap-Alb vede el bine unde merge treaba, cd doar nu,era
- Pe unde sd se gdseascd, nepoate! Ia, in Padrirea ierburui. din butuci;'' dar neavdnd incotro, iese mdhnit, se duce iar in
$i cerbul acela este bdtut tot cu petre scumpe, murt mai mari grajd ia cal qi, netezindu-l pe coamh, ii zice:
qi mai frumoase decat aceste.Mai intdi, cice are una
in'frunte,
de strdiucegte ca un soare. Dar nu se poate apropid nimene
de
- Dragui meu cdlu!, Ia grea belea" m-a vArAt iar SpAnuI!...
De-oiu mai scdpa si din asta cu vialH, apoi tot mai am zile de
cerb, chci este solomonito' qi nici un iel de ur-a p.*a",
""-J fuge
insS el,,pe care l-a zdri, nu mai scapd cu viali. Dd_aceea
triit. Dar nu qtiu, zhu,Ia cAt mi-a sta norocul!?3
lumea de dAnsul scoate ochii; gi.nu numai atAta, da' - Nu-i himica, stdpAne, zise calul. Capul de-ar fi sdnitos,
chiar cAnd se uith {"-ql
la cineva, fie om sau orice dihanie u h, p"
ci belelele curg gArlh. Poate ai primit poroncd s5. jupeqti',
peatra morii gi sd duci pieiea Ia impdrdlie?
loc rhmdne moarta. gi cicd o mullime de oameni qi ae
Jtuati- - Ba nu, cdlulul meu; alta gi mai infricoqatd, zise Harap-Alb.
ciuni pac fdrd suflare in pddurea lui numai din asia pricind;
vede cd este'solomonit, intors de Ia
se - Vorb5. sd fie, st5pAne, c5 tocmala-i gata, zise calul. Nu te
!A!66r, sau dracul mai qtie teme, qtiu eu ndzdr5"vdnii de ale SpAnului; Ei si fi vrut, de
ce are de-i apa de primejdios. Dar cu toate aceste, trebuie
sd demult i-aq fi fdcut pe obraz", dar las5-I sd-si mai joace calul.
170 17l
( lc giirrrlcst,i'/ $i unii de aceqtia sunt trebuitori pe lume
<'iil,ootlatii, pe*rtru cb. fac pe oameni si prindS" la minte. .. Zi;i Harap-Alb poposind la uqa ei, pe loc l-a intAmpinat qi i-a zis
<l-La cd ai avut sa tragi un p[cat strdmoqesc. Vorba ceea: cu bIAndelA:
,,P[rin!ii m[nAncd aguridd, qi fiilor Ii se strepezesc din!ii". - Ei, Harap:{i5', aqa-i c6 iar te-a ajuns nevoia de mine?
Hai, nu mai sta pe gAnduri; incalecd pe mine qi pune-li nddej- - Aqa este, mbicu!5,,'rdspunse Harap-Alb, cufundat in
dea in Dumnezeu, cd mare-i puterea lui; nu ne-a lSsa el sd gAnduri qi galbhn Ia fa\b,, de parc6-i luase pdnza de pe
suferim indelung. Cum'vrei. ,,Ce-i e scris omului in frunte-i e obraz" . SpAnui vrea sb-mi rdpuie capul cu orice pre!. Si de-aq
pus." Doar'mare-i Cel-de-sus! S-or sfArsi ele si aceste de la o muri mai degrabd, si scap odatd de zbuciurn; decAt aqa viald,
vreme. mai bine moarte de o mie de ori!
Harap-Alb atunci incalecS, qi calul pornegte la pas, pdn5. - Vai de mine qi de mine, Harap-Alb, zise SfAnta
ce iese mai incolo departe, ca sd nu-i ieie iumea Ia ochi'6. $i Duminicd, parci nu te-ag {r crezut aqa de slab de inger", dar,
apoi, incordAndu-se qi scuturAndu-se,o dati voiniceqte, ia- dupd cAt vdd, eqti mai fricos decAt o femeie! Hai, nu mai sta
ri-qi arat6 puteriie sale, zicAnd: ca o gdind plouatd! rhmAi ia mine in astd-noapte qi !-oiu da
-- Jine-te zdravhn, st[pdne, c[ iar am sd zbor:
eu vrun ajutor. Mare-i Dumnezeu! N-a mai fr el dupd gdndul
in inaltul ceriului, SpAnului. insd mai rabdb gi tu, fdtul meu, c5 mult ai avut de
Vdzduhul pdmAntului; rS.bdat gi pulin mai ai. P5n-acum !-a fost mai greu, dar de-a-
Pe deasupra codrilor, cum inainte tot aqa are sd-!i fie,.pini ce-i ieqi din slujba
'
Peste vdrful munfilor, SpAnului, de la care ai sd tragi incd multe rrecazuri, dar ai
Prin cea{a mdgurilor, sh $capi din toate cu capul teafdr, pentru cd norocul te ajutd.
Spre nqianul mdrilor, - Poate aqa sH fie, mdicu!6., zise Harap-Alb, dar prea multe
La crdiasa zAnelor, s-au ingrdmddit deodatb pe capul meu.
Minunea minunelor,
Din ostrovul floriLor. - CAte a dat Dumnezeu, Harap-Alb, zise SfAnta DuminicS.;
aqa a trebuit sb se intAmple, qi n-ai cui bdnui'n; pentru c5" nu-i
at

$i zicAnd aceste, odat5. $i zboard cu Harap-.Alb: dup6 cum gAndeqte omul, ci-i dupb cum vrd Domnul. CAnd
in inaltul ceriului, vei ajunge qi tu odatd mare qi tare, ii ciuta sd judeci lucrurile
Vdzduhul pdmintului; de-a fir-a-p5r pi vei crede celor asuprili qi necdjili, pentru c5.
6tii acum ce e necazul. Dar pdnb atunci, mai rabdd, Harap-Alb,
qi o id de-a curmeziqul: cici cu rdbdarea ii frigi pielea.
De la nouri cdtrd soate, Harap-Alb, nemaiavdnd ce zice, mullSmeqte lui Dum-
Pintre lund qi luceferi, nezeu, qi de bine, qi de rhu, qi Sfintei Dumineci pentru buna
Stele mAndre Lucitoare. gdzduire pi ajutorul fdghduit.
gi apoi se IasA lin ca vdntul: - Ia acum mai vii de-acasd, fdtul meu! Zicb. cine-a zice qi
cum a vrd s5. ztc6, dar cAnd este sa dai peste p[cat, dacd-i
in ostrovul florilor, inainte, te sileqti sdJ ajungi, iai dac5.-i in urm5., stai qi-1
La crdiasa zLnelor, aqtepli. Md rog, ce mai la deal, Ia vale? aqa e lumea asta qi,
Minunea minunelor. de-ai face ce-ai face, rdm6ne cum este ea; nu poli s-o intorci
$i cAnd vAntul au aburit, iaca qi ei la SfAnta Duminecd iar cu umArul, macar sh te pui in ruptul capului. Vorba ceea:
au sosit. SfAnta Dumineci era acasd qi, cum a vdzut pe ,,Zi-tlume qi te mAntuie". Dar ia si l6sdm toate Ia o parte qi,
pdnd Ia una-alta, hai sb vedem ce-i de f[cut cu cerbul, cd
172
173
Spdnul te-a fiaqteptAnd cu nerdbdare. $i, dd, stdpAn nu-i? cap, ca bu.haiul, qi apoi, scurmAnd de trei ori cu piciorul
trebuie stl asculli. Vorba ceea: ,Leagd calu1 unde zice in pbmAnt, se tologeqtesc jos pe pajiqte, acolo pe loc, mai
sthpAnul". rumegb el cAt mai rumegd, qi pe urm5. s'e aqterne pe somn, qi
$i odatd scoate SfAnta Duminecd obrizarul'o qi sabia lui unde nu incepe a mAna porcii la jirs'.
Statu-Palm5-Barba-Cot, de unde le avea, qi dAndu-le lui Harap-Alb, cum il aude hor5ind, iese afar5. incetiqor qi,
Harap-Ab, zice: cAnd il croieqte o datd cu sabia pe ia mijlocul gAtului ii qi
' - Jine aceste, cd au sh-!i fie de mare trebuinld unde mer- zboarh capul cAt colo de Ia trup qi apoi Harap-Alb se aruncd
gem. $i chiar haidem, cu ajutorul Domnului, s5 isprbvim fdr5, sine in groap5, dup5 cum il povSluise SfAnta Duminecd.
odatd si trebusoara asta. Atunci sAngele cerbului odatd a qi-nceput a curge gAlgAind qi
$i pe ia c6ntatul cucoqiior se id sfAnta Duminicd impreund a se rdspAndi in toate pdrliIe, indreptdndu-se qi ndboind in
cu Harap-Aib qi se duc in Pddurea Cerbului. $i cum ajung in groapd peste Harap-Alb, de cAt pe ce era s5-l inece. Iard capul
pddure, sapb o groapd adAnc[ de un stat de om, I6ng[ un cerbului, zvArcolindu-se dureros, striga cu jale, zicAnd:
izvot, unde in fiecare zt pe la ameazb. venea cerbul de bea - Harap-Aib, Harap-Alb! De nume !i-am auzit, dar de
ap6, apoi se culca acolo pe loc qi dormea cAt un beiut', pinb ce vhzuL nu te-am vhntt. Ieqi numai oleacd s[ te vdd incaltea,
asfinlea soarele. $i dup[ aceea, sculAndu-se, o lua in vrednic eqti de comoara ce !i-o las, qi apoi s5" mor cu pl6cere,
porneald qi nu mai da pe Ia rzvor rar pdni a doua zi pe la dragul meu!
ameazh. Dar Harap-Aib tacea molcum qi de-abia iqi putea descleqta
- Ei, ei! acum groapa este gata, zise SfAnta Dumineci. Tu, picioarele din sAngele inchegat 1 care era mai-mai sd umple
Harap-Alb, rdmAi aici intr-insa, toatd ziaa, qi iaca ce ai de groapa. In. sfArqit, mai strigd eI, capul cerbului, cAt mai
fhcut: pune-li obrbzarul cum se pune, iard sabia sb n-o sldbegti strig6, ins5" Harap-Alb nici nu rispunde, nici se aratb, qi de
din mAnS; gi de-ameaz6, cdnd a veni cerbul aici la izvor sh beie la o vreme se face tbcere. $i aqa, dupi asfinlitul soareiui,
apd qi s-a culca q-a dormi, cu ochii deschiqi, cum i-i feliuqaguls', Harap-Alb iese din groap[, jupeqte pielea cerbului cu bdgare
tu, indatb ce li-i auzi hordind, sd ieqi incetiqor qi sb potriveqti, de seam5., sd nu sminteascdu'vreo peatrd din locul ei, apoi id
aqa ca sd-i zbori capul dintr-o singurb lovitur5. de sabie, qi apoi capul intreg, aqa cum se gdsea, qi se duce la SfAnta
rS.pede sd te arunci in groapd qi sd qezi acolo intr-insa pdn5. Duminech.
dupi asfinlitul soarelui. Capul cerbului are sd te strige pdnd - Ei, Harap-Alb, zise SfAnta Duminec[, aq5-i ch am scos-o
atunci mereu pe nume, ca si te vadd, dar tu nu cumva sb te Ia capdt si asta?
indupieci de rugS.mintea lui;i sd te i!eqti'3la dAnsui, cb are un - Aqa; cu ajutorul iui Dumnezeir gi a sfinliei-voastre,
ochiu otrbvit qi, cAnd l-a pironi spre tine, nu mai trdieqti. insd, r5spunse Harap-AJb, am izbrttit, m5iculh, s5. facem qi acum
cum a asfinli soarele, sd'qtii cd a murit cerbul. $i atunci pe cheful SpAnului, rimAnere-aq pdgubaq de dAnsul sd
s5. ieqi fhr1 fncb,, s6-i jupeqti pieiea, iar5. capul sd-l iei aqa rdmAn, qi sd-l vad cAnd mi-oi vedd ceafa; atunci, qi nici
intreg, cum se gdseqte, qi apoi s[ vii pe la mine. atunci, cd.tare mi-i negru inaintea ochilor!
$i aqa, SfAnta Duminecd se id qi se intoarndsn singurS. aca- -,Las5-1, Harap-Alb, in plata lui Dumnezou, cb. qi-a da el
s6. Iari Harap-Alb rdmAne de pAndd in gro.ap5. $i, cAnd pe la SpAnul peste om vrodatS.; pentru cd nu-i nici o faptb" fErh
arneazb., numai iaca ce aude Harap-Alb un muget innhduqit: plat6, zise SfAnta Duminec5. Mergi de i Ie du qi acestea,
cerbui venea bonc5luind. $i ajungAnd la izvor, odatb qi incepe ca i-or rdmAne ele de cap odath.
a bd hAlpavso la apb rece; apoi mai bonchluieqte, qi iar mai bd Atunci Harap-Alb, mul!5mind Sfintei Dumineci, ii s5rutd
cAte un rdstimp, qi iar mai bonchiuieqte, qi iar mai bd, pdnd mdr1a, apoi incalecd pe cal qi pornepte tot cum a venit,
cq nu mai poate. Dupd aceea incepe a-qi arunca !5rnb dupi mergAnd spre impbrdlie, Dumnezeu sd ne \ie, cb. cuvAntul
t74 175
din poveste inainte mult mai este... $i pe unde trecea, lumea
din toate f arlite il inghesuia: pentru cd peatra cea mare din
capul cerbului strilucea de se pdrea cd Harap-Alb soarele cu

"'i^l[t"?rai qi impdirali ieqeau inaintea lui Harap-Alb, qi


care dincotro il.ruga, unul sh-i deie banS.rit'n, cAt a cere el,
altul s6-i deie fata qi jumdtate din impir5lie; altul s5-i deie
fata qi impdrilia intreagh pentru asemenea odoareno. Dar
Harap-Alb ca de foc se ferea qi, urmAndu-gi calea inainte,.la
stipAnu-s[u Ie ducea
$i intru una din seri, cur,n qedea SpAnul impreund cu
mo;u-sdu qi cu verele sale sus intr-un foiqor, numai iaca ce
zdtesc in depirtare un sul de raze scAnteietoare, care venea
inspre dAnqii; qi de ce se apropia, de ce lumina mai tare, de li
fura vederile. $i deodat5 toati suflarea s-a pus in miqcare:
lumea de pe lume, fiind in mare nedumerire, alerga sd vadd
ce minune poate si fie. $i cAnd colo, cine era? Harap-Alb, care
venea in pasul calului, aducAnd cu sine pielea qi capul cerbu-
lui pe care le-au qi dat in mAna SpAnului. /
ia vederea acestei minun5lii, toli au rdmas incremenili qi, supugilor. De-aceea nu-!i dau cerbii pietre scumpe qi urqii
uitAndu-se unii Ia allii, nu qtiau ce sb. zicd. Pentru cd in ade- sdl[!i. Mie unuia qtiu cd nu-mi sufl6 nimene in borqn': cAnd
vir era qi lucru de mirare! vd"d cb. mAla face mdrazwt, !-o strAng de coadi, de
Dar Sp.Anul, cu viclenia sa obicinuitd, nu-qi perde cump6- minAncd qi mere pddurele, cdci n-are incotro... Dach !-a
tul. $i, luAnd vorb5,, zice impdratului: ajuta Dumnezeu sd mi rdnduieqti mai degrabd in locul
- Ei, moqule, ce mai zici? Adeveritu-s-au vorbele mele? d-tale, ii vedd, rnoqule dragl, ce prefacere are sb id imp[r6!ia;
- Ce sh mat zic, nepoate?! rispunse impdratul uimit. Ia, sd n-or mai qedd iucrurile tot aqa moarte cum sunt. Pentru cd
am eu o'slugd aqa de vrednicd qi credincioasd ca Harap-Alb, qtii vorba ceea: ,,Omul sfinleqte locul".'. Fost-ai qi d-ta la
aq pune-o la masi cu mine, cd mult preluieqte omul acesta! tinerele, nu zic. Dar acum ili cred. Dd, bitrAnele nu-s? Cum
- Ba,s6-qi puie pofta-n cuiu! rS.spunse SpAnul cu glas n-or sta trebile balth!
rbutbcios. Asta n-aq face-o eu de-ar fi eI pe cAt este; doar nu-i in sfArqit, SpAnului ii mergea gura ca pupb'za, de-a amelit
frate cu mama, sd-l pun in capul cinstei! Eu qtiu, moqule, cd. pe irnpdratul, incAt a uitat qi de Harap-Alb, qi de cerb, qi de
sluga-i slugd qi st[pAnu-i stS.pAn; s-a mAntuit vorba. Na, na, tot.
na!,d-apoi pentru vrednicia lui mi l-a dat LaLa, chci altfel de Fetele impiratului insh priveau la veriqor... cum priveqte
ce i-ag fi luat cu mine. Hei, hei! Nu qtili d.voastrh ce poam-a cAnele pe mA!b, qi li era drag ca sarea-n ochi: pentru cd le
dracului e Harap-Alb aista! Pana l-am dat pebrazdh", mi-am spunea inima ce om farh de lege este Spanul. Dar cum erau
stupit"sufletuln' cu dansui. Numai eu ii vin de hai. Vorba sd ias6 ele cu vorba inaintea tat5lui ior? SpAnul n-avea de
ceea: ,,Frica pdzeqte bostdndria". Alt stdpAn in locul meu nu cine... Vorba ceea: ,,Gdsise un sat fdrb cAni qi se primbla f5rd
mai face brdnzho" cu Harap-Alb, cAt ii lumea qi pimAntul. Ce bet". Ce alti, ce pot sd zic?
te potriveqti, moquie? Cum vdd eu, d-ta prea intri in voia
176 177
It
pe toli cu luare-arninte' cliitinri'
Spittrrrl, tlr-rpit cc-i asculLl
La vro cAteva zile dupfl asta, impdratul f?ictr trtr poftif
ospiif
din cap si zise: -
foarte mare in cinstea nepotu-seu ,la care ospd! au lbst i nameni care se tem qi de um-
Reu e cAnd an a face tnt
^ €-^o nrr oamel
tot.cu
cei mai strdlucili oaspeli: impbrali' crai, voievozi' cbpitanii - se vede cb paqteli boboci' de
bra 1or! D-voastrd, "i*tlti oaspeli'
"""i;;;" mai-marii oraqelor
ogtirilor, 9i alte fele cinstite' pricepeli al cui f4pt e acesta'
d.e osp5.!, fetele impS'ratului s-au pus cu rugbminte "a atunci Spe";i;;;""a" iqi
"" gi privirile asupra lui
p" il"gt Span, sa ieie voie lui Harap'Alb ca sd slujeascd
qi el "t*teqte
Harap-Alb'qi, nu qii" ;"*' ii
^SpAnutr, prinde zAmbind:
cheam[ eqti? Vra sd zicb tu ai qtiin![
pe
iu -u".a. neputAndu-le strica hatArul' slugb'
- Aqa...
Harap-Alb de fa!6 cu dAnsele qi-i invoi aceasta' insb
cu toc- "i;;;;;-mi degrabd s5-mi aduci pe fata
de asta qi nu *i ilp";' Ig"T
numai la spatele
impiratului Roq, d;;"dt qtii qi t"* de pe fala
*.fa, ca in tot timpul ospdlului sb steie ii qti tu' f{ai' qgrn3qte! $i
,iapl""_re* qi nici -u.u, ia-ri tidi." ochii la ceiial{i meseni, nu cumva s6 faci d; ;i;i;;;t ie-ai-dus
pemlntului!
ie i-oiu vedd obrdznicindu-se cumva, acolo pe loc ii qi taiu Atunci Hurup-'qiu];;ftJ plin de mAhnire' se duce in grajd
"a
capul. sirutAndu-I' zice
siugb netrebnicd ' zise SpAnul' la cal qi, netezind;;'p;:;;*.u +i m-a bbgat iar
- Auzit-ai ce am spus, Dragul merl ii'u'aq, la grea nevoie
il

arhtAnd lui Harap-atn taiuqul palosului' pe care


jurase - aduc pe fata impbratu-
SpAnuMmu a *to"tttlitut cici*sa-i vorba ceea:
credin![ qi supuneie SpAnului la ieqirea din fAntAnS'
iui Roq a" ona"-li; uit Asta-i.curat "Poftim
sunt gata Se vede cd mi s-a
- Da, stdpAne, rispunse Harap-Alb cu umilin!6; pungd la mas[, d;;; i; adus de-acas#''
s-a mai intAmpla! Cu I
-- poronca luminirii-voastre'
1a
apropiat funia fu Ju'"''-Cine
qtie ce
1i
?etele impiratului au mui!5,mit Sp6.nului qi pentru atAta. c6ne-cAneqte' pind acum'
S"pari"ii"t u* ao|-o.um am dus-o, mi-a
Amu, tocmai pe cAnd era temeiul mesein" qi oaspelii' "tot Dar cu omul roq;;;;i;' '[u' la cat fata ?t?
g";;t;d vinul de^bun, incepuse a se chiurchiuluinu cAte oleac[, fi gasini acui i*patut Roq si lui' "d:,$-apoi'
care cich este
but-a"-pu-tomoar5'o' a fi
unde s-a
numaiiacaopaseremeiastresevedebhtAndlafereastraqi
zicAnd cu glas muieratic:
o farlllazotte t;;;;t"--"""ttide n-apuc bine a tt:lu din una
stiindl Parc[ at"""i'"ta:eqte'
- nnanJali, beli qi v[ veselili, dar de fata imphratului se ve-de c6 m-a nrscut mama intr-un
Roq ceas
nici nu gAndjtil
;iHi. il;.it;i si nu greqesc inaintea lui
rdu, sau nu qtiu cum sb ma: zrc'ca fac' ca sd
ce ar lrebui sh
Atun'ci,deodati'tuturormesenilor.peloclis-astricatche- Dumnezeu Me p;;;f eu tare bine
ful qi au inceput a vorbi care ce qtia qi cum ii ducea capul: unii se curme oclat[ ;;;#"t;tte'
Dar m-am deprins a tAri dupd
"*pot"ur: ci impbratul Roq' avAnd inimb hain[e" nu se mai sa- mine o via![ ticaloasa' Vorba ceea: "Sd
nu dea Dumnezeu
turd a vhrsa sAnge omenesc; allii spuneau ch fata lui este o omului cAt Poate el suferi"' - -
farmazoand" cumplith, qi cd din pricina ei se fac atAtea -
StlpAne, J"tci calul' nechezAnd cu infocare' senitt'nu te
jertfe; allii intbreau spusele celoriaili, zicdnd cb chiar ea ar fi 'i*" u fi el vreodatb 9i
mai oiichi'0" atdtal Dupb vreme '?3' toate cele cum chittr;rl,i
s5 nu
venit in chip de pasere de a batut acum la fereastra, ca Dac_ar sta cinevi iliiir"a
sam['r' de
lese qi aici lumea in pace' Allii ziceau c5, oricum
ar fi' dar itubui vezi tot oameni morli pe l'rtrtl'r'
d-ta, apoi utoo.iu' s5'
pu*uruu aceasta nu-i lucru curat; qi ci trebuie si fre un trimis De unde qtii c['. s,r
Allii' mai cdrdrile... Nu r, uiu de nerSbd[tor!
i" .,rrd"rru, numai pentru a iscodi casele oamenilor' schimba iucrurite i" Ui"" qi
pentru d-ta? Omul e datot' rrti nr'
se intoarch pe
iricoqi, iqi:stupeaoo' in sAn' menind-o ca sh
lupte cAt a putd t" ""i"tif""i"1li'
clci qtii c[ este o vttt'lrtt: "N ri
.up,,i aceluia .ure u trimis-o' 1n sfArqit, unii spuneau intr-un
aduce anul ce uo""ula"usu1,,.
cand sunt zile qi tlttt'ot" llr" t
ief, aftt in alt fei, qi multe se ziceau pe sama fetei imparatu- nevil'rirrritl Vrrtl'l
prin api qi p'i" foc qi din toate scapi
Iui Roq, dar nu se qtia care dintre toate acele vorbe este cea cAntecului:
adevdrat6.
179
178
dAnsele, am sb omor o mullime; sd dau prin ap5, mb tem cd
Fd-md., mamd, cu noroc, rn-oiu ineca, cu cal cu tot. Dar tot mai bine sd dau prin apd,
cum a da Dumnezeu, decab sA curm viala atAtor gAzulile
$i macar m-aruncd-n foc. rievinovate". $i zicAnd Doamne-ajutd, se aruncd cu calul in
Las' pe mine, st5.pAne, cd qtiu eu pe unde te-oiu duce la' ap5., o trece inot dincolo, 1a cela mal, f[rd primejdie 9i apoi iqi
imp5ratul Roq: pentru ch m-au mai purtat odat6 picatele pe id drumul inainte. $i cum mergea, numai iaca i se infdloqaz5.
acolo cu tatu-t[u, in tinerelele lui. Hai, incalecb pe mine qi o furnicb zburitoare, zicdnd:
line-te bine, cd acum am sd-mi ardt puterile chiar de aici, de - Harap-Alb, fiindcd eqti aqa de bun, de !i-a fost mil5 de
pe loc, in ciuda SpAnului, ca s5-i punem venin la inim6. viala noastr5, cAnd treceam pe pod, si nu ne-ai stricat
Harap-Alb atunci incaiec5, qi calul, nechezAnd o datd veselia, vreu s6-!i fac qi eu un bine: na-!i aripa asta, qi cAnd
puternic, zboard cu dAnsul: ii avd vreodat5 nevoie de mine sb dai foc aripei, qi atunci eu
in inaltul ceriului, impreuni cu tot neamul meu avem s5"-!i venim in ajutor.
Vdzduhul pd.mAntului. Harap-Alb, strAngAnd aripa cu ingrijire, mull5meqte fur-
nicei pentru ajutorul fdgbduit qi apoi porneqte tot inainte.
qi o id d.e-a curmeziq:
$i mai merge el cAt mai merge, qi numai iaca ce aude o
. De Ia nouri catra soare, bdzditurh innidugitfl. Se uitd el ln dreapta, nu vede nimica;
Pintre lund qi luceferi, se uitd in stAnga, nici atAta; qi cAnd se uit6 in sus, ce si vadd?
Stele mAndre lucitoare. Un roi de albine se invArtea in zbor pe deasupra capului sdu
qi umblau bezmetice de colo pdn6 colo, neavAnd loc unde sd se
$i apoi, de la o vreme, incepe a se ldsa lin ca vAntul, qi aqeze. Harap-Alb, vS"zAndu-le aqa, i se face mil5 de dAnseie qi;
luAnd de-a lung pdmAntul, merg spre imp5.rdtie, Dumnezeu luAndu-qi pdl5ria din cap, o pune pe iarb5. 1a pdmAnt, cu
sd ne !ie, c5. cuVAntul din poveste inainte mult mai este. gura-n sus, qi apoi eI se db intr-o parte. Atunci, bucuria
Dar ia sh vedem, ce se mai petrece la masd dupi ducerea albinelor; se lasd jos cu toatele qi se adun6 ciotc5'o'in pdl5rie.
Iui Harap-Alb? Harap-Alb, aflAndu-se cu pirere de bine despre asta, aleargd
- Hei, hei! zise SpAnui in sine, tremurAnd de ciud5.: nu in dreapta qi in stAnga Si nu se ISsd pind ce gdseqte-un
te-am gtiut eu c[-mi eqti de aceqtia, ci de mult ili fhceam buqtihan'08 putregdios, il scobeqte cu. ce poate gi-i face
felull'o'... Dar trdind qi nemurind, te-oiu sluji eu, mdi badeo!... urdiniq'on; duph aceea aqazh niqte lepuqi intr-insul, iI freacb
Paloqul ista are sd-!i qtie de qtire... Ei, vedeli, moqule qi cinstili pe diniuntru cu cdtuqnicStto, cu sulcin5", cu mdtdciunettt, cu
meseni, cum hrdneqti pe dracul, f5.rd sd qtii cu cine ai de-a poala Sdntd-Mdriei"'qi cu alte buruiene mirositoare gi priei-
face? Dacd. nu-s qi eu un puiqor de om in felul meu, dar tot m-a nice albinelor qi apoi, luAndu-i pe umer, se duce Ia roiu, r5s-
tras Harap-Alb pe qfaril Bine-a zis cine-a zis ,,Cd unde-i toarn[ albinele frumuqel din p515rie in buqtihan, il intoarce
cetatea mai tare. acolo bate dracul rAzboiu mai puternic". biniqor cu gura in jos, ii pune deasupra niqte capt5lani"' ca
in sfArqit, imp[ratul, fetele saie qi toli oaspelii rdmaserd sd nu rinbatb, soarele qi ploaia inlduntru, qi apoi, lhsAndu-l
incremeniti. SpAnul, bodroghnind'o'' din gurA. nu qtia cum acolo pe cAmp, intre flori, iqi cautd de drum.
sd-qi ascundd ura, iard Harap-Alb, ingrijit'06 de ce i s-ar mai
putd intAmpla in urmd, mergea tot inainte prin locuri pustii $i cum mergea e1, mul!5mit in sine pentru aceastd facere
de bine, n'umai iaca i se inf5.liseazb.inainte crdiasa albinelor,
qi cu greu de str[bbtut.
zicAndu-i:
$i cAnd sd treacd un pod peste o apd mare, iaca o nuntd de
furnici trecea qi ea tocmai atunci podu1. Ce s[ facd Harap-Alb? - Harap-Alb, pentru ca eqti aqa de bun qi te-ai ostenit de
ne-ai fbcut ad[post, vreu sd-!i fac qi eu un bine in viala mea:
St5 el oleacd qi se sfhtuieqte cu gAndul: ,,Sd trec peste
1fil
180
na-!i aripa asta gi, cAnd ii avd vreodath nevoie dp mine, - Ei, apoi sd nu bufneqti de rAs?! zise Harap-Alb. Mdi, mbi,
aprinde-o, qi eu indatd am s6-!i vin intru ajutor. mhi! cd multe-li mai vdd ochii! Pesemne c-aistali FlamAnzild,
Harap-Aib, luAnd aripa cu bucurie, o strAnge cu ingrijire; foametea. sac fdrh fund sau cine mai qtie ce pricopsealEr a fi,
apoi, mul!5mind crdiesei pentru ajutorul fdghduit, porneqte, de nu-l mai poate situra nici pdmAntul.
urmAndu-;i caiea tot inainte. RAzi t:u, rdzi, Harap-Alb, zise atunci Fld,mAnzilb, d.ar,
Mai merge el cAt merge qi, cAnd la poaiele unui codru, unde mergeli voi, fhrd de mine n-aveli sd puteli face nici o
numai iaca ce vede o dihanie de om, care se pArpdleatt'pe ispravS.
lAngh un foc de doudzeci qi, patru de stAnjini de lemne qi tot - Dac5-i aqa, hai gi tu cu noi, zise Harap-Aib, cE" doar n-am
atunci striga, cAt ii lua gu.ra, c5 moare de frig. $i-apOi, afarh a te duce in spinare.
de aceasta, omul acela era ceva de spdriet; avea niqte urechi FlhmAnzil5. atunci se id duph Harap-Alb qi pornesc tustrei
cldpduge gi niqte buzoaie groase qi ddbil5zate"'. $i cAnd sufla inainte. $i mai mergAnd ei o postat5"O, numai iaca flarap-Alb
cu dAnsele, cea de deasupra se rdsfrAngea in sus peste vede alt5, minundlie gi mai mare: o ardtare de om bduse apa
scdfAriia capului, iar cea de desubt atArna in jos, de-i acoperea de la doudzeci qi patru de iazuri qi o gArld. pe care umblau
p6ntecele. $i, ori pe ce se oprea suflarea lui, se punea pro- numai cinci sute de mori qi tot atunci striga in gura mare cd.
moroaca mai groash de-o palm5. Nu era chip sb te apropii de se usucd de sete.
dAnsul, cd aqa tremura de tare, de parc6-l zghihuia'1u dracul. - Mdi. da' al dracului onhnie"' de om e gi acest at zjse
$i dac-ar fi tremurat numai eI, ce !i-ar fr fost? Dar toati Harap-Alb. Grozav burddhan qi nesSlios gAt1ej, de nu pot si-i
suflarea qi fdptura de primprejur ii lineau hangul: vAntul potoleascd setea nici izvoarele pS.mAntului; mare ghioi'r, de
gemea ca un nebun, copacii.din pddure se vdichreau, petrele apd trebuie sh fie in malele lui! Se vede ch acesta-iprbpdde-
lipau, vreascurile liuiau qi chiar lemnele de pe foc pocneau de nia apeior, vestitul Setild, ndscut in zodia rdlelor qi impo-
ger. Iari veverile1e, g[vozdite"'una peste alta in scorburi de dobit cu darul suptului.
copaci, suflau in unghii qi plAngeau in pumni, bldstemAndu-qi - R6,zi tu, r6.zi, Harap-Alb, zise atunci Setild, c5ruia
ceasul in care.s-au ndscut. Md rog, foc de ger era: ce sh vd incepu a-i lAqni apa pe ndri qi pe urechi, ca. pe niqte ldp-
spun mai mult! Harap-Alb, numai o lArd cdL a stat de s-a toace"3 de mori, dar, unde vd duceli voi, fdri de mine degea-
uitat, a f[cut lurluri Ia gur5 qi, neputAndu-qi stdpAni rAsul, ba vh duce[i.
zise cu mirare: * Hai gi tu cu noi, dac5 vrei, zise Harap-Alb; de-abia nu
- Multe mai vede omul acesta cAt trdieptel Mdi tartorule, te-i mai linciuri"n atdLa in cele ape, ii scipa de bthstemul
nu mAnca haram"s qi sp.une drept, tu eqti Gerii6? Ap5.-i cd broaqtelor qi-i da rb.gazmorilor sa umbie, ch destul !i-ai fdcut
taci?... Tu trebuie sd fii, pentru cd qi focul ingheald lAngb tine, mendrele"s phnd acum. Ce, Doamne iartd-md, ii"face broaqte
de arzulju''e ce eqti. in pAntece de atAta apd!
- RAzi Lu, r6.zt, Harap-Alb, zice atunci Gerild tremurdnd, SetilS. atunci se id dupd Harap-Alb qi pornesc tuspatru
dar unde mergi, fhri de mine n-ai sd poli face nimica. inainte. $i mai merg6nd ei o bucat5", numai iaca ce vede
- Hai qi tu cu mine, dacd vrei, zise Harap-Alb, de-abia te-ai Harap-Alb alti minundlie qi mai minunat5: o schimonositurb.
mai incdlzi mergAnd la drum, cici nu e bine cAnd stai locului. de om avea in frunte numai un ochiu, mare cdt o sitd gi, cAnd
Gerilh atunci se ie cu Harap-Alb gi pornesc impreunS. $i il deschidea. nu vedea nimica; da chior peste ce apuca. Iard
mergAnd ei o bucath inainte, Harap-AJb vede altb. drdcdrie si cAnd il linea inchis, dar fre zi, dar fre noapJe,, spunea cd vede
mai mare: o namild de om mAnca brazdele de pe urma a cu dAnsul qi in mdruntaieie pdmAntului.
doudzeci qi patru de pluguri qi tot atunci striga in gura mare - Iaca, incepu eI a ricni ca un smintit, toate lucrurile mi
c[ crapd de foame. se aratd gdurite, ca sitiscat'6, si str5.ve zii, ca apa cea limpede;

183
rlr,rrstrpra capului meu vdd o mullime nenurnbratd de vbzute
si ncv:izute; vdd iarba cum creqte din pdmAnt; vid cum se ciud5. qi apoi ie mAnca aqa, crude, cu pene cu tot. Chiar atunci
liistogoleqte soarele dupd dea1, luna qi stelele cufundate in avea un vrav'3' de paseri dinainte qi ospdta dintr-insele cu
lrlare; copacii cu vArful in jos, vitele cu picioarele in sus qi ldcomie, ca un vultan hdmesit. Harap-A1b, cuprins de mirare,
oamenii umblAnd cu capul intre umere; vdd, in sfArgit, ceea ce zise:
n-aq mai dori sd vadd nimene, pentru a-qi osteni vederea: vdd - Dul oare pe acesta cum rnama dracului l-a fi mai
niqte guri cdscate uitAndu-se la mine qi nu-mi pot da samh de chemand?
ce vd mirati asa, mira-y-ati de... frumusete-vh! - Zi-| pe nume, sd !i-1 spun, rhspunse atunci Ochild,
Harap-Aib atunci,se bate cu mAna peste gurd qi zice: zAmbind pe sub mustele. ,

- Doamne fereqte de omu] nebun, cd tare-i de j51it, sdr- - Dar te mai duce capul ca sd-l botezl? Sd-i zici Pdsirild. ..
manul! Pe de-o parte ili vine a rAde gi pe de alta ili vine a-} nu greqeqti; sd-i zici Ld\i16... nici atdta; s5-i zici Lungilb...
asemenea; s5-i zici Pisdri-Ldli-Lungil5, mi se pare cd e mai
plAnge. Dar se vede ci aqa I-a l6sat Dumnezeu. Poate ch aces-
ta-i vestitul Ochil5, frate cu Orbild, vdr primare cu Chiorild,
potrivit cu ndravul qi apucdturile lui, zise Harap-Alb,'
induiogat de mila bietelor paseri. Se vede cd acesta-i vestitul
nepot de sor5 lui PAndiId, din sat de la Chitild, peste drum de Pdsd"ri-Ldli-Lungil5, fiul sdgetdtorului qi nepotul arcagului;
Nimerild. Ori din tArg de ta Si-l-ca!i, megieg"'cu Cdutali qi de brAul pdmAntului qi scara ceriului; ciuma zburbtoarelor gi
urmh nu-i mai da!i. MH rog, unu-i Ochild pe fala pimAntului, spaima oamenilor, c[ altfel nu te pricepi cum sd-i mai zici.
care vede toate qi pe toli altfel de cum vede lumea cealalt5;
numai pe sine nu se vede cAt e de frumuqel. Parc5-i un bo!"', - RAzi tu de mine, rdzi, Harap-Alb, zise atunci Pdsdri-
Ldli-Lungil5, dar mai bine ar fi sd ri,zi de tine, cdci nu qtii ce
chilimbo! bolit, in frunte c-un ochiu, numai be nu fie de pdcat te paqte. Chitegti cb. fata impdratului Roq numai aqa se
d iochiu! capbtd? Poate n-ai gtiinld ce vidmd'32 de fat5. e aceea: cAnd vrd
* RAzi Lr, ri.zt, Harap-Alb, zise atunci Ochild, uitAndu-se se face pasere mbiastr5, ili aratd coada, qi ie-i urma dacd po!i!
inchiorchioqat"n, dar, unde te duci, fdrd de mine rdu are sd-!i De n-a fr qi unul ca mine pe-acolo, degeaba vd mai bateti
cadi. Fata imp5latuiui Roq nu se capitd aqa de lesne cum picioarele ducAndu-v5.
crezi t:u. Din gardul Oancei !i-a da-o imphratul, dacb n-oiu fi - Hai si tu cu noi, dacd vrei, zise atunci Harap-Alb; de-abia
qi eu pe-acolo. mi-i lua pe GeriIS de !uJuc'33 qi 1-ii purta cu nasul pe la soare,
- Hai qi tu cu noi, dacb vrei, zise Harap-Alb, cd doar n-a- doar s-a incdlzi cAtuqi decAt qi n-a mai clSnlini atAta din
vem a te duce de mAnd, ca pe un orb. m5"sele, ca un cocostArc de cei bdtrAniciogi, cd parcd md
Ochil5 atunci se id qi el duph Harap-Alb qi pornesc tuscinci strAnge in spate cAnd il vbd aqa.
inainte. $i mai mergAnd ei o bucatd, numai iaca ce vede Pdsiri-Ldli-Lungil5 se ib atunci dupd Harap-Alb qi por-
Harap-Alb altb, b1nd6,ganie130 qi mai qi: o pocitanie de om nesc ei tusqese inainte. $i pe unde treceau, pArjol fdceau:
umbla cu arcul dupd vAnat paseri. $-apoi, chitili cd numai in Gerild potopea p5durile prin ardere. FldmAnzild mdnca lut qi
arc se inchia tot meqtequgui qi puterea'omului aceluia? !i.ai pdmAnt amestecat cu humd, qi tot striga cd moare de foame.
gdsit! Avea un meqtequg mai drdcos qi o putere mai pe sus Setild sorbea apa de prin bdlli qi iazuri, de se zbdteau pegtii
decAt igi poate dracul inchipui: cAnd voia, aqa se 15!ea de tare, pe uscat gi lipa qerpele in gura broastei de secetd mare ce era
de cuprindea pdmAntul in brald. $i altb dat5, aga se deqira qi pe aco1o. Ochild vedea toate cele ca dracul, qi numai inghelai
se lungea de grozav,.de ajungea cu mAna la 1un5, Ia stele, la ce da dintr-insui:
soare qi cAt voia de sus. $i dacd se intAmpla sd nu ca e laie,
nimereascd paseriie cu sdgeata, ele tot nu schpau de Ch-i balaie;
dAnsul; ti le prindea cu mAna din zbor, le rasucea gAtul cu CA e ciuta
Cd-i cornutd.

l8s
sd fac5... $i pe altd parte, impdratul o rl;rl,ir t,lrlnnrrt rr
Md rog, nebunii de-a lui, cAte-n lund qi in stele, de-!i taind pe un credincios al shu qi d5" poruncd s6-i (:ult,t, ltr r.ir,ir
venea sh fugi de e1e. Sau sd ri"zi ca un nebun, credeli-mi ce cea de aramd infocat6,'ca.sb doarmd pentru veq;nicitr, rlrrlrr
vA spun! cum pilise qi a$i pelitori, poate mai ceva decAt acegtia.
in sfdrqit, Pis[ri-L5li-Lungiti adirnenea zburitoarele qi, Atunci credinciosul impdratului se duce rdpede qi dd lirc
jumulite, nejumulite, !i le phpa pe rud6'u', pe sdmAn!5, de nu casei celei de arami pe dedesubt, cu doudzeci pi patru de
mai stdvealuu nimene cu paseri pe lAng[ casb de rdul^lui. stAnjeni de lemne, de se face casa rogd cum e jdraticul. Apoi,
Numai Harap-Alb nu aducea nici o supdrare. Ins5, ca curn insereazh, vrne qi pofteqte pe oaspeli la cuicare. Gerild
tovard9, era pdrta; Ia toate: qi la pagub6, qi la cAqtig, 9i prie- atunci, ndzdrdvan cum era el, cheamd (pe) tovardqii sdi deo-
tenos cu fiecare, pentru ch avea nevoie de dAnqii in cilbtoria parte gi le zice incetiqor:
sa la impS.ratul Roq, care, zice, cici era un om pAcli-sit136 9i - Mei, nu cumva s5 vd impingd Mititelul'8 s[ intrali inaintea
rdutdcios la,culme; nu avea rnii6 de om nici cAt de un c6ne. mea unde ne-a duce omul lapului celui roq, cb nu mai ajungeli
Dar vorba ceea: ;,Launul fdrh suflet trebuie unul fhrd de lege". s5 vedeli ziua de mAne. Doar unu-i impiratul Ro;, vestit prin
$i gAndesc eu cd din cinci nesp5lali cAli merg cu Harap-Alb, meleagurile aceste pentru bundtatea lui cea nepomenitd qi
i-a veni el vreunul de hac; q-a mai da impiratul Roq gi peste milostivirea lui cea neauzitS. it qtlu eu cAt e de primitor qi de
oameni, nu tot peste butuci, ca pind atunci. Dar iar mb intorc darnic Ia spatele aitora. Numai de nu i-ar muri mulli
qi zic: mai qtii cum vine vremea? Lumea aSta e pe dos, toate inainte! si tr5iascd treizlle cu cea de-alaltAieri! D-apoi fetigoara
merg cu capu-n jos; pulini suie, mulli coboar5, unul macind la lui; a zis dracu qi s-a fhcut: bucdlicd rupt5 tat[-sdu in picioare,
moar6. $-apoi acel unul are atunci in mAnd qi pAnea qi culituI, ba incd qi mai qi. Vorba ceea: ,,Capra sare masa, qi iada sare
qi taie de unde vrd qi cAt ii place, tu te uili qi n-ai ce-i face. casa". Dar las', cd q-au gdsit ei omul! De nu le-oiu veni eu de hac
Vorba ceea: ,,Cine poate oase roade; cine nu' nici carne moale". in astd noapte, nici mama dracului nu le mai vine!
Aqa qi Harap-Alb qi cu ai s5,i; poate-or izbuti sh ieie fata - Aqa gAndesc qi eu, zise FldmAnzllEt; q-a pus el, impiratul
impdratului Roq, poate nu, dar acum, deodat5, ei se tqt duc Roq, boii in cA'rd cu dracul'un, dar are sd-i scoath fdrd coarne.
inainte qi, mai Ia urm6, cum le-a fi norocul. Ce-mi pasd mie? - Ba mi se pare c-a da el qi teleag5'n0, gi plug, qi otic'n', qi
Eu sunt dator sd spun.povgstea gi vd rog sd ascultali. tot, numai sH scape de noi, zise OchilS"
Amu Harap-Alb qi cu ai sdi mai merg ei cAt nierg qi, intr-o - Ia ascultali, mdi! zise Geril[. ,,Vorba lungd, sirdcia omu-
ldrzie vreme, ajung la imp[r6!ie, Dumnezeu s5 ne !ie, cd luii'. l\12i Sine haidem Ia culcare ci ne aqteaptd omul impdra-
cuvAntul din poveste, inainte mult mai este' $i cum ajung, tuiui cu masa intinsfi, cu fdcliile aprinse qi cu bralele des-
o datb intrd buluc in ogradd, tusqese, Harap-Alb inainte pi chise. Hai! Ascu{ili-vh dinlii qi pornili dupd mine.
ceilalli in urmb, care de care mai chipos gi mai imbrdcat, de $i odatd pornesc ei, teleap, teleap, teleap! $i, cum ajung in
se tArdiau alele qi curgeau oghelele'37 dupd dAnqii, parci era dreptul uqei, se opresc pulin. Atunci Geril5 sufla de trei ori
oastea lui Papuc Hogea Hogegarul. $i atunci, Harap-Alb se 9i cu buziqoarele sale cele iscusite, qi casa'r[mAne nici fierbinte,
infdliqazd inaintea impS.ratului Roq, spunAndu-i de unde, nici rece, cum e mai bine de dormit intr-lnsa. Apoi intrd cu
cum, cine qi pentru ce anume au venit. imp5ratului i-a fost tolii inlS"untru, se tologegte care pe unde,apuc5, qi tac md
de-a mirarea, vdzAnd cb. niEte golani au asemenea cheamd. Iard credinciosul impdratuiui, incuind uqa pe dina-
indr[zneal5, de vin cu neruqinare sd-i ceard fata, fie din fard cu rbpegiune, Ie zice cu rdutate:
partea oricui ar fi. Dar, nevoind a le stricainima, nu le spune - Las', ch.v-am gdsit eu ac de cojoc! De-acum dormili,
nici da, nici ba, ci Ie dd rhspuns ca sd rdmAie peste noapte dormire-ali somriul cel de veci, cd v-am aqternut eu bine! Vd
acolo, qi pinb mAne diminea!5" s-a mai gAndi el ce trebuie veli face voi scrum p5.nd mAne-diminea!6.
1n6 187
- Ai dreptate, mdi Gerild, numai tu nu te cauli, zise
Apoi ii lasi acolo qi ei se duce in treaba lui. Dar Harap-Alb Ochild. Dar cu prujituri'5o de-a ta1e, ia, acuq se duce noaptea,
qi cu ai sdi nici nu bindiseau"' de asta; ei, cum au dat de chl- si vai de odihna noastr6! Macar tu sa fii acela, ce ai zice, cAnd
duric6, pe loc li s-au muiet ciolanele qi au inceput a se intinde !i-ar strica cineva somnul? Ba incd ai dat peste niqte oameni
qi a se hArjoni in ciuda fetei imparatriiui Roq' Ba inc[ Gerili ai iui Dumnezeu, dar, si fi fost cu allii, hei, hei! mAncai pa-
se intindea de cdldur6, de-i treceau genunchele de gurd. $i para pdnh acum.
hojma'n' morocdneat" pe ceilalli, zicAnd: - Dar nu mai tdcefi, mhi? Cd ia acuq trec cu picioarele prin
casa; cdci pentru.mine p5reli qi ies afard cu acoperemAntui in cap, zise Ldti-Lrrrrg.ita.
- Numai din pricina voastri am rbcit
era numai buni, cum era. Dar aqa pdleqti dacd te iei cu niqte ParcH nu faceli a bine, de nu vd mai astAmpdrb. dracul nici la
bicisnici'nu. Las', ch v-a mai phli el berechetul"u acesta de alt[ vremea asta. Md"i Buzil[, mi se pare cd tu eqti toatd pricina
datnl $tii ch arehaz qi astai Voi sd vd lafiili qi sh huzulili ae gAlcevei dintre noi.
c[ldur[, iard eu sd crdp de frig. Bu.. - nb treabi! Sb-mi dau eu - Ba bine cd nu! zise Ochila. Are el noroc ce are, dar qtiu
iiniqt"u mea pentru hatArul nu qtiu cui? Acuq vd tArnAiesc"' eu ce i-ar trebui.
prin cas5, pe rudd pe sbmAnld; incaltea sd nu se aleagb nimi- - Ia, sh-i faci chica topor, spinarea dobd si pAntecele cobzd,
ca nici de somnul meu, dar nici de al vostru. zise Setild, cdci altminterea nici nu e chip s-o scoti la capht cu
- Ia Lach-\i gura, mdi GeriIS"! ziserd ceilalli' Acuq se face boclucasul acesta.
ziud, qi tu nu mai stincheqti cu bragoave de-ale tale. Al dra- Gerild, trb.zdnd cd toli ii stau impotriv[, se mAnie atunci, qi
cuiui lighioaie mai eqti! Destul acum, cd ne-ai fdcut capul unde nu trAnteqte o brumd pe pb.reli de trei palme! de groasd,
ciiindar. Cine-a mai dori sb fac5" tovbrbqie cu tine aib6-qi de au inceput a c15n!6ni qi ceiialli de frig, de sdrea c5maqa de
parte qi poarte-li portul. Ci pe noi qtiu c5. ne-ai amelit. Are pe dAnsii.
cineva cap s6 se liniqteasch de rdul t[u? I-auzi-]-6i: parc6-i o - Na! incaltea v-am fhcut qi eu pe obraz. De-acum, inainte,
moar5. hodorogitd. Numai gura lui se aude in toate phrlile. spuneli ce vd place, c5. nu mi-a fr ciudd, zise Gerild, rAzAnd cu
Hojma toiocd'neqte"'pentru nimica toat5, curat ca un nebun. hohot. Ei, apoi!? Cicd sb nu te strici de rAs!... De Harap-Alb, nu
Tu, m5i, egti bun de triit numai in pidure, cu lupii qi cu urqii, zic. Dar voi, mangosi!i1or'5' qi farfasililor'5r, de cAte ori iti fi
dar nu in case impdrS.teqti qi intre niqte oameni cumsecade. dormit in strqh'53 qi pe tdrnomatd",, sd am eu acum atAlia bani
* Ia asculta\i, mh| dar de cAnd ali pus voi stdpAnire pe in pungb nu mi-ar mai trebui altd! Oare nu cumva v-a!i face qi
mine? zise Geril6. Apoi nu md faceli din cal magat, cb vh veli voi, niqte feciori de ghindd, fata\i in tindd, cd sunteli obraze
gdsi mantaua cu mine! Eu is bun cAt is bun, dar 9i cAnd m-a suptiri?
scoate cineva din r5,bdare, apoi nu-i trebuie nici ligan de laie - Iar cauli sdmAnld de vorbd", mdi Buzild? ztserb" ceilalti.
impotriva mea. Al dracuiui sd fii cu tot neamul tdu, in vecii vecilor, aminl
- Zdrt, nu quguieqti, mdi B:uzlI6? Da' amarnic mai eqti la - De asta qi eu md anin qi md inchin la cinstita fala voas_
viald; cdnd te mAnii, faci sAnge-n balig6, zise Fl5'mdnzlld' trb,, ca un codru verde, cu un polobocttt de vin si cu unul de
C"r"--l eqti drag!... Te-aq uett m sen, dar nu incapi de - pelin, zise Geril5. $i'hai de-acum sd dorrhim,
-ui u.rrq sd" ne
urechi... Ia mai bine ogoieqte-te"e oleacd qi mai strAnge-li Lt:ezim, intr-un gAnd si ne unim, pe Harap-Alb sd-l siujirn qi
buziqoarele acasd; nu de alt6, dar si nu-!i par[ riu pe urm5, tot prieteni sd fim; cdci cu vrajbd qi urgie raiul n-o s[-l
ci doar nu eqti numai tu in casa asta. dobAndim.
- Ei, apoi! Vorba ceea: ,,Fd bine, sb-!i anTzirbtJ", zise Geril[' tn sfArqit, ce-or fi ,mai donddnit"c ei, gi c6t or mai fi
Dac[ nu v.am l6sat sd intrali aici inaintea mea, aqa mi se dondbnit, cd numai iaca se face ziud!... $i atunci, credincio-
cade; ba incd qi mai r5u decAt aqa. Cine-a'face altd datd ca sul impdratuiui, crezAnd cd s-a curdlit de oaspefi, vine cu
mine, ca mine 5[,p6!easc[.
189
r.,o
188
,
gAndul sd mdture scrumul, 1f":?: duph rAnduiais' $i^cAnd ^^- foate_ni-!i
sfArAie {a qi ceva udeaid, miria_ta, zise Setila, cb. ni
gAtleiul de sete.
il.rrrg" mai aproape, ce sa vadaZ Casa cea de arami' infgcatd Ia
;;#" straqnic de cu sar[, era acum toatd numai un sloiu de - - l6sali, mdi, zise Ochild, clipocind mereu din gene, c6
luminarea-sa qtie ce, ne trebuie.
gtr"uta, qi nu se mai cunoqtea pe dinafarS' nici uq[' nici - Aq_a cred.qi :n, ?i*." pdsirild, doar, de_a puterea hi, am
;s;;ii;;,.nicl gratii, nici obloane la fereqti, nici nimica; la
Lar
uqi cdzut la casd impdrbteascd, qi nu vd temeti, cd are
inlbuntru se auzea un tbrbboiu grozav; toli bocbnedu
in5llimea-sa atdta purtare de grtie, ca sd nu fim chinuiti cu
cAt ce puteau.qi strigau cAt le lua gura, zicAnd:
---N"qtimcefeldeimpdrateacesta,denelasdfbrflscAnteie frig, cq foame qi iu sete.
lemne nu s-a - Mai rdmane indoiald despre asta, zise Gerild, tremurdnd
de foc in vatr6, s[ deger[m aicea"' AFa siricie de cumplit. Dar n-aveli qtiinia cd inailim"u-.u lrl"
qi de noi, tata
vhzut nici la bordeiJ ce1 mai s6rbc[cios. Vai de noi flSmdnzilor qi al inset^alilor? si tocmai de asta *i r""". qi
eu,
.a,," u inghelat limba in gura qi maduva in cio}ane.de f|ig!... cd de-abia m-oiu mai incdizi oreaci band sangele-b;m;ului'60.
Credinciosul impbratului, auzind aceste, pe de-o parte l-a
dh el _ . Ei:. tac6-vd gura de-acu*t ,ise FldmAnzild. Destul e o
.optin* spaima, iura pe de alta s-a indrhcit-de ciud6' $i mdciucd ia un car de oale. Nu tot cetdrali pe mJria-*",
.a o-
si descuie uqa, nu poate; dd s-o desprind5' nici-despre atAta' Pe e dumneaiui. pentru nigte sbrdculi .u'oii ; J;
impiratului cele trebi de acestea. D-ar la o impdrdlie, ca cum te-ar ;;;; fdcut
;;;, ; . a faci? Aleargd qi vesteqte
rnullime de oameni' purice; nu se bagd in samd.
pigca un
intAmplate. Atunci vinJqi impbratul cu o
cu, caimale asculite q, pline cu uncrop'58; qi unii - Din partea mea, mAncarea_i numai o zdbavb,; bduturica
"o "i'^ne pe Ia mai este ce este,,zise Setild; qi aS ruga pe luminarea_sa cd",
t[iau gheala cu chzmalele, allii -aruncau cu uncrop dacd are de gAnd ne_ospdta, dupi-cum s_a froterat,
titi"a"'uqei qi in borta cheiei qi, qidupb multh trudd' cu mare
sd ne indesascd mai?murt cu udeard, pentru cd
apoi
nataaniesc"' de deschid uqa scot pe oaspeli afari' $i acoro std toatd
"" p[rul' cu barba qi cu puterea qi indrbzneala. Vorba ."eu,
cAnd colo, ce sd vad6? Toli erau cu ,,be-i cu cinstea, *a-pua.a
oameni ruqinea". Dar mi se paie c6 ne-am'prea intins cu'vorla,
*ortutut. pline de promoroacd, de nu-i cunoqteai' tare' de luminarea-sa nu stie cum sh ne mai intre in voie.
qi
sunt, draci sunt,'orillte atdthti' $i aqa tremurau de-

le dArd.Aiau dinlii in gur[' Iar6 mai ales pe Gerilb parc[-l - Acum, de ne-ar da odatd ce ne_ar da, zise FlimAnzild,
cdci md roade la inimd de foame ce_mi e!
;;;ih"i"" toli dracii; pozne fbcea iu buziqoarele sale''incAt
fbcdnd aqa de -.Ia mai ingdduili oleacd, m6i, zise Ochil6, cd doar nu v_au
s]a ingrozit qi impdratul Roq cAnd I-a vhzut, mas'u' goarecii in pAntece. Acuq s_or aduce
*"frH""'r, vinul, gi.nl1ui de-ali avd pAntece unde .d l" Si
t";u;;;,;
Harap_Arb, ieqind dintre danqii, se infdliqazi cuviin- t;;"U_*""
- Indatd vi s-a- aduce . qi demAncare qi bduiurb,
cios inaintea imPdratului, zicdnd: impdratul, numai g_"-utl putd dovedi cAt voiu au !ru*ia,zise a"
- Prea inflllate impilrate! Luminarea-sa' nepotul prea- nu-!i fi mancdtori qi biutoii buni, v-a!i gasit beleauu .r,
puternicului Verde-imperat' -- u ! aqteptAnd cu nerhbdare' nu vd pard lucru de qagdl -irr*,
bu-u.rr* inainte, cred ce mili da faLa, ca sb vi i6sim in pace - De ne-ar da Dumnezeu tot atAta supdrare, luminarea_
qi sd ne ducem in treaba noastri' voastr5", zise atunci'Fldmdnzild,
!inand,r-.u .,, *a"ii" a"
uitAndu-se Ia dAnsii cam pAntece.
- Bine, voinice, ziseeaimp[ratul,
qi aceea"' Dar acum' deo- - Si in[llimei-voastre gAnd_bun gi mAna slobodd.'ur, ca
acru oarecum; a'veni ',t"-uu sd
dat6, ia sh ospdtali ceva, ca s[ nu ziceli ch a\i ieqit din casa 1e $a!i cAt se poate mai multd mAncare qi bduture, zise
Setil5, cdruia ii ldsa gura apd, ci din mAneare qi na;lr.ri,
mea ca de Ia o casfl Pustie tur,
dacd ne-a intrece cineva; numai la treabd n*;; p;;;;irr"*
v-a ieqit un sfAnt din gurd, luminate impirate'
- Parcd FlbmAnzild' cu togi nebunii.
,ire utrrt.i cd ne ghiordiesc malele de foame'

190 191
Irrrl,,rrrrlrrl t,ircea Ia toate aceste, ii asculta cu dezgust qi - MAi, mii, mdi! Aceqtia-s curat sdrdcie trimisa de la
triltilrtr rrrlllrifca noduri. Dar, in gAndul sdu: Dumnezeu pe capul rneu, zise impdratul in sine, plin de
,,llrrrr', [rinel Cercati voi marea cu degetul, dar ia sd vedern, am[rdciune. Mi se pare cb., ta acum, mi-am dat qi eu peste
lr r rrr i-(,i da de fund? Vd vor ie;i ele toate aceste pe nas". Dupd oameni.
ir('coil ii ldsa gi se duce in casd. Harap-Alb iese atunci din mijlocul celorlalli'qi iar se
tn sfArqit, nu trece mult la mijloc, qi iaca li se aduc douS- infiliqaza inaintea impdratului, zicAnd:
sprezece harabale cu pAne, douhsprezece ialovi!e163 fripte qi - S5 triili; luminate impirate! De-acum cred cd mi:ti da
doudsprezece buli pline cu vin de cel hrdnit, de care, cum bei faLa, ca si vd lds5.m in pace qi sd ne ducem in treaba noastrd,
, cAte oleac5, pe loc !i se taie picioarele, ili steclesc ochii in cap, cdci nepotul impdratului Verde ne-a fi aqteptAnd cu nerdbdare.
!i se incleie limba in gur5 gi incepi a bolborosi turceqte, - A veni ea gi vremea aceea, voinice, zise impdratul cam cu
fdrd s5 qtii bechiu'u'mhcar. FlSmAnzild qi Setild ziserd atunci jumS"tate de gur[. Dar ia mai aveli pu{ini rdbdare, c1.ci fata
celorlal!i: nu-i de ceie de pe drumuri, s-o luali numai aqa, qum s-ar
- Mei, mAncali voi intdi qi beli cAt veli putd, dar nu cumva intAmpla. Ia sd mai vedem cam cum ar veni trebuqoara asta.
sd vh puneli mintea cu toatd mAncarea qi bhutura, c-dpoi al Nu-i vorbi, de mdncat, ali mAncat qi de bdut, ali biut fiecare
vostru e dracul! cAt qeptespyezece. Insb de-acum inainte mai aveli qi ceva
Atunci Harap-Alb, Gerild, Ochild qi Pbsdri-L5li-Lungilh se treab5 de fdcut: iaca vh dau o mierld'uu de simAnld de mac,
pun ei"de osp[teazi qi beu cAt ie trebuie. Dar ce are a face? amestecat[ cu una de ndsip mdrunlel; Si, pind mAni
parcd nici nu se cunoqtea de unde au mAncat qi au bdut; ci dimineald, sd-mi alegeli macul de-o parte, fir de fir gi nhsipul
, doar mAncare qi bduturi era acolo, nu qag6; d5, ca la o de alt5. parte; nu cumva s[ g[sesc vreun'fir de mac pintre
impdrSlie. nbsip sau vreunul de ndsip pintre mac, cd atunci am stricat
- Hai, ia dali-vd deoparte, mdi pdcitoqilor, cd numai ali pacea. $i dacd-li putd scoate la capdt trebuqoara asta, atunci
crAmpolit'65 mAncarea, ziserd atunci FldmAnzild qi Setil5, oiu mai vedd eu... Iard de nu, veli pldti cu capul obrdznicia ce
care agteptau cu neastAmpdr, fiind rupli in coq de foame qi de ali intrebuinlat fald de mine, ca sd prindd qi altii la minte ,

sete. vbzdnd de patima voastr6. '


$i atunci unde nu incepe FldmAnzilb a cdrhbini deodati $i apoi, ducdndu-se imp5.ratul in treaba lui, i-a i6sat sd-qi
in guri cAte o haraba de pAne qi cAte o ialovild intreag5, qi batd capul cum vor qti.
rdpede mi !i le-a infulicat qi le-a forf6.caL, de parci n-au mai Atunci Harap-Alb qi cu ai sdi incep a strAnge din umere,
fost. Iard Setild, dAnd fundurile afard Ia cAte o bute, horpl !i-o nepricepAndu-se ce-i de fAcut.
sugea dintr-o singurd sorbiturd; qi, rdpede-r[pede, mi !i le-a '
- Ei, apoi qagd v[ pare? Cu ckrilibuquri167 de aceste sd ne
supt pe toate de-a rdndul, de n-a mai rdmas nici macar picd- zbbovim noi? PAcliqit om e impdratul Roq! se vede ei, zise
turd de vin pe doage. atunci Ochi16. Eu, nu-i vorbb, macay cb e aga de intuneric,
Dupi aceea, Flimdnzil5. a inceput a striga in gura mare deosebesc tare bine firele de mac de cele de ndsip. Dar numai
ci moare de foame qi a azvdrli cu ciolane in oamenii iulald qi gurd de furnicd ar trebui sd aibi ca sd pofl apuca,
impdrAlegti, care erau acolo de fa!A. alege gi culege niqte flecuqtege ca aceste, in aqa scurtd vreme.
Iard Setilb striga qi el cAt ce putea cd crapi de sete pi Bine-a zis*cine-a zis ca sh te fereqti de omul roq, cdci e liqtai'us
zvdrlea cu doage qi cu funduri de poloboc in toate pdrlile, ca dracul in picioare, acum vdd eu.
un nebun. Harap-Alb igi aduce aminte de aripa cea de furnich, o
impbratul atunci, auzind vuiet tocmai din casd, iese afard scoate de unde-o avea strAns6, apoi scapdrh qi-i dd foc cu o
gi, cAnd vede aceste, iqi pune rnAnile in cap de necaz. buc5licd de iascd aprins6. $i atunci, minune mare! Numai
192 t93
r;lr';r ;rr jir a curge furnicele cu droaia, catd pulbere gi rrqteaptd qi grozavd urgie poate s6"cadh pe capul meu din astd
'r('.l)uL
'il,t/,:t"'', r,rrt,ii lrunzi si iarbd; unele pe sub pdmAnt, altele pe lrricinb.
rl.rrrrrlrrrr piirnantuiui qi altele in zbor, de nu se mai eurmau
- Sthp6nu-tbu, ca stipAnu-tdu; ce \-a face el, asta'i
Si, intr-un buc"o, au qi ales nbsipul de-o parte gi macul rleosebit de bagca"n, zise impdratul, uitAndu-se chiorAs Ia
'iirr<1.
rl. rrltl parte; sd fi dat mii de mii cle lei, nu gbseai fir de mac tlAnqii. Ieie-v5. mhcar gi pielea de pe cap, ce am eu de-acolo?
pintre ndsip sau'fir de n5sip pintre mac. $i apoi, in zori de ins6 pe mine ciutali sb nu m5 sminti\i: fata si ochii din cap,
ziud, cAnd e somnul mai dulce, de doarme qi pdmAntul sub t:dci atAta vi-i leacul; v-a!i dus pe copce, cu toath qmichiria
om, o mulfime de furnici de cele mdrunlele au strdbdtut voastrh.
inlduntrul palatului qi au inceput a pigca din somn pe Dupd aceasta, imp[ratul ii lasd incurcali qi.se duce la ,aie
impdratul, de-l frigeau, nu aitaceva.- $i vdzAndu-se el sa1e.
cuprins de aqa usturime, s-a scuiat cu nepus in masb.ttt, cb"ci
nu mai era de chip sH doarmd, cum dormea alte dd!i, pdnd pe
- Aici inc5. trebuie s5. fre un drac la mijloc, zise Geril6,
cldtinand din cap.
Ia arneaz6. nesuphrat de nimene. $i, cum s-a sculat, a qi - Ba incd de cei bdtrAni; sbgeata de noapte qi dracul cel de
inceput a cbuta cu de-amdnuntul prin aqternut, sb. vadd ce ameazhz| rdspunse Ochil5,. Dar nu ;-a juca eI mendrele
poate sd fie. Dar a g5sit nimica toatb., c6ci furnicele parcd indelung, aqa cred eu.
intrase in pdmAnt;, s-au mistuit, de nu se qtie ce s-au mai tn sfArqit, durai-vurai, sara vine, fata se culcd qi Harap-
fdcut. Alb se pune de strajb chiar la uqa ei, iard ceilalli se inqiri tot
- A dracului treabd! Uite ce blAnd[", mi-a ieqit pe trup. Sd cAte unul-unul pdnd la poartd, dupd poroncd.
fr.fost nimica... parcd nu-mi vine a crede. insd ynai gtiu eu?... $i, cAnd pe aproape de miezul noplii, fata impdratului se
Ori phrerea ma insald, ori s-a stricat vremea, zise impdratul; preface intr-o p5sirici qi zboari nevbztttb printre cinci strbji.
din doud, una trebuie sd fie numaidecAt. Dar, pdnd und-altb, Dar cAnd ajunge pe ia strhjerul Ochil[, el, sireicanul, mi !-o
ia sd md duc si vhd; ales-au ndsipul din mac acei nespdlali, vede qi dd de qtire lui Phsbrild, zicdnd
care-mi rod urechile si le dau fata? A dracului
- Mei, fetiqoara imphratului nd-a tras butricul"'. ca
$i cAnd se duce impbratul qi vede cum se indeplinise de zgdtie"u de fat5! s-a prefbcut in pdsericb', a zburat shgeata
bine.poronca 1ui, se umple de bucurier'r... $i, nemaiavAnd ce pe lAngd ceilalli qi ei habar n-au despre asta. Ei, apoi? Lasa-te
pricinh sd le caute, rS"mAne pe gAnduri. in sama lor dacd wei sd rdmAi fhr'de cap. De-acum, numai noi
Atunci Harap-Alb iar iese din mijlocul celorlaili qi se o putem gdsi qi aduce la urma ei. Taci molcum qi haidem
infd\iq azd impdratului, zicAnd : dupe dan"su. nr, li-oiu arh|a-o pe unde se ascunde, iarh tu
- Pr'ea indllate impdrate, de-acum cred cd mi-!i da fata, ca sb mi-o'prinzi cum !i-i meqte$ugul qi si-i strAmbi gAtul
sd v5 l6sdm in pace gi sd ne ducem de unde am venit. oleac6, sd se invele ea de altd datd a mai purta lumea pe
- A veni ea Si vremea aceea, voinice, zise impdratul, degete"'.
ingAnAnd vorba printre dinli, dar phn5 atunci mai este incd $i atunci, odatd qi pornesc ei dupd dAnsa, qi nu merg toc-
treabS; iaca ce aveti de fdcut: fata mea are s6 se culce desard mai mult qi OchiIS zice:
unde se culca totdeauna, iaid voi sd mi-o str[3'uiti toatd - Mei Phsbrilh, iacdtd-o, ia! colo, in dosul p5mAntului,
noaptea. $i dacd mAne diminea!fi s-a afla tot u.ofo, ui,rrci' tupilata sub umbra iepurelui; pune mAna pe ddnsa qi n-o
poate sb ti-o dau; iard de nu, ce-i pd!i, cu nime nu-i imparli... I[sa!
Inleles-ali? Pdsirild atunci se l5leqte c|t ce poate, incepe abojbdi"'prin
- SA lrbt\i, luminate imp5rate, gdspunse Harap-Alb, toate buruieniie gi, cAnd sd pund mAna pe ddnsa, zbr! pe
numai de n-ar fi mai multd intArziere, cbci stdpdnul md vArful unui munte, qi se ascunde dupd o stAncd.
194 195
- Iacdt5.-oiu, mii, colo, in vArful muntelui, dupd stAnca
ceea, zise Ochild. - Bine, voinice, zise impdratul posomordl; a veni ea qi vre-
Phsdrila atunci se inal!6 pufin si incepe a cotrobhi pe duph mea aceea. insb eu mai am o fat6, luati de suflet, tot de o
stAnci; qi, cAnd si pund mAna pe dAnsa, zbr! qi de acolo qi se vArstS. cu fata mea; gi nu e deosebire intre dAnsele nici la fru-
duce de se ascunde tocmai duph lunA museld, nici la stat, nici 1a purtat. Hai; qi daed-i cunoagte-o
care-i a mea adeviratd, ie-!-o qi duceli-vd de pe capul meu, ci
- Mei P5sbrild, iacdt6-oi, ia! colo, dupd 1un6, zise Ochi16; miali scos peri albi, de cAnd ali venit. Iaca md duc sd ie
cdci nu pot eu s-o ajung, sb-i dau o scdrmbnhturd bund.
pregdtesc, zise impdratul. Tu vina dupd mine, qi, dacS-i gAci-o,
Atunci Pisbrilb se deqird odatd qi se inallb phnb la 1un5.
ferice de tine a fr. Iar6 de nu, Iua!i-v5 catrafusele"' qi incepeli
Apoi, cuprinzAnd luna in brale, gdbuieqte'?n p5.s[rica,'mi !-o
a vd cdrdbbni de la casa mqa, cdci nu vd mai pot suferi!
ingfaci de coadd qi cdt pe ce sb-i suceasch gdtul. Ea atunci se
preface in fatb qi strigd inspdimAntatd: $i ducAndu-se impdratul, pune de peaptdnd gi imbrach la
* Ddruieqte-mi vra\a, P5.sdril6, ci te-oiu ddrui qi eu cu fel pe amAndoud fetele qi apoi db poroncd sb vie Harap-Alb qi
sd gAceasci care-i fata impdratului.
mil5 qi cu daruri irnpdrS"teqti, aqa sd trdieqti! Harap-Alb, vdzdndu-se pus in incurcalS, nu mai qtia ce
- Ba chiar ci erai sd ne dfruieqti cu mi]d qi cu daruri sd fac5. qi incotro s-o deie cd sh nu greqeasci tocmai acum, Ia
impdrdtegti, dacd nu te vedeam cAnd ai paqlit-o"o, farma- dic5'B'. $i, mai stAnd eI pe gAnduri oleac6, cum e omul tulbu-
zoanb. ce egti! zise Ochild. $tiu cd am tras o durdur5. bund rat, iqi aduce aminte de aripa cea de albind qi, scolAnd-o de
chutAndu-te. Ia, mai bine hai la culcuq, cb se face ziu5" acuq' unde-o avea strAns5, scapdrh qi-i dd foc cu o bucdlicd de iasch
$-apoi, ce-a mai fi a mai fi. aprinsd. $i atunci, numai iaca se pomeneqte cu crS"iasa
, $i odatd mi !-o inqfacd ei, unul de-o mAnd gi altul de albinelor.
cealalth, si hai, hai! hai, hai! in zori de ziuA ajung Ia palat qi,
trecAnd cir dAnsa printre strdji, o silesc sb intre in odaia ei,
- Ce nevois te-a ajuns de mine, Harap-Alb? ztse ea zbt-
rAnd pe umirul sdu. Spune-mi, chci sunt gata sd te slujesc.
tot cum a ieqit. . Atunci Harap-Alb incepe a-i spune toate cu de-amdnuntul
- Ei, Harap-Alb, zise atunci Ochii6, dacd nu eram eu gi cuqi qi o roagh de toti dumnezeii ca sA-i deie ajutor.
Pisdriid, ce ficeali voi acum? ISca aqa, tot omul are un dar - N-ai grijd, Harap-Alb, zise criiasa albinelor; las' c[ te fac
un amar; qi unde prisoseqte darul nu se mai baga in samd eu s-o cunoqti qi dintr-o' mie. Hai, intrd in casi cu
amarul. Amar era s6 fie de voi, de nu eram noi amAndoi' $i indrdzneal6, chci am s5. fiu qi eu pe-acolo. $i cum ii intra, stdi
cu strhjuirea voastrh, era vai de pielea noastrd! pulin qi te uith la fete; qi care-i vedd-o c5'se apard cu ndfra-
Harap-Alb qi ceilaili, nemaiaVAnd ce zice, pleacd capul ma, sd qtii cd aceea este fata impiratului.
ruqinali, mullbmind lui Pdsdrild qi vestitului Ochild, cdci Atunci Harap-Alb intrd, cu albirta pe umdr, in odaia unde
li-au fost ca niqte frali. era imphratul gi cu.fetele,.apoi std pulin.deoparte qi incepe a
$i atunci, numai iaca qi impbratul vine ca un }eu-paraleu se uita cAnd la una, cAnd la alta. $i cum sta el drept ca
sd-qi ieie fata pe sam[ qi, cAnd o gdse;te sub strajd, dupd cum lumAnarea qi le privea, cu bS.gare de samb, crS.iasa albinelor
nu se aqtepta el, numa-i scAnteiau ochii in cap de ciudd, dar zboarb. pe Obrazul fetei impiratului. Atunci ea, tresdrind,
nu avu ce face. odati incepe a lipa qi a Se apdra cu ndframa, ca de un duqman.
Atunci Harap-Alb iar se infdliqazd inaintea imp6ratului, Lui Harap-Alb atAta i-a trebuit: indatd face cAliva paqi spre
.

zicAnd: dAnsa, o apuch frumuEel de mAnd si zice impdratului:


- Luminate imp[rate, de-acum cred ci mi-!i da fata, ca sd - Luminarea-voastrd, de-acum cred cd nu mi-!i mai face
vh i6sim in pace qi sd ne ducem in treaba noastr6. nici o impiedicare, pentru ci am adus intru indeplinire tot
ceea ce ne-al,i poroncit.
196
t97
*Din partea mea po!i's-o iei de-acum, Harap-Alb, zise apoi fuge cu dAnsele Ia fata impdratului qi i le $5, {e,fa!e c,u
impdratul, ovilit's3 qi sarbdd"r Ia fa\b. de supdrare si ruqine; ftutup,.Ub. Atunci lui Harap-A-Ib i s-a umplut inima de
dacb n-a fost ea vrednicd sd vh rdpuie capul, fii macar tu bucurie.
vrednic s-o sthpAneqti, cdci acum !-o dau cu toatd inima. Vine ea qi turturica mai pe urmh, dar ce--ti e buna?
Harap-Alb mullhmeqte atunci impdratului qi apoi zice - Alei, !olin5.18s ce-mi eqti, zise*fata impdratului; da' bine
fetei: m-ai vdndut! Daci e aqa, hai, porneqte chiar acum Ia imphra-
- D"-u...* putem sb mergem , c6,ct stdpAnu-meu, lumi- tul Verde gi vestegte-i cd venim qi noi in urmh.
Atunci turturica porneqte. Iard' fata "
imphratului inge-
narea-sa, nepotul imparatului Verde, a fi imbdtrAnit agtep-
nunchie dinaintea tdtAne-s6u qi zice:
tAndu-m5.
- BinecuvdnLeazd-mh, tath, qi'rdmAi bdnitos! Se vede
- Ia mai ingiduieqte pufin, nerdbddtorule, zise fata ci aqa rni-a fost sortit qi n-am ce face;'trebuie sb merg cu
impdratului, ludnd o turturicd in brale, spunAndu-i nu gtiu
ce la ureche qi sbrutAnd-o cu drag; nu te grHbi aqa, Harap-
Harap-Alb, 9i pace bund!
Dupe aceasta, iqi id cele trebuitoare la drum, apoi incalec5"
'Alb, cd te-i pripi. Stdi, cd mai ai qi,cu mine oleacd de vorbd: qi ea pe un gal nizdrbvan qi st[ gata de pornire. Iard Harap-
inainte de pornire, trebuie sh meargd calul thu si cu turturi- Alb, ioattdu-gi oamenii sbi, incalech qi el qi porne3c spre
cd mea sd,-mi aducd trei smicele"' de mbr dulce pi ap6 vie qi.
impSr[lie, Dumnezeu sd ne !ie, cd cuvAntu] din poveste
apb moartd de unde se bat munlii in capete. $i de.a veni tur- inainte mult mai este.
turica mea inainte cu smicelele qi apa, ie-!i nidejdea despre Mdrs-au ei gi zi qi noapte, nu se qtie cAt au mers; 9i' de la
mine, cdci nu merg, fereascd Dumnezeu! Iard de-i avd noroc un loc, Gerild, Fl6mAnzii5 ;i Setilb, Paseri-t'6li-LungilS qi
qi-a veni calul tdu mai intdi qi mi-a aduce ceie poroncite, sd nbzdrdvanul Ochild se opresc cu toli in cale, se opresc qi zic
qtii cd merg cu tine, oriunde.mi-i duce; s-a mAntuit socoteala. cu jale:
$i'atunci, odatd pornesc qi turturica qi"calul, fugAnd pe sbnitos! De-am fost rii, tu ni-i ietta,
- Harap-Alb, mergiprinde
intrecute, c6nd pe sus, cAnd pejos, dupd cum cerea trebuinla. cdci qi rhul cAteodatd bine 14 ceva.
Ddr turturica, fiind mai ugoard, ajunge mai inai4te; qi Harap-Alb le mullbrneqte q-apoi pleac[ Iiniqtit. Fata vesel ii
pdndind tocmai cAnd era soarele in cruce's6, de se odihneau zArnbeqte, luna-n ceriu au asfinlit. Dar in pieptul lor rhsare"'
munlii numai pentru o clip5., se repede ca prin foc qi id trei Ce risare? Ia, un do.r; soare mAndru, Iuminos qi in sine arz[-
smicele de m5r dulce qi api vie qi apd moartd, qi apoi, ca ful- toriu, ce se naqte din scAnteia unui ochiu fbrmdcbtoriu!
gerul se intoarce inapoi. $i, cAnd pe ia poarta munliIor, calul $i mai merg ei cAt rnai merg, gi de ce mergeau inainte; de ce
ii iese inainte, o propeqte in caie si o id cu.mdgulele, zicAndu-i: lui Harap-Alb i se tulburau min!ile, uitAndu-se la fatd qi
vdzAnd-o c6t era de tAnbr6, de frumoash qi plin6 de vind-n-
- Turturic d-ricd., dragd pdsericd, adp ta mine cele trei coace't'.
smiceie de mdr dulce, apa cea vie qi cea moartd, qi tu du-te
Shlblile din Gr[dina Ursului, pielea qi capul cerbului le-a
inapoi de-!i id altele qi mi-i ajunge pe drum, cici egti mai ldus
la stepenu-seu cu toati inima. Dar pe fala impdratului
sprintenh decAt mine. Hai, nu mai sta la indoiald; qi dd-mi-le,
Roq mai ,r.t'i rr"rr"u s-o duci, frind nebun de dragostea ei' Chci
cdci atunci are sd fie bine qi de stdpAnu-meu, qi de stbpA- era boboc de trd.ndafrr din luna 1ii maiu, scdldat in roua
nh-ta, si de mine, si de tine; iarS de nu mi li-i da, stbpA- diminelii, dezmerdat de cele int'ilttaze' ale soarelui, legdnat
nu-meu Harap-Alb esie in primejdie, si de noi incd n-are s6 de adierea vAntului gi neatins de ochii fluturilor. Sau, cum
fie bine. s-ar mai zilcelanoi in fdrhneqte, era frumoasd de mama focu- "
Turturica parch n-ar fi vqit. Dar calul n-o mai intreabb de lui; la soare-te puteai uit4, iar la dAnsa ba. $i de-aceea Harap-
ce-i e cojocui; se rdpede qi-i id apa qi. smicelele cu hapca's' qi Alb o prbpbdea din ochi de dragd ce-i era' Nu-i vorbh qi ea
198 199
Dar iaca ce m-am apucat de spus. Mai bine vb spuneam ci
turturica aiunsese Ia impdratul Verde qi-l inqtiinlase cd vine
qi Harap-Alb cu fata imp5ratului Roq.
Atunci impdratul Verde a qi inceput a face pregdtire, ca
pentru o fata de imphrat: dend qi poroncd s5 li ias6 intru
intAmpinare. Iarb SpAnul icnea in sine qi se gAndea numai la
rAzbunare.
in sfArqit, mai merge Harap-Alb cu fata impdratului cAt
mai merge, qi de la o vreme ajung qi ei ia impirilie.
$i, cAnd colo, numai iaca ce li iese inainte imphratul
Verde, fetele sale, Sp6nul qi toat6 curtea impirdteascS, ca
si-i primeasci. $i vlzdnd SpAnul cAt e de frumoasd fata
impdratului Roq, odatb se rhpede sh o id in brale de pe cai.
Dar faila ii pune atunci mdna in piept, il imbrAnceqte cAt colo
qi zice:
- Lipseqte dinaintea mea, SpAnute! Doar n-am venit pen-
tru tinb, q-am venit pentru Harap-Alb, cdci el este adeviratul
nepot aI imparatului Verde.
Atunci impiratul Verde gi fetele sale au rdmas incre-
menili de ceea ce au atzit.Iarh SpAnul, v[zAnd cb i s-a dat
viclequgul pe fa!d, se ripede ca un cAne turbat Ia Harap-Alb
qi-i zboard capul dintr-o singurd loviturd de paloq, zicArrd:
- Nal aga trebuie sh pdteasch cine calcd jurhmAntul!
Dar calul lui Harap-Alb, indatd se ripede qi elI,a SpAn qi-i
zice:
- Pdn-aici, SpAnule! $i odatd mi !i-1 ingfaci cu dinlii de
cap, zboard cu dAnsul in inaitul ceriului, qi apoi, dAndu-i dru-
mul de-acolo, se face SpAnul pdnb jos praf gi pulbere.
Fugi de_acole, vind-ncoace! Iarb fata impiratului Roq, in vilmbpagul acesta, rS.pede
.tezi biniqor, nu_mi da pace! pune capul lui Harap-Alb la loc, il inco4jurd de trei ori'cu cele
trei smicele de m5r dulce, toarnd apb moartd, sb steie sdngele
sau mai qtiu eu cum sd zic, ca sd nu greqesc? Dar qtiu gi sd se prindh pielea, apoi il stropeqte cu apd vie, qi atunci
atdta,
cd ei mergeau fdrd a simti cd merg, pdrandu-li-se calea scurtd .Harap-Alb indatd invie qi, qtergAndu-se cu mAna pe la ochi,
qi vremea qi mai scurtd; ziua ceas qi ceasul zice suspinAnd:
clipd; dd, cum e
omul cAnd merge la drum cu dragostea alhturea. !
Nu qtia sdrmanui Harap-Alb ce_l aqteapti a.u.a, cdci nu - Ei, da'din greu mai adormisem!
Harap-Alb, de nu eram eu, zise
- Dormeai tu mult qi bine,
s-ar fi mai gAndit la de-alde acestea. fata impbratului Roq, shrutAndu-l cu drag qi d6ndu-i iar
'paloqul
Insd vorba cantecului: in stbpAnire.
De-ar qti omul ce-ar pd{i, $i apdi, ingenunchind amAndoi dinaintea impdratului
Verde, iqi jurd credin!6 unul altuia, primind binecuvAntare
Dinainte s-ar pazi! de 1a dAnsul qi impir5lia totodatd.
201
200
;14, ll llvEts tnu tn t'nnu['tu tl n lltfltnfr, lt nv.,n nv(lrfr, lt I tnr.fflri ('luvlt lonl't.t, ttln(i
Ltttttt,:t tlr, 1tt, ltunr, ;; rt .s/r.;jrrs tlt, ill'r A ltntlritr rrrrrlrl;r rrr trr,r,tlnr,, rt t':ll;r('r {1rr.rlt'rrtrtrrti tl,('un()rillrlr,rlirl plnr
1tt.it,t,tt, rn l trtrr,t tr')
'r
Srutn,lt, ,*i ltttr;t tlitt t,t,t.itt t.iitl<,tt. il(i. I'r r;rrr ,,,;rrlir rk, rlt,itl s:ttt tlc rtruttt,rr, prrttir rrl.rrr"4tt1t, poviruiq
il7. (lilllrrtrrr . 1r:rtl,c;t tlindiirirt I qeii
$-apoi fbst-au lbst portifi lir .trntii: (iriii.sir firr.rri<:irrr., illl. Z;il ir'rrr,rrlrr'irnpicdicare, stdnjenire
crdiasa albinelor qi crhiasa zanelor, minunea mi'Lurirrr.di. ill).Srrrrrr(,og mArtoagA
40. A dr-Lco cuiva vergile - a plAnge cuiva de miIS
ostrovui florilor! 41. A se oteri - a se mAnia, a se burzului, a se infuria
$i mai fost-au poftigi ingd: crai, crdiese -si_mpdrafi, oameni ln 42. Bahlit * stdtut, clocit
43. A cArni - a se indrepta in alti directie, a se intoarce
s amd p -un p d c at de pove stariu'no,
-bdga,ti' fhri ban'i' tn- iu 44. Ghizd - imprejmuire a care formeazd ingrdditura unei fAntAni de la pAinAnt
riu' veselie mare intre t9!i era, chiar qi sdrdcimea ospata qi"rrnr- in sus
bea! 45. A prinde pe cineva cu ocaua mich - a prinde pe cineva cu o minciund, cu o
$i a linrit veselia ani intregi, qi acum mai line ince; cine se pungagie
duce acolo bd qi mhnAncd. Iai pL la noi, cine 46. A bleqti - a scoate un cuvAnt, a crAcni
are bani bea qi 47. A spune verde in ochi - a spune direct, a spune in fatb
mdnAncd, iar cine nu, se uitd qi rabdd. 48. A prinde de bun - a fi crezu!
49. A.gi atbta arama - a-gi da arama pe fat6, a-qi ardta partea rea a firii.
50. A prinde mimdliga coajd - se spune despre cineva care incepe sd-qi dea
importanld, cAnd ajunge la o situatie inaltd
51. A lua altd vorbd - a schimba vorba, a schimba subiectul de discutie
NOTE 52. Boz - plantd cu mifos nepldcut, cu flori altre gi fructe negre
53. $,5goz - plantd care creqte prirrmlagtini gi prin locuri umede
54. In de ele - intre ele
I. C1ndnd Ia zd.cate - imbolndvindu-se 55.Amistui-ainghiti
2. Carte - iaici)_ scrisoare 56. A fr in banii sdi - a hothri singur, a fi independent
3. A se inturna a se intoarce 57. Ucigd-I crucea - dracul
4.Aindosi-aascunde 58. Harabd - chruli mare
5.Achiti-agandi 59. Bortd - gaurh
' 6. GotcA - gainusa_de_munte 60. A ajunge slugd Ia dArloagd - a fi sub conducerea unui om newednic, nepriceput
7. A fi desanf - a pdrea ciudat 61. HElbet - desigur, se intelege, Ias' pe mine
B. A izvodi - a face. a crea 62. Podind - grosime cdt a unei scAnduri de podea
9. A inzili - a ddrui cuiva viatii lunsA 63. Buratec * animai de culoare verde, inrudit cu broasca
10. P_onosit - uzat. invechit, sara.a.l?, 64. Somnoroasd - plantb cu flori albe, cu frunze gi fructe acoperite cu peri aspri.
I t. Hobot 65. Mrirsa - biuturi preparatd cu apd sau cu lapte, suc, zeamd, must
- basma, vdl
12. Colbait - ordfuir Sarcind-legdturd
66. (de
fAn, de paie) ce fi dusd in spate sau cu bralele
poate
'I
3. Sfarogil -'scorojit, uscat 67. $oiomonit - vrdji!, fermecat
J4. Cherghiriu - beci, camera boltite 68. Intors de ia tAtd - un om care, in copilirie, dupd ce a fost o datd in!6rcat, a
15. RApciugn - (aici) animal bolnav supt din nou
r6 Grebanos - cu sreab:lnur ieSit muJt in afara: greabdn partea 69. A gnbui - a prinde pe cineva care a fugit
din sira spinarii unor afrimale - mai ridicati 70. AtAta {i-i ieacul - atdta iti trebuie! a-i s-o pilegtil
]l lupuros - ciufuiit, zberlir. . 71. Afi din butuci - a nu simti nirnic
i!. Qhijoaga - cal berrAn si slab, m6rtoasa 72. Aelea - nepldcere, necaz, incurcdturA, bucluc
19. Gloabd * cal slab, prdpddit, taiia"; #Irtouga 73. La cdt mi-a sta norocul - in ce mdsurd voi fi favorizat de soartb
20. Pedestru - cu." mo.ge. .rr* ;;i;;";d;;';;0. 74.Ajupi-ajupui
21. A sta in cumpene _ i chibzui, a se 75. Aface (cuiva) pe obraz - a se purta cu cineva dupd cum meritd, a se r6zbuna
22. Tretio - cal riau animal, a" lr"iL"l-''"' *Jhai"" pe cineva
23. A rAstoarce * a se ,arb",.ru puni.i'""uu 76. A lua Ia ochi - a avea bdnuieli, a suspecta
24. A aburi - (aicil a adia usor 77. Parcb-i luase pAnza de pe obraz - parci era'mort
25. Tarnjqa - $a taraneasca din lemn sau 78. Slab de inger - fricos
zrl. A antna _ a aterna. a agala
din piele 79. A bdnui cuiva - a se supdra pe cineva, a-i face cuiva mustriri
27. Obldnc - partea de dina"inte a seii. mai ridicatA 80. Obrazar - masca
si incovoiata
!pa" - berbar 81. Belu, (bei) - guvernator al unui oraq sau al unei provincii turcesti sau
"" ii u-d;idi-;;-".1ai".;ia"
?9. gugubd! ceruia t ur6a'J_uruta
29. * (aici) ineetdto., ".*Ei" supuse turcilor; titlu dat de turci domnilor tirilor romAnegti, prin!
30. pdutdturd - felul cum p.ir"qt;1;"ui, 82. Feliugag - fel, obicei, caracter, fire
31. Incaltea - ceJ pu[in. mdcar, barem a ochilor 83. A se ili - a se ivi, a se arita putin, a se uita pe furiq
"rp'r"rt"
32. Calic - (aicjt zgercit, avar 84. A se inturna - a se inapoia, a se intoarce
85, HAlpav - lacom *
202. 203
86. A se tologi - a se tolSni
87. A mAna porcii la jir, a sforbi 144. A morocdni - a mustra, a cicdli
BB. A smintr - (aici) a misca din loc 145. Bicisnic - neputincios, nepriceput
89. tsdnirit - bdnet, bani mulfi. avere mare in bani 146. Berechet - belstrg
90. Odor - obiect lr-icrat dintr-un metai prelios (impodobit cu pietre scumpe); 14?. A tArnAi - a pdrui, a bate (zdrav6n)
obiect de mare pret: giuvaer
91. A da pe brazdS , a aduce (pe cineva) pe calea cea bund 148. A tolocbni - a trdncdni, a flecdri, a cicS]i, a dojeni
92. A-si stupi sufletui * a munci din greu, a se chinui cu ceva 149. A (se) ogoi - a (se) Potoli
93. A nu_face (mare) brAnz6 * a nu face.nimic, a nu isprhvi nimic 150. Prujiturd - glumh, snoavd, anecdotA
94. A sufla cuiva in borq - a se amesteca ln treburile Cuiva 151. Mangosit -neindemAnatic, ndtdrdu
'. 95. CAnd era temeiul mesei - cAnd era masa in toi Farfasit mofturos, nbzuros
96. A se chjurchiului - a se chercheli; a se amel i de bauturi
152. -
97. Hain - rAu la inimA. neindurAtor, cAinos 153. Stroh - strat de'Paie
98. Farmazoani - vriiitoare 154. TArnomatd - resturi de paie, amestecati) cu bilegar
99. A stupi. - a. scuipa I 55. Poloboc - butoi
100. A se apropia funia depar - a se apropia deznodimAntul, sfArgitul 156. A dondani - a bombbni. a bodoghni' a mormii
101. Cel-de-pe-comoar5. - dracul
15?. Uqor (uFori) - pdrlile laterale ale tocului usii sau
ferestrei
102. A se olicdi - a se vdita, a se tAngui
103. A-gi face sama - a-gi lua zilele, a se sinucide 158. UncroP - aPd clocotitd '
104. A face felul (cuiva) - a omori, a distruge pe crneva 159. A hhlddui - a reuqi, a izbttLt
105. { bodrogdni - a mormii, a vorbi cu supdrare, a carti, a bombdni. 160. Sdngele Domnului - vin
106. Ingrijit - (aici) ingrijorat l6L Au mas - au remas
107. Ciotcb - grdmad6, mullime
162. SIobod, - Iiber
108. Bustihan , bugtean
109. Urdiniq - deschizdturd in stup pe unde intri pi ies albinele 163. Ialovit[ - vacd mare qi grasi
110. Cltuqnicd - plantb cu miros a.romatic, cu flori albe sau rosietice 164...4 nu gti bechiu - a nu Sti nimic
111. Mrtdciune - roini!5 sau plant6 cu flori albastre sau aibe. bogate in nectar 165. A crAmpoli - (aici) a manca de ici de colo, cAte
pulin
112. Poala SAnth-Mdriii - plantA cu frunze mici, arornat€, cu tuipini ina1t6 166. Miertd - banild
113. Cdptdlan - piantd cu frunze mari si late si cu flori purpuiii
167. Chitibuq - fapt lipsit de importanld, miruntiq' fleac
114. A se pArpdli- a se incdlzi la soare'sau la foc
115. Dabel5zat - lisat in jos, pleogtit 168. Listai - intocmai. leit
116.Azghihui*azgudui 169. Spuzi - (aici) multime, droaie, grdmadd
117. Givozdit - inghesuit, grdmddit 1?0. intr-un buc - intr-o clipi, foalte repede
118. A mAnca haram - a vorbi fdrd rost 171. Cu nespus in masd pe neaqteptate, pe nepregdtite
-
1 9. Arzul iu
'1
arzALor
1?2. Blanda - \aici ' urticarie
120. Postatd - bucatd de drum, de p6dure, de pdmAnt cultivat
173. A se umple de bucurie - (aici) a se supira, a se
necdji
121. Onenie - om urAt, pocitanie, aritare'
122. Ghiol - lac sau baltA mare icu namol.l 174. Asta-i deosebit de bagca - asta-i altceva
123. Laptoc -jgheab de scAnduri prin care trece apa la moara, scoc, uluc 175. A trage'buiucul - a trage pe sfoare, a pAceli
124. A se linciuri - a sejuca in (sau cu) apd; a se balbci
125. A-\i face mendrele * a face tot ce w.ei
176. Zgittie - gtrengdri!5, drdcoaicd
17?. A purta pe cineva pe degete - a face ce vrei cu
cineva
126. Sitigcd - strecurdtoare a umbla nesigut
178. A fojbdi- a bAjbAi, a orbecai,
127. Megieg - vecin
1?9 .9"! - bucati micA, rotundd dintr-o materie, cocoloE 179. A gaiui - a prinde pe cineva care a f;git, care s-a ascuns
129 Inchiorchiogat - care se uitd chiorAs, incruntat, posomorAt. 180. A o pasli - raici) a fugi
130. BAzdAganie - namiji, dihanie, monstru, ardtaie, ciuddfenie 181. A-gi lua catrafuseie - a se pregeti de plecare
131. Vrav* teanc, grdmadd, malddr
182. La dicd - (aici) in momentul hotdrAtor
132. Vidm6 - ardtare, ndlucA, stafie, fantomd, vrljitoare
133. luluc * mot, ciuf 183. Ovilit la fatd - palid, tras la fald
134. RudA - (aici) prdjind, par, rug, prolap 184. Searbdd la fatd - palid, fdrh vlagd ,l'
135. A st6vi - a se aqeza, a se stabili, a se alege cu ceva 185. Smicea - ramure, creang[
136. PAcligit - morocS.nos, posomorAt, uricios 186. CAnd e soarele in cruce -laprtnz
137. Ogheal - plapumd pe nedrept
187. A lpa cu hapca - a lua cu japca, a 1ua cu forta si
138. Mititelul * (aici) dracul
139.4 pune boii in cArd cu cineva - a se asocia, a se intovdrdqi cu cineva 188. Tolind - vicleand, rea
.l
140. Teleagd - cirutd micd, cotigd 89. VinS-ncoace - farm€c, drdg[Idqenie
141. Otic - lopdticb cu care se curdtd de pdmant br6zdarul qi cormana plugului 190. Povestariu - Povestitor
I42. A bindisi - a-i pdsa, a se sinchisi de ceva
143. Hojma - mereu, rntruna, neincetat
I

204
205
i

Mogneagul fiind un gur5.-cascd, sau cum ili vrd sb-i zice\i,


FATA BABEI $I FATA MOENEAGULUI se uita in coarnele ei qi ce-i spunea ea sfAnt era. Din inimd,
bietul moqneag poate c-ar fi zrs cdte ceva, dar acum apucase
Era odatd un mogneag g-o babS; qi moqneagul avea o fath qi a cAnta gdina la casa lui qi cucoqul nu mai avea nici o trecere.
baba iar o fat5. Fata babei era siutd, leneq5, lAfuoasd gi rea Ia $-apoi, ia si-l fr pus pbcatul s5 se intreacd cu didiochiul; cdci
inimi; dar, pentru cE era,,fata mamei" se aiinta cum s-alintd baba qi cu fiicd-sa il umpleau de bogdaprosti.
' cioara-n 1a!, l5sAnd tot greul pe fata moqneagului. Fata tntr-una din zile, moqneagul, fiind foarte am[rAt de cAte-i
moqneagului era insb frumoas5, harnicd, ascultdtoare qi bunb la spunea baba, chemb fata qi-i zise:
inim5. Dumnezeu o impodobise cu toate darurile cele bune qi .- Draga tatei, iaca ce-mi tot spune m5-ta de tine! cb n-o
frumoase. Dar aceastdfatdbund era horopsitb qi de sora cea de asculli, cd eqti rd de gurd gi inndrdvitb qi c[ nu este chip sd mai
scoar!6 qi de mama cea vitregd. Noroc de la Dumne zou cb,era o f'atd stai ia casa mea; de aceea du-te qi tu incotro te-a indrepta
robace' gi rdbddtoare; cbci altfel ar fi fost vai q-amar'de pielea ei. Dumnezeu, ca sd nu se mai facd atdla gAlceavb la casa asta din
Fata moqneagului 1a dea1, fata moqneagului la vale; ea pricina ta. Dar te sfbtuiesc, ca un tatb ce-!i sunt, c5 oriqiunde
dupd g6teje'prin pddure, ea cu thbuielul in spate la moarb., ea te-i duce, sh fii supus6, blajind qi harnic5; chci la casa mea tot
in sfArgit in toate pdrlile dupd treabe. Cat era ziulica de mare, ai dus.o cum ai dus-o, c-a mai fost qi mila p[rinteascd la
nu-qi mai strAngea picioarele; dintr-o parte venea qi-n aita se mjjloc... dar prin strhini, Dumnezeu gtie peste ce soi de
ducea. $-apoi baba qi cu odorul de fiic6-sa tot cArtitoare qi sdmAnld de oameni ii da, qi nu !i-or putd rbbda cdte !i-am rdb-
nemulldmitoare erau. Pentru bab5, fata moqneagului era pia- dat noi.
trd de moar5" in cas5.; iarfata ei, busuioc de pus la icoane. Atunci biata fatb, vhzdnd cd baba qi cu fiicd-sa voiesc cu
orice chip s-o alunge, sdrutd fnAna tat5.-s5"u qi cu iacrdmi in
CAnd se duceau amAndou5. fetele in sat 1a qez5toare sara,
ochi porneqte in toat[ lumea, depdrtAndu-se de casa phrin-
fata moqneaguiui nu se incurca, ci torcea cAte un ciur plin de
teasc[ fdri nici o nbdejde de intoarcere!
fuse; iar fata babei indruga qi ea cu mare ce cAte-un fus; q-apoi
cAnd veneau amAndouh fetele acasi noaptea tdrziu, fata babei $i merse ea cAt merse pe un drum, pind ce din intAmplartr
s5"rea iute peste pArleaz qi zicea fetei moqneagului sd-i deie ciu-
ii ieqi in cale o c5leluqd, bolnavS. ca vai de capul ei, qi slabii
de-i numdrai coastele. $i cum vdzu pe fat5, ii zise:
rul cu fusele, ca sd-i lie pdn5. va sdri qi ea. Atunci,fata babei,
vicleanh cum era, iua ciurul qi fuga in casd la babi qi la - Fatd frumoasd qi harnic[, fi'e-li mil5 de mine qi ntii
grijeqte, ci li-oiu prinde qi eu bine vrodat5. Atunci fetei i sc
moqneag, spunAnd cd ea a tors acele fuse. in zadar fata ia"" -iia, qi tuana chleluqa o spd15 q-o griji foarte bine. Apoi
mqneagului'spunea cd acela este lucrul mAneior sale; c6ci o 15sd acolo qi-qi cdut5 de drum, mullbmitd fiind in suflet <:ii
indatd o apucau de obraz baba qi cu fiicd-sa qi trebuia numai- a putut sdvArqi o fapti buni.
decAt sd rbmAie pe-a lor. CAnd venea duminica qi sdrbbtorile, Nu merse ea tocmai mult, qi numai iaca ce vede un piir
o fata babei era impopolonatd qi netezitd pe'cap, de parc-o linsese frumos qi inflorit, dar plin de omizi in toate pbrlile. Pirtrl,
"viteii.
Nu era joc, nu era clacd in sat, la care sb. nu se duc6 fata cum vede pefath, zice:
babei, iar fata moqneagului era opritd cu asprime de la toate
aceste. $-apoi, cAnd venea moqneagul de pe unde era dus, gura
- Fatd frumoasd si harnicd, grijeqte-mh qi curdlb-mii tlc
omtzi, ch li-oiu prinde qi eu bine vrodati.
babei umbla cum umbl5 melila: cd fata lui nu ascult[, cd-i Fata, harnicb cum bra, curhli p6rul de uscdturi qi de otnizi
uqernic5"3, cd-i 1eneq6, c6-i soiu rdu... cd-i laie, cd-i bdlaie, qi... cu mare ingrijire gi apoi se tot duce inainte s6-pi c:lllt,t'
cd s-o alunge de la casd, s-o trimeata la slujbd, unde gtie, cd. nu-i sthpAn. $i, mergAnd ea mai departe, numai iaca ce vc(lt' tr
chip s-o mai tie; pentru cd poate si inndrdveascb, qi pe fata ei. fAntAnr mAlitb qi pdrdsitd ,:Iu"" atunci zice:
206
l,'rrt,jr lrrrrrroasd qi harnicd,
ingrijeqte-md, cd li_oiu prinde
si t,rr lrirrt, vr.odatd. $i cAnd se uitd fata, ce s[ vad6? Ograda se umpluse qi
l"rttrt ranestl. ranlr.na pddurea fojgdia'de-o mullime de b5lauri qi de tot soiul de jivine
$-o grijeste foarte bine. Apoi o lasd
sr-si cautd de drum. mici si mari! Insd tare in credin!6 qi cu nddejdea la Dumnezeu,
$i tol*"?Sb"a mai departe, numai iaca
ce d5 de-un cuptior nelipit qT fata nu se sparie; ci le ia pe cAte una qi ie 15 gi le ingrijeqte, cdL
Cuptiorul, cum iede p" t^ii,- rl"u,"-ai-mai ig .u .rr*rp"ur.a. nu se poate mai bine. Apoi s-apucd de fdcut bucate, qi cAnd a
- Fatd frumoasd qi,harnica, lipe.qte_ma qi ingrijeqte_md, venit sfAnta Duminic[ de ]a bisericb qi a vizut copiii liuli fru-
cd poate fi-oiu prinde qi eu
bin; wooatd. mos qi toate trebiie bine fhcute, s-a umplut de bucurie. $i dupb
Fata, care st_ia cd de racui t;;;;; ce a qezut la masd, a zis fetei s[ se suie in pod qi s5-qi aleagi'de
nimdnui, iqi suflecd manicile; caica mai cade coada acolo o ladi care a wd ea qi sd qio ieie ca simbrie, dar si n-o
lut ""si rip; .,r!lior.,r, ii
humui qi-l griji, de_!i era;;;; deschidh pdn-acas5 la tatd-shu. Fata se suie in pod qi vede o
dragut sd_i privlqti. Apoi
iqi spdld frumuser man'e a" r"iiip"rni mullime deldzi,unele mai vechi qi mai urAte, altele mai noub
gi mergana iardqi ra drum. qi mai frumoase. Ea ins5, nefiind lacom6, g-alege pe cea mai
u.d;;;;;;;"pte, nu qtiu ce fdcu cd se
rbtdci' cu toate"uaceste, nu-qr pieriu veche qi mai urAtd dintre toate. $i cAnd se dd cu dAnsa jos,
nddejdla in Dririnezeu,
ci merSe tot inainte, p5n5.",
iitr-""r sfAnta Duminicd cam increleqte din sprAncene, dar n-are
din iile, des-aiilinea-ta,
trecand printr-un int"n".of d5 de-o poian' foarte fru- incotro, ci binecuvAnleazh pe fat6, care iqi i6 lada in spinare qi
moas'' qi innpoiand:"dry vede o c'su[, umbritd de niqte se intoarnd spre casa pdrinteasc6 cu bucurie, tot pe drumul pe
toase. $i cdnd s-apropie de 10zii, ple- unde venise.
acla casd, numai iaca o babd
intAmpind pe fatd .L bia.raula CAnd pe drum, iaca cuptiorul grijit de dAnsa era plin de
fi_t ,i.", pidcinte crescute qi rumenite... $i mAnAncd fatala pldcinte qi
- Da,ce cauli prin aceste"l";;;;;"pila, qi cine egti?
- Cine sd fiu mdtuqd? Ia, o fatd's diac',iara _u_a qi fdrd mAnAnc6, hdt bine; apoi igi rnai id cAteva 1a drum qi pornegte.
zice; qi numai Cel_de_sus qtie CAnd, mai incolo, numai iaca fAntAna'grijit5. de dAnsa era
31t ry,
mama care rn_a fdcut a pus mAnile pe
cate am tras de cAnd piin6 p5.n[-n gurd cu apd limpede cum ii lacrima, du]ce qi
piepfl Stdpdn caut, si
necunoscand pe nime qi umbrand rece cum ii gheala. $i pe colacul fAntAnii erau doub pahare de
din roc in loc, m-am r't'cit.
Dumnezeu insd m-a pov'luit
de am nimerit ra casa dumitaie argint, cu care a bbut la apd pdnd s-a ricor t. Apoi a luat
.qi te rog sd-mi paharele cu sine qi a pornit inainte.
dai setaqtuireio
Sdrmand fatEL! zise bdtrAna. $i mergAnd mai departe, iaca pdrul grijit de dAnsa era
Dumnezeu te-a indrep tat.la;i;;;l".u Cu adevdrat numai incbrcat cu pere, galbene ca ceara, de coapte ce erau, ;i duici
Eu sunt sfanta scdpat de primejdii. ca mierea. P5.ruI, vdzdnd pe fatd, q-a plecat crengile-n jos; qi
?::j"l:i
incredinlatd cd mane n-ai sd_ ieqi
Sl;j*J" ta mine u"ie"i. qi fii ea a mAncat la pere qi q-a luat la drum cAte i-a trebuit.
cu mdn'e gourr.r" iu .uru
De acolo mergAnd mai deparLe, taca se intAlneqte qi cu
- Bine, mAicutA..f ar nu qtiu ce chleluqa, care acum era voinicd qi frumoasd, iard la gAt purta o
trebi am sa fac.
Ia,
- sd-mi lai copilaqii, care ao.,''u""_,ii .a iiia"eqti, salbd de galbeni, pe care a dat-o fetei ca mullhmiti pentru cd a
s,-mi faci bucate, u cAnd apoi chutat-o la boal6. $i de aici faLa, tol mergAnd inainte, a ajuns
-_"i
gdsesc nici reci, nici fierbinti,
i;;;;;* eu de la bisericd, sd le acasd la tatd-shu..Mogneagul, cAnd a vhntt-o, i s-au umplut
.i ;;;;J _ui bune de mdncat.
$i cum zice, bdtrdna porne-st" lu ochii de lacrimi qi inima de bucurie. Fata atunci scoate salba qi
Ui.u.l. 8", iardfata suflecd
manicile qi s-apucd de triabd. intai paharele cele de argint qi le dh tbtAne-sdu; apoi deschizAnd lada
iese afard qi incepe a striga: raLc riutoare, apoi
face rauLoare, impreuni, nenumdrate herghelii d6 cai, cirezt de vite qi turme
'r-ntai
- Copii. copii. copii! Venili la mama sa vA lajel de oi ies din ea, incAt moqneagul pe loc a intinerit, vizAnd atAte
bogalii! Iarh baba a rdmas ophritd qi nu $tia ce sd facd de ciudd.
2{)8
209
h
rrcbuni de usturime qi de durere'
Apoi bucatele ie-a fbcut afu-
chip sh }e poatd lua cine-
;;,;;;;-" qi sleite, d" "" mai^era'deDuminicS de.la biseric[' q-a
l,,, f"'g*a..". $i cAnd a venit sfAnta
pus mAnile-n cap de ceea ce a gdsit acas6' Dar sfAnta
l)uminic6,bLandbqiing5duitoare'n-avruts[-gipuiemintea
r.-o sturlubatecao qi'.;I?"uqi
de fati-ca aceasta; ci i-a spus si
o lad[' care i-a pl6cea' 9i sd
sc suie in pocl, ,a-qi ut"uga de acolo
se ducd in plata tti brrritu zeu..
Fata atunci s-a suit qi q-a ales
lada cea mai noua qi -ui f**oas['
c[ci ii pl5'cea 9A ieie cAt de
\\ rnult qi ce-i mai b;;il;i f"""o'' dar si fici slujb[ bunS' nu-i
pldcea. Apoi, ."*^t"-Ja jos din pod cu
lada; nu se mai duce
,'8t
de la sfAnta Duminicd' ci
\\ s[-qi ieie ziua buni 9i binecuvAlfutg
qi se tot duce inainte' $i mergea
;;;;i; ". d'e Ia ocashaLpustie sfAnta
["-i-patai"u c5-icAiele frica sd nu se rizgAndeascd gi sd-i ieie
s-o ajung6
Duminich, ,a porrrlurci dupd dansa,
lada.
pldcinte erau intr-insul!
$i cAnd ajungg la cuptior, frumoaseqis5-qi prinde'nopa' fqcli
Dar cdnd .-upropr" Ja"llu'Jitttt-i"t"te
Fata babei atunci g-a luat inima-n dinli qi a zis:
*a; ii "" pout" tt'u' f'u fa"tAn'' cu aqijderea: phh'rulele-de argint'
- Las', mamd, cd nu-i pradatd lumea de bogdlii; mi duc "nu.i vorb5", erau, gi fAntAna plini apb pind-n g"t1; dar cAnd a
sd-!i aduc eu qi mai multe. pahlele pe loc s-au
vrrt fata sd puie *a"" p" pun* qi sb ieie ap6' qi fata de sete s-a
$i cum zice, porneqte cu ciudd, trdsnind qi plesnind. Merge ."n apa din fant^ene intr-o clipd' a secat
gi ea cAt merge, tot pe. aiest drum, p" ,r.rd" fusese fata "a"t,CAnd pt ,tdrupt"l p5'rului' nu-i vorb6' de par95 era bhtut
uscat!...
moFneagului; se intalneqte qi ea cu cdleluqa cea slabd qi bol- credeli c-a avut fata parte sd
cu lopata de pere -"itu tu u""u, dar inalt
navd; dd qi ea de p6ru] cer ticsit de omide, de fantana cea
guste wo .t ruf N", n6ttt *i.ry"t de o mie de ori maiscobeq-
melitd qi seacd 9i pdrdsitd, de cuptiorul cel nelipit qi aproape "a"i
de cum era, de-i J:tlnt"t" crengile
in nouri' $i-atunci' "
sd se risipeascd. Dar cAnd o roagd qi cb.leluqa, qi pdiul, -qi cu cdleluga incb s-a
Le-le,fatababei, itfi"lil Mergend maiinainte
fAntAna, qi cuptiorul, ca sd ingrijeascd de dAnsele, ea le gA! dar qan{ a vrut fata
intAlnit; salbi de guit""i avei qi -acum la
rdspunde cu ciudb qi in bdtaie de joc:
s5. i-o ieie, ca!"f,rqa u m"qcat-o,
de
1a
rupt degetele qi n-a l[sat-o
- Da' cum nu! cd nu mi-oiu feqteli' eu mAnulele tdtuculii acum degetele mbmuculii
qi a mdmuculii! Multe siugi ali avut ca mine? .a n"i" -a"; p"'da;t;' iqi--"*.u fata
qi de ruqine' dar n-avea ce face'
Atu-nci, cu toate, gtiind cb mai usor ar putea cilpEfta cineva *,ii" tet"*tiide ciud[ bucurie'a ajuns ea acash Ia ma-sa' dar
_
lapte de la o vaci stearph decat si se indatoreascd o fatd alin-
H #;;;, ";;;;; lada' o
si aici nu le-au 1it"it bogalia' Cdci deschizAnd pe
tatd qi leneqd, au ldsat-o sd-gi urmeze drumul in pace qi ,r_uo
il"il*" Je au ieqit litttt-itttu qi pe loc au mAncat
nar."ti
mai cerut de la dansa nici un ajutor. $i mergand ea tot inainte, mai fost pe lumea asta'
bab6 cu fath cu tot, de parch n-au
a ajuns apoi qi ea la sfdnta Duminicd; dar aici s-a purtat tot nevdzuli cu iadd cu !ot" .
-si il;;"i t-"u f5"cut bhlaurii babe-i' 9i avctt
hursuz, cu obrdznicie qi prosteqte. in 1oc sd facd bucaiele bune
qi potrivite qi sd laie.opiii sfintei Duminici, .; i-;i;;tfata . Iar moqne"g"l ; rdmas liniqtit din partea om bun qi hrtt"
nenumdrate bogetji. Eiu **ltut
pe fiic[-sa dupd un
qi in ilrrrlr'
moqneagului de bine, ea i-o opdrit pe to!i, de lipau qi fugeau
ffi.?;;iiffid" ut* pe stalpii porlilor' in prag

210 211
' IVAN TURBINCA
Amu cici era odate un rus pe care il chema Ivan' $i rusul
acela, din copii5rie, se trezise in oaste. $i slujir'rd el cateva
soroacel de-a rAndul, acuma era bdtrAn. $i mai-marii lui,
vazAndu-l ci gi-a fdcut datoria de ostaq, l-au slobozit din
oaste cu arme cu tot, s[ se ducd unde-a vrea, dandu-i gi doui
carboave2 de cheltuiaid.
Ivan atunci mulldmi mai-marilor sbi, qi apoi luAndu-qi
rdmas bun de Ia tovardqii lui de oaste, cu care mai trase
cAte-o duqcd, doud de rachiu, porneqte la drum cAntdnd'
$i cum mergea Ivan govdind cAnd la o margine de drum,
cAnd ia alta, fdrh si qtie unde se duce, pulin mai inaintea lui
mergeau, din intAmplare, pe o c5'rare i5.turalnicd; Durnnezeu
qi cu Sfantul Petre, vorbind ei qtiu ce. SfAntuI Petre, auzind
pe cineva cdntand din urmh, se uit[ inapoi qi cAnd colo vede
un ostaq mdthhdind' pe drum in toate pdrlile.
Petre, spdriet, ori hai s5' ne
- Doamne, zise atunci SfAntulparte, nu cumva ostaqul cela sh
pa4r]e; iar gdinile nu.mai cAntau cucoqeqte la casa
moqneagului, sd grdbim, ori s5. ne ddm intr-o
m1i facd a rbu, c-apoi atunci nici zile mtrite nu mai u"*"]N"*ri aiba narlagn qi sd ne g[sim beleaua cu dAnsul. $tii c-am mai
atAta, cd moqneagul a rhmas plequv qi spetit, d" mAncat odute de Ia unul ca acesta o chelfinealS'
-Jl;;i.r"t"ri."
baba pe cap qi de cercat in ipatele'lui cu cociorva'', "n griji, Petre, zise Dumnezeu. De drumelul care
N-ai
dacd_i copt -
malaiul. cAntfl, sd nu te temi; ostaqul acesta e om bun Ia inimd qi
milostiv. vezi-l-ii? Are numai doui carboave la sufletul s6u;
qi drept cercare, hai fd'te tu cerqitor la cap[tul ist de pod, qi
eu la celalalt, qi s5" vezi. cum are sb ne deie amAndouh car-'
NOTE boavele de pomand, bietul om! Adn-li aminte, Petre, de cAte
1 Robace - harnic. muncitor-. ori !i-am spus c5. unii ca acegtia au sd moqteneasci impirSlia
2 Gdteje - crengi subliri qi uscate-care s-au
3 Usernicd * rupt dintr_un copac, weascuri.
care bate drpmurile, care umbid din casd in ------' ceriurilor.
4 A rAni - a curAla un loc ile straiul de murddrie
c^a. Atuhci SfAntul Petre se pune jos la un capit de pod, iar6
depus.
5 Lozii - specie de sarcie sau de rdchiti din are
6 Salasluire - gazduire.
cdrei ramuri se fac impretituri. Dumnezeu Ia celalalt, qi incep a cere de poman6.
7 A fojgei - a miquna (cu zgomot). Ivan; cum ajunge in dreptul podului, scoate cele douh car-
B A se lesreli - a se murdaii.
boave de unde le avea stranse qi dd una lui sfantul Petre qi
9 Sturlubatecd - nebunatici, neastAmpdratd.
10 cociorva * uneartd casnicd .bmp.,ra dintr-o placd de una lni Dumnezeu, zrcdnd:.
metar in formd de mi-a dat, eu
triu'ghisau de semicerc, fixath ra capdtui.rr."i
cenusa din cuptorul tirdnesc de copt pdinea. "orilr,,igq;;;;;;;"rT":"u.or .n, - Dar din dar se face raiul. Na-vd! Du'mnezeu
dau qi Dumnezeu iar mi-a da, iA are de unde'
$i apoi Ivan incepe iar a cAnta qi se tot duce inainte'
213
il
At,trnii SfAntul Petre zice cu mirare: c[ Ivan este
-sb d'at vb'zdnd
lloierul acela cic[ era cam zgdrclL,
I)oarnne, cu adevd.rat bun suflet de om e acesta, qi n
;;" t;pet[tu.., n-are ce facl' $i,
vrAnd-nevrAnd'
t,r'cbui sd meargd nerdspldtit de la fata La! ceva de mAncare qi
fro-rrt"qt" unei slugi s6-i deie iui Ivan unde culca
- Dar Petre, las'c5 am eu purtare de grijb pentru dAri ,,poi sa-t culce in riiqte case nelocuite, -pe toli
Apoi Dumnezeu porneqte cu SfAntul petre, qi cAt ici,
rnusafrrii .ur" uun"uo aqa nitam-nisam. sluga, ascultand
cole, ajung pe Ivan, care.o ducea tot intr-un cdntec, de pa qi
poto".u stlpAnului, ia pe lvan, ii dh ceva de mAncare apoi
era toath lumea a lui.
- Buni calea, fvane, zise Dumnezeu. Dar cAnli, cAnli, -,iu"'fIa locul hodrAt sa se culce'
il-- dn."
g6ndul
dacd nu i-a da odihna pe nas' zise boierul in
te-ncurci. aibh de
*au, aupa ce orAndui cele de cuviinli' $tiu c[ are 15
- Mulldmesc dumnevoastrb., zise fvan, tresdrind. Dar lucru ia noapte. Acum si vedem care pe care? Ori eI pe draci'
unde qtii aqa de bine cd mh cheamd Ivan?
ori dracii Pe dAnsul."
, - D-apoi dacb n-oi gti eu, cine altul are sd qtie? rdspunse Cici trebuie si vd spun ci boierul acela avea o phreche de
Dumhezeu
- Dar cine eqti tu, zise Ivan cam zborgit, de te lauzi cd stii .ur". *uiJeopa*te, in care se zice cd locuia Necuratul' $i toc-
toale? *ril""i;porunci s[ culce qi pe lvan!
Eu.ront cerqitorul pe care l-ai miluit colo, Ia pod, Ivane. 'Ivan lnsfl habar n-avb de asta' El, cum a intrat in-odaia
^.
$i
.
cine dd shraciior imprumutd pe Dumnezeu, zice- scriptura. orrd"I-adusomulboierului,gi-apusarmeleinrAnduiali's-a
era'
Na-{i imprumutul inapoi, cdci noi nu avem trebuinli de bani. inchinat dupd obicei qi-apoi s-a tologit aqa imbrdcat cum
punAndu-qi turbinca cu cele
Ia, numai am vrut s5 dovedesc lui petre cat esti tu de milostiv. ;;; Ji rul}moale cabumbacul,
Afld acum, Ivane, cd eu sunt Dumrrezetr) qi pot sd_!i dau ;;;t carboave sub cdpdtAi aqternAndu-se pe somn' cici
qi
orice-i cere de la mine, pentru cd qi tu eqti om cu drepiate gi de-abia il lineau picioarele de trudit ce era'
darnic. Dar poate, bietul, s5 se odihneasc[? Clci' cum a stAns
perna de
fvan atunci, cupfins de fiori, pe loc s-a dezme!it, a cilzutin lumAnaiea, odati se trezeqte c6-i smunceqte cineva
atunci, mAna pe
genunchi dinaintea lui Dumnezeu, qi a zis: sub cap qi i-o aruncd cAt colo! Ivan gyind
qi incepe a chuta
- Doamne, dach eqti tu.cu adevbrat Dumnezeu, cum zici, sabie, se scoald rbpede, aprinde lumAnarea
rogu-te blagosloveste-mi turbinca5 asta, ca, ori pe cine-oi vrea ptitt in toati p6rliie, dar nu g5seqte pe nimene'
eu, sd-l vAr intr-insa; si apoi sh nu poata ieqi de aici fdrd "uta, acesi phcat? Ori casa asta nu-i cutat'd'' ori s-a
- Meil DarphmAntul,
invoirea mea. cutremurat de mi-a s[rit perna de sub cap qi eu
Dumnezeu atunci, zAmbind, blagoslovi turbinca, dupd umblu badaaaind ca un nebun. ce or mai fi gi cutremurile
dorinla lui Ivan, qi"apoi zise: ;;?-rir; i,rurr, mai fdcand cateva cruci panb Ia pdmant qi
- Ivane, cAnd te-i sdtura tu de umblat prin lume, atunci sh apoi iara se culcd.
vii sb slujegti qi la poarta mea c6 nu !i-a fi rdu. Dar cAnd sb alipeascb, deodati se aud prin casd o mullime
de giasuri, care d* .ur" mai uricioase: unele miorldiau
ca
- Cu toatd bucuria, Doamne; am sd. vin numaidecat, zise"
Ivan. Dar acum, deodatd, md duc sE" vdd, nu mi-a pica ceva Ia *aiu, alteie covilau ca porcul, unele orbciiau ca broasca'
turbincS? $i zicdnd aceste, apucd peste crimpi de-a dreptul, altele mormdiau .u orcoi; mb rog, fel'de fel de
glasuri schi'
spre niqte curli mari, care de-abia se zdreau inaintea lui, pe monosite se auzeau' de nu se mai qtia' ce mama dracului
nll
culmea unui deal. $i merge Ivan qi merge, qi merge, p6.nd fie acolo. Ivan atunci se cam pricepe ce-ar fi asta'
cAnd, pe insdrate, ajunge ta curlile cele. Si cum ajunle, intra dar! ci are Chira socotealh, cum v[d eu' Hl
- Apo.i st[i striga
in ograd6, se inf5liqeazd inaintea boierului qi ceie gferdoiru. odatd irrc"p" a puternic: Paqol na turbinca' ciotti!'
2t4 215
,.\lrrrr,.i rli;rvolii oclatd incep a se cdr5.bdni unul peste
rrr lurlrrrrcrr, <lc par,ci-i aducea vAntul, Si dupd ce intrd rm sd-i bat la stroi'5, sd pomeneasc5 ei cdt or trdi, c5. au dat
lrlrr nrllnlt,r'rr, Ivan incepe a-i ghigosit rnuscdleqte. peste lvan, robul lui Dumnezeu.
.rr'(i(,ir lcirgir turbinca strAns la guri, o pune sub cap, Boierul, vbzAnd aceasta, pe de-o parte l-a cuprins spaim5,
lrrrrrt,irrdu-le prin turbincd niste ghionturi ruseqti, colea iard pe de alta nu mai qtia ce si,fach de bucurie; cici multe
5t,il eI, de da inima din draci. Apoi se culcd cu capui pe dAng sS"rindare'u riiai ddduse el'pAnd atunci pe la popi in toate
5i, nemaifiind supdrat pe nimen e, trage Ivan un somn de ce lrartile, ca sa-i poatd izgoni dracii de Ia casd, si nici cA fusese
popegti... Dar cAnd pe aproape de cAnt[toris, Scaraoschil chip. Dar se vede cd pAn-acum le-a fost gi lor veieatul". Cu
cipitinia dracilor, v5zand ca parte din slugile lui se zdbovesc, lvan qi-au gisit popa!
porneste cu grdbire la locul stiut, sd le caute.
$i ajungAnd - Bine, Ivane, zise boierul cu mul!5mire. S[-ti aduci palce
intr-o clipd, se vAra, el stie cum gi pe unde, in odaie la Ivan, c6te vrei, qi f5-!i datoria cum qtii, p-apoi om oi fi qi eu, helbet!
qi-i qterge o palmd prin somn, cAt ce poate, fvan atunci sare In sfArqit, nu trece mult la mijloc, iaca se pomeneqte Ivan
ars, qi odatb strigd: cu un car plin de palce cum ii plhcea lui. Le ia el qi le ieagd la
-
- Pas.ol na turbinca! | loc, tot cAte dou6-trei, dupd cum iqi qtia meqtequgui.
Scaraoschi atunci intri si el fdr[ vorbd., qi se inghesuiegte Dar pAnd La vremea asta, se adunase impreiurul"lui Ivan
peste ceilaiti dimoni, cAci n-are incotro. tot satul, ca sd vadd db patirna dracilor. C5"ci lucru de mirare
_ - Ei, las' ci vb judec eu acuq, necuralilor; voi scoate inculo era acesta, nu qagd! Atunci Ivan dezleagi turbinca in fala
din voi, zise Ivan tuibtrrat. Cu mine v-a!i gdsit de iucat? Am , tuturor, numai cAt poate sd incapd mAna, si luAnd cdte pe un
si vd muqtruluiesc, de au si rAdd qi cAnii de voi! clrbcuqor de cornile, mi !i-1 ardea qu palcele de-i crdpa pielea.
$i odatd se imbracd qi se inarmeaz| lvan cu toate ale lui, $i dupd ce-l rifuia bine, ii da drumul cu tocmald sd nu mai
qi ieqind afarh incepe a face un tdrdboi, de s-a scuiat toatd vie pe acoio alti data.
ograda in gura lui.
- N-oi mai veni, Ivane, cAte ziliqoare oi avea eu, zicea
- Dar ce ai p5!it, md pohonlule'O, de te-ai sculat cu Ucigh-l crucea, cuprins de usturime, qi se tot ducea impuqcat.
noaptea-n cap, qi faci aqa larmi? ziserd, oamenii boierului, Iar5. oamenii ce priveau, gi mai ales bdielii ieqinau de rAs.
care dau chiori unul peste a1tul, de parcd aveau orbui Dar mai Ia urma urmelor, Ivan scoate de barbd qi pe
gdinilor. Scaraoschi qi-i trage un frecuq de cele moschiceqti, de-i fuge
- Ce sd pilesc, zise Ivan ddrz, ia! am cdptuqit niqte suflet ul.
iepuroi, qi am de gAnd sd-i jumulesc.
- Poftim! 'Dupd bucluc umbli, peste bucluc ai dat, mdi
Boierul, in zgomotul ista, se scoald" si ei si intreabd: iupAne Scaraoschi. Sd te inveli tu de alti dat[ a mai bAntui
* Ce vuiet e acolo prin ogradd? oamenii, Sarsaild spurcat ce egti! Si apoi dAndu-i drumul,
- fa, mai toatb. noaptea nu ne-am putut odihni din pricina ,,na!" fuge qi Scaraoschi dupd ceila1li ca tiunul cu paiul...
rusului celuia. Dracul qtie ce are, cdci a prins niqte iepuroi qi Dumnezeu sd te inzileascd ) zrse atunci boierul,
vrera sd-i jumuleascd., si iertali dumnevoastrh! cuprinzAnd pe Ivan in brale qi sdrutAndu-I. De,acum rirnAi 1a
In vorbele aceste, numai iaca ce se infbtiseazd si Ivan mine, Ivane; si, pentru cd mi'ai cur5lat casa de clraci, am sd
inaintea boieruii"ri cu turbinca plind de draci, .ur" ." iaetui" Le fin ca pe palmh.
ca pestii in vArqA'
- Ba nu, gospodin, zise Ivan. Mh duc s[ slujesc pe Dumnezeu,
- Iaca, gospodin'', cu cine m-am vAnjolit,, toath noaptea... impdratul tuturor. $i zicAnd aceste, se incinge cu sabia, pune
dar incaltea !i-am curdtit qi eu casa de draci, qi vi-i aduc plo- turbinca ia qold, iqi id ranila in spate si puqca de-a umdr, qi
con des-dimineatd. Poronceqte sd.mi aducd niste palce'f ca pornind, se tot duce inainte 1a Dumnezeu. Iard privitorii, cu
2t6 cdciulile in mAnd, ii urau drum bun, ori incotro s-a intoai"ce.
217
- Cdlitorie sprAncenati, zise boierul' De rdmAneai, imr - $i ce vrei?
eral ca un frate, iari de nu, imi eqti ca doi' - Tabacioc" este?
Mi se pare mie c5- qi boierul, cAt era de boier, luase frica - Nu-i.
turbinchi, de nu-i p6ru aga de rau dup[ Ivan, care-i fdcuse - Votchi'' este?
atAta bine. - Nu-i.
Ivan ins[ nici nu se gandea Ia asta; ei iqi cduta acum de - Femei sunt?
drum, intrebdnd din om in om unde qade Dumnezeu' Dar toli - Ba.
pe cali ii intreba dbdeau din umere, negtiind ce sd rdspundb - Ldutari sunt?
ia aqa intrebare ciudath. - Nu-s, Ivane, ce md tot cihbie,sti'0 de cap?
-NumaiSfAntuiNicolaitrebuiesSqtieasta,zjselvan - Dar unde se gdsesc de aceste?
scofAnd o iconi!6 din sAn qi sdrutAnd-o pe dos qi pe fa!d' - La iad, Ivane, nu a.ici.
. MAi! dar ce sirdcie lucie pe aici, pe la raiu, zise fvan, qi,
-
nemailungind vorba, indatd qi porneqte ia iad. $i, el gtie pe
unde cotigeqte", ci nu umbld tocmai mult qi numai iaca ce dd
gi de poarta iadului. $i atunci, odati incepe a bate in poarti,
strigAnd:
= Ei! Tabacioc este?
* Este, rbspunse cineva dinlduntru.
- Votchi este?
- Este.
- Femei sunt?
- Dar cum si nu fie?!
i? llt,,1
- Lhutari sunt?
- Ho, ho! CAli pofteqti!
- A! haraqo, harago!Aici e de mine! Deschideli iute, zise

lll'
/ ///
il Ivan, tropdind qi frecAndu-qi mAinile.
Dracul de la poartd, gAndind c5. e vreun muqteriu vechi de
a lor, deschide. $i atunci numai iaca ce se trezesc pe
neaqteptate cu Ivan Turbincd!
- Vai de noi qi de noi! ziserl. atunci dracii, scdrmdndndu-se
in cap in toate pirlile! Aq5-i c-am p5!it-o?
Ivan insd poronceqte s5-i aducb mai degrabi votchi, taba-
$i atunci, ca prin minune, se qi trezeqte Ivan Ia poarta cioc, ldutari qi femei frumoase, cd are gust sd facd un guleairr.
raiuiui! $i nici una, nici dou5' odatd incepe a bate in poartd Se uitd dracii irnii la ailii qie vhzdnd ci nu-i. chip de stat
cAt putea. Atunci SfAntul Petre intreabi dinl5untru: impotrivd lui Ivan, incep a-i aduce care dincotro rachiu,
- Cine-i acolo? tutun, lSutari qi tot ce-i poftea lui Ivan sufletul. Umblau
- Eu. dracii in toate pdrliie, iute ca prAsnelul, gi-i intrau lui Ivan in
- Cine eu? voie cu toate cele, cdci se temeau de turbincd, ca de nu qtiu
ce, poate mai rdu decAt de sfAnta cruce.
- Eu, Ivan.
218 219
Ivan atunci, vdzAnd c[ Moartea d[ chioard peste danstrl,
l tr, l;r o vl'('nlo se chefdluieqte Ivan cum se cade, si unde se stropqegte la ea, zicAnd:
rrr'1.1)r' ;r r:lriui prin iad qi a juca Horodinca qi Cazacinca,
- Piqa, Vidma, na turbinca!
lrr;rrrrl si pe draci qi pe drdcoaice la joc, cu nepus tn mas5., gi Moartea atunci, neavAnd incotro, se bag[ in turbinc[, qi
rrr virrtejul cela, r[sturna tdrabi qi toate ce]e in toate phrlih, acuq icnegte, acuq suspin[, de-!i venea s5"-i plAngi de mili.
de-!i venea sd te strici de rAs de iznoaveie" lui Ivan. Amu, se, lard Ivan leagd turbinca la gurd cu nepdsare, q-o aninb
sucesc ei, se frdmdntS. ei cu mintea fel qi chip, dar nici unuia; intr-un copac. Apoi incepe a bate in poart[. SfAntu] Petre
nu-i vine in cap ce sd facd. Talpa-iadului insd, mai ajunsd de atunci deschide, qi cAnd colo se trezeqte cu lvan.
cap decAt toli dracii, zise atunci lui Scaraoschi: - Ei, Ivane, doar te-ai shturat acum de umblat prin lume
- Haram de capul vostru'u, de n-aq fi eu aici, a\1p6!i voi qi clupd crancalAcuri?'o
mai rdu decAt a-sa! Aduceti-mi degrab5 o putin6, o piele de - M-am siturat gi m-am prea shturat, Sfinte Petre'
cAne qi doud be!e, sd fac o jucdrie cum qtiu eu, pi aeuq vi-l
mdtur de-aici.
- Ei, qi ce vrei acum?
- Ia vreu sb md duc la Dumnezeu, sd-i spun ceva.
$i atunci, indatd i se aduc cele cerute, qi thlpoiul face iute - Bine, Ivane, du-te, nu !i-i oprit[ calea. De-a putere-a fi,
o daraban5'u; qi apoi, furipdndu-se de Ivan, iese cu dAnsa acum eqti de casa noastrS.
afarb, qi incepe a o bate ca de rhzboi: brr... brr... Ivan atunci se duce de-a dreptul inaintea lui Dumnezeu qi
Ivan atunci iqi vine in simlire, qi intr-un buc iese afarh cu ztce:
puqca la um5.r, sd vadh ce este. slujesc la
- Doamne, nu qtiu dacd ai qtiinlh ori ba, dar euMoantea
Talpa iadului atunci face luqti! inl[untru, qi dracii tronc! poarta raiului de multd vreme. $i acum vine 9i
inchid poarta dupd lvan, qi, puind zdvoarele bine, bucuria lot' intreab[ ce mai poronci$i!
. c5. au scipat de turbinc5.. Bate el Ivan in poartd cAt ce poate,
se rdcdduiegte" el cu puqca, dar au prins ei acum dracii ia
- Spune-i, Ivane, din partea mea, ch poroncesc s[ moard
trei ani de zile, de-a r6ndul, nurnai oameni bdtrAni, aqa ca
minte. tine... zise Dumnezeu, zAmbind cu bundtate'
- Ei 1as', cornoralilor! de mi-!i mai pica vreodatd in mAni, * .Bine, .Doamne, zise lvan, uitAndu-se cam lung la
turbinca are s[ vd qtie de qtire. Dracii insd nu rdspunserd Dumnezeu. Md duc sb-i spun, cum ai poroncit.
nimica dinlduntru. $i ducAndu-se e1, scoate Moartea de la inchisoare, gi-i zice:
Vdzdnd Ivan ci porliie iaduiui sunt ferecate in toate .- Dumnezeu a.poroncit ca sd mAnAnci'trei ani de zile de-a
pbrlile, qi cd dracii n-au gAndit sd-i deschid[, se lehdmeteqte rAndul numai pbdure bbtrdn6; de cea tAnbrd sh nu te atingi!
el acum si de ldutari si de tabacioc. si de votchi si de tot, qi infeles-ai? Hai, porneqte 9i-!i fd datorial
porne;te iar Ia rai, sd slujeascd pe Dumnezeu. Moartea atunci porneqte pri.n codri, supbrat5, ca vai de ea,
$i cum ajunge la poarta raiului, dinafard, se qi pune acoio gi incepe a roade la copaci bitrAni, de-i pocneau f[]cile.
de strajd, qi std neadormit zi qi noapte, tot intru una, fdrd sb $i dupb ie se implinesc trei ani'in capdt, iar porneqte Ia
se clinteascd din loc. Dumnezeu, sd primeasc[ poronci. Dar cAnd qtia cd are si cleie
$i nu mult dupd aceasta, numai iaca ce vine qi Moartea qi peste lvan, i se tdiau picioarele g-o strAngea in spate de fricd.
vrea numaidecAt sd intre la,Dumnezeu ca s5. primeascd poronci.
- Turbinca! afurisita de turbincb md vAr[ in toate boaleie,
' Ivan atunci ii pune gpaga" in piept qi zice: zicea Moartea, suspinand. DecAt n-am incotro; trebuie sh md
- $toti, Vidma", unde vrei sd te duci? duc, zise ea oftAnd.
- La Dumnezeu, Ivane, sA vedem ce mi-a mai poronci. ln sfArqit, merge ea) nu merge) qi de Ia o vreme ajunge ia
- Nu-i voie, zise Ivan. Las'ca m[ duc eu sd-{i aduc rdspuns. poarta raiului. Dar cAnd colo, d,d iar cu ochii de lvan!
- Ba nu, Ivapre, trebuie sd mi duc eu. 221
220
I.

'l',rl ;rtci r,5li, lvane, tot? - Dumnezeu a poroncit ca de-acum inainte sd mAnAnci trei
ll;r lrin(' ('ir r)u, zise Ivan, f[cAnd stAnga-mprejur qi puin- ani de zile de-a rAndul numai pddure tAnS"rd; gi alti trei ani
rln:i,.rllr,pt, rn cillea Morlii. Dar unde gAndeai sd fiu, cAnd de zile numai vldst5.ri fragede, rdchificd, smicele, nuiele si
rr,llr rni isltr.lba? altele de sama acestora; de pddurea cea b6trAnd sh nu te
(lirndeam ci te-i fr mai dus prin lume duph berbant- atingi c5-i pozn5! Auzit-ai, vidm6? Hai, porneqte pAna te vad,
lrrcuri'" de-a tale. qili te datoria cu sfintenie!
- Da ci doar de lume am fugit; o qtiu eu cAt e de dulce qi Moartea atunci, inghilind noduri, porneqte prin dum-
cle amar6, bat-o pustia s-o batd. Lui Ivan i-s roase urech-ile de br[vi, lunci qi huceaguri'n, suphrat5, ca vai de capul ei. $i de
dAnsa. Dar ce-ai slhbit aga, Vidmd? voie, de nevoie, incepe a roade copaci tineri, cdnd a forfbca
- De bundtSlile tale, Ivanel Acum cred cd nu !i-i mai face smicele qi nuiele de-i pArAiau mhseiele qi o dureau qelele qi
bldstim cu mine, mi-i da drumul sh intru la Dumnezeu, cd" grurnazii, intinzAridu-se pe sus, la piopii cei inalli, qi
tare mare treabh mai am. plecAndu-se atAta pe 1a rddiciniie celor tufari, dupd
- Da, cum nu; ia mai pune-li pofta la o parte, c5' doar nu m16di!e fragede. Se zdmorea'5 qi ea, sdrmana, cum putea.
piere }umea... Nu cumva ai pofti oare sd te pui la taifasuri cu In sfAr;it, s-a chinuit moartea aqa trei ani de ziie de-a
Dumnezeu? rAndul, qi incd alli trei ani, qi dupi ce i se implinesc cei
- Dar qtii ci te prea intreci cu qaga, Ivane?! qese ani de osAnd5, iar porneqte la Dumnezeu, sd vadd ce
- Aqa !i-e treaba? inc[ md iei la trei parale! Paqol na poronci i-a mai da. Nu-i vorbh cd qtia Vidma ce-o agteapti,
"
turbinca, VMma! dar ce era sd faci. ,
Moartea atunci se vdrd iir turbincd, qi Ivan o pune la pas- - Turbinca, mAnca-o-ar focul s-o mdnAnce, zicea Moartea,
-t:$ffi;i'.r, ducAndu-se la rai, ca qi cum ar fi mers Ia spAnzurdtoare. Nu
qop6rcai", dar cu Ivan nu qoparcai! qtiu ce sd mai zic qi despre Dumnezeu, ca sd nu greqesc.
Dumnezeu insi "irr"
qtia de toate acestea, dar voia si mai faci Pesemne cb, a ajuns qi el in mintea copiilor, Dou-r."
qi pe cheful lui lvan, nu tot pe-a Morlii, cici multe bunbtdti iart5-m5, de i-a dat lui Ivan cel nebun atd|a putere asupra
mai fdcuse qi ea in viala ei! mea. Bine mi-ar pdrea sbl vid qi pe Dumnzeu intr-o zi, cdt e
* Ia deschide, Sfrnte Petre, zise Ivan, bhtAnd apoi ia de mare qi puternic, in turbinca lui Ivan, ori de nu, macar pe
poartd. SfAntul Petrea. Numai atunci mi-ar crede ei mie.
SfAntul Petre deschide, qi Ivan se duce iar de se infdli- $i mergAnd ea tot bodrogdnind vrute qi nevrute, ajunge }a
qeazh inaintea lui Dumnezet qi zice: poarta raiului; -si cAnd dd iar de Ivan i se intunecd lumea
- Doamne, Moartea intreabd ce mai poroncili? $i s5 nu vb inaintea ochilor, qi zice oftAnd:
supbrali, dar tare-i neastAmpiratd qi avand", drept sd vd - Dar bine, Ivane, iar ai de gAnd sd md chinuieqti cu
spun; qede ca pe spini, si vrea numaidecAt sd,-i dali rdspuns. turbinca ceea aLa?
- Du-i rispuns, Ivane, ci poroncesc sd moar5 de-acumqi - Ba dac-ag avea mai multS putere, !i-o spun drept ch !i-as
inainte trei ani de zile, de-a rAndul, numai oameni tineri, scoate ochii ca Ia dracul qi te-aq frige pe frigare zise Ivan cu
-
alli trei airi de zile sd moarb numai copii obraznici. ciud[ - ca din pricina ta s-a prapddit aldta amar cle lume, de
- Bine, Doamne, zise Ivan, inchinAndu-se p6nd Ia pimAnt. la Adam qi pAni astb"zi. Paqol na turbinca, Vidma!Si de acum
Md duc s5-i spun, cum ai poroncit. nici mai spun lui Dumnzeu despre tine, hoanghindrubdtrAnd
$i cum aiunge Ivan dinafari de poartd, scoate Moartea din ce eqti! Tu qi cu Ta1pa-iadului sunteli potrivitd pereche. imi
turbincd qi-i zice: vine sd vd rup cu dinlii de buniqoare ce sunteti. Am sa te lin
.,., J 'r11,
l:r pastrame, hnt gi bine.. De-acum in turbincd au s5-!i ,,Mh rog, ia s[ stau qi s6-mi fac socoteal[, cu ce m-am a]es
putrezeasci ciolanele. He, h5l eu, cdl uri'tralt pe lumea asta, zise Ivan in gAndul sdu. ln
Suspind ea Moartea, dar pace bun5! Ivan parcd nici n-o oaste am fost numai de zbucium: hiis haram, cea haram!
vede, nici n-o aude. in sfArgit, trece,ea aqa o bucatd de vreme, De-atunci incoace am umblat ia aqa, teleleu Tanas6. M-am
cAt a fi trecut, qi intr-una din zile vine Dumnezeu la poarti, dus la raiu, de la raiu la iad, qi de la iad iar la raiu. $i toc-
sd vadd ce nizbAtii mai face Ivan cu turbinca ceea. mai acum Ia dicino, n-am nici o mAngAiere. Raiu mi-a trebuit
- Ei, Ivane, ce mai direguieqti"? Moartea n-a mai venit pe aici? mie la vremea asta? Ia aqa pdleqti dacd te strici cu dracul:
Ivan atunci lasd capul injos gi, tdcdnd, incepe a face fe!e. aici Ia siricflciosul ist de rai, vorba cea: Fali goal[, traistdr
fete. Iard Moartea rdspunde inS.duqit din turbincd: uqoar6; qezi cu banii in pungd qi duci dorul la toate cele. Mai
- Iatd-mh-s, Doamne, pusd la oprealS; m-ai l5sat de rAsul mare pedeapsd decAt asta, nici ch se mai poate! Votchi nu-i,
unui quiu" ca Ivan, nenorocita de mine! tabacioc nu-i, l5utari nu-s, guleai nu-i, nimica nu-i! Mai am
Dumnezeu atunci deLleagb. turbinca, di drumul Morlii gi numai trei zile de trdit, qi te-a...aai dus, Ivane, de pe fala
zice lui Ivan: pimAntului! Oare nu-i de f5cut vreo qmichirie, pAnb mai
- Ei, Ivane, destul de-acum: liai trdit traiul qi !i-ai este incd vreme!"
mdncat maiaiul. De milostiv, miiostiv eqti; de bun Ia inimb, in sfdrgit, mai std el lvan"oleacb', aqa, cu fruntea rb'zhmatl
bun ai fost, nu-i vorbS; dar de la o vreme incoace, cam de cAnd pe mAnd, qi-i qi trisneqte in gAnd una:
!i-am blagoslovit turbinca aceasta, te-ai fdcut prea nu qtiu ,,Taci ch i-am dat de meqtequg! Incaltea ce-a fi, a fi, dar
cum. Cu drabii de la boierul cela ai fdcut hara-para. La iad ai rlegeaba n-are si fre. Vbd eu bine cd tot de una mi-e acum"'
tras un guleai, de !i s-a dus vestea ca de popi tuns. Cu $i odatd se duce Ivan rdpede cu cele douh carboave' el qtie
Moartea te.am ldsat pAn5, acum de !-ai fdcut mendrele cum unde, qi cumpdri unelte de tesldrie, dou[ l5tunoaien' groase,
ai vrut, n-ai ce zice.Dar toate-s pAnd la o vreme, fatul meu. patru balamale, cAteva piroane, doui belciuge qi un ldcdtoiu
De-aoum !i-a venit qi lie rAndul sd mori, n-am ce-!i face. zdravhn, qi se aruncb de-qi face el singur o driguld de racld,
Trebuie s5 dhm fiecdruia ce este al sdu, cdci qi Moartea are sh poati qedea qi irnpiratul intr-insa.
socoteala ei: nu-i ldsatd numai aqa degeaba, cum crezi tu. zise e1. Tlrei coli de p5.mAnt,
- Iaca, Ivane, qi casa d.e veci,toatd
Ivan atunci, vdzAnd ci s-au trecut de qagd, se pune in atata-i al t6u! vezi in ce se incheie scofala de pe lumea asta?
genunc\i dinaintea lui Dumnezeu qi-I roagd cu lacrimi, Dar n-apuc[ Ivan a sfArqi bine vorba din urmd' 9i numai
zicAnd: iaca se gi trezeqte cu Moartea in spate:
- Doarnne! Rogu-te, sd fiu ingdduit macar tret zile, in care - Ei, Ivane, gata eqti?
sd-mi grijesc sufletul, sd-mi l:ucrez racla" cu mAna mea asta - Gata, rbspunse el, zdmbind.
sl6bdnoag5, qi sd mE aqez singurel intr-insa. $i dupd aceste, - Daci eqti gata, hat! aqaz6-te mai ripedeqiin racl6 cd n-am
fach Moartea ce va voi cu mine, cici vdd eu bine cd mi s-a vreme de pierdut. Poate md mai aqteapth a$ii si ie dau
strAns funia la par; incep a sl6bi vdzAnd cu ochii. rAvaq de drum.
- Dumnezeu ii invoieqte cererea aceasta q-apoi, luAndu-i Ivan atunci se pune in racl[ cu fala in joso
turbinca din stdpAnire, il'dd pe sama Vidmei, ca dupd trei - Nu aqa, Ivane, zise Moartea.
zile's5-i ieie sufletull - Dar cum?
Ivan acum, rdmAind singur, supdrat ca vai de el, pe - Pune-te cum trebuie sd qadh mortul'
de-o parte ch i-a luat Dumnezeu turbinca, pe de alta cd Ivan se pune intr-o rA1hn', qi las[ 'picioarele spAnzurate
are sd moard, s-a pus pe gAnduri: afarh.

224 225
- Dar bine, fvane, una_i vorba, alta_i treaba, mult ai
sd mh tii? Pune-te, mdi frate, bine, cum se prrrr"t
Ivan atunci se intoarce iar cu fata-n jos, cu capur bdrdrhu
intr-o parte qi iar cu picioarele afard.
- A"'ra...ca de mine qi de mine! Dar nici afffta lucru nu
gtii? se vede cd numai de brdsthmafii ai rort l"n in
lumea
asta. Ia fugi de-acolo, sd-!i ardt eu, nebunule ce egti!
Ivan atunci iese din racrb, qi std in picioare umilit. Iard
Moartea, avand bundtatela ddscbri pe Iian, r" p"".-"'r".r;
cu_faNa-n sus, ,cu picioarele intihse, cu manile pe piept
qi cu
ochii inchiqi, zicAnd:

Ivan atunci nu pierde vremea, gi face tranc! capac,l deasupra,


incuie iacata qi, cu toatd rugdmintea Morlii, umfla ru"tu t,
spate
qi se duce de-i dd drumul pe-o apd mare, curgdtoare,
zilend:
^.-_Na! cd
sambetei.
!-am
gi s6 ieqi{eg"t
conetruln'. d"_ui,- a"_i" p" upu
din racll cand te-o scoate bunica din
groap6. Mi-a luat el Dumnezeu turbinca, din pricina
incaltea !i-am fdcut-o bund qi eu.
ta, dar ieu sufletul, dar eu am s[ m[ fac ch te-am uitat, qi am sd te
las sb trdieqti cAt Zidul Goliei qi Cetatea Neamtului, ca sh
Ei, e1, Dohmne, zise apostolul petru, t6zdnd, vezi de ce vezi tu cAt o de nesuferit5 viafa la aqa"de adAnci bbtrAnele!
' s-a apucat acum Ivan al sfinliei-tale? Bine-a zis cine-a
zis: $i l-au l6sat Moartea de izbeligte'u sd tr6iascd:
Dacd dai nas lui Ivan, el se suie pe divan.
Dumnezeu atunci, vdzdnd p4nb unde merge indrdzneala CAt e lumea gi pdmAntul
lui fvan, a inceput a se cam lua gi el pe ga-"a"ri-de nar_
Pe cuptiqr nu bate vLntul.
drdvdniile lui! $i asa, a zis Dumnezeu sd se desfacd sdcriur
$i aga, vdzAnd Ivan ci nu mai moare' zise in sine:
,,Our" nu cumva de-acum mi-oi da cu paru-n cap de. rdul
acolo unde era, qi sb iasd Moartea la iiman, ca sa_qi re;#;
qi ea acum pe Ivan. gi indatd s-a fdcut aga, qi Vidmei? Ba, zh'u', nici nu gAndesc. Deie-gi ea, dac5" itea"'
visa Ivan cd are sd mai deie vreodata bcnii "a;J;i;l; Mourt"., ei, in ciuda Morlii; de
' $i cicd atunci, unde nu s-a apucatqi 9iholercdnu,
"o
numai iaca ce sb tre4eqte cu dAnsa fa\b,_nfa1e, zicanJu_i: tras la mahorcd qi de chilit la luici de parc-o mis-
- Dar bine, Ivane, aqa ne-a fost vorba? tuia focul.
Ivan atunci a rdmas incremenit, fdrd. sd mai poat{ zice un
- Guleai peste guleai, Ivane, cdci aitfel innebuneqti de
cuvAnt macar. urAt, zicea el.
- incb te faci niz:naior? Ei; Ivane, Ivane! Numai rdbdarea si
.bundtatea D5, ce era sd fac[ bietul om, cAr-rd Moartea-i chioari gi nu_j
lui hrmnezeu cea f6rd de margini poai" ;;;: vede?.
covarseabcd fdrddelegile qi inddrdtnicia ta.be d;illt;;;;
$i aqd atrbit Ivan cel fird de moarte
veacuri nenumdrate'
mdtrdgit din lumea asta gi ajuns de batjocura dracilor, dacd $i poate cb gi acum a mai fi trdind, dacd n-a f,i murit.
. nu-!i intra Dumnezeu in voie, mai muit decat insusi fiurui
sau. s.d qtii, Ivane, cd de acum inainte ai si fir bucuros sa
morr gr ar sd te tArAi in brAnci dupd'mine,'rugAndu_md sd_ti

226
POVESTIRI
NOTE
I POVESTE. PROSTIA ONTENEASCA
Soroace
2 Carboave - ruble.
- termene.
4
3 Metehdind - uhbland nesigur. legdnandu_se.
4 Hafi,ag - poftd de ceart6. A fost odat5 cAnd a fost, cd daci'n-ar fi fost, nu s-ar
5 Turbincd - sac solddlesc pentru merinde. povesti.
9 AluS:l
7
na.turbinca, ciorti - intrali in turbincd, dracilor (rus.).
ghigosi - a inghesui, a bate infundat..
Noi nu suntem de pe cand poveqtile, ci suntem mai dinqoace
B Aproape de cdntdtori - in zori, cAnd cdntd cocogii. cu vTeo dou[-trei zile: de pe cand se potcovea puricele cu
nouezeci qi noua de.oca de fier la un picior qi tot i se p6rea
9 A scoate incul - a scoate pofta de zburdat. c5-i
, 10 P_ohontuie - nume dat soldalilor rugi in vechea armat6.
,
11 VArqd - cog de nuiele cu care se prinde neste. u$or.
12 Gospodin - domnule.
Cici era odate un om insurat, qi omul acela trdia Ia un loc
19 Y-..- vAnjolit - m-am luptat.
14 Palce - verigi subfiri. cu soacre-sa. Nevasta lui, care avea copii de !A!5' era cam
15 La stroi - bdtaie cu vergi, disciplinard. proast6; dar qi soacre-sa nu era tocmai hAtr6o'
16 S_drindare - rugdciuni, slulbe speciale.
17 Veieatul
' intru una din zile, omul nostru iese de-acasd dupi trebi, ca
- termenu,l.
fiecare om. Nevasta lui, dupa ce-qi scald5. copilul, il infbqa
18 Tabacioc - tutun. qi-i
19 Votchi -
20 Md tot cihdiesti
votcd.
dete !6.!5, iI puse in albie lAng[ sobb, cbci era iarn6; apoi
iI
- mi bali Ia cap.
21 Cotigeqte -
ocoleste, coteste. leg6ni"qi-I dezmierdi pAnd ce-I adormi. Dupd ce-l adormi'
stXtu ea pulin pe ganduri, q-apoi incepu a se boci cAt ii lua
22 Guleai - chef.
23 Horodinca .l-"u"u.i.r"u - dansuri ucrainene.
24 lznoave - pozne, drbcii. gura:
25 Haram de capul vostru
26 DarabanA - toba. - vai de voi. - '- Aulio! copilaqul meu, copilaqul meu! ,
27 Se ricdduieqte
- se repede
ameninldtor.
28 Spaga - spangd, sabie, baioneti.
Mama ei, care torcea dupd horn, cuprinse de spaimh'
29 gtoti, vidma? - Ce faci, vrdjitoareo? zvdrlt fusul din mAnd qi furca din brAu cAt colo, gi sdrind fhril
30 CrancalAcuri - qtrengirii.
31 BerbantlAcuri - Etrengdrii.
sine, o intrebh cu spaimel I

32 $opArcai - umbli sd amdgegti, sd inseli. - Ce ai, draga mamei, ce-!i este?


t 33 Avand - amarnicA, rea.
34 Huceaguri - pAduri mdrunte gi dese. tulariEuri. - Mami, mame! CopiIuI meu are s[ moari'
Jb ii_e zdmorea - a-pi duce greu via{a, a se chinui. - CAnd qi cum?
36 Hoanghind
37 Direguiesti -
- babornild iea.
pui la cale.
- Iatb. cum. Vezi drobul cei de sare pe horn?
38 Suiu - nebun. - it rraa. $i?!... are s6-l trAnteascd drclrl, itt r'R;rttl
39 Racla - sicriul.
40 La dica - moment hotarAtor. - De s-a sui mata,
41 Litunoi - scAnduri cu o laturd pland si alta rotunjitd. copilului qi are si mi-l omoare.
H|| vFlllr l'ii
42 Intr-o rAld 1 intr-o.rAnd.
43 Conelul - sfdrgitul (rus.). - vai de mine gi de mine, cd bine zict, faLa lll(,i1,
44 Te faci niznai - te faci cd nu qtii. i s-au sfArqit mititelului zilelel
45
.De
izbeligte - pdresit de to!i. , $i cu ochii pironili Ia drobul de sartt tlo 1to ltot'lt ;l t tt
46 Hoiercd - rachiu tare.
mAinile inclegtate, de parc6le legase cin*vit, lllc.lttll'f, rt I lrrrt
t

amAndou[ ca niqte smintite, de c]octll;oll ('llHlt, lrrr t'0lttl er'

sluleau eIe, cum ve spun, numai iacit ryi I'lrl,ltl |illrllttlrtl ltrlrn
pe uqe flhmAnd qi nichjit ca vai clc trl'
228
229
- (ie este? Ce v-a gdsit, nebuneior? acum s* taie uqorii, spre a scoate carul. Noroc insd cd
Atunci ele, viindu-qi p,rtir, il;;;, i".epurd
rnile qi a-i povesti cu mare
a_qi qterge lacrd- drumelul l-a invilat sb-l desfaci in toate pdrlile'lui, sd le
platd... lale despre intamplarea neintam- scoat[ pe rAnd afarb, q-apoi iardqi sdJ injghebe la ioc.
Omul, dupd ce ie a.sculth, zise cu mirare: - Foarte mulldmesc, om bun - zise gazd,a * bind m-ai
invdlat. Ia uit6-te dumneata! Era sd d6rAm bundtate de casd
- Bre!. mulli proqti amovd.zut eu in viala mea, dar ca voi din pricina tarului.
n-am maiv'zut. Meed... duc in toatd
proqti decAt voi, m-o,i mai intoarce
til;;r fi;;ljlari _"i . De aici, drumelul,nostru, mai num[rAnd un nbtbrdu, mgrse
acasd, iari de rr;,.bu.
Aju zicdnd, oftd din g.reu, ieqilain .usa fdre
,bun5, tot inainte pdn6 ce ajunse iard la o cas6. Acolo ce sb vad6? Un
qi plecd supdrat gi u-a.af
;_;iiJil'ri,r" om c-un ldpoi in mAnd voia s-arunce niqte nuci din tindd in pod.
'rrui de om!
"u ,,Din ce in ce dau peste dobitoci", zise drumetul in sine.
$i mergdnd el bezmetic, fbr6 sb qtie unde se du.e, ' Da' ce te frdmAnli aqa, om bun?
bucatd de vreme, oprindu-se intr-un dupd o
r"., i;; i*i*u iar sd - Ia, vreu sh zvdrl niqte nuci in pod qi fdpoiul ista, batd-l
vadd ceva deqenlat ce nu fnai vd"zuse:
un om linea pufin un scArba sd-l batd, nu-i nici de o treabd...
oboroc'degert gqra spre soare, apoi rdpede_l iisfdca
tntra cu dAnsul 9u intr_un bordei; pe urmd iar iegea, ii punga
qi - Cd degeaba te trudeqti, nene! Po-ti sd-l bldstemi cAt l-ei
iar bldstdma, habar n-are !5.poiul de scArb5. Ai un oboroc?
;:r#:ltJ:" il?1?, ;,',":"'
aq; rdiea --il;"t"i' no*t",-, . * Da' cum sb n-arn.
* Pune nucile intr-insul, ie-I pe umdr qi sui-le frumugel in
- Bund ziua, om bun! pod; lbpoiul e pentru paie qi fAn, iar nu pentru nuci.
Omul ascultd qi treaba se fhcu indatd.
Drumetul nu zhbovi nici aici mult, ci plecd mai numhrAnd
- Ig, Th trudesc de vro doud-trei zile sd car pocitul
"* ist.de gi alt neghiob.
soare in-bordeiu, ca sd am lumind, qi
_ t:ret ce trudd, zise sr nici .a_i pJt... Apot, de aici merse mai departe, pAnd ce ajunse ca sh mai
drumeful.
q're! N_ai viun topor la vadd aiurea qi altd ndzbAtie la care nu se putu opri de rAs. Un
inddmAna?
om legase o vacd cu funia de gAt qi, suindu-se pe d gur[, unde
= Ba am. avea aruncat oleacd de fAn, trb.gea din rdsputeri de funie sd
-. Ie-l de coadd, sparge ici, qi soarele va intra singur urce vaca pe gur6. Vaca rdgda cumplit qi el nu m,ai putea de
inlduntru.
ostenit.
Indatd fdcu aqa qi lumina soarelui intrd
in bordei.
- Mare minune, om bun, ,ir" guri-i.-il;-;; aducea - Mei omule - zise drumeluI, fdcdndu-qi cruce - dar ce vrei
sd faci?
Dumnezeu pe ia noi.. eram'sd imbdtranBsc
oborocul.
' cdrand soarere cu - Ce sd fac, m6-ntrebi? Da'nu vezi?
,,incd un tont.,, zise drumetul in sine, qi plecd. - Ba vhd, numai nu pricep.
- Ia, hdranul3 ista " ha-"iit de foame gi nu vrd nici in rup-
el tot inainte, peste c'tvatimp ajunse tul capului s[ vie dup5. mine sus pe iastd qurd sd mAnAnce
sat,$i.me-rgAnd
qi, din intdmplufg,_ s" opri la casa
unui
intr_un fAn...
om. Omul
gazdd., fiind rotariu, iqi lucrase
;.;;;l_ii"Jgrr"Ur*Jil
de - Stei pufin, qreqtine, ch spdnzuri vaca! Id f6nul Ei-t da jos
in toatd intregimea lui;,q_acum ."ra Ia vacd.
"oi"i ra_t ,.oaTa
de prolap cu toatd p.rt'"r"u, drr;;r"i;"
;il;.
ufura,irag"u - DA', iltt s:d" irosi?.
ce? - Aga: usile erau mai $?.tt'J"rrt.r, .
- Nu fi scump ia tdrAle qi ieftin la fdinil.
, rira-t" a"cat carul. Rotariul voia Atunci omul ascultd qi vaca scdpd cu viath.
' 230
231
MOS NICHIFOR COTCARIUL
Moq Nichifor nu-i o inchipuire din poveqti, ci e un om ca
toli oamenii; el a fost odatd, cAnd a fost, trditor in mahalaua
Juluenii din TArgul-Neamlului, dinspre satul
Vdnitorii-Neamlului. Cam pe vremea aceea trdia moq
Nichifor in Julueni, pe cAnd bunicul bunicului meu fusese
'cumbtru la .cumdtria lui moq Dediu din vAndtori, fiind
cimpoiaq
mare Ciubir-vodh, chruia mog Dediu i-a dhruit
patruzeci qi noud de mioare, oacheqe numai de cAte un ochiu;
iard popd, unchiul unchiului mamei mele, Ciubuc Clopotarul
N de la Mondstirea Neamluiui, care fdcuse un clopot mare la
acea monS.stire cu cheltuiala lui, gi avea dragoste sd-l trag6
\: :\ singur ia sdrbStori mari; pentru aceea ii qi ziceau Clopotarul.
,_"r. Tocmai pe acea vreme trdia qi moq Nichifor din Jufuieni.
Moq Nichifor era harabagiu'."Cirula lui, deqi era ferecat5
cu teie', cu curmeie3, insd era o cdrulb bund, incdp5toare qi
- Bine m-ai invdlat, om bunl pentr_un lucru de nimica, era indemAnatic5. Un poclitn de rogojini oprea qi soarele qi ploaia
cAt pe ce sd-mi gdtui vaca!
db a rhzbate in cbrula lui mos Nichifor. De inima cdrulei
Aqa, drumeful nostru, mirdndu_se gi atArnau pdcornifa5 cu felestioculu si posteuca', care se izbeau
prostie, zise in sine_. de aceastd mare una de alta, cdnd mergea cbru"ta, qi fdceau: tronca, tronca!
,,MA!a tot s_ar fi-o"i"rl";i;oi"iu o"r"
drobui de sare ios de p.e L;ril tronca, tronca! Iari in belciugul de la carAmbul dedesupt, din
il; cari soarele in casd" cu
oborocul, sa a^inci ,.,r.ilu i" p;J;; stdnga, era aninatd o b6rdi!5, pentru felurite intdmpidri.
surd la fAn, n-am mai gAndit'r,; - -* iipoi,ri
Yq,"vtur si sd tragi
Pr Dct t'ra8r vaca
va( pe Doud iepe, albe ca zdpada qi iuli ca focul, se sprijineau mai
Apoi drumelul se-intoarse acasb qi totdeauna de oiqtea cd,rulei; mai totdeauna, dar nu totdeau-
cari-i socoti mai cu duh decat p;;;;; petrecu ldngd ai sdi, pe na, c5"ci moq Nichifor era qi geambaq de cai qi, cAnd ii venea
vdzuse in cdrdtoria sa. la socoteai6., fdcea schimb, ori vindea cAte-o iapd chiar in
S^-u^ incalecat pe_o $ea, mijlocul drumului, qi atunci rbmdnea oiqtea goald pe de-o
parte. Ii pl5cea moqneagului si aib6 tot iepe tinere gi
l-u^ spus povestea apa:
Sr-u- incdlecat pe_o roatd, curdlele; asta era sldb5ciunea lui. Md veli intreba, poate: De
$-am spus-o toath. ce iepe, qi totdeauna albe? Vd voiu spune qi aceasta: Iepe,
incalecat pe_o capguna, pentru cd moq Nichifor _tinea sd aibd prisild; albe, pentru cd
l-.u^
v-am -buni, albeata iepelor, zicea eI, ii slirjea de fanar noaptea la drum.
$i spus, oameni o minciund!
^uru Moq Nichifor nu era dintre aceia care si nu qtie ,,Cd nu-i
bine sd te pui viziteu 1a cai albi si slugd la femei,,; el qtia qi
NOTE
aceasta, dar iepele erau ale lui, qi, cAnd te grijea, grijite erau,
1 Hatra - (aici r desreapta. agera la minle. iar cAnd nu, n-avea cine sh-i binuiascd
2 Oboroc - banitn
3 Haran - vita proasti
Moq Nichifor fugea de cdrduqie, de-gi scotea ochii; el se
ferea. de ridicdturi, pentru cA se temea de surpdturd.

)?') , 233
Harabagia, zicea el, e mai bund, cd ai a face tot cu marfh vie, harabagiu in TArgrfl-Neamlului, cd te apucau' pe-amAnele'
care Ia deal se dd pejos, la vale, pejos, iar Ia popas, in c[ru!5. C"- i"q"ui din V"aratic, intrai in Agapia, qi cum ieqeai din
Moq Nichifor avea o biciuqcd de ceie de cAnepd, impletitd ag;piu,i"trai in Viratic; apoi in Rbzboeni, apoi pe la mitoace"'
muqterei, de nu b,tttttos; ba sd-i duci Ia Peatr6' ba
de mAna lui qi cu qfichiul de mbtas6, cu.care pocnea de-!i lua ;;;;"; "tui Neamlului,
auzul. $i cu inchrcat gi cu descbrcat, la deai moq Nichifor se iu potti""rri,'ba pe Ia iarmaroace, ba la Mbndstirea
da jos gi trdgea de-a valma cu iepele. La vale iar se da pe jos, fu fu S".", ba la RAqca, ba in toate pdrlile, pe la hramuri"'
ca sd nu se speteasch iepeie. Chirieqii, vrAnd-nevrAnd, tre- Tottatamaispuneacharftauzitdeiabuniculbunicului
buiau sh se deie qi ei, cdci ii era lehamite de moroc[neala lui meu protopopul de la Neam!, de pe vremea aceea' at fi zrs
moq Nichifor, care indatd troncdnea cAte una cam de aceste: unor c5lugdrile, care pribegeau in sdptdmAna mare prin tArg:
"a
- Ia mai dafi-va qi pe jos, chci calul nu-i ca dobitocul si - Maicelor!
poatd vorbi. - Blagosloveqte, cinstite pS.rinte!
in monestire qi sd vd c[utali de
Daci qtiai si potriveqti din gAt pe mo; Nichifor, apoi era - De ce nu vh astAmpS'ralipatimilor?
cAt se poate de qd.galnic. De int6lnea vrun om c5lare, pe suflet, macar in sdptdmAna l

cicd ar fi rdspuns ele cu smere-


drum, intreba: ,,Departe ai idsat pe vodd, voinice?". Si apoi - Apoi d6, cinstite pbrinte,pdcatele noastre' Dar n-am mar
indatb da biciu iepelor, zicdnd: nie, lAna asta ne minAnc5,
veni hoi c5.ci, cum qtii sfinlia-ta' mai mult cu geiacul" ne hr6-
Alba-nainte, alba la roate, macar picur6, qi cine miqc[ tot piqcd'
nim, qi apoi, de rro
Oistea goald pe de-o parte. prltopoput atunci, shrmanul, cic-ar fi oftat din greu'
"org",
Hii! Opt-un cal, cd nu-s departe Galalii, hiil!! inghilindnoduri...qiarfidatvinatotpepoqNichifor'zicAnd:
De intAlnea pe drum neveste qi fete mari, cdnLa cAntece - De-ar crdpa odat[ sh crape qi harabagiul care v-au adus!
qigalnice, de-alde aceste: c-atunci qtiu c6 n-ar avea cine s5 v[ mai carabbneasc[ aqa
de des pe la tArg.
CAnd. cu baba m-am luat, fi mahnit
'
Opt ibovnice-au oftat: $i ciia auzinJ moq Nichifor de aceasta, tare s-ar mai aibi
in sufletul sdu qi s-ar fi jurat cu jurbmAnt ca sd nu
Trei neveste cu bdrbat a face cu parte duhovniceasc[ cAt a trii el; c5'ci, din pS.cate'
$i cinci fete dintr-un sat, q.a. era gi eviavios moq Nichifor qi tare se mai temea sd nu
cadh
sub Liastamul preolesc! De-aceea cu fuga au alergat
Ia schi-
Ei, ei! Apoi zi cd nu-!i venea s5 porneqti la drum, mai ales
in luna lui maiu, cu asemenea om vrednic qi de-a pururea tul Vovidenia, Ia pusnicul Chiriac din sfdnta Agur4' care-qi
vesel! CAteodatd numai, cAnd prin dreptul crAqmei te fdceai .Jrr"u pbrul gi barba cu cireqe negre' qi in Vinerea Seac6'
niznai' qi nu qtiai sd potriveqti din gAt pe moq Nichifor, nu-l prea cuviosul cocea oul la lum6nare, ca sd mai uqureze din
prea vedeai in cheji'gbuni, dar qi atunci tbt rbpede mAna de la celepdcate.$iapois-ahotirAtelcade-acuminaintesdaiba
o crAqmd p5n5" Ia alta. a face mai mult cu partea negustoreascd'
Mai ales intr-un i.And ii picase lui moq Nichifor doud zicea moq Nichifor, tr6ieqte din siul
- Numai negustorul,
iepuqoare, care rnergeau de minune la drum. Dar la crAqmd, sbu qi p" *u-uI.ri. CAnd intrebai" ' ,,Pentru ce?l' mop Nichifor
mort-copt, trebuiau sd steie, cdci Ie cumpdrase de la un pop6, respundea,
- tot glume!: ,,Pentru c5 n-are Dumnezeu stdpAn"'
nefiind pe vremea aceea pojdrnicii'o, de unde sd cumpere D; gl;e!, ilume! era moq Nichifor, nu-i vorb6' dar' de
altele. care sd tie fuga tot intruna! multe Ie dbduse peste dAnsul' se ficuse cam hursuz'
Spunea taLa cb. i-au spus qi 1ui bdtrAnii, care auziseri din Bibdtia lui, de Ia o vreme incoace' nu gtiu ce avea' ci ince-
puse a scArlAi; ba c-o doare ceea, ba c-o doare ceea' ba i-e
fhcut
gura lui mog Nichifor, cb. pe vremea aceea era bine sd fii
234
ficut pe ursit6, ba cd i-e fdcut de plAnsori, gi
de n'ijit'^, ba cb i-e
tot umbla din babd in bab[ iu descAntece qi oblojele, inc6t lui pica ceva qi cAnd voiu veni inapoi. Numai aq vrd sb qtiu cAnd
moq Nichifor acestea nuli prea veneau la socotealb, qi de aceea avem sd porniin?
nu-i erau acum mai niciodatb boii acasd. Ba chiar se fhcuse - $i acum, mog Nichifor, dacdL egti gata.
buclucaq, hhr!6gos qi de tot hapsin, cAnd sta cAte doud-trei zile - Gata, jupAne Strul, numai s-addp iepuqoareie aceste.
pe lAngd cash, incdt biata bibuqca lui era bucuroasd uneori qi Du-te qi d-ta de-!i pune nora la ca1e, cb acuq te ajung qi eu din
rdsbucuroasb in sufletui ei. sd-l vad5 cum l-a vedd urnit urma.
de-acasd. $i cum era'moq Nichifor str[dalnic qi iute la trebile lui,
Nichifor era fdcut pe drumuri, cdci
Se vede lucru cd $i mostparce rb-pede zvdrle nipte coqolinh" in c5ru!d, a;terne deasupr:a o
cum ieqea afar6.la drum era altui; nu mai sta din poc- pdreche de pocl5zi, inhamd iepuqoarele, iqi ia cojocul intre
nit cu biciul, de quguit cu toli drumelii pe cdli ii intAlnea qi umere qi biciul in mAnd qi tiva, bdiete! N-apucase jupdnul
de povestit despre toate locurile insemnate pe unde trecea. Strul a ajunge bine acas5., qi mop Nichifor qi trdsese cdrula
Intr-o diminealb, mercuri inainte de Duminica Mare, moq dinaintea uqei.
Nichifor deciocS.lase" cbrula qi-o ungea; cAnd numai iaca se Malca - aga era numele nurorei lui jupAn Strul - a ieqit
trezeqte ia'spatele lui cu jupAn Strul din Tdrgul-Neamlului, afarb sd-qi vadd harabagiul. $-apoi, povestea cAntdcului; las'
negustor de bhcan, iruri'u, ghilealS", sulimineald, boia de pdr, c[ era de la Piatrd de locul ei dar era qi imbojorat[ Malca...
chiclazuri", peatrd vAndt[, peatra sulimanului sau peatrb bund din plicina plAnsului, cd se despdrleqte de socri, pentru cb
pentru fhcut alifie de obraz, salcie, fumuri qi alte otrdvuri. intdiaqi datd venise ea Ia Neam!, de cale primard la socri,
Pe vremea aceea nu era spilerie in Tdrgul-Neamlului, qi cum se zice Ia noi. Cdci nu erau mai mult decAt doub sdp-
jupAn Strul aducea pentru hatArul cdlugdrilor qi a
timAni de cAnd se miritase ea dupd l!ic, feciorul lui jupAn
cilugbrilelor.tot ce Ii trebuia. Mai f5.cea el, nu-i vorb5., qi alte Stru,l, sau mai bine ar fi sd zic, in voia cea bund, c5. se mdri-
negustorii... In sf6rqit, nu qtiu cum sd vi spun, era mai mult tase Ilic dupd Malca; chci el ldsase casa phrinteascd, dupd
decAt duhovnicul, cb fhrh de dAnsul nu puteau mondstirile.
cum li-i obiceiul, qi la doui sdptdmAni au'adus pe Maica la
- Muni diminea!5, ffioF Nichifor! Neam!, a incredinlat-o in mAna pbrinlilor lui qi s-a intors
- Bund sd-!i fie inima... jupAne Strut. Da' cu ce treabd ai rhpede Ia Piatr6, sd se gAndeasc[ pe negustorie.
""Tt l,""tl#lr{"u rrrbu sd meargx rapeaLrd..cat sb-!i dau ca -Da'te-ai linut de cuvAnt, moq Nichifor!
sd mi-o duci? - Apoi d5., jupAne Strui, vorba-i vorb6: eu nu md
cioqmolesc atdta, cd la drum e bine si porneqti cAt de
- D-apoi a fr avAnd chilot5'e mu1t5, cum e treaba d-voastr5, diminealb, iar sara si poposeqti devreme!
jupAne, zise mog Nichifor, scdrpinAndu-se in cap; numai nu-i
vorbd cd poate s5" aib6, cdci qi cdrula mea e Iaryh; poate si - Oare-i ajunge pdnh desard ia. Piatr5,
jupAne
moq Nichifor?
incapi intr-insa cAt de mult. Apoi, firb sd ne zbatem, jupAne - A... ral da' ce stai de vorbesti, Strul? Eu gAndesc,
Strul, mi-i da qasesprezece lei, un irmilic'o de aur, si ti-oiu de mi-a ajuta Dumnezeu, pe dupd ameazr s6-!i pun nora in
duce-o, qtii cold, ca pe paim6; ci, dupS cum vezi, c5rula am Piatrh.
adus-o de la incdllat qi i-am mai tras gi o unsoare de cele a * D-ta, moq Nichifor, eqti om,purtat, qtii mai bine decAt mine,
dracului, de are sd meargd cum e sucala". dar tot te rog sd mAi cu bdgare se sam6, ca sb nu-mi prdvali
- Ai s[ laqi cu'nou5 lei, moq Nichifor, si te-a mai cinsti qi nora!
* Dac6 doar nu-s harabagiu de ieri de alalthieri, jupAne Strul!
fecioru-meu la Peatr6.
- Apoi dar, di! cu bine sd dea Dumnezeu, jupAne Strui! Md Am mai umblat eu cu cucoane, cu maice boieroaice qi cu alte fele
bucur qi eu c5.-i tocmai in dricui iarmarocului qi poate mi-a cinstite, qi, slava Domnului! nu s-au plAns de mine'. ' Ia, numai
cu maica Evlarnpia, deshgarila din Vbratic, am a'v'ut qi eu odath
oleacb de clenciu: oriunde mergea avea obiceiu sd-qi lege vaca
cd,, gonitori" in ocol qi d-ta atdfia bbieli' cAli chzaci, cdpcAni'8 qi
dinapoia cdrulei, pentru schivirnisald"s, ca si hibdiapfiqo.'t" ilt" litf"* "p,rr.ai" au cdzul morli aici din vreme in vreme,
dnrm; qi cu asta-mi aducea mare sup[iare, pentru cE vaca, ca bine-ar mai fi de noi!
vaca imi iiosea ogrinjii" din cdruld, ba cateodati rupea reuca',ba
- Sh te-audh Dumnezeu, sd am bdieli, mog Nichifor!
la deai se'lmuncea, de '€ira, intr-un rAnd, cAt pe ce sd_mi - Asemene qi eu gonitori, girrp6neqic6... cd de b5'ie!i nu
gatuiascd iepuqoarele. $i eu, cum ii omul la necaz,lndrazneam mai trag nhdejde, pentru ch baba rnea e o sterpdtura; rl-a fost
.. sh. zic:,,Mdiculd, de ce egti scumpi Ia t5rAld qi ieftind lafilindT harntca sa-m1 raca nici unul, nu itar muri mulli inainte s[-i
'' ?

Ea atunci se uita galiq la mine qimi zicea cugias duios: ,,rataci


moar6! De oiu pune e'u mAnele pe pept, are sb r5'mAie cbrufa
gi d-ta,. moq NiJhifor, taci, nu mai strigi pi-;iuh, asta de haimana qi,iepuqoarele de izbeliqte!
vdcuqoarb, pentru ch ea, mititica, nu-i inovatd
- Pdrintii pusnici "tad cu nimic.' zise Malca, cd poate aqa a
din sfdnta Agurh mi-au dat canon sb mdnanc - Nu te supdra, moq Nichifor;
lapte numai de Ia o vacd, ca sd nu imbdtrAnesc degrabd; gidd, ce fost sb fie de la Dumnezeu; pentru cd aga scrie qi la noi in
sd fac? trebuie s5-i ascultdm, c6 sfrnliile-lor qtiu mai multe decat cdrli dedpre unii, cd tocmai la bdtrAnele au ficut copii!
noi; phcdtoasele!" Dacd. am auzit aqa, am zis qi eu, in gAndul ' Ia las6-mi giupAneasb, cu cdrlile cele a d-voastre,'''in
I. meu, cb are intrucatva dreptate maica desagdrild, si u* Tasat-o pace, ci eu qtiu ce qtiu eu: degeaba mai bali apa-n chiu6 sd
s-aleag5" unt, cb nu s-a alege niciodatd! Am auzit qi
'eu
in plata lui Dumnezeu, pentru cd am vbittt-o cb. este pidos-
nicS'5 qi_voie$te cu orice chip sd se adbpeze de la un izvor.D-ta, spunaird in bisericd la noi cd ,,Pomul care nu face roade se taie
. jupAne Strul, cred cd nu mi-i face necaz la drum qi cu vaci. qi it foc se arunci". Apoi ce-!i trebuie m-ai lunh vorbi decAt
$i
apoi, giupAnegica Malca, unde-a fi vale mare ori la deal mare, asta? Ba zdu, inch m[ mir q-am avut 11bdaie. sd lin cash cu
. s-a mai da qi pe jos cate-oleacb.; mai ales cd acum e o frumuseti baba phn-acr..m. in privinla asta, ii mai bunb legea d-voastrd
afar6,la c6mp, de turbd haita! Da'ia sd nu ne trecem rr""-"u de.o mie de ori. Nu-!i face una copii, iei alta; nu face nici
cu vorbele. IIai sui, glupAneqicd Malcd, sd te duc ia bdrbdlel aceea, alta, $i de Ia o vreme trebuie sh nimereqti una
acasd; qtiu eu cum ii treaba nevestelor celor tinere, cdnd nu-s blagoslovitb de Dumnezea; da' nu ca Ia noi, sb fii nevoit sd
,bhrbalii cu dAnsele; fac zdmbre?6 qi trag acas5", cum trage caiul trdieqti cu una beteag[ p[ni la sfa.rqitul vielei, 9i copii, tufa!
la traista cu ovdz. Ci doar Dumne4eu cel mare qi puternic nu s-a rbstignit
- Iaca, md. sui, mog Nichifor! numai pentru un om pe lumea asta! Nu-i aqa, giupAnegici?
Si odatd incep cu to{ii a cdrdbani la saltele cu puf, perini Mai zi, dach ai ce!
-oi,o legdturb cu demAncare qi alte mdrunliquri. Ap"iM;i;; - Poate sh fie g-asa, moq Nichifor.
Fi i3 ?iua bund de ld socri qi se suie deasupra salielelor, in
fundul cdrufei. Iard moq Nichifor se azvAile pe caprd, dd - Ba chiar aqa-i giupAneqicd dragb, cum iti spun eu' Ptru!
' ciii!... Da'buni bucatb am mers! Doamne, cum sb id omul la
biciu qi lasb pe giupanul Strul qi .cu ai sdi cu lacrimiie pe
obraz. drum cu vorba gi, cAnd se trezeqte, cine gtie unde au ajuns;
bun lucru a mai l5sat Dumnezeu sfantul qi tovdraqia asta!
- Prin tArg, aqa mAna de tare mog Nichifor, de !i se pbrea cd
zboarb. iepele, nu althceva. Hi!!! zmeoaicele tatei, indemnali inainte! Iaca qi codrul Gru-
.Prundul, satul qi dealut Hurnu]eqtilor le-a trecut intr-o clipd. mS.zeqtilor, grtia negustorilor qi spaima ciocoilor' Hei! giu-
De la Ocea pdnh aproape de Grumizeqti a {inut numai o fuia. pAneqice, .aia"dt avd codrul ista gurh si spuie cAte a vdzut,
Dar pe la Grumdzeqti incolo, hog Nichifor a tras o duscd cumplitd p5tdranieso ne-ar'mai auzi urechile; qtiu ch am avd
de rachiu din plosca lui cea de Braqov, qi-au aprins luleaua qi ce asculta!
a inceput a lSsa iepele mai la voie. Nichifor?
Doa-ne, giupAneqica, Doamne! yezi satul ista mare si'
- D'a' ce-a fost pe-aici, mogfost, sd nu dea Dumnezeu sh mai
frurnos? se cheamd Grumd"zeqtii. De-aq avd
- Ofl giupAneqice, ofl s5Ce-a frra s6 fre j6fuit, b5tut
eu atdlia fie! Dar avea cineva cap treacd pe-aici,

,?r 239
!

rIr .ilr()r'il{,/ Nu-i vorbd, cd acestea se


' intampli mai mult noaptea N.apuc6 a sfArgi bine mog Nichifor, qi Malca zice cdtinel:
- Si nu mai zici cd vine lupul, moq Nichifor, cb' md vAri in
rl.r';rl' ziua. ins5. pe qin", unul, de n-ag grhi intr-un ceas r5-u,
lrrrrir acum, d5, m-a ferit Dumnezeu. I,upi gi alte dihinii mi-au toate boalele!
i.;it inainte cdteodatd, dar nu le-am fhcut nimica; li-am dat
bun5 pace, m-am fhcut cb nici nu-i vdd, qi ei s-au dus in treaba - Nu c5" zrc e:t, da' chiar vine, iacdte-l-ei!
lor. - Valeu! Ce sPui?
-A... ra! moq Nichifor, nu mai spune de lup, cd tare md tem! $i iar se ascunde iAngi moq Nichifor' juca,
.V-am qpus cd era qdgalnic moq Nichifor, qi, cAnd spunea - Ce-i ldndr, tot tdi6r; iti vine a te giupAneqic['
a-sa-i? qi, dupi cum vid., ai noroc cd eu imi lin firea, nu md
.cAte. una, ori te lineai cu mAna de inimd, ,rdzdnd, ori te f6cea
sd-!i sarh inima din loc, de fricd. prea tem de lup; dar s5 fie altui in Iocul meu" '
- Nu mai vine IuPuI, moq Nichifor?
- _Iaca un lup vine spre noi, giupdneqicd! tot poznaqd qi d-tai prea des vrei sd vie,
- Vai de mine, moq Nichifor, unde sd mi ascund eu? - Apoi, na! eqti ae un lup! Ia, pe la sfantul
c6 doar nu-i de tot copacui c.ate
Andrei umbla qi ei mai cate mulli Ia un ioc. $i-apoi, vandtorii
ce p6.zesc? La goanh mare' crezi d-ta cS putini lupi dau cin-

kr
stea pe ruqine,"lAsAndu-qi peiie zdlog? Sd mai risuflhm iepele
oleace. laca qi dealul B5.laurului, giupanegica! Ia, aici a chzut
odatb un bdlaur gtozaY de mare' care vhrsa jaratic pe gur6'
qi cAnd quiera, clocotea codrul, gemeau vhile, fiarele tremu-
rau pi se bdteau cap ln cap' de spaim6, qi lipenie de om nu
r:rtleza si mai treaci Pe aici.
moq Nichifor?
- Vaiea! $i unde-i balaurul,
:ry - D-apoi mai qtiu eu, giupAneqic[?
unde s-a fi infundatl unii spun cb,
Pddurea-i mare, e-I qtie
dup6 ce-a mancat foarte
muili oameni qi a ros toat6 coaja copacilor din codru, ar fi crdpat
,Niti ,tr*',6F'rK'i chiar aici, in locul acesta. De la unii am auzit spuind c5 i-ar fi

ru '*zxj*
dat lapte de vacS neagr[ qi cu acesta l-ar fr fhcut s5. se ridice iar
la cer, de unde a cbzui.Mai qtiu eu pe cine sb cred?" ' Ci oamenii
vorbesc wirte qi newute. Noroc numai cd eu unul qtiu solomoni3'
gi nu mi prea tem nici de balauri' Pot sd prind qerpele din
culcuq, cum ai prinde d-ta un puiu de giind din phtul'
miiq Nichifor? :
- Despre mine, ascunde-te unde qtii, cd eu, unul, !i_am - Da' ce-s acele solomonii'
drag6, asta nu se poate spune' Eu, babei
spus cd nu mh tem nici de-o potaie intreagd. - Ei, giupAneqici
Atunci biata Ma1ca,_de fricd, s-a inclegtat de gatur rui moq mele, ch merge pe doudzeci qi patru de ani, de cand traiesc cu
Nichifor pi s-a iipit de dansul ca lipitoarea. A seiit ea aqa cat dansa, qi ce n-a fhcut ea qi cat nu m-a cih6it3' de cap sa-i spun,
a sezut qi apoi a zis tremurAnd: qi tot nu i-am spus. $i ea, din pricina asta are sd moar6' cAnd a
- Unde-i lupul, moq Nichifor? muri, de nu i-ar mai muri mulli inainte; c5 atunci mi-ag lua qi
- unde sd fre? Ia, a trecut drumur pe dinaintea noastrd qi eu una tinericd, qi macar trei zile s[ traiesc in ticn[ cu dansa,
a. intrat iar in pddure. Dar cAt pe ce erai sd m6 gAtui, cum qtiu eu, qi apoi sh morl M-am sdturat pdn6-n gAt de muce-
giupAneqicS, q-apoi, dacd sc[pam iepele, stiu cd era fruiros.
gaiul de bab5., ce hojma'b mi morocdneqte qi-mi scoate ochii cu
241
('('le linere. CAnd gAndesc, amhrAtul de mine, cd am sd mh CAnd se uitb mog Nichifor Ia belciug, b5-rdi!a nicdieri!
intorc iar la dAnsa acasd, imi vine sd turbez, sd ieu cAmpii, nu . - Apoi toate-au fost cum au fost, zise moq Nichifor
picd de coap-
:rltdceva. increlind din sprAncene qi olerindu-se, dar asta
- Ia 1as5, ias5, moq Nichifor, cd aqa sunteli d-voastri, td. Bat-o Dumnezeu de babi s-o bat6!.iaca cum ingrijegte ea
barbatii. de mine! Aqa-i cb nu-i securea?
- Ei, ei! giupAnegic5. iatd-ne qi aproape de vArful codrului! Malca, sbrmana, cAnd mai aude qi asta, incepe a suspina gi
Ia mai dd-te qi d-ta oleac5 pe jos, pdn' vom sui dealul, cd nu a zice:
mi-i de alta, dar md tem cd-i inlepeni in cdrufd. Uite florile cele - Mog Nichifor, ce facem noi?impulina cu inima, cd tot mai
frumoase de prin marginea pddurii cum irmplu vdzduhul de - Ialas', giupAneqici, nu te
miroznLt $i d-ta qezi ghemuitd acolo, nu-i pdcat de Dumnezeu? am olbacd de nbdejde
- Me tem de lup, moq Nichifor, zise Malca, tremurAnd. $-odatd scoate bulicherulu6 din teac6, il de pe amAnar qi
-- Ia mai sfArqeqte odatd cu lupul ceia! Aitdceva n-ai de incepe a ciocArti'7 un gArne!38 de stejar din anui trecut... L-a
vorbit? tbiai el cum l-a tFiat, apoi a inceput a cotrobii prin chilna
cdrulei, sd gdseascd niqte frdnghie; dar de unde sd iei dacd n-ai
- Stei dard sd md dau jos! pus?
- Ptru! ciii!... Sai biniqor pe ici, pe crucea cdrufei. Ho... pa! Daci vede qi vede, taie baierile de la traist6, mai cdpelala
Ia, acum te vdd qi eu c5" eqti voinicS; aqa mi-e drag sd fie din capui unei iepe qi face cum poate, de leagi gArnelul unde
omul: fatat, nu ouat. trebuia; pune roata la loc, vArd leuca, suceqte lamba g-o
$i pe cAnd Malca culegea niqte dumbravnic, sd ducd lui strAnge la scar6; apoi iqi aprinde cioanca" qi zice:
I!ic, moq Nichifor stdtuse in loc qi nu qtiu ce bichirea3, qi cis-
1uia35 prinprejurul cbrutei. Apoi rS.pede strigd:
-Iaca, giupAneqicd drag6, cum invalb nevoia pe om ce sb
facb.... Cu moq Nichifor lulueanul nu piere nimene la drum.
- Gata eqti, giupAneqici? Hai, sui, -si sd pornim cu ajutorul De-acum, numai sn te lii bine de carAmbi qi de speteze, cb am
lui Dumnezeu, cb, de-acum e tot vale mai mult. sb mAn iepele iestea de au sd scapere fugind. Da'sd qtii d-ta
Malca, dupd ce se suie, intreab5: cd babei mele n-are sh-i fie moaie cdnd m-oiu intoarce
- Oare nu-i tArziu, hog Nichifor? acas5... Am s-o ieu de cAnepa dracului qi am s-o inv6! eu cum
- D-apoi de acum suntem scapali deasupra nevoiei; acug te trebuie sd caute altidatd de bdrbat; c5 femeia neb6tut5 e ca
pun in Peatr6. $i-odatn db biciu iepeior, zicdnd: moara neferecatd. Jine-te, giupAneqicb! I{i, ha!!!
'Alba-nainte, $-odati incep iepele a fugi, de pArAiau roatele qi sdrea col-
alba la roate, bul in naitul ceriuiui. La vro cAteva obra!uri'', gArnelul s-a
Oiqtea goald pe de-o parte. inferbAntat, s-a muiat qi... foflenchiu! iar sare roata!
- Bre! c-anapoda lucru! se vede cd azi-diminea!5 mi-a ieqit
Hii! opt-un cal, ch nu-s departe Galatii, hii!l! qtie
inainte vrun poph, sau dracu ce!
N-apuc5 a merge nici doudzeci de prdjini, qi prrr! se rupse
un capdt! - Moq Nichifor, ce facem noi?
- Om face noi ce'-om face, giupAneqicd' Dar acum, deodat6,
- Na, asta inc6-i una! Iiniqteqte-te acolo qi taci molcom. Bine ch nu s-a intdmplat
- Vai de mine, moq Nichifor, avem sd innoptdm in pddure! asta in mijlocui cAmpului, undeva. Lemne, slavi Domnului'
- Ia nu mai rneni a rdu, giupAneqicd, cd doar n-am pHlit eu sunt de-ajuns qi di-ntrecut in pddure' Poate s6 ne-ajung5"
asta numai o dat5 in viala mea! Pdni-i imbuca d-ta ceva qi cineva din urmi ori sd ne intAmpine cineva dinainte qi sb-mi
iepele iestea q-or sterge gura c-oleaba a" cogolinb, eu am qi imprumute vro secure. $i cum vorbea, numai iaca cd vede
pus capatul. viind un om din urmd cu traista in bdt.
cu ce-i frumos pe lume. Ia mai di-te oleacd pe jos, p5.nb se
- Bun ajuns, om bun! Agd-i cd s-a stricat drumul in mai vede, ca s5 strAngem niqte tArqurinn gi sd facem toatd
mijlocul cdrutei? noaptea foc, sh fugd lAnlarii qi toate gAngbniiie,din lume!
- Ia 1as' qaga la o'parte, mdi omule, qi mai bine vin' de-mi Biata Malca vede qi ea c5. tot de una ii e acum. Se dd jos qi
ajuti sb pun capdtul ista, cd vez-i cd-mi crapd inima de necaz. incepe a strAnge Ia tArquri.
- D-apoi eu mh grdbesc s[ ajung la Oqlobeni. D-ta poli s6 - Doamne! bine-ti mai qede, giupdnes,icd; parcA eqti una
mAi astd-noapte gi in pddure; nu cred cd-i muri de urAil
de-a noastre! Nu cumva a linut vreodatd tatdl d-tale orAndd'5
- Me mir cd nu !i-e oarecum, sd-!i fie, zise Nichifor poso- in sat, undeva?
morAt; es,ti un cheag zbArcit, mai ca si mine, qi iaca ce-!i urld * Ba a linut mult timp ratoqulnu de la Bodeqti.
prin cap!...
- Da'nu-!i fie cu bdnat, om bun, cd am quguit qi eu. Bun -Apoi nlfl miram eu de ce vorbeqti aga de bine moldoveneqte
rdmas! Te-a invdla Dumnezeu ce sd faci...gi s-a tot dus qi aduci la mers cu de-ale noastre. De-acum n-am si te mai cred
inainte. cd te temi de lup. Ei ei! cum !i se pare aici in poian6? Aqd-i c5
erai s5 mori qi sb nu qtii ce-i frumos pe lume? Ia auzi pri-
- Yezt, giupdneqicd, cAtu-i de-a dracului jumea asta? vighetorile ceinaz fac! Ia auzi turturelele cum se ingdnd!
Numai dupi pleqcuit" umblb.. Ia sd fie un antaln" cu vin ori cu
rachiu, qi sd vezi atunci, ar qdde carul stricat at6ta timp in - Moq Nichifor, oare n-om.pi!i ceva in noaptea asta? Ce-a
mijlocul drumuiui? Cum vdd eu, tot mog Nichifor are si facd zice ltic?
ce a face. Ia sd mai fac o incercare. - I!ic? Lui Ilic i s-a pdrd c-a prins p€ Dumnezeu de-un
Si iar incepe a thid alt gArne!. Mocoqegte el cAt mocogeqte, picior, cAnd te-a vedd bcasd. Da' ce crezr d-ta cd Ilic qtie
pind il pune qi pe acela. Apoi dd biciu iepeior qi iar mai trage ce-i pe lume? Cum sunt intAmpldrile la drum? Aqa, numai
un ropot; c6nd, numai iaca ce ajunge roata de-o tegiturd, gi sE se mute de pe vatrd pe cuptior, qtie qi hleabul de baba
iar se rupe capdtul. mea, de-acas6. GiupAneqic5, ia si te vedem, qtii cum sd
- Acuma, giupAneqicS., mai cd-mi vine sd zic qi eu ca omul faci focul?
cela, cd are si ne fie masul in pddure. Malca asazh g[tejele, moq Nichifor scap5r6, qi indatb
-^Vai de mine qi de mine, ffio$ Nichifor, ce spui?l amundoi a\dtd focul. Apoi moq Nichifot zice:
- Ia, spun qi eu ce vid cu ochii. Uitb-te! Nu vezi qi d-ta cd -Yezt, giupAneqich, cum pArAie de frumos gbtejeie?
dd soarele dupd deal, qi noi tot pe loc stdm? Da'nu-i nimica, -Yed, moq Nichifor, dar imi tremurd inima in mine de frich!
giupAneqicd; sd n-ai nici o grijd, cd qtiu'eu o poiand in pbdure, - A. .. ra? Da'ce, Doamne iart6-m6, parch eqti din neamul
chiar aici, pe-aproape; sd tragem acolo, qi suntem ca qi in casd Iui I!ic. Da' fii mai cu inimd oleaca! Ori, dacd esti aqa de
la noi. Locul e ferit, qi iepele au ce paqte. D-ta te-i culca in fricoas5, apoi sui in cdruld qi te-aqterne pe somn, cd noaptea-i
cdru$d, qi eu te-oiu strajui toatb, noaptea. Helbetar, o noapte numa un ceas; acuF se face ziudl.
nu-i legatd de gard, a trece ea cum a trece, dar a pomeni ea Malca, irnbdrbdtatS. de moq Nichifor, se suie in cbru!5 qi se
baba mea, cAte ziliqoare a avd de necazul acesta, cH numai culc5. Iard moq Nichifor iqi aprinde luleaua, aqterne cojocul
din pricina ei mi se trage... qi se pune intr-o rAlh jos, lAngb foc; qi pAc, pAc! pAc, pAc! din
- Apoi dar, fd cum qtii, mop Nichifor, numai si fie bine. lulea, cAt pe ce era sb-l prindd somnul, cAnd numai iaca c6-i
- Lasl giupAneqic5, nu-ti face voie rea, cA are sd fie cAt se sare o scAnteie pe nas!
poate de bine. * Ptiu drace! asta trebuie s5. fie scAnteie din gdtejele culese
$-odati moq Nichifor apucd iepele de dArlog, cArneqte de Malca, cd tare m-a fript... Dormi, giupAneqicd Malci?
cdrula q-o tArdqte cum poate pdnb in poian6.
- Parc5 era sh mi prindd somnul oleacd, moq Nichifor, dar
- Iaca, giupAneqic5, ce raiu al lui Dumnezeu e aici, sE" tot mi-au venit o mullime de ndluciri prin cap, qi m-am Lrezit.
trdieqti, sd nu mai mori! Numai d-voastrd nu sunteli deprinqi
245
244
Si eu mai tot aqa am p5!it: mi-a sdrit o scAnteie pe nas, gi
rrri s-a spdriet somnul, de parcd am dormit o noapte intreagb. - Iaca, giupAnegic[, qi sfAnla zirht Scoal5-te qi har sd
vedem ce-i de f5.cut. Yezi cb. nu te-a mAncat nimica? Numai
l,ers', cd poate sd mai doarmh cineva de r5.ul nebunelor istor de frica !i-a fost mare.
privighetori? parcd-qi fac de cap, nu aitdceva! Da'acum li-e si Malca, in vorbele acestea, iar a adormit... Iar moq
lor vremea sd se drigosteascd... Dormi, giupAneqicd? ' Nichifor, ca cel cu grija, s-a suit in cdruld qi a inceput a scor-
- Parcd iar era s[ mh prindd somnul, mog Nichifor. moli in toate pdrlile pe supt coqolind, 9i numai iaca c5 d5. de
- $tii una, giupAneqicd? Mie-mi vine sd sting focul, ch toc- secure, de-o funie qi de un sfredeleac pe pomoqtina cdrulei!
mai acum, in durdtul ista, mi-am adus aminte cd dihania de - Iaca, pdcatele mele! Cine-i cu pagub6, si cu picat; mb
lup adulmecd qi vine dupi fum. miram eu sd nu se ingrijeasci biata bab5' de rtrine, phnd
- Stinge-I, moq Nichifor, dacd-i asa. intr-atAta. Pentru c-am nepestuit-o chiar pe sfAnta dreptate,
Atunci moq Nichifor odatd incepe a turna Ia \brnf peste am sd-i duc un fes rog qi un tulpan undelemniu, ca s5.qi mai
foc gi-i indduga. aduci aminte de tinerele. Eu se vede cd m-am luat ieri cu
- De-acum giupAneqicd, dormi fhrd, grij1,, cd acuq se face luleaua. Dar biata baba mea, bun6-rea "cum este, tot a gtiut
ziu5. Na, c-am stins focul qi am uitat sd-mi aprind luleaua! ce-mi trebuie la drum, nurnai nu le-a pus ia locul lor... Dar
Dar las'cd am scbpdrdtori. Bat6-vd pustia, privighetori, sd vi !i-ai g5sit sd qtie femeia trebile barbatului!
bat6, cd qtiu eu c5. vd drdgostiti bine! - Ce-i,
GiupAneqicd, giupAneqich!
moq Nichifor?
Mai qede moq Nichifor aqa pe gAnduri, pdn[-si gdteqte de - Da' nu qtii una! Scoald-te, ch am gbsit qi secure, qi
bdut luleaua, apoi se scoald binigor qi se duce in vArfui -
frAnghie, qi sfredel, qi tot ce-mi trebuie.
degetelor lAngb c[ru!6. Malca incepuse a horii pulin. Moq
Nichifor o clatind incetiqor qi zice: - Unde, rnog Nichifor?
- GiupAneEicd, giu pdnegi cb ! - fa, pe supt buclucurile d-tale. Numai n-au avut gurd sd
rd,spund6. Am pdlit qi noi ca un cerqetoriu care gedea pe
- Aud, moq Nichifor, rdspunse Malca tresdrind, spbi-
mdntatd. comoard qi cerea milostenie... Da'bine cd s-au gdsit gi acum;
tot biata babd se vede c5 le-a pus.
- $tii ce-am gAndit eu cAt am stat lAngi foc?
- Ce, moq Nichifor? -Yezi cAt egti de avan, moq Nichifor, cum ili incarci sufle-
tul de pdcate?
- Ia, dupi ce-i adoi"mi d-ta, sd incalec pe o iapd qi si md - Apoi d6, giup6neqic[, vdd qi eu ci am greqit, de-am
rdped acas[ la mine, s5.-mi aduc un capht qi securea qi, cAnd
s-a zdri de ziud, sunt aici.
ponegrit-o aqa de lare c*lrd. d-ta. Da'de-acum am s5-i cAnt si
elr un cAntec de impHcare.
- Vai de mine, moq Nichifor, ce vorbeqti? Vrei sd md
ghsegti moartd de fricd cAnd ii veni? Sdrmana babuqca mea!
- Ba s5 te fereasc5 Dumnezeu, de una ca asta, giupd- Fie bund, fie rea,
Ari sd fin casd cu ea.
neqic6! Ia las', nu te spdimAnta, cb. am zis gi eu, ia aga, o , I
vorbd in vAnt...
$-odatd suflecd moq Nichifor mdnecele, taie un stuhariu"
- Ba nu, mo,q Nichifor! De-acum nici nu vreau si mai de fag qi face un capht minunat. Apoi ii aqeazl cum trebui'e,
dorm; md dau jos gi am sd qed toatd noaptea ldngd d-ta. pune roata Ia loc, inhamd iepele, iese incet-incet la drum qi
- Ba pdzeqte-li treaba, giupAneqicd; qezi biniqor unde qezi, ztce'.
ch bine sezi.
= Sui, giupAneqicS, qi haidem sd mergem de-acum'!
- Ba iaca vin; q-odath se dd jos qi vine pe iarbd, lAngd moq Iepele, frind hrdnite qi odihnite bine, pe }a prAnzul cel'
Nichifor. mare i-au pus in Piatr5".
$i ba unul una, ba altu1 aita, de la o vreme i-a furat som- -Iaca, te-ai vdzut q-acas6, giupAneqich!
nu! pe amundoi, qi-au adormit duqi. $i cAnd s-au trezit ei, era
ziulica alba!. - Slava lui Dumnezeu, mog Nichifor, cb qi-n pddure nu
mi-a fost rdu...
- Aqa este, giupAneqic[, nu-i vorbd, dar ca la casa omului
nu-i nicdiurea. \.
$i, dln vorbd in vorb6, au qi ajuns 1a poarta iui giupAn Iflc. " NOTE
' 1 Harabagiu-cdrufaq.
2 Teie - frbrd din scoarlb de tei.
3 Curmei * bucatd de funie sau frAnghie..
Q\ 4 Poclit - coviltir.
G 5 Pdcornilb - vas de lemn in care se {ine phcura pentru uns cdruta la drum.
6 Felegtioc - pimdtuf pentru uns c'drula cu pdcuid.
7 Posteuci * Iemn pe care se sprijina osia cdiufei cand i se scoate roata pentru
a fi^ uns5.
\=. 8 Se face niznai - a se ppeface cd nu qtie nimic.
9 Cheji * dispozilie, starb sufleteascd.
10 Pojarnicie I cazarma. pompierilor.
11 Mitoc - mdndstire aflatd sub dependenla alteia. ,

12 Hram - serb4rea patronuiui unei biserici.


13 $eiac (9iac) - postav aspru de lAnd, de iuloare inchis6, din care se fac rasele
.ugareEti.
cAI

Y. 11 Nejit. nume dat nevralgiilor, durerilor de dinli, inflamafiilor urechii. '


l5 A deciocAla - a desface, a deinonta.
16 Ir - alifie preparatd empiric.
Ilictocmai atunci venea de la qcoali qi, cAnd a vhzut pe 17 Ghileal5 - dres de cuJoare albd pentru fa!d, suliman.
Malca, nu mai qtia ce sd facd de bucurie. Dar cAnd a mai
I8 Chiclaz - calaican. vitriol verde sulfat de fierr.
r

19 Chilotd - bagaj, calabalAc.


atzit qi despre intAmplarea ce au avut, qi ium i-a schpat 20 Irmilic - monedd turceascd..
.21 Sucald - unealt6 de depinat pe levi sculurile de lAnd.
Dumnezeu din primejdie, nu qtia cum.sd mullumeascd lui 22 Cogolina - nutre! verde.
moq Nichifor:. Cu ce nu l-au dhruit ei? Cd se mira gi eI singur 23 Schivirniseald - chivernisealA, economie.
24 Ogrinji - fdn. paie.
ce dhduse peste dAnsul. 25 Pidosnic - care se comporth ciudat, sucit.
A doua zi, mog Nichifor a pornit inapoi cu alli muqterii. $i 26 Aface zdmbre (expr.) - a dori ceva foarte mult.
27 Gonitor - vitA cornutA.
cAnd au ajuns acasfl, era foarte vesel, incAt nu qtia baba lui 28 CdpcAn (cdpcdun) - epitet dat unui om r6u, crud qi sAlbatic.
ce l.a gisit, de-i aqa cu chef, cum nu.mai fusese'de mult5. ?9^I:iffe - termen depreciativ pentru un om rdu, cdinos sau cotropitorilor.
30 Pdtdranie. pitanie, intAmplare nepidLcutd.
vreme. DupS aceasta, tot la doud.-trei sdptimAni, giupAneqica 31 Asolomoni-avrdji.
Malca veqea in Nearir! Ia socri qi se intorcea acasi numai cu 32 A cihSi - a cicdli, a sAcAi, a bate.capul.
SSHojma - meieu, necontenit.
moq Nichifor, fdrd sd se mai teamd de lup..'. 34 A bjchiri
- a lucra incet si cu aten{ie, a migAli.
DupH un an, sau dupd mai mulli,.moq Nichifor s-au rdsu- S5Acislui-aaranja.
' 36
flat;,,Ia un p6har cu vin, chtrh un prieten al sbu, despre Bulicher - culit prost, care nu taie.
37 A ciocArti - a ciopArfi.
intdmplarea din codrul Grum5zeqtilor qi frica ce a tras 38 Gdrnet par de stejar lsau de lagr.
giupAneasa Malca... Prietenul lui moq Nichifor s-a rdsuflat qi , 39 Cioanc5 -- lulea cu coadh scurtd.
40 Obrat - distanth de patru prdjini (circa 2? metri).
ei cdtrb alli prieteni ai s5.i, qi de-atunci oamenii, cum sunt 41 Plescuit * chilipir.
oamenii, ca s6-i puie sAnge rdu la inim5.... au inceput a porecli 42 Antal - butoi mare de stejar.
43 llelbet (interj.) - fii pe pacel n-avea grijd!
pe moq Nichifor qi a-i zice: ,,Nichifor Colcariul, Nichifor 44 TA,rq * copac mic, nedezvoltat; (plural - tArguri) vreascuri.
-
Colcariul". $i poate acum a.fi oaie qi ulcioare, qi tot Nichifor .45 OrAndb - cArciumd de fard, linutd in arenda.
46 B,atoC (rateq) - han agezat la o.gosea principald.
Colcariul i-a rbmas bietului om numele qi pinh in ziulica de 47 Stuhariu - tufig, boschet.
astazi.

248
249
- Ba eu, drept sd vd spun, cucoane, n-am inleles! cici zise
MOE ION ROATA cu indrdznealfl unul dintre ldrani, anume Ion Roatd".
$_apoi,
chiar dacd ne-am pricepe qi noi la cAte ceva, cine *" ,ritd
La 1857, pe cAnd se fierbea Unirea in Ia-si, boierii mol-
i-n gura noastr6? Vorba ceea, cucoane: ,,ldranul cand merge,
-ui
doveni liberali, ca de-alde Costache Hurmuzachi, M. Koghl-
trophiegte, qi cAnd vorbeqte, hodorogeqte,,, si ierte cinstitd
niceanu qi allii au g5sit cu cale sd cheme Ia Adunare qi cAliva
fruntaqi, cAte unul de fiecare jude!, spre a lua 9i ei parte la fala dumneavoastrS". Eu socot ch treaba asta se putea face
qi fdrd de noi; c5, d5., noi stim a invdrti sapa, .ou.u qi secera,
facerea acestui mhre! gi nobil act nalional. Cum au ajuns
dar dumneavoastrd invArtiti condeiul si cAnd vreti, qtili a
!6ranii in laqi, boierii au pus mAnd de la mAni de i-au face din alb negru qi din negru alb... Dumnezeu v-a dbruit
ferchezuit frumos qi i-au imbricat la fei, cu cheburi' aibe qi
cu minte, ca s5. ne povdluili qi pe noi prostimea...
cuqme nou5, de se mirau thranii ce begechet'i-a gdsit. Apoi,
se zice cb, i-ar fi dat pe sama unuia dintre boieri si le lie - Ba nu, oameni buni, s-a trecut vremea aceea, pe cAnd
cuvAnt, ca s5-i facb. a inlelege scopul chemdrii lor la Iaqi.
numai boierii fdceau totul ln lara aceasta g-o storceiu dupd
plac. Astdzi to!i, de la vlddicd pdni la opinc6, trebuie sd ludm
- Oameni buni, qtili pentru ce sunteli chemali aici, intre parte la nevoile qi ia fericirea ldrii. Muncd qi cAqtig, datorii qi
noi? zise boierul cu blAnde!5. ,
drepturi, pentru toli deopotrivd.
- Vom qti, cucoane, dacb ni-!i spune, rispunse cu sfialh un Le spuse boierul apoi despre originea romAnilor; despre
\6ran mai bdtrAn, scdrpinAndu-se in cap. suferinlele lor qi cum au ajuns a fi dezbinali qi imprhqtiali prin
-Apoi iaca ce, oameni buni: de sute de ani, doud !5ri surori, alte !iri. Le d5. el pitde cAte qi mai multe' .r, ,*o.,rl de nuiele,
creqtine qi megieqe, Moldova noastrd qi Valahia sau lara
MunteneascS, de care poate-\ifi auziL vorbindu-se, se sfAqie qi cu taurii invrdjbili qi, in sfdrqit, se sileqte bietul creqtin din rds-
se mdnAnci intre dAnsele spre cumplita urgie qi pierire a nea-
puteri a-i face sd inleleagd care sunt roadele binefdcdtoare ale
mului romAnesc. !6ri surori qi creqtine, am zis, oameni buni; Unirii, aducdndu-le aminte cd tot ,,pentru unirea tuturor* se
cbci, precum ne inchindm noi, moldovenii, aqa se inchind qi roagd -si sfanta bisericd in toate zileie, mai bine de 1g50 de ani.
fralii noqtri din Valahia. Statura, vorba, hrana, imbrdcd- * Ei, oameni buni, cred cd acum ali priceput!
mintea qi toate obiceiurile cAte Ie avem noi le au intocmai qi - Priceput, cucoane, cAt se poate de bine, rb.spunserd mai
fralii noqtri munteni. !6ri megiepe; am zis, oameni buni; cdci to!i. Dumnezeu sh vd ajute la cele bune!
Ba eu tot nu, cucoane, raspunse mos Ion Roatb.
numai pArduaqui Milcov, ce trece pe la Focqani, le desparte.
*- Dumnezeu s5 md ierte, moq Ioane, dar dumneata, cum
,,56-1 sdc5'm dar dintr-o sorbire" qi sd facem sfAnta lJnire,
uai.a infrdlirea doritd de strAmoqii nostri, pe care ei n-au vdd, eqti cam greu de cap; ia haidem in grddind sd vd fac a
putut s-o fac5 in imprejurdrile grele de pe atunci.Iaca, oameni inlelege qi mai bine. Moq Ioane, vezi colo in ogradd la mine
buni, ce treabb cregtineascd qi ^frumoasd avem de fdcut. bolovanul cel mare?
Numai Dumnezeu sd ne ajute! Infeles-ali, vd rog, oameni - il vedem, cucoane.
buni, pentru ce v-am chemat? $i dacd aveli ceva de zis, nu vf - Ia fd bine qi ad[-I ici'Idngd mine, zise boierul, care qedea
sfrili; spuneli verde, moldoveneqte, ca la niqte frali ce vd sun- acum pe un jAI! in mijlocul ldranilor.
tem. Cd de aceea ne-am adunat aici, ca sd ne lumineze pe to!i, - S-avem iertare, cucoane, n-om putd, cd,dbar acolo-i greu-
cum a qti eI mai binel tate, nu qaga.
* Ia cearcd qi vezi.
- inlelegem, cucoane,. aga a fi, qti
rS.spunserh cAliva !5"rani
Moq Ion se duce gi vrd sd rbdice bolovanul, dar nu poate.
mai ruqinoqi; c5, dh, dacd nu-!i dumeavoastrh ce-i pe
lume, noi ldrdnimea de la coarnele plugului avem sd qtim ce-i - Ia du-te gi dumneata, moq Vasile, si dumneata, bade llie,
bine gi ce-i rau? qi dumneata, bade Pandetachi.

250 251
mai micd pe umere; insd acum suntem chemali a purta impre-
in sfArqit, se duc ei vreo trei-patru ldrani, urnesc bolova- und tot noi, opinca. o stAnch pe umerele noastre... Sd dea
' din loc, il r[dicd pe umere qil aduc lAng5
nul boier" Domnul, cucoane, sH fie altfel, c5. mie unuia, nu mi-a p[rd rdu...
' Ei, oameni buni, vedeli? S-a dus mog Ion qi n-a putut La aceste vorbe, !6ranii ceilalli au inceput a strAnge din
face'treaba singur; dar cAnd v-a!i mai dus cdliva intr-ajutor, umere, a se uita lung unul la altul qi a zice:
treaba s-a fdciit cu mare uqurinli, greutatea n-a mai fost
aceeaqi. Povestea cAntecului:
tlnde-i unul, nu-i Putere,
La nevoi qi la durete;
unde-s doi, Putetea cregte,
$i duqmanul nu sPoregte'
AqaqiculJnirea,oamenibuni!Credelidumneavoastrhc['
de-a'ajuta Dumnezeu a se uni Moldova cu Vaiahia, avem sb
n* ,ro*ui atd\ia? Fralii noqtri din Transilvania, Bucovina'
ga.arabiagiceidepesteDun5rea,dinMacedoniaqicAteaite
patti lumii, numai si ne vad5 ci trbim bine'qi ei se vor
"i"
Lo"o.u qi ne vor iubi, de n-or mai indrizni duqmanii, in Vecii
vecilor,a se lega de romAni. D-apoi fralii noqtri de sAnge:
franlujii, italiJnii, spanioiii qi portughezli, ce aqteapL{? La
orice intAmplare, Doamne fereqte, stau gata sd-qi verse
sAngele pentru noi... Unire4. face puterea, oameni buni'
Ei'
acum cred c-a!i inteles Ei rasin-teles'
dumneavoastrS', cucoane' incb tot
- Ba eu, unul, s5. iertali
n-am inleles, rhsPunde mo$ Roatd'
-Cum-sefaceasta,moqloane?-Maibinecev-amtilmbcit'
- un copil putea sd inleleag5"
qi - Ia, poate cd gi Roatd al nostru sh aibd dreptate!...
- Mai aqa, cqcoane, rhspunser[ ceilalli'
_MoqIoane-ziseu"'-boieru|camtulburatdemriltd
Iar boierul, luAndu-i inainte cu glume, a inghlllt gdluqca qi
a tAcut molcum.
oboseali - ia spune dumneata, in legea dumitale, cum ai in!e1es,
cum n-ai inleles, de cAnd se face atAtavorb[, sb auzim qi noi!
vorbi qi
- De, cucoane, s[ nu vd fie cu supdrare; dar de'Ia NOTE
pan[lafapt[estemaredeosebire...Dumneavoastrd,ca
'fi"rur"
boiei, numai ne-ali poruncit sh aducem bolovanul, dar I Chebe - manta Taraneascd din aba inflorata.
2 Berechet - noroc, fericire, baftd.
n-a!i pus umdrulimpr"rrrri cu noi la adus, cum ne spuneali dini-
our"i,c6 de acum toli au sd ieie parte la sarcini: de la vl5dicd
parra iu opinch. Bine ar fi dac-ar fi aqa, cueoane, cici la r6zboiu
in^poi qi ia pomana ndva}5., parca nu prea vine la socoteala...
Iar de ia bolovanul dumneavoastrb am inleles.aqa: ch pind
acum noi, ldranii, am dus fiecare cAte o piatrh mai mare sau t(1
252
POPA DUHU ruseqti qi romAneqti, pline de painjeni qi ar:uncate in nereguld
prin ceie unghere, un lighean de lut cu ibric pentru spilat, tn
mijlocul oddii, apdrie pe jos, gunoi qi gAndaci fojgdind in toate
Cine-a intAlnit vrodatd in calea sa un popd, imbrdcat cu
p5r!iie, o pAne uscai5 pe mash qi un motan ghemuit dupb
straie sdrdcule, scurt la stat, smolit Ia fa\6, cu capul pleq,
sob[ era toatb. averea sfinliei sale.
mergdnd cu pas rar, incet qi gAnditor, rhspunzAnd indesat
Mare de inim5, iar de gur5, qi mai mare, pdrintele Duhu nu
,,sluga dumitale" cui nu-l trecea cu vederea, cdscAnd a) zgo- se invrednicise de o via![ mai bund; dar se vede c[ nici poftea
mot, cAnd nu-qi gdsea omul cu care sh stea de vorb6, fdcAnd
el una aqa, de vreme ce nu-qi astAmpdra gura cdtrd mai-marii
lungi popasuri prin aleile ascunse ale grddinilor publice din sdi, mdcar s[-l fi picat cu iumdnarea
Iaqi, cAte cu o carte in mdn5, tresdrind la cAntecul piserilor
De copii, in seminarul Socola, unde a inv6\at carte - mai
qi oprindu-se cu mirare IAngS moqinoaieie de furnici, pe care
muit singur decAt de la profesori .. iqi punea degetele pe o
le numea el ,,republici inle1epte", dezmerdAnd iarba qi florile peatr5. qi le bdtea cu alta de ciudh cd nu scriu frumos; se lovea
cAmpului, icoane ale vielii omeneqti, pe care le uda cAte c-o cu pumnul peste cap, cAnd vedea cd nici dascdiui nu putea
lacrimd fierbinte din ochii sdi, qi apoi, cuprins de foame qi s5,-i tblmdcbascd bine ceva qi vai de qcolarii cari-l sminteau de
obosit de ostenealh qi gAndire, iqi lui cS"tinel drumul spre la inv6!dtur[!
gazdl,, unde-I aqtepta sbricia cu masa intins6! '
Aqa frind eI, cicfl unul dintre cS.lughrii Socolei a zis c[ e
Acesta era pdrintele Isaia Duhu, n5scut in satul Cogeasca bun de cdJugdr, numindu-l ,,Duh diavolesc" qi, de unde pAn5.
Veche din judelul Iaqi. unde,l-a pi cdlugirit, qi Duhu i-a rhmas numele. Iard eI Isaia
Patru p5"re!i strbini, afumali si imbrhcali cu rogojini; tean- Teodorescu se iscdlea. $i din qcolar, profesor a. ajuns la
curi de traftoloage' greceqti, latineqti, buigdreqti, franfuzeqti, Socola: qi duh din duhui sdu a dat qcolarilor sii o bucatd de
vreme. Dar purici mulli nu f[cea eI intr-un loc, Doarnne
fereqte, c5ci era duh neastAmpdrat qi neimpdcat chiar cu sine
insuqi. Nici lacom de avere, nici de cinuri': mui![mit cu cAt
avea, cu cAt n-avea, cAnd te mieri ce nu-i venea la socoteald,
ie-!i popd, desagii qi toiagul, qi pe ici !i-i drumul. Vorba ceea:
Geasta cu trepddatele cd nu-s departe satele.
Aci era Ia Socola, aci in laqi, aci la Mdndstirea qi in TArgul
Neamlului profesor, de unde cutriera munlii in sudoarea
frunlii qi mai la tot pasul cAnta:
Ruinata cetd.{uie ce acopere-acel munte
Ei de unde ochiul vede lucruri multe!
Apoi:
Pe o stincd neagrh, intr-un vechi castel,
Unde curge-n vale un r|u mititel.
Iar la urma urmelor:
Pa sere galben d.-n cioc,
Rdu mi-ai cAntat de noroc!...

254 255
$i tot aqa, qi iar aqa, pAnh i se ficea viala neagrd qi aici; $i p[rintele Isaia, in loc sh umb]e morliq, ca alli popi, dupd
q-apoi iar se intorcea ia Iaqi, indrbgindu-i pentru o bucatd de cergitorit, luAnd qi de pe viu gi de pe mort, s5. aibS- cu ce se
vreme. impopolona,'el, dimpotrivS, ztcea ch este de altd pdrere qi
Duh neastAmp5rat qi cutezdtor, in predicile saie de pe anume: ,,DecAt sb dai de pomand la caiici sAmbbta, mai bine
amvoanele bisericilor, inlepa ca viespea, zrcdnd: ceva de bdut mahmurilor, mat\a."
,,Elisei a curdlit de leprb pe Neeman Sirianul, trimilAndu-l Odatd chemAnd epitropulu unei biserici mai sdrdcule pe
sd se scalde in apa lordanului. Iard eu vd trimet la CAcaina3, pdrinteie Duhu s6 slujeascS la hram, sfrnlia sa F-a atArnat 1a
ca sd vb curdlili de lepra ignoranlei gi a trAndiviei!" piept o cruce mare de lemn, legatd cu sfoarh groasd de
,,Odat[ era o floare numit[ ruqinea fetelor, foarte cAnep5, zicAnd:
rdspAndith in lard la noi; dar de cAnd' au luat omArqavele de ,,Iart5-m6, Doamne, cb te-am spdnzurat cu a\h, neavdnd
modbrn locul gospodinelor romAnce, aceasth floare a inceput a tan! de aur, nici de argint, cu care te spAnzur5 mai-marii mei,
dispirea din grhdinilor qi larinile noastre." arhiereii..."
,,Cine are urechi de auzit sd aud[!" La Mhnbstirea Neamlului, stAnd adeseori de vorbh cu
lur p" cei slugarnici, mAndri qi luxoqi, ii ardta cu degetul, starilul Naftanail, phrintele Duhu ii zicea, qfichiuindu-i, cb
zicdnd: ruqii din aceastd lavr56 romAneascd s-au puiezit ca qi holera
,,Fblarnice - a zis l{ristos - curSld mai intAi partea cea din- adusd in Moldova pe cozile cailor ruseqti la 1828. Starilul,
Uuntru a paharului qi a blidului, ca si fie qi cea dinafari curat6''1 nemaiputAndu-i sta impotrivb' zicea de la o vrqme: ',Hai
$i cAte qi mai cAte, publicate prin jurnalul Predicatarului pacam, pflrinte Isaia", cinstindu-l cu rachiu indulcit cu miere,
moralului evenghelic. redactat de dAnsul, pAnd i-a luat pahar dupd pahar, pAnh ce pirintele Duhu spunea:
Chiriarhia puterea de predicator. Dar pirintelui Duhu nu i-a
,,Las5.-md in pace, cuvioase, cd se invArteqte lumea cu
tofs m5-sa pe 1imb5. mine de aldila agheasmd ruseasc5; mai bine si nu ne
Odatd stujind un episcop oarecare la hramul bisericii, la impbc5.m." $i incepea a-i cAnta irmosul urmdtoriu, pe glas al
Buna vestire din Iaqi, pdrintele Duhu intri in bisericd, se doilea:
inchind rar pe la icoane, qi cum era multh lume adunath qi
episcopul sta in strana arhiereasc[, imbrflcat pompos qi'cu ,,Umblat-au Israil prin valui cel:invbluit,. c-un ulcior legat
de gAt gi c-un curcan fript, cd s-a prosl6vit."
rtritra pe cap, p[rintele Duhu se opreqte in fa![-i gi zice in
gura mare, clstinAnd din caP: Apoi antifoanele'belivilor, pe glas al patrulea:
,,Dragul mamei, Cinilic, bine-li qede mitropolit... Unde-i ,,Din tinerelele mgle, multe oale qi ulcele se luptd cu mine;
neneaci-ta sI te vad5.!?" dar mai multe pbhirele, cAte stele sunt pe ceriu...
Apoi, oftAnd adAnc, mai adaugS: Ploscu$a mea, iubit vas,
,,Catrd veli vedea uriciunea pustiirii stAnd la locul unde nu Pasere cu dulce glas,
se'cade si steie, pn qtili cd aproape este sfArqitui - a zis Eu Ia gurd te rddic,
Hristos." Tu imi cilnfi: coglic! coglic!
Dupi aceea se trage cu despre! din fala episcopului qi, $i nu md-ndur sd te Las,
ieqinddin biseric[, isi cautd de drum. Cdci md" plesnepti tot in naq...
Iari ceilalli popi, inlemnili cu mAnile 1a piept, cAt pe ce 'sd
cad6 amelili din picioare, de fric6 qi de ruqinea arhipistorului. Vai, sdrace poloboace,
Nu tArziu dupd aceasta, mitropolitul face pe pdrintele De te-ai face mai incoace,
Duhu arhimandrit cu rriitrS, adicb ii dd voie sh poarte straie Sd ne strAngem vreo c6$iva,
de mii de lei, f[r[ si aibd cu ce sd qi Ie cumpere. Noi spre'mhntuirea ta.
$-om mai veni vro dai_trei, ars haideule? zise pirintele
$i .ti-om pune-un cdpdtAiu - Dar qtii c[ m-ai
Dunire de mAnios'
Duhu,
luAndu-qi t5"Ip5.qi!a,
$-om aduce-un popd rus
La cea din urmd, strAngAnd pfrintele Duhu para cAte para,
$i te-a da cu fundu-n sus!,, qi-a comisionat c[r!i spiritiste qi, cetindu-le, cicd a zis c6tv:e
unui arhirnandrit grec ce bragoslovea pe diacon ta stujbd: oarecine:
,,Sd indrepteze Domnul paqii lui spre totiucrul bun,,, perin_ ,,Aceste carli incdpAnd in mAna unor qarlatani
ignoranli,
tele Duhu ii zise: ai s[ auzi vorbindu-se cb fac minuni ca sfinlii'"
,,Ba mai bine si indrepteze Domnul paqii voqtri peste $i sfAnt sd fie rostul p[rintelui Duhu, cdci tocmai aqa s-a
Dun5"rea, cuvioqilor, cd destur ne-ali pangarit'biserica qi nea- intAmplat.
mul cu smeritele voastre biagoslovenii.,, lnti-una din zile, neavAnd el cu ce s5-9i cumpere p6'ne,le-a
Profesorului columb de la 1iceu , caye zise o datd pdrintelui luat cu vravul qi le-a vdndut directoraqului unei qcoale pri-
Isaia: ,,Bun6 dimineala, Duhule,,, el ii rdspunse: mare cu te mieri ce. $i de atunci fu inceputul spiritiqtilor in
,,Muildmesc, cadavruIe! $i cred cd ai la qtii"F cd cuvintele: Iaqi. De atunci Grigore Nazianzul' Efrem Sirul, Solomon
pop6 qi profesor se.incep cu (pocoiu>, ca qi su'bstantivui porcule.,, in.ieteptul qi alli rdposali de veacuri nu se mai pot liniqti in
-intrebare
Popilor de mir, pe cari ii numea haldeis, l; cAnta morrninte; peste intrebare li se face' $-apoi, ia sd
antifoanele urmdtoare : nu rispundi, ch dracu-i a lor.pe qepte ani'
Diaconii qi cu pochii, Auz-ind parintele Duhu qd s-a fhcut zvon prin Iagi despre niqte
De treji ce sunt, de-abia vdd cu ochii. n6zfu6v5nii ca aceste, cic6 s-a luat sfinlia sa pe ganduri, zicand:
Iar mamelor preutese, ,,Vai, de cel ce se sminteqte, dar mai vai de cel prin care
Be[ia din cap nu le mai iese! vine smintealat"
dat
$i poate c5, din aceastd pricini bolndvindu-se greu, 9-a
$i cdte ponturi qi ponosuri nu da dintr-insui, de-i era qi iui duhui, tocmai cAnd ajunsede ingrijitor Ia biserica Nicorila din
lehamete cateodatd sE. se mai intarneascd cu cineva si sd-i Tataraqi; de unde aproape frindu-i lintirimul Eternitatea,
mai stArneascd la vorbb. qi-a luat acolo casS de veci - fie-i ldrana uqoari! $i de-atunci,
odat5, ieqind supdrat de ra mitroporie, il intarneqte pdrin- ca mai ba sd-l vadd cineva bhddddind'o pe ulilile Iaqilor-
tele Arbore de la Bdrnovschi qi-l intieabd:
- De unde vii, pdrinte Isaie?
- Nu qtiu! NOTE
- Incotro ai luat-o, pdrinte Isaie?
- Nu stiu! 1 Tr4ftoloagd - carte sau condici veche'
dregdtorie, rang, Post.
- cum aqa de nu qtii nici de unde vii, nici incotro te duci? 2 Cin -
3 CAcaina - mic rAugor din Iagi, care se varsd in Bahlui''
- Iatd cum - rhspunse pdrintere Duhu - cand eram bdiet, . 4 Margandd * patroand a unui magazin de modd'
stupeam in palma stAngd, apoi trAnteam cu muchea palmei 5 Epitrop - administrator al averii unei biserici; efor'
O Liu.a'- ministire mare din unele ldri ortodoxe, unde cslugiLrii
locuiesc in
celeilalte in stupit si in care parte sirea el, intr-acoto
chilii construite la distanfh unele de altele'
qi eu. "prr.urn ?Antifon-cantarerepetatddedoudcoruri,laslujbabisericeasci'
- $i acum tot aga faci? intrebh parintele Arbore. BHaldeu - porecld dath de cdlug6rii preotilor de mir'
9 Golia - biiericd din Iasi, in ogrqda cireia se afla qi casa de nebuni'
- Tot, batdr sd crape dracul. 10 A beddd6i - a umbla fdri rost, de colo-co]o'
- Dar dac6' din intampiare, ar sd"ri stupitul inspre Goria'
cum !i s-ar parea?

259
odihneascd bucatele. $i din vorbd in vorba, cel ce avuse trei
crNcr pArur pAni da doi lei celui cu doui pAni, zicAnd:
dumitale, qi fd ce vrei cu dAnsa' Ai
- !ine, frate, partea doi
avut doud pAni intregi, lei !i se cuvin' $i mie imi opresc
Doi oameni, cunosculi unul cu altul, cildtoreau odatd,
vara, pe un drum. Unul avea in traista sa trei pAni qi celalalt trei lei, fiindc-am avut trei pAni intregi qi tot ca ale tale de
doud pdni. De la o vrerne. fiindu-le foame, poposesc ia umbra mari, duph cum qtii.
- born aqa? zise celalalt cu despre!; pentrp ce numai doi
unei rdchili pietoase, lAngd o tAntAnX cu ciuturd; scoate jumdtate, partea dreaptd ce ni se cuvine
fiecare pAnile ce avea qi se pun sd mdnAnce impreunb", ca sE
lei gi nu doi qi
aibd mai mare pofti de mAncare.
fiec[ruia? Omul putea s[ nu deie ' nimic, 9i atunci cum
Tocmai cAnd scoaserb pAnile din traiste, iaca un al treilea
rhmAnea?
- Cum sb rhmAie? zise cel cu trei pAni; atunci aq fi av ut eu
drume!, necunoscut, ii ajunge din urmd qi se opreqte lAngb
pomand pentru partea ce mi se cuvine de la trei pdni, iar tu'
ddnqii, dAndu-le ziua bund. Apoi se roagd sd-i dei'e qi ]ui ceva
ie la douh, qi pace bun5! Acum ins6, noi am mAncat degeaba'
de mAncare, c5ci e tare fldmdnd qi n-are nimica merinde la
gi banii pentru pane ii avem in pungi cu prisos: eu trei iei si
ddnsul, nici de unde cumpira.
iu doi l"i, fie.ate dupi numbrul pAinilor ce am avut' Mai
- Poftim, om bun, de-i ospdta cu noi, ziserd cei doi drumeli dreapt[ imp5,rleald. decAt aceasta nu cred cd se mai poat'e nici
ciidtorului strdin; cici, mila Domnului! unde mdnAncd doi, Ia Dumnezeu sfAntul.
mai poate mAnca qi al treilea cel cu doud pAni' Eu nu md lin cd
Cdidtorul strdin, fldmAnd cum era, nemaiaqteptAnd - Ba nu, prietene, zise Haide s5 ne judechm, qi, cum a zice
mi-ai fhcut parte dreaptd.
muitb poftire, se a;azd jos ldngd cei doi qi incep a mAnca cu judecata, aqa sh rim6ie.
totii pAne goald qi a bd apd rece din fAntAnd, cdci altd udd- dacd nu te mullSmeqti'
turd nu aveau. $i mAncard ei la un ioc tustrei, qi mdnAncd - Haide gi la judecatd, zise celalalt, dreptate, deqi nu
Cred ci qi jtLdecat a are sd-mi ghseascb
pdnd ce gdtesc de mAncat toate cele cinci pAni, de parcd. mjatrn tArAt prin judec5li de cAnd sunt' .

judece' $i
n-au mai fost. $i aqa, pornesc ei Ia drum cu hotdrArea s[ se
DupH ce au mAntuit de mAncat, cdldtorul strdin scoate cumajungintr-unlocundeerajudecdtorie,seinfaloqazd
cinci lei din pungi qi-i dd, din intAmplare, celui ce avusese inaintea judecltorului qi incep a spune imprejurarea din
trei pAni, zicAnd: capht, pe r6nd fiecare; cum a venit intAmpiarea de au ci15-
- Primiti, vh rog, oameni buni, aceasth micd mullhmire de torit impteunb, de au stat ia mash impreuni, cAte pAni a avut
la mine, pentru ch mi-ali dat de mAncare la nevoie; veli cin- frecare, cum a mAncat drumelul cel strdin Ia masa 1or, deo-
sti mai incoio cdte un pahar de vin, sau veli face cu banii ce potrivS|cu dAnqii, cum le-a dat cinci lei drept muilE'miti qi
veli pofti. Nu sunt vrednic sd vd multdmesc de binele ce ium cel cu trei pAni a gisit c'u cale sd-i impartd'
mi-afi fdcut, cdci nu vedeam lumea inaintea ochilor de Judecatorul, dup[ ce-i ascult[ pe amandoi cu ]uare-amin-
flarnAnd ce eram. "-':zise celui cu douh PAni:
te,
Cei doi nu prea voiau sb primeascd, dar, duph multd stdru- $i no eqti mrrllimit cu imphrleala od t-u fhcut, omule?
inld din partea celui al treilea, au primit. De Ia o vreme, cdid- --Nr, domnule judec5'tor, zise nemulldmitul; noi n-am
torul strdin q-a luat ziua buna de la cei doi si apoi si-a cdutat avut de gAnd sd luim platd de la drumelul strdin pentru
de drum. Ceilalli mai rimAn oleacd sub rdchit[, ia umbrd, sd mAncarea ce i-am dat; dar, dac-a venit intAmplarea de. aqa,
apoi trebuie sd impdrlim clrept in doud ceea ce ne-a dhruit
261
oilspetele nostru. Aqa cred'eu c5" ar fi cu ca1e, 6and e vorba de
- $i cAte !i-au mai r6mas de intrecut'?
c.lreptate. judecitor.
- Dacd e vorba de dreptate, zise judecdtorul, apoi fd bine - Numai o bucatd, domnule pe dumneata' qi
de inapoieqte un leu istuilalt, care spui c_a avut trei pAini.. - Acum sd stdm aici in ceea ce te priveqte
sh iu[m pe istalalt la rAnd. Jii minte cAte bucSli de pAne ar fi
- De asta chiar cd md cuprinde mirare, domnure judecdtor, avut tovardgui d-ale?
zise nemull5mitul cu tndrdzneald. Eu am venii inaintea
jpdecdlii sd capdt dreptate gi vdd cH dumneata, care qtii - Noub bucdli, domnule judecdtor.
:- Si cAte a mdncat el din toate?
legile, mai rdu md scufunzi. De a fr sd fie tot aqa qi judecata judecitor.
dinaintea lui Dumnezeu, apoi vai de lume! - Cinci buc6li, ca qi mine, domnule
- Aqu !i se pare dumitale, zise judecdtorul liniqtit,. dar ia - Dar de intrecut, cAte i-au mai rdmas?
judecbtor.
- Patru buc6li, domnule
sd vezi ci nu-i aqa. Ai avut dumneata doud pAni? cAt se poate de'bine.
Da, domnule judecdtor, doui am avut. - Bun! Ia, acuq avem sb ne inlelegem de intrecut, iar
Vra s5 zicb, dumneat'a ai avut numai o bucatb
- Tovar5gul dumitale avut-a trei pAni? tovarigul dumitale, patru buc6li; acum o bucatd de pAne r5-
- Da, domnule judecdtor, trei a avut. masd de la dumneata gi cu patru buc5li de Ia istalalt, fac la
- Uddturd ceva avut-ali vreunui? un loc cinci bucali?
- Nimic, domnule judecitor, numai pAne goald qi apd rdce - Taman cinci, domnule judecdtor.
din fantan5, fie de sufletul cui a fdcut-o acolo in calea trecd- cinci buc[li de pAne le-a mAncat
torilor. - Este adevirat cd acestecare spui cd v-a dat cinci lei drept
oaspetele d.umneavoastr[,
,- Dinioarea', parcb singur mi-ai spus, zise judecdtorul, c6 multamita?
ali mAncat tofi tot ca unul de mult; aqa este?
- Aqa este, domnule judecdtor. - Adevirat este, domnule judecdtor.
- Aqadar, dumitale !i se cuvine numai un leu, fiindch nu-
- Acum, ia sd statornicim rAnduiala urmitpare, ca s6 se mai o bucatb de pAne ai avut de intrecut qi aceasta ca qi cum
poatd qti hotbrat care catd pdne a mancat. sd zicem cd s-a ali primit bani de Ia
tdiat fiecare pane in cate trei bucdli deopotrivb de mari; cate
ai fi avut-o de vdnzare, deoarece
buc5li ai avut dumneata, care spui cd avuqi doud pAni?
$ese bucali aq fi avut, domnule judecdtor.
- P_ur tovardqul dumitale, care spui cd avu trei pAni?
- Noud buc5{i ar fi avut, domnule judecdtor.
- Acum, cAte fac la un loc: qese bucdli qi cu noud bucdfi?
- Cincisprezece bucdli, domnule judecdtor.
- ceti oameni ali mancat aceste cincisprezece bucdli de
pAne?
- Trei oameni, domnule judecdtor.
- Bun! cAte bucbli vin de fiecare om?
- CAte cinci bucdli, domnule judecdtor.
- Acum, tii minte cdte bucali ai fi avut dumn eata?
- $ese bucdfi, domnule judecdtor.
- Dar de mAncat, cAte ai mAncat dumneata?
- Cinci bucdli, domnuie judec[tor.

262 263
';*ir)olele dumneavoastrd. Iar tovaraquliri dumitale i se cuvin roN RoArA gr voDA ctJZL
prrt,ru lei, fiindcd patru bucdli de pAne
u urrrt-a.lrrtr".rt.
Acum, dard, fd bine de inapoieste un leu to"u"ai.rfrrl
tale. gi dacb te crezi nedrepiatlt, du_te qi tu Orm;";";,
;;i_ intre ldranii fruntaqi care au luat parte, impreund cu
ql tusl boierii, cu episcopii qi cu mitropolitul larii la Divanul ad-hoc
dacd !i-a face qi el judecatd mai dreapti decAt '
u."Art*' din Moldova, in"I857, era qi mog lon Roat6, om cinstit qi cu-
C"J cu doud pdni, vbzdnd cd nu mai uru i".otr"
^
inapoie;te
qovdi,
un leu tovardqului sdu, .u- .,r-far"r*"i" ,a,r, qi viincios, cum sunt mai toli liranii romAni de pretutindeni.
pleacd ruqinat. Numai atata, ch moq Ion Roatd, dupd cAte vazuse qi duph
Cel cu trei pAni insh, uimit de aEa judecath, cdte pdlise el in viala sa, nu prea punea temeiu pe vorbele
judecS.torului, mullamegte boieregti qi avea gAdilici la limbd, adicd spunea omului verde
-si apoi iese, zicdnclcu mirare:
fi pretutindene tot asemenea judechtori ce nu in ochi, fie cine-a fi, cAnd ii scormolea' ceva la inimd, Aqa e
.- Dac,-ar
.iubesc a li cAnta cucul din fa!d,. cei ce ldranul: nu prea gtie multe. $i moq Ion Roat5, fiind liran,
ndzui in veci si-n pururea la judecath. "_u"
ar"ft"i" _"i cum v-am spus, deqi se-nvrednicise a fi acum printre boieri,
"_r,
- corciogarii', poreclili qi apdr[tori, nemaiavand nu avea ascunzhtori in sufletul sdu.
traiu,numai din minciuni, ,uu u-u, apuca de muncd,chip de tn Divanul ad-hoc din Moldova prau boieri de toatd mAna:
,ul.l. u, qi mai mari, qi mai mici; qi mai bhtrAni, qi mai tineri; gi mai
trebui,1n.toat5via!alor,s5trag5draculdecoadd.
Iar societated bund ar rdmAnd nebAntuitd inv6!a!i, gi mai neinvdlal| cum ii apucase timpul. intre
aceqti din urm5, erau de-alde bitrAnul Alecu Forhscu, poreclit
qi Tololoiu, Grigore Cuza qi alli cAliva de-alde aceqtia, care,
liindu-se de obiceiurile strdmoqeqti, in toate sdrbbtorile
. NOTE
ascultau cu evlavie slujba bisericeascd de Ia inceput p[nd la
'Abe-abea. sfArqit, cAntAnd qi cetind la strand de-a valma cu dascdlii qi
"
Din ioare - adineauii. preulii bisericii; iar la zile mari. ca sd le ticneasch veselia.
' De intrecut - de prisos. mai m ult decAt trebuie.
' CArciogar, cdrciogari _ om.cdruia ii piac imp[rleau bucdlica de pAne cu orfanii, cu vdduvele qi cu alli
cearta, proc,esele; om cArcotas
nevoieqi, cum apucase din phrinli. Atah-i ajungea capuL,
atdla fbceau qi ei pe vremea 1or, Dumnezeu s5-i ierte gi sd-i
odihneasci, unde-or fi acolo, cb buni inimS aveau!
Dar sd ne intoarcem iar la Divanul ad-hoc. Aici, ca in toate
adundrile de feliul acestora, se ficea vorbi multi; qi era luqru
flresc sd se facd, fiind in luptd timpul de fa.td cu cel trecut,
pentru cea mai dreaptb carz\ a neamului romAnesc: {Jnirea,
sfanta Unire!
Boierii cej mai tineri, cresculi de mici in str'ainatate numai
cu franluzeascd qi nemleascd, epau cArtitori asupra trecutu-
1ui qi cei mai guralii totodatd. Vorba, portul qi apucdturlle
bS.trAneqti nu Ie mai venea la socoteale. $i din aceastd
pricind, unia, in aprinderea 1or, nurneau pe cei bdtrAni: rugini
invechite, iqlicari' qi cAte ie mai venea in minte, dupd cum le
era gi creqterea; d5, inv5.!a!i nu-s?.
t[

Nu-i vorb5. ci qi ndtAngia unor bdtrAni era mare. IJneori' '' - Avegi bundtate vorbili mai
de moldoveneqte' cqcoane' sa
cAnd se mAniau, dbdeau qi ei tinerilor cAte-n ibriqin pe la ne dumirim qi noi; cdci eu, unul, drept si v[ spun' cd nu pri-
nas', numindu-i: bonjuriqti, duelgii, pantalonari, oameni cep nimica, p[catele mele!
smintili Ia minte gi ciocoi infumurali, iepddali de }ege, stric6- IJn oarecare boier intampina atunci pe moq Ion Roat5.,
tori de limb[ qi de obiceiuri. in aqa imponciqaren de idei se zicAndu-i cu glas poron.itot qi
sd'etlte"iot'
inlelegi tu' mojicule? Tac6'-!i
aflau boierii bbtrAni cu tineretul din Divanul ad-hoc al - Dar ce nevoie *u'" este
Moldovei, cu toate c5'.qi unii gi allii erau pentru ,,IJnire"' Ieoarbat, dac-ai venit aici; c-apoi intoarce-ne-vom nol acasa' Fl
Numai atdLa, ci bbtrAnii voiua ,,IJnire" cu tocmal5, iar tine- hdlbetl nu !i-a lua nime din spate ce qtiu eu"' Auzi obrbzni-
cie! Tu... cu opt"e"i-ii mii deTat"i du t-no;i2,;i el un
ghiorlan?
rii ,,lJnire" farb. socoteald, crlrl s.8" 9i fbcut. cu mine!' "
Toate ca toatele, dar mare lupti aveau unia dintre boierii .-o.t p"t". a" pa.ttattt, qi uite ce gurd face alhturea
tineri cu cuconul Alecu Fordscu, care, una-doui, ii tolocdneau, Miq Roata, ,i*!i,,du-se lovit plni in suflet' rS"spunde
mustrAndu-i: ba ci nu vorbesc drept romAneqte, cu4l vorbeau atunci cu glas PlAngdtor:
pirinlii 1or, ci au corchezit6 graiul strdmoqesc, de nu-i mai - Dar bine, cucJane,dindac[ nu v-a fost cu plScere sb pri-
cepem gi noi cAte ceva cele ce spuneli dumneavoastrb' de
inlelege nimene; ba c5 ,,umblali cu qurubele, sd ne trageli
butucul"; ba c5,,face omul cu cineva o tovdriqie c6t de mici, qi ."^rr"-u1i mai adus aici sd vi bateli joc de noi? Ei' cucoane'
gdsesc'
tot urmeazd invoialh intre p[r!i, iar nu aqa cu ochii inchiqi", Puternic eqti, megieq imi eqti, carbzeq ce.rnh
chci, ,dacd n-ai carte, n-ai parte", scurtb socotealb; ba cd, ,,de
qi qtiu bine ch n-are s5-mi fie moale cAnd m-oiu intoarce
".t.ourru!
acas5,. unde md aqteaptd nevoile' Dar s5' nu vi
fie cu
cAnd cu strdin[tatea, v-a!i instrfinat qi legea, qi limba, qi noastre' strdpunse
inima, qi chiar dragostea sitenilor; qi dupd nephsarea qi risi-
;il;il, iu, put-ul" aclste !6r[neqti ale

pa ce o facem, zvArlind banul pe lucruri de nimica, pulin mai


a- faia*iaa !i pline de bitituri, cum le vedeli' vd lin pe
d-voastri de-atAta amar de vreme qi v[ fac sd huzurili de
avem de instriinat, qi nu-i departe vremea aceea, pe cAt vdd bine. gi mai mult decAt atdta: orice venetic' in lara asta'
este
eu. intrebati pe bieliinimernici de sdteni, s5" spuie ei dacd mai oploqii de dumneavoastrd, qii privili cu nepdsare, cum ne
cunosc cine le e stdpAn. Au rbmas ca niqte cdni ai niminui, suge s6.ngele; qi ticeli, ql-i imUietoqali! Numai noi'.vite
de
s[rmanii oameni! Qine se scoalb mai de dimineath, acela e muncd, v[ suntem Aiipi ca sarea. in ochi"' Din mojAci' dtn
mai mare in sat la ei, de-i horopseqte qi-i luhdieqte'mai rbu Shiirlani qi din dobitoci mt ne mai scoateli! Dumnezeu
sd ne
decAt pe vite! Ciocoismul qi strbinii sd trbiascb, qi las' pe ierte, qi sb ne lerta-ti-qi dumneavoastri, cucoane' dar cu ade-
dAnqii, cb ne scot ei la covrigi!" Ba cb ,,vai de lara care ajunge vdrat aqa este; ,t-uti d"ptins a lua focul totdeauna cu mAnile
s-o puie copiii la cale"; ba cd ,,vorbh multb, sdrd'cia omului", qi, tou.tr"'."|e mojicegti... qi tot noi cei horopsili!
dac[ i-i treaba de-a;a, fac| et ce-or qti, c[ el mai bine se duce sd-ti fie ,ostoi, moq Ioane ' cb ai vorbit din durere'
acasa, c6-i ploua caii in spate qi-i stau vitele cu dinlii ia stele, -sfarrt
rdspunse atunci co.on,il Alecu Fordscu; qi sunt fericit ch
stai
din pricina slugilor, chrora pulin le pasd de munca ataiurea cu mirrc. DecAt un bonjurist c-o mAn6 de inv6!5'tur5'
stbpAnuiui; 9i cAte qi mai cAte ndzdrbvbnii de-alde aceste' Las' mai bine un cu un car de minte!
pe b[trAni sd te descAnte qi sb te judece ei, in legea lor, ch . La aceste !5'ran -"itiJi"tt" boieri s-au'simlit atinqi; cel
nu-!i mai trebuie alt popb...' $i iaca aqa cu de-alde cuconul cu pricina..' a"orU",
r[mas ca opfrit' Iar colonel:ul A]exandru Cuza
Alecu Forascu. .^alt
a mAna prieteneqte cu mog Ioan Roat6'
Acum vine alta la rAnd. i";d;d, d"ph multe dezbat-eri furtunoase urmate in
-i"t""iin!at
intr-una din ziie, cum vorbea frumos un boier dintre cei Divanul ad-hoc, ,,Unirea'1' qi apoi deputalii
tineri, iaca qi moq Ion Roatd'sare cu gura: s-au intors fiecare pe la vetrele lor'
"-u
266 267
:

Peste cAliva.ani dup6 aceasta, trecAnd Cuza-vodd spre sau ei de-a dreptul, sau prin allii, cum sb deie vitiqoaiele
Bucureqti, a poposit la Agiud, unde l-a intAmpinat o rnullime mele macar de-un pas pe moqia boiereascfl; q-apoi, sub cuvAnt
de lume, ca pe un dornnitor. ch au ficut strichciune, sd mi le poatd ucide firb nici o
Printre lumea ce se inghesuia, cu treabb,, f[r5. treabd, iaca crulare! $i astdzi impuqch-i porcii; mAni, vacile qi boii;
se zdregte o hArtie fAlfiind pe deasupra capetelor mullimii, in poimAine, ciiqorii; in alti zi ie-i oile dinapoi cu gr5-mada qi
vArfui unei prijini. Cuza-vodd, inlelegAnd cd trebuie sd fie dule la curte. iti poli inchipui, m[ria'ta, ce urgie grozavh era
vrun suflet necbjit, face semn sd i se deschidb calea. $i cAnd pe capul meu!
colo, un \bran bitrAn cade in genunchi dinaintea domnitoru- VhzAnd eu de la o vreme c5. nu mai inceteaz[ cu jafu-
Iui, sdrut6.ndu-i mAna, cu lacrimile in ochi, qi dAndu-i o hArtie rile, mi-am luat inima-n dinli qi m-am dus la boieriu sd
scrisi pe toate felele. i . md jdluiesc. $i boieriul, in loc de un cuvAnt bun, m-a
- He, he! moq Ion Roatd, prietenul qi tovardgul meu cel scuipat drept in obraz, de fa!6 cu slugile sale qi cu alli
vechiu din Divanul ad-hoc, Iucru negAndit! Ridicd-te, moq oamlni ce se aflau atunci la curte, incAt am crezut cb' a
Ioane, qi spune-mi, fird sfial5, ce durere ai. Ji-a ficut cineva cb.zuL ceriul pe mine de ruqine! Ba incb m-a qi ameninlat
vrun neajuns? cb altddatl, de mi-a mai cilca piciorul in ograda
Moq Ion Roatd, vbzAnd c5, dup5 aLd\ia ani de zile, nu l-a. boiereasch, are se porunce,ascd sd mh intindd 1a scard 9i
uitat colonelul Alexandru Cuza qi cd, i-a primit cu atAta bunb- sd md bath cu biciul! $i cu rAnduiala asta, mSria-ta, in
tate, a inceput a plAnge cu hohot qi a-l ruga si-i citeasch cAliva ani de zile m-au calicit cu deshvArqire, qi mi-a ridi-
hArtia. cat qi cinstea, care pentru mine a fost cel mai scump
Vodd, fiind gata de plecare qi vdzAnd cd hdrtia lui mos lucru!
Roat5cuprindemuItdpoIoioghie'o,ziSecublAnde!d: Cuza-vodi a stat neclintit qi s-a uitat lintd Ia mo; Ion
- Spune, moq Ioane, din gurd ce ai de spus, cd mai bine am Roat6, dAt a vorbit e1. $i cAnd a isprdvit vorba, vodd i-a pus
sd infeleg! figicuri de napoleoni in mAn6, zicAndu-i cu bunitate:
Atunci mog Roat6, viindu-ql in sine, incepe a se j6lui cum
urmeazd:
- Luminarea-voastrd! De cAnd cu phcatul cel de ,,ad-hoc,,,
n-am avut zi bund cu megiequl meu cel puternic, stdpdnul
unei moqii foarte mari, pe care-l cunoqti m6ria-ta. N-am
gAndit, nenorocitul de mine, cd dumnealui, un boier ala de
mare, putred de bogat qi cu invdldturh, sb-qi puie mintea cu
unul pa mine, de ia niqte vorbe nesocotite ce le-am zis qi eu
atunci, intr-un necaz. Numai Dumnezeu sd-i deie s.dndtate qi
bine, dar amarnic m-a lovit in avere gi in cinste! Crede,
m5.ria-ta, cd nici eu n-am fost aga de sec, intre cei de-o samd .
*
cu mine. Dar, de cum am ajuns acasd, goand qi prigoand pe
capul meu, din partea boierului, in tot feliui.
Intai qi-ntdi, a pus inadins pe feciorii boiereqti sd-mi caute
pricinh qi sd m[ aduc5.la sapd de lemn. $i aceqtia, ca oamenii
fdrd judecat5 qi pizmaqi, fdceau toate chipurile satanicegti,

268
269
tr i-

Jine, moq Ioane, acest mic dar de ia mine qi intAmpind-li ti

rr.voia, de azi pe mAne, cum te-a lumina Cel_de_susl1ar pe


POVESTtrA UNUI OM LENE$
boier lash-l in judecata 1ui Dumnezeu, chci ,,El nu bate cu
ciomagul". Cicd era odatd intr-un sat un om grozav de leneq; de lenes
Lui moq Ion Roatd i se umplu din nou ochii de racrimi si, ce era, nici imbuc[tura din gurd nu $i-o mesteca'-$i satul,
s6rutAnd mana lui vodd, ca semn de mullimtre, zrce oftand: vhzdnd, c5 acest om nu se dS Ia muncd nici in ruptul capului,
* Dar cu ruqinea ce mi-a fdcut, cum r6mAne, mhria_ta? hotari s5.-l spanzure, pentru a nu mai da piidd de lenevire qi
- Cu ruqinea, iaca aga rhmdne, moq loane, ztse Cuza_vodd, altora. $i aqa, se aleg vreo doi oameni din sat qi se duc la casa
sdrutAndu-l qi pe un obraz qi pe aitul, in fala muilimii leneqului, ii umfl5. pe sus, il pun intr--un car cu boi, ca pe un
adunate acolo. T)r-te qi spune sdteniior dumitale, moq roane, butuc nesimlitor, Si hai cu dAnsul 1a locul de spAnzur[toarel
c5, pe unde te-a scuipat boierul, te-a sdrutat domnitorul Aqa era pe vremea aceea.
qi !i-a qters ruqinea.
ldrii Pe drurrrse intalnesc ei cu o trasurd in care era o cucoan5.
Cucoana, vrazdnd' in carul cel cu boi un om care sdmbna a fr
bolnav, intrebb cu mild pe cei doi !6rani, ztcdnd" - -
- Oameni buni! Se vede cb omul cel din car e bolnav, sd1-
manul, qi-I duceli Ia vro doftoroaie undeva, sd se caute'
NOTE unul dintre ![rani; sd ierte
- Ba-nu, cucoane' rfspunse dar aista e un leneq_ care-nu cre-
1 A scormoli - a scormoni.
cinstita fala dumneavoastrd,
, dem si fi mai avAnd pireche in lume, qi-l ducem la spAnzurd-
2 Iqlicar - purtdtor de islic, boier cu obiceluri invechite.
3 A da un ibriqin pe la nas (expr.) * a ironiza. toare, ca sd cur5lim satul de-un trAndav'
4 Imponcisare - conflict, impotrivire.
- Alei! oameni buni, zise cucoana' infiorAndu-se' serma-
5 A toloc6ni - a bate Ia cap (cu vorba) pe cineva, a_l ddscdli.
nul, si moar[ ca un cdne, fhrd de lege! Mai bine duceli-l Ia
6 A corchezi - a schimonosi. a poci. a impestrl{a Limba.
7 A tuhei - a pune si munceascd din greu qi fdri rdgaz, a trage
in toate pdrlile
mine; tachtl. curtea pe costiqa aceea. Eu am acolo,un hambar
B Leoarba - gura (ca organ al vorbirii). plin cu posmagi, ia aqa, pentru imprejurdri- grele, Doamne
9 Ghiorlan - fopArlan, bddiran. iereqte! A mAnia Ia posmagi qi-a trdi_qi el pe lAngd casa mea,
10 Polologhie - vorbdrie.
cb iioar qtiu cd nu m-a mai perde Dumnezeu pentru-o
bucblicb de pAne. Dd, suntem datori a ne ajuta unii pe ailii.
l".t"q,rle, ce spune cucoana: cd te-a pune la
- i-auzi, rn5ihambar
cole\, intr-un cu posmagi, zise unul dintre sdteni'
Iaca'peste ce noroc ai dat, batb.-te intunerecul s6 te bata, uri-
ciunea oamenilorl sai degrabd din car qi mull5meqte
cucoanei, cd. te-a scdpat de la moarte qi-ai dat ngs-te belqug,
luAndu-te sub aripa dumisale. Noi gAndeam s5-!i ddm sopon
qi frAnghie. Iar cucoana, cu bundtatea dumisale, ili dd ada-
iost qi"posmagi; sd tot trflieqti, s6 nu mai mori! S5-qi puie
iltturru obtur,rl pentru unul ca tine 9i s6 te hrineasci ca
pe-un trantor, mare minune-i qi asta! Dar tot de noroc s5 se
ptanga cineva. Bine-a mai zis cine-a zts c6,,Boii ar[-qi caii
minAncd". Hai, d[ rdspuns cucoanel, orl aqa' orr aqa, ca n-are
vrerne de stat la vorbA cu noi.
- Dar, muieli-s posmagii? zise atunci lenequl, cu jumdtate
de gurb, fdrd sd se cArneasch din loc.
271
POVtrSTIRI DIDACTICE

pAcrli
Un negirstor, umblAnd prin mai multe sate qi oraqe, ca sh
cumpere grAu, pipuqoi qi altele, intr-o zi ajunse Ia un pod qi
cand era s5 treaca vhzu un om care se odihnea acolo: acesta
era PAcalS. Negustorul, voind s[ afle ceva de la el, ca oricare
ne[ustor; se apropie de dAnsul qi-i intreb6:
- De unde eqti, mdi creqtine?
- Ia din sat de la noi, rbspunse Pdcai5.
- Din care sat de la voi?
- Iacade colo, tocmai de sub acel mal, ardtAnd negustoru-
Iui cu mAna spre un deal.
nu-l qtiu.
- Bine, d.ar ce sat e acela? Eu nostru,
Ei! cum si nu-l qtii; e satul qi eu de acolo vin'
-b5,-cduemuieli-s
sa zrca, mrlosttva cucoana, rb.spunde unul. Ia, intrea_ -
posmagii? - Nu aqa, mii prostule. Eu te-ntreb: acel sat pe a cui moqie
- Vai d.".ry"" qi de mine, zise cucoana cu mipare, incd asta este qi cum ii. bohezaL?
n-am auzit! Da' el nu poate sd qi-i inmoaie? - Doamne! da'nu qtii c5 moqiile sunt boiereqti 9i asta-i a
* Auzi, m5i lenequle: te prinzi si moi posmagii, ori ba? cuconului nostru, ce qede la Bucureqti? Iar satu-l boteazb'
- Ba, rdspunse lenequl. Trageli mai bine tot inainte! Ce popa intr-o cdid[ruqb cu apd, cum ii scrie lui in c5'r!i',
mai atAta grijh pentru astd pustie de gur6! - Negustorul, privindu-l lung, zise in sine: M6!." aista-i
Atunci unul dintre siteni zise cucoanei: chiar PAcala.
- Bundtatea dumneavoastr5, milostivd cucoand, dar degea- - Dar cum te cheami Pe tine?
ba mai voili a strica orzul pe gAqte. Vedeli bine cd nu-l ducem
noi la spAnzurdtoare nurnai aqa, de flori de cuc, sd-i ludm - Iaca!...i ce me-ntreabi. Md cheami ca pe oricare: vin6-n-
ndravul. Cum chitili? Un sat intreg n.ar fi pus oare mAnd de coace, ori vin-aici!
11 mQn3 ca _sd poatd face dintr-insul ceva? Dar ai pe cine Negustorul incepu a-si face cruce ca de naiba qi iar il in-
ajuta? Doar lenea-i impdrdteasd mare, ce-!i bati capui! treabd:
Cucoana atunci, cu toatd bundvoinla- ce avd,^ se leh6- Dar cu chidmarea impreund cum te mai strigd?
-
meteqte qi de binefacere qi de tot, zicdnd': Iaca aga: vino! u! m5!, rdsptinse PAcald.
-
- Oameni buni, face{i dar cum v-a lumina Dumnezeu! Negustorul incepu atunci a rAde qi zise: ce prost! Apoi il
Iar sdtenii duc pe leneq ia locul cuvenit qi-i fac felul. mai intrebh:
$i iaca aqa au scbpat qi lenequl acela de sdteni, qi sbtenii - Dar ce bucate se fac acolo la voi?
aceia de dAnsul. zise PAcald'
- Mai mult terciu cu m[md]igd mAncdm'bucate
- Mai pofteascd de-acum gi aiti lenesi in satul acela, dacd ld
dd mAn-a qi-i tine cureaua. - tnlelege-m[, prostuie!Nu te-ntreb de ferte."
- D-apoi de care bucate m5-ntrebi?
$-am incdlecat pe-o qea qi v-am spus povestea aqa.
- Te-ntieb dacd s-au fdcut la voi grAu, orz 9i altele'
- Da, s-au fdcut pdnd Ia brAu, rdspunse pAcai5.
- Ho! md, destul! Dar cine este mai mare decAt toli la voi
- Nu te-ntreb de indllime, cd doar n_am nevoie de paie pen_ in sat?
tru boi, ci aq voi sd qtiu ce feliu este Ia voi grduntere orzurui. Cine-i mai mare? Badea Chilu; el e mai nalt decAt to!i, e
* 9a-ti spun' dac5 nu qtii-, zise pacaid. -Grduntere orzurui -
atAt de iung, incdt mai n-ajungi cu mAna la umdrul sdu.
este- lungdre!, imbrh caL c-o coajd cam gatbAie qi
vArf.
c_o lapd in - Bre!... proast5 lighioaie mai eqtil Nu te-ntreb aqa.
- Dar cum? zise PAcalS.
- Bine, qtiu de astea; dar spune_mi ce fe1 se vinde, ca aqi - Eu ili zic: pe cine ascultali voi aici in sat?
voi sd cumpdr gi eu.
- Ma! auzi vorbd! AscultS.m pe ldutarul moq Bran; cAnd
_-
De! nu qtii dumnia-ta ce fe1? Unul d6 grAul ori orzul, incepe si cAnte, tot satul st[ cu ochii qi urechile lintd la el.
9i
aitul ii dd bani: galbeni, napoleaoni ori altdceva.
- Nu zic aqa, mbi ndtHrdule! R[spunde-mi o datb cum
- Nu m5-nfelesegi nici asth; eu te_ntreb: cum se dd? te-ntreb.
- Bre!... Nici asta n-o qtii. sd-!i spun eu: iei banila ori dimer- - Ei. cum?
lia'qi pui in ea pAn-o umpli cu vArf, apoi cu coada llpe-teio razi aici in sat mai mult.
q-o torni in sac, pe urmd iardqi o umpli qi tot
- Eu te-ntreb de cine aveti fricd Iui mare fric[
asemine iaci. - Valeu, maicdl Ia de buhaiul' mos1a Popa, p[scut, fugim de
mai avem, mamulic5! CAnd vine sara de
el care incotro apucbm; cb. atdt e de infricoqat, de gAndeqti cd
e turbat; cAnd incepe si mugeascd, sparie chiar qi copiii din
sat.
* Me!... da'l ce namiihde om eqti tu? Nu cumva eqti vrun
duh rdu, frate cu Meaz5"-noaptea sau cu Spaima-pddurei?
- Ei, Doamne! De ce md.ntrebi, cAnd md priveqti? Ce? Nu
mi vezi cd-s om ca qi dumneata: cu cap, cu ochi, gur6' nas'
mAni qi cu picioare, md miqc qi md uit ca to!i.
I

-Aqa te v5.d qi eu, dar ai minte gi simlire abia ca un dobitoc.


Ia spune-mr, zdu'. aveli butnari' sau dogari in sat la voi?
- Avem.
- Na cinci bani, qi du-te sd-!i puie doagele ce-!i lipsesc.
Prostia din nascare, leac in lume nu mai ate; ea este o uri-
cioasd boald, ce nu se vindecd in lcoale, ba nici in spitale.
ir*

- Eu nu te-ntreb asta, om fErEt cap ce eqtil NOTtr


- Dar ce fei md-ntrebi? zise pAcald.
- Cu ce pre! se vinde chila ori banila; cAli lei? 1 Dimerlie
2 Buhai - taur.
- banitd
- Aqa cum te-nvoieqti; qi cAli lei dai atAta iei. 3 Butnar - dogar.
Negustorul, supdrat,, il mai intreabd:
- Neghiobi ca tine mai sunt acoio_n sat?
- U! hu!... este badea Mugat, badea Stan, Neagu, Voicu,
Florea, Soare, badea Bran, Coman qi allii

274
la balti qi te-au ghilif6; apoi te-au fert cu leqie'qi iar te-au
ghilit, phni te-ai in6lbit. CAnd erai albb cum trebuie, te-au
INUL $I CAME$A uscat, te-au ficut vblbtuc", te-au croit, qi au f5"cut din tine
ceea ce eqti acum.
Inul.: - Stii tu, cAmesh dragA, ce erai odatd? Micd burueanb, nu qtiu de unde ai mai scos atAtea de-
- Ce sa fiu? Eram ceea ce ma vezi: chmesd albe cu care se
-
spre mine!
imbrach oamenii.
:N;i;;rL eJr".t o sdmAnfd, apoi o buruiand ctdtinatd de - Ei, drag5, dar poate ci nu qtii cd oamenii mai fac pdnzb"
qi din sora noastrl cAnepd, qi d,,1n fratele nostru bumbac,ba qi
vAnt ca toate buruienile: aqa naltd, sup[irea, tocmai de potri_ din inghimpbtoarea urztch mai fac un fel de pAnz[. Dar in
va mea; erai in cu floricicd, albastri, fata mea. CAnd ai fost fabrici se les fel de fet de p6.nl5turi, mult mai uqor qi in timp
crescut qi copt, cum sunt eu acum, oamenii te-au smuls din mult mai scurt.
p5.mAnt, te-au legat in fuioare, te-au pus copbcel qi te_au
ldsat la soare, ca sd te usuci. Dupd aceea te-au culcat pe - Bre! multe mai auzii!
te-au bdtut cu be!e, cd si-ti scoatd s6mAn!a; apoi, betut qi
lol gi - Mai aqteapti, cd n-am sfArqit inc5. Din cdmeqh sau rufh
peste cAtva timp ai s5" te faci Learfa, din care se face scamfl
stAlcit cum erai, te au dus la balth qi te-au pus in topitoare, pentru bolnavii din spitale qi pentru soldafii rhnili in bhtdlie.
unde ai stat vro zece zlIe, ca s[ te topeqti, adecb sd_!i pu_ Apoi te caut6,ca iarba de Ieac, si fac6 Ia fabric5. din tine hArtie.
trezeascb. hlujul'. Dupd asta, te-au scos qi te-au pus iaqdqi la
soare ca s5. te usuci, rdzdmdndu-te de gardul pe,care eqti - Mare minune mi-ai spus, dragb bumeanE", zise cdmeqa.
De-ar fi aqa, apoi mai toate lucrurile nu sunt ceea ce se vid, ci
intinsd acum. Fiind uscat, te-au meiilat,