Sangerarea nazala (epistaxis) la adult

Sangerarea nazala poate sa apara relativ usor datorita expunerii nasului si a localizarii la
suprafata a vaselor de sange de la nivelul mucoasei nasului.

Despre
Rolul nasului este de a incalzi si umezi aerul pe care il respiram. Interiorul nasului este acoperit
cu un tesut umed si delicat (mucoasa) prevazut cu o retea bogata de vase de sange. Cand acest
tesut este lezat, chiar in urma unei afectari minore, aceste vase au tendinta de a sangera. Odata ce
un vas de sange incepe sa sangereze, hemoragia tinde sa reapara din cauza ca cheagul sau
cicatricea sunt usor de dislocat.

Hemoragia nazala, numita epistaxis, poate fi un motiv de ingrijorare, insa de obicei, situatia arata
mai rau decat este de fapt. In majoritatea cazurilor, sangerarea nazala poate fi tratata la domiciliu,
prin presiune locala, dar sunt si cazuri in care se impune ingrijire medicala specializata.

Fa-ti o programare la medic daca:

 Hemoragia nazala este frecventa

 Hemoragia pare sa se fi produs incepand cu administrarea unui nou medicament.

 Hemoragia este insotita de echimoze pe intreg corpul (Aceasta asociere ar putea indica o
afectiune mai severa si este nevoie sa fie investigata de medic)
Cauze
 Aerul uscat, incalzit din interiorul incaperilor, care usuca membranele nazale si determina
fisurarea sau formarea crustelor si sangerarea cand freci sau cureti nasul ori cand il sufli
(frecvent in lunile de iarna)

 Clima uscata, calduroasa, cu umiditate redusa, care usuca membranele nazale

 Racelile (infectiile de tract respirator superior) si sinuzita, in special episoadele care

provoaca stranut, tuse si suflatul nasului, repetate

 Suflatul sau curatarea nasului puternica

 Introducerea in nas a unui obiect strain

 Traumatism la nivelul nasului si/sau fetei

 Rinita alergica si rinita non-alergica (inflamatia mucoasei nazale)

 Folosirea medicamentelor anticoagulante (aspirina, antiinflamatoare nesteroidiene,

warfarina etc.)

 Hipertensiune arteriala (HTA)

 Substantele iritante (cocaina, agenti chimici etc.)

 Deviatia de sept nazal (forma anormala a structurii care separa narile)

  Tumori sau tulburarile de coagulare mostenite (rar)

 Interventia chirurgicala la nivelul fetei sau nasului

Cum opresti sangerarea nazala
Acasa

 Incearca sa fii relaxat

 Respira pe gura
 Stai in pozitie verticala si apleaca-te putin in fata. Daca ramai in pozitie verticala,
reduci presiunea sanguina din vasele nazale si atentuezi sangerarea ulterioara. Daca te
apleci in fata, eviti sa inghiti sange si alte secretii nazale – pe care le poti inghiti daca iti
lasi capul pe spate si iti pot irita stomacul. Nu sta intins pe spate si nu-ti pune capul intre
genunchi.
 Apasa pe nara. Apasarea comprima zona hemoragica pe septul nazal si adeseori opreste
hemoragia. Foloseste degetul mare si aratatorul pentru a apasa pe ambele nari. Apasa
partea moale a narilor pe partea dura a nasului. Respira pe gura. Daca apesi la nivelul sau
deasupra partii osoase a nasului, nu vei comprima acolo unde se produce sangerarea.
 Tine apasat in continuu 5-10 minute, inainte de a verifica daca sangerarea s-a oprit.
 Daca sangerarea continua, repeta apasarea inca 10 minute. Evita sa te uiti in interiorul
narei care sangereaza. Poti aplica inainte un puf de oxymetazolina, un decongestionant
nazal spray care se elibereaza de la farmacie fara reteta
 Pentru a preveni sangerarea ulterioara, nu-ti curata sau sufla nasul si nici nu te apleca
in fata. Nu te forta si ridica obiecte grele timp de cateva zile dupa episodul
hemoragic. In acest timp, pastreaza capul mai sus decat nivelul inimii. Poti sa ungi delicat
interiorul foselor nazale cu vaselina (cu degetul sau cu un betisor cu varf de bumbac).
 Daca sangerarea continua, mergi la camera de garda.

La camera de garda

Mergi la camera de garda in urmatoarele conditii:

 Au trecut 15-20 de minute in care ai aplicat presiune directa si nu poti opri hemoragia.
 Ai episoade repetate de sangerare.

 Sangerarea este rapida sau pierderea de sange este masiva (depaseste o ceasca de cafea,
aprox. 250 ml).

 Sangerarea a fost provocata de un traumatism, precum cadere sau o lovitura la nas sau la
nivelul fetei.

 Te simti slabit sau simti ca lesini.

 Sangele curge in gat, nu in afara nasului, chiar in conditiile in care stai asezat, iar corpul
si capul sunt aplecate usor in fata (acest lucru poate indica “sangerare nazala posterioara”,
care este mai rara, insa mai severa si care necesita interventia medicului; apare mai
frecvent la varstnici sau la persoane hipertensive).

Medicul iti va adresa intrebari privind hemoragia si va examina nasul pentru a incerca sa
stabileasca sursa sangerarii. Specialistul ORL-ist va folosi un specul nazal, instrument prin care
mentine narile deschise si poate folosi diverse surse de lumina sau un endoscop pentru a vedea
interiorul pasajelor contracta vasele de sange. Este posibil ca medicul sa indeparteze cheagurile
sau crustele din interiorul nasului, aspect care poate fi neplacut, insa nedureros. Uneori, sunt
recomandate o radiografia sau unele analize de sange.

 
Tratament
Treatmentul, in functie de cauza, poate include:

 Cauterizare. Este aplicata o substanta chimica (nitrat de argint) sau energie calda

(electrocauterizare) pentru a “suda” vasul de sange care sangereaza.
 Tamponament nazal. Introducerea unor benzi de tifon in cavitatea nazala pentru a crea
presiune la locul sangerarii. Alternativ, pot fi folosite alte materiale care cpntribuie la
coagulare
 Adaptarea medicatiei. Reducerea sau oprirea anticoagulantelor poate fi de ajutor. In
plus, pot fi necesare medicamente pentru controlul tensiunii arteriale.
 Indepartarea corpului strain
 Repararea fracturii nazale
 Corectarea deviatiei de sept
Preventie
 Foloseste o solutie salina, sub forma de spray sau picaturi nazale, de 2-3 ori pe zi, in
fiecare nara. Aceasta pot fi achizitionata fara reteta din farmacie sau realizata acasa astfel
– amesteca 1 lingurita de sare cu 250 ml de apa plata cumparata.

 Foloseste un umidificator in locuinta, in special in camera in care dormi.

 Pune pe un betisor cu varf de bumbac gel solubil in apa sau unguent (vaselina,
bacitracina sunt exemple de unguente fara reteta care pot fi folosite). Asigura-te ca nu
introduci betisorul mai mult de 0,6 cm. in interiorul nasului.

 Evita suflatul puternic al nasului, si ar fi bine sa-l sufli dupa fiecare pulverizare a solutiei
saline.

 Stranuta cu gura deschisa.

 Evita sa introduci orice obiect in nas, inclusiv degetele si betisoarele cu varf de bumbac.

 Limiteaza folosirea medicamentelor care favorizeaza hemoragia, cum sunt aspirina si

ibuprofenul. Nu uita ca fiecare modificare in schema de medicamente, in special a celor
pe reteta (precum warfarina) sau a antiinflamatoarelor nesteroidiene, trebuie efectuata la
recomandarea medicului.

 Mergi la medic daca simptomele rinitei alergice nu pot fi controlate cu usurinta prin
medicamente cu/fara reteta.

 Renunta la fumat. Fumatul usuca nasul si il irita.