Sunteți pe pagina 1din 12

MINISTRERUL ADMINISTRATIEI ŞI INTERNELOR

ACADEMIA DE POLITIE „Alexandru Ioan Cuza”


Facultatea de poliţie
Catedra de Criminalistică

Ridicarea probelor de la fata locului in cazul incendiilor

dr. Cezar CIOACĂ1

Academia de Poliție “Alexandru Ioan


Cuza”,Departamentul de Criminalistic

Sesiunea Ştiinţifică internaţională , Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, 24.11.2011, cu titlu
„Uniunea Europeană Spaţiu de libertate, securitate şi justiţie”, Vol. II , ISBN 978 – 606 – 11 – 2441 –
1; ISBN 978 – 606 – 11 – 2442 – 8, pg. 186 – 193.

1
corresponding author: Police Academy "Alexandru Ioan Cuza", Bucharest, Romania, Department of Forensic
Sciences, Aleea Privighetorilor, no. 1-3,district 1, 014031, Bucharest, Romania. Email.: cezar_forensic@yahoo.com ,
phone no.: +40 0723 393 876
- B U C U R E Ş T I 2 0 0 9 -

Practica demonstreaza ca punctul critic in investigarea incendiilor este


interdependenta dintre investigatorul la fata locului si laboratorul
criminalistic.Acest lucru se datoreaza, in majoritatea cazurilor, faptului ca
investigatorul nu realizeaza testele de laborator si nici nu este cel care le
prezinta(situatie intalnita in procedurile judiciare).
Drept urmare, magistratul ce conduce sedinta de judecata trebuie sa
determine relevanta rezultatelor testelor de laborator in contextul probelor oferite
de investigatorul de la fata locului. Se anticipeaza ca alti factori relevanti ca si
probe,cum ar fi motivul comiterii faptei,vor fi descoperiti in timpul audierilor dar
dovezile stiintifice ce privesc declansarea exacta a focului nu trebuiesc a fi intarite
de astfel de factori. Evident alte demonstrarea altor chestiuni, cum ar fi persoana
responsabila de pornirea incendului, va avea nevoie si de alte tipuri de probe.

Scopul ridicarii de probe de la fata locului

Ridicarea de obiecte si mostre de la fata locului unui incendiu se realizeaza


cu mai multe scopuri.Fara indoiala,cele mai multe elemente sunt ridicate pentru
analiza ulterioara realizata de catre investigator sau de catre laboratoarele
criminalistice in scopul obtinerii de informatii si date ce sa intareasca ideiile si
interpretarile nascute in timpul cerecetarii locului faptei.
Desi aceasta este o procedura corecta,trebuie amintit ca orice rezultat
obtinut in urma testelor nu conduc in mod obligatoriu la validarea concluziilor
rezultate din examinarea locului faptei. Spre exemplu, rezultatele pozitive ale
testelor concepute pentru a determina cauza aprinderii focului(suspectata initial in
urma cercetarii la fata locului) nu valideaza acest lucru in mod cert.Aceste
rezultate confirma doar ca o cauza ipotetica(stabilita initial) este si posibila in
practica.Mai mult,urmand acest rationament,orice rezultat negativ nu
demonstreaza imposibilitatea aprinderii focului din cauza stabilita initial.in aceste
cazuri testarea va tebui repetata pentru a determina care este probabilitatea ca
un incendiu sa se aprinda in felul acesta(investigatorul va determina
improbabilitatea statistica pentru sursa de aprindere).Atat timp cat exista
posibilitatea teoretica ca un incendiu sa se starneasca intr-un mod
anume,rezultatele negative ale testelor vor constitui probe si argumente doar
despre cat de improbabil este acest mod si nu despre faptul ca este imposibil.
Un exemplu clasic al acestui punct de vedere "filozofic" in interpretarea
rezultatelor testelor de laborator este cel al incendiilor izbucnite in asternuturi
provocate de mucuri de tigara.Simple experimente de laborator folosind tigari
aprinse si cearsafuri de bumbac arata ca este dificil (sau improbabil din punct de
vedere statistic) ca un foc sa se aprinda in acest fel.Cu toate acestea,se stiu
foarte multe cazuri de incendii cu victime cauzate de fumatul in pat.Prin
urmare,testele de laborator si experimentele demonstreaza ca,la fiecare victima a
incendiilor de acest fel,multe persoane scapa cu viata deoarece tigarile ard(se
consuma si se sting) fara a transfera focul la alte materiale.
Se stie din practica si din doctrina stiintei criminalistice ca atat calitatea cat
si cantitatea elementelor,materialelor,mostrelor ridicate au un impact profund
asupra rezultatelor analizelor si testelor de laborator si,in consecinta, aspura
determinarii cauzei de aprindere a focului.Acest articol aduce in atentie valoarea
stiintifica a prelevarii de probe si de mostre de control(referinta/comparatie) .Din
aceasta cauza,a valorii stiinifice probelor ridicate, acestea sunt deasemenea
valoroase si pentru oricte tip de actiune in judecata ,atat civile cat si penale.Se
deduce de aici necesitatea stabilirii de proceduri legale concrete de ridicare si
conservare adecvata a probelor pentru a staisface toate regulamentele si
procedurile judiciare.
Ridicarea probelor de la locul incendiilor serveste desigur si altor scopuri.
Printre exemple cunoscute trebuie incluse si testele efectuate in vederea
imbunatatirii calitatii si a performantelor produselor expuse conditiilor de foc.
Rezulatele acestor observatii pot conduce la cercetarea stiintifica si academica
pentru imbunatatirea performantelor si a calitatilor produselor.
Inregistrarea si clasificarea performantelor materialelor expuse focului in
diferite conditii reprezinta un ajutor real pentru ca investigatorul incendiului sa
poata "citi" progrsul incendiului,deci sa determine originea sau punctul de
declansare a focului. Deasemena aceste performante ale produselor pot constitui
sufuciente argumente pentru interzicerea comercializarii unor produse sau pentru
a face recomandari in privinta standardelor nationale pentru materiale de
constructie,industria de mobila, haine etc.

Clasificarea Probelor

Inainte de a analiza aspectele stiintifice in privinta obiectelor si materialelor


ce constituie probe, este necesar sa se clasifice probele in functie de scopul
prelevarii acestora. Astfel se vor putea determina cerintele de prelevare a
probelor si informatiile pe care acetstea le pot furniza. Urmatoarea clasificare se
poate aplica si probelor prelevate de la tipur de locuri investigate(nu numai
incendii).

**PROBE ESANTION
O asemenea proba este prlevata pentru a furniza date si informatii ce pot
ajuta la formarea unor concluzii sau la determinarea imprejurarilor in care s-a
produs incidentul. In acest caz exemplele variaza de la esantioane de material
textil(bucati de haine) cu pete de material bilogic,bucati din caroseria unui
autovehicul prezentand pete(resturi)de diferite tipur, bucati din pardoseala
continand lichide inflamabile. Principala trasatura a probelor esantion este acela
ca ele reprezinta o parte,bucata dintr-un intreg continand material strain(extern).

**PROBA DE COMPARATIE(CONTROL)
O astfel de proba este ridicata in scopul efectuarii de comparatii furnizand
astfel informatii necesare pentru a determina valoarea si relevanta analizelor
efectuate asupra probelor esantion ridicate la fata locului. Exemple de astfel de
probe include bucati de mocheta, pardoseala,sol sau resturi fibroase. Extragerea
produsilor naturali cum ar fi lanolina din covoarele de lana sau terpenele din lemn
atunci cand se ridica probele de control,perminte examinatorilor sa tina seama de
aceste materiale in interpretarea analitica a probelor esantion ridicate de la fata
locului. Deoarece aceste probe de comparatie sunt ridicate practic pentru
excluderi, nu este necesara examinarea stiintifica completa a substantelor din
care se compun in mod natural. Este de amintit faptul ca probele de comparatie
nu sunt intodeauna solicitate dar ele ar trebui intodeauna luate in seama.

**PROBELE DE REFERINTA(trimitere)
O proba de referinta permite identificarea tehnico-stiintifica absoluta a unei
probe esantion sau de comparatie. Datorita faptului ca acest tip de proba este
folosit in scopuri de excludere, el poate constitui deasemenea o proba de
comparatie in anumite situatii. Spre exemplu,ca o mostra sa fie utilizata in scop
de referinta trebuie sa indeplineasca un criteriu important si anume ca despre
materialul sau substanta in cauza sa se cunoasca in mod cert datele tehnico-
stiintifice in legatura cu tipologia si compozitia acestuia. Cele mai comune probe
de referinta folosite in examinarile de laborator a incendiilor sunt solventii si
combustibilii pusi la dispozitie de catre rafinariile de petrol.Practica demonstreaza
ca pot aparea situatii cand este necesara examinarea mostrelor de referinta
constand in bucati de mocheta, si anume in idetificarea si explicarea unor modele
de ardere sau sau tipuri de produse de piroliza.In mod normal producatorul de
mocheta este cel care furnizeaza astfel de mostre de material.
X X X
URMELE DE LA FATA LOCULUI

Urmele si obiectele se ridica din varii motive dar cel mai important este
pentru a furniza informatii privind aprinderea focului. De asemenea, majoritatea
acestor urme sunt ramasite ale incendierii care sunt suspectate a contine lichide
inflamabile.

ALEGEREA LOCURILOR DE RIDICARE A MOSTRELOR

Locurile de ridicare a urmelor sunt selectate in urma interpretarii


indicatorilor de directie a focului. Acestia permit specialistului sa descopere
directia e deplasare a focului si intensitatea acestuia astfel determinand locul de
pornire sau aprindere. Daca aprinderea a fost inlesnita de lichide inflamabile este
decis dupa o consideratie atenta a observatiilor si probelor empirice.
In ultimii 20 de ani, unii criminalisti au recurs la evitatarea procedurii clasice
a cercetarii incendiilor si imbratisarea unei noi metode prin folosirea detectoarelor
de vapori de hidrocarburi, numite "sniffer"-e, care detecteaza prezenta petrolului
si solventilor. Sniffer-ele au evoluat de la simplele instrumente initiale bazate pe
schimbarea culorii unor cristale in contact cu vaporii de hidrocarburi, pana la
cromatografe de gaze, portabile si sofisticate. Criminalistii trebuie sa fie
familiarizati cu specificitatea si sensitivitatea instrumentelor inainte de ale folosi
efectiv in teern, iar aici intervine dilema.
Mulţi produşi ai descompunerii termale, numiţi produşi pirolitici, sunt
prezenţi în resturile rămase în urma unui incendiu ca urmare a a descompunerii
termale a materialelor naturale şi sintetice. Mulţi dintre aceşti produşi au structura
chimică similară cu compuşii alifatici şi aromatici întâlniţi în petrol şi solvenţi.
Aşadar, o indicaţie pozitivă a sniffer-ului nu ar trebui privită ca o confirmare a
existenţei produşilor din petrol, ci doar ca un indicator al posibilei lor prezenţe.
De asemenea, produşii din petrol trec printr-un proces sever de evaporare
atunci când sunt expuşi focului intens. Această evaporare va continua şi după
stingerea focului şi pâna la momentul ridicării mostrelor. De fapt, nu este
neobişnuit să se găsească urme care să conţină numai compuşii cu cea mai
mare temperatură de fierbere din mixtura originală. Aceşti compuşi chimici pot
exercita presiuni de vapori atat de mici incat este posibil ca sniffer-ul sa nu ii
detecteze.
Ca urmare a acestor limite ale sniffer-ului, investigatorul cauzei respective
va trebui sa ia o decizie bazata pe experienta, daca sa ridice o urma dintr-un loc
promitator in ciuda indicatiei negative a sniffer-ului, sau daca sa nu ridice urme,
desi sniffer-ul indica pozitiv.
Astfel apare intrebarea daca sniffer-ul are cu adevarat un rol, si adca nu
are, de ce este utilizat?
Problema se pune altfel daca sniffer-ul respectiv este un cromatograf de
gaze portabil. Daca acest aparat produce o cromatograma care este o proba
incontestabila a existentei lichidului inflamabil, atunci respectivul aparat ofera
importante informatii de la fata locului care pot deveni probe in audierile rezultate.
Nu exista un model, un sablon competent si logic al investigatiei la fata
locului atunci cand trebuie descoperit cauza unui incendiu. Prezenta lichidelor
inflamabile la fata locului unui incendiu prezinta o oarecare importanta, dar
prezenta unui lichid inflamabil la presupusul loc de declansare a focului prezinta o
importanta semnificativa.

Urmele rezultate in urma incendiului

Urmele rezultate in urma incendierii constau de obicei din resturi de


parchet, covoare si pamant, dar si hainele arse, draperiile, jucariile moi, lenjeriile
de pat etc. Sunt de asemenea prelevate si expediate pentru examinare. Pentru a
obtine meximum de informatii din aceste urme prelevate este necesara macar
cunoasterea elementara a structurii chimice a materialelor afectate in urma
incendiului cat si a caracteristicilor lor de ardere. Pentru buna desfasurare a
prelevarii sunt necesare urmatoarele informatii.

Mochete si covoare Cand aceste materiale ard datorita lichidelor


inflamabile, este des intalnita producerea unor regiuni cu o demarcare clara intre
zona arsa respectiv nearsa. Totusi, trebuie spus ca astfel de modele pot fi
produse si prin alte moduri, spre exemplu draperii cazute , tapet de perete ars
sau protectia oferita de mobila. In cele mai multe cazuri, un criminalist cu
experienta va putea sa deosebeasca diversele cauze ale acestor modele si sa
ridice urme in concordanta cu situatia de fata.
In baza unei cereri, urma ridicata trebuie sa includa atat covor ars cat si
nears (mostra trebuie ridcata de la marginea arsurii). In mod normal, trebuie
ridicata o suprafata de 1 m2, folosindu-se un cutit.

Podele Atata timp cat gaurile din suprafata podelei nu sunt prea extinse,
criminalistul ar trebui sa identifice crearii acestor gauri. Resturile aprinse
cauzeaza gaurile de la suprfata podelei, pe cand arsurile provocate de la
interiorul spre suprafata podelei poate indica folosirea lichidelor inflamabile. Daca
arsura nu este semnificativa, se intalneste un model specific arsurii cu lichid.
Acest model apare atunci cand lichidul se prelinge prin nisele dintre scandurile
alaturate din podea si arde in directie ascendenta. Acest fenomen rezulta intr-o
serie de gauri arse care urmeaza imbinarile podelei. Acest model poate fi
provocat si fara existenta lichidelor inflamabile, dar prezenta acestuia impune
intotdeauna o inspectie mai atenta.
Daca se decide ridicarea unei mostre, aceasta ar trebui sa contina atat o
zona arsa cat si nearsa de pe fiecare scandura. Aceste mostre ar trebuie insotite
de mostre de control intrucat podelele de lemn contin de obicei produsi naturali
capabili sa ingreuneze expertiza de laborator. Ridicarea de mostre se realizeaza
cel mai bine folosind un topor sau fierastrau. Folosirea unei drujbe poate
contamina serios urma daca functioneaza pe baza de combustibil petrol.
Daca podeaua a fost arsa intr-atat incat gaurile cauzate de incendiu sunt
aproape unite, este foarte improbabil sa se gaseasca resturi de lichid inflamabil,
iar ridicarea de mostre ar fi inutila.

Sol In situatiile in care este suspectata folosirea lichidelor inflamabile, dar


covoarele si podelele sunt mult prea grav arse pentru a permite ridicarea de
mostre, trebuie luata in considerare posibilitatea de a lua mostre din solul de sub
podea. In astfel de cazuri, primii centimetri de sol ar trebui ridicati pentru
expertiza folosind o lopetica sterila. Iarasi, este indicat sa se ridice si o mostra de
control, desi este probabil sa nu fie folosita deoarece solul este relativ lipsit de
contaminare.
Pentru toate situatiile de mai sus, ridicarea de mostre de control trebuie
luata in considerare. Aceste mostre trebuie ridicate din zone despre care se stie
sigur ca nu au provocat sau intrat in contact cu focul. Existenta mostrelor de
control pot fi de mare folos in timpul examinarii de laborator, cum ar fi oferirea
unor probe de comparative, identificarea extractelor si componentelor din sol. Pot
de asemenea oferi probe incriminatorii in investigatii si urmariri penale.

Marimea mostrelor

Marimea mostrelor este determinate de circumstantele individuale. Daca o


sectiune de covor sau alta ramasita este imbibata in lichid inflamabil, atunci
mostra necesara pentru laborator va fi clar mai mica decat una care ar fi lipsita de
urme odorologice si model de ardere difuz sau una care ar fi sever carbonizata.
Mostrele de control sau de referinta de obicei nu vor fi de aceeasi marime ca cele
de analiza deaoarece primeaza extractul de mostra din lotul pentru examinare.
Ca o regula, mostrele nu pot fi prea voluminoase dar pot fi prea mici. Daca
o mostra este inadecvata, este posibil ca specialistul sa nu se mai poata intoarce
la fata locului pentru a mai ridica alte mostre. De multe ori, analiza de laborator
este efectuata la ceva vreme dupa consumarea evenimentului, iar locul
incendiului s-ar putea sa fi fost degajat intre timp. De asemenea, chiar daca locul
incendiului ramane, este putin probabil sa fi fost pazit dupa prima investigatie,
asadar exista riscul ca mostrele urmatoare sa fie compromise.

Impachetarea

De-a lungul vremii, multe tipuri de pachete si containere au fost folosite


pentru colectarea si depozitarea mostrelor care contin reziduuri din ramasite de
incendiere sau lichide inflamabile. Aceste pachete se pot clasifica astfel :

X X X
Recipiente metalice.
Timp de multi ani au fost folosite tuburi si canistre. Sunt
usoare,rezistente,ieftine,retin efectiv vaporii de lichid inflamabil si pot fi folosite la
analiza continutului lor. Totusi, ele sunt greoaie si in cazul in care zmaltul interior
este zgariat, poate aparea foarte repede rugina. Din nefericire, probele recoltate
in urma unor incendii contin cuie, cioburi,pietre, etc; care pot avaria foarte usor
zmaltul interior. De asemenea, probele recoltate contin cantitati mari de apa
rezultate din urma stingerii incendiului, ruginirea incepand imediat. Asadar, toate
probele colectate si depozitate folosin recipiente metalice ar trebui analizate cat
mai repede posibil de catre laborator.

Sticle.
Recipientele din sticla au fost de asemenea folosite cu succes de-a
lungul mai multor ani. Depinzand de tipul capacului, aceste recipiente sunt
eficiente in retinerea vaporilor de lichid inflamabil pentru o perioada mare de timp.
Ele pot fi spalate si refolosite, desi acest lucru nu este indicat dat fiind pretul
scazut al acestora. Totusi, aceste recipiente din sticla sunt greoaie si fragile,
manevrarea lor necesitand o mai mare atentie.
Peturile au fost folosite pentru a combate deficientele recipientelor din
sticla. Ele pot fi eficiente atat timp cat materialul plastic este impenetrabil la
vaporii de hidrocarbon.
Un dezavantaj major al tuturor sticlelor este acela al dimensiunilor probelor
ce depind de diametrul gatului sticlei si al capacului.
Pungile din plastic.
Pungile din hartie sunt total ineficiente in colectarea probelor. Totusi,
faptul ca probele inca mai sunt predate ocazional folosind aceste pungi justifica
importanta notarii lor.
Pungile din polietilena au fost folosite cu un succes limitat. Aceste pungi
sunt ieftine, usoare, disponibile in marimi variate, sunt rezistente si pot fi usor
sigilate la locul faptei prin innodare. Din nefericire ele nu sunt impenetrabile la
vaporii de hidrocarbon si pot fi afectate de unii solventi si substante chimice.
Folosirea acestor pungi trebuie privita doar din perspectiva impachetarii
temporare.
Dezavantajele acestor pungi pot fi combatute folosind pungile din
polivinilidin( disponibile ca pungile ,,cuptor" sau ,,congelator"). Aceste pungi s-
au dovedit a fi impenetrabile la vaporii de hidrocarbon si se pot stoca vapori
inflamabili de hidrocarbon pentru perioade mai mari de un an in conditii optime
de depozitare. Totusi, un mare dezavantaj este acela ca odata perforata
punga picaturile se formeaza foarte repede.
Deoarece toate aceste produse de stocare au anumite avantaje si
dezavantaje, nicio metoda anume nu este recomandata. Mai degraba, o
combinatie de metode ar fi propice, depinzand de circumstante si de ce fel de
recipiente dispunem. De exemplu, probele ar trebui introduse in pungi de
polietilena pentru a profita de rezistenta lor, apoi in pungi de polivinilidin pentru
a retine vaporii de lichid inflamabil.

Curatirea probelor.
Ridicarea probelor de la fata locului necesita unelte si echipament ce sunt
prezente intr-un laborator. Uneltele includ leviere, cutite mari, lopeti, fierastraie
si topoare. Multi cercetatori de incendii includ si o drusba in echipamentul lor.
Acest echipament trebuie curatat dupa fiecare utilizare pentru a preveni
intercontaminarea. acest lucru se poate realiza folosind detergent sau alti
agenti de curatare cu exceptia substantelor bazate pe petrol sau etanol. Din
aceleasi motive, daca o drusba este inclusa in echipament, trebuie evitata
contaminarea probelor cu combustibilul drusbei.

Numarul probelor
Tinand cont de cele discutate anterior, probele si urmele ar trebui
impachetate individual,desi, in multe cazuri, ele nu necesita examinare.
Numarul probelor colectate vor depinde de valoarea elementelor continute si
de cerinta individuala a jurisdictiei. De exemplu, multe organe de jurisdictie sunt
ajutate de catre investigatori cu mici sfaturi practice si teoretice cu o mare
aplicabilitate. Cand acesti investigatori nu sunt siguri despre originea si cauza
focului, de obicei iau multe probe in speranta ca cei de la laborator vor detecta
reziduri de lichid inflamabil pe una sau mai multe probe si astfel sa identifice
cauza si originea focului. Aceasta abordare este de fapt inversul procedurii
acceptate in cazul unui incendiu, care necesita diagnosticarea originii inaintea
ridicarii de probe ce duc la identificarea cauzei. De asemenea, ca o consecinta,
o mare perioada din timpul folosit in laborator este folosit la examinarea unor
probe luate fara o baza logica si rezultatele obtinute conduc la diferite
interpretari.
Daca este evident ca lichidul inflamabil a fost prezent intr-un anumit
numar de camere din cladire, fapt rezultat din propagarea si odorul focului, n-ar
mai fi necesara recoltarea probelor din toate locurile. Mai de graba, ar trebui
luata o proba de o calitate superioara care va confirma irefutabil prezenta si
identitatea oricaror lichide inflamabile, si luarea de notite exacte despre
mirosurile si forma propagarii focului in celelalte camere.
XXX
Alte obiecte si mostre
Numarului mare de surse de incendiere ii corespund o varietate de obiecte
ce trebuie ridicate si examinate. In cele mai multe cazuri mostrele de la fata
locului nu vor fi ridicate deoarece flacarile distrug toate mijloacele materiale de
proba din vecinatatea sursei incendiului. Cu toate acestea, in multe asfel de
cazuri, ridicarea mostrelor de examinat este vitala daca vreo informatie este de
recuperat. O asfel de situatie este un incendiu pornit in pat, fie intentionat sau de
la o tigara. Des in asfel de cazuri, nu exista ramasite ale patului sa fie examinate
de asemeni sursa incendiului este complet distrusa. Cu toate acestea, informatii
vitale ar putea fi descoperite daca ar putea fi facute teste in laborator cu paturi
identice. Astfel, mostre de comparatie ale patului ar putea fi necesare, mai ales
daca problema principala ar fi caracteristicele de ardere ale patului.
Cand cauza incendiului este identificata ca fiind o masinarie sau un
component electric, o examinare ulterioara in laborator poate oferi informatii. In
aceste situatii, poate fi de folos daca unele componente similare care de asemeni
au fost expuse flacarilor ar putea fi examinate ca semnificatia testelor cu mostre
sa fie determinata, componentele aditionale luand asfel rolul de mostre de
comparatie.
Sigurante de curent, firele electrice si alte componente electrice pot aduce
multe informatii in timpul cercetarii la fata locului putand chiar influenta puternic
cercetarea la fata locului cat si rezultatul cercetarii. Daca se considera ca mai
multe informatii ar putea fi obtinute in urma unei examinari detaliate in laborator,
mostre trebuiesc ridicate. In cazul firelor legate si sigurantelor arse , mostre de
componente atat afectate cat si neafectate de flacari trebuiesc ridicate ca si
mostre pentru comparare.
Sunt cazuri cand nici mostre pentru test , nici pentru comparare nici de
referinta nu il ajuta pe specialist. Un astfel de caz clasic este incendiul datorat
fulgerului. Asfel chiar daca pomul care a fost lovit de fulger ar supravietui
flacarilor nimic in plus nu ar putea fi obtinut daca acesta ar fi examinat la
laborator si nu la fata locului. Fotografii care arata conditia pomului sunt
necesare, ca formalitate, dar aflarea sursei incendiului va depinde mai mult de
conditiile meteorologice si de calea de ardere in imediata apropiere.

Etichetarea Urmelor
Toate mostrele si urmele trebuie sa fie etichetate corespunzator. Legislatia
poate influenta informatiile de identificare de pe etichete insa ca o regula
generala urmatoarele aspecte trebuiesc scrise pe eticheta.
Eticheta trebuie sa contina informatii despre persoana care a ridicat urma
sau mostra(inclusiv o semnatura) si ora si data cand aceasta a fost ridicata. De
asemeni eticheta trebuie sa contina si informatii despre mostra sau urma si depre
locul de unde acesta a fost ridicata, de exemplu:"Mostra a covorului de langa
canapeaua din coltul de nord-est al sufrageriei, Mostra ridicata de N. Collins, ora
14:00,31/11/98, semnatura".
Eticheta are doua roluri:
1. va permite ca rezultatele examinarii sa fie interpretate de specialist,
procuror, judecator,etc.
2.va permite ca mostra/urma sa fie folosita la o data ulterioara. Aceasta
data ulterioara se refera la proceduri juridice care ar putea avea loc ani dupa
incident.
Etichetarea primara poate fi facuta la fata locului si apoi consolidata cand
urma/mostra este trimissa la laborator pentru examinare.Evident cand o mostra
este etichetata locul ridicarii trebuie mentionat in diagrama locului faptei din
hartiile cazului.

Continuitatea mostrelor/urmelor
Etichetarea corespunzatoare poate ajuta la realizarea si mentinerea
inregistrarilor care arata continuitatea urmelor/mostrelor. Daca un tribunal are
ulterior nevoie de un obiect, sau de o examinare a unui obiect, ridicat de la fata
locului, continuitatea trebuie mentinuta si dovedita cu strictete. Drept urmare
continuitatea, integritatea si existenta urmelor sau mostrelor trebuie protejata tot
timpul. Deci aceasta, daca este necesar, poate fi realizata oral cat si in scris prin
proces verbal de predare/primire. Pungile pentru urme sau mostre sunt dotate cu
mecanisme de sigilare si estichetare astfel incat sa permita tuturor persoanelor
care au acces la ele sa poata inregistra faptele inscrise pe punga. Cu toate astea
declaratii trebuiesc luate daca se intentioneaza ca acestea sa fie transformate in
exponate.

Rezumat
Ridicarea urmelor si a mostrelor trebuie sa se bazeze pe observatii,
interpretari si aprecierea capabilatii laboratoarelor. Cum examinarile in laborator
consuma timp si bani este ineficient, risipitor si poate chiar daunator cazului sa se
foloseasca laboratorul pentru stabilirea primara a sursei incendiului. Laboratorul,
totusi, poate sa ofere informatii valoroase cu privire la sursa incendiului daca
mostrele sau urmele pentru examinare, comparare, si de referinta sunt ridicate,
pastrate, etichetate corespunzator.

S-ar putea să vă placă și