INFORMATII GENERALE

Trichinelozaeste o infectiecauzata de Trichinella spiralis, un nematodceparaziteaza

in stadiullarvarmusculaturaunormamiferesalbatice (porcmistret, urs, lup, vulpe,
unelerozatoare) saudomestice (porc). Infectiaestecontractata la om priningestia de
carne crudasauinsuficientpreparatatermic (in principal cea de porc),
determinandformeclinice cu manifestari variate 1;3.
Intreagaevolutie a parazitului se desfasoaraintr-o singuragazda.
Carneacontaminatacontineparazitul in stadiularvar, cuprinsintr-o
celulamuscularamodificata- „celuladoica”. Larva esteeliberata sub actiuneasucului
gastric sipatrunde in mucoasaintestinuluisubtire; in urmatoarele 24 de ore larva
naparleste de patruori, transformandu-se in adult. Dupafecundare, in
aproximativcincizile de la ingestiacarniiinfectate, femeleleelimina prima generatie de
larvetinere. Acestelarvemigreaza pe calesanguinasaulimfatica, localizandu-se in final
in musculaturascheletica. Pot fi afectatetoategrupelemusculare, mai ales
muschiifoarteactivi, bine oxigenati: muschiilaringelui, limbii, intercostalii,
muschiiextrinseci ai globului ocular1.
Severitateainfectieidepinde de numarul de larveingerate. Dupa o perioada de
incubatie de 5-10 zile apar manifestari digestive (varsaturi, diareeapoasa) insotite de
febra, care coincid cu fazaenterala a bolii. In fazaparenterala, ca urmare a
migrariilarvelorsicantonariilor in tesuturi, se producfebra, exanteme, edeme,
endocarditasimialgii; acestea din urma pot sapersiste o perioada indelungata 2.
Se descriuurmatoareleformeclinice:
• asimptomatice: infectiaesterecunoscuta epidemiologic, testeleserologice sunt
pozitive, usoaraeozinofilietranzitorie;
• usoare: infectiaesterecunoscuta epidemiologic, testeleserologice sunt pozitive,
eozinofiliecrescuta,  subfebrilitate cu durata<1 saptamana, recuperarerapida;
• moderate: mialgie, edemeperiorbitale, febra cu durata de pana la 2 saptamani,
remisiune in 5-7 saptamani;
• severe: febra>39ºC maimult de douasaptamani, hipoalbuminemie<2.5 g/L, 
vasculitealergice cu edemsi/sauhemoragiemai ales oculara, complicatiipulmonare,
nervoase, cardiace, eozinofiliepana la 90% 1.
Una dintremetodeleclasice de diagnostic estepunerea in evidenta a larvelor din
materialulbioptic. Testeleserologicereprezinta, de asemenea, un instrument
important pentru diagnostic, fiindnecesaresi in scop epidemiologic. Una
dintrecelemaivechireactiifolositeestereactia de precipitarelarvara (RPL), test specific,
dar cu sensibilitateredusa. Testeleimunoenzimatice de tip ELISA sunt mairapidesi au
o sensibilitatemai mare, anticorpiifiinddetectabili, celmaidevreme, dupa 10 zile de la
infectie (de obicei, dupa 12-14 zile).
Pozitivitateatestelorpersista ani de zile, motivpentru care
esteimprecisadiagnosticarea pe bazaunuisingur test 1-3.
Pregatirepacient – testul nu necesita o pregatire prealabila 3.
Specimen recoltat – sange venos3.
Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator 3.
Prelucrarenecesaraduparecoltare – se separaserulprin centrifugare3.
Volumproba – minim 0.5 mL ser3.
Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat, lipemic saucontaminat
bacterian3.
Stabilitateprobă – serulseparatestestabil 7 zile la 2-4°C şi 1 lună la -20°C3.
Metoda – ELISA; testulfoloseste un antigen excretor-secretor purificatprovenit din
larva de Trichinella (de la porciinfectati)3.
Valori de referinta– test calitativ, darrezultatul se exprima in unitati de absorbanta
(densitateoptica OD):
< 9 Negativ
9 – 11 Echivoc
>11 Pozitiv
Limitesiinterferente
Rezultateletestuluitrebuie corelate intotdeauna cu diagnosticul clinic sialte teste de
laborator. Un rezultatnegativ nu exclude o trichineloza; datoritaniveluluiscazut de
anticorpi in stadiileprecoce ale infectiei, testulpoateindicarezultate negative
sauechivoce. Daca exista o suspiciuneclinica, testultrebuierepetatdupa 2-4
saptamani. Un rezultatpozitiv nu exclude influentaaltor patogeni 3.
 

TRICHINELOZA - CAUZE / AGENT INFECTIOS / FACTORI DE RISC

Trichineloza are distributie in intreagalume.+

Pe langaagentulclasic, T. spiralis, trichinelozapoate fi produsasi de T. pseudospiralis,

T. nativa, T. nelsonisi T. britovi. Ciclul de viataestementinuit de animalele care
hranesc (ex. porci, cai) sau se hranesc (ex. ursi, vulpi,mistreti) cu animale ai
carormuschistriaticontinlarveinfestateinchistate (ex. rozatoare).

Oamenii se infecteazaprinprelucrareasauconsumul de carne cruda,

insuficientpreparatatermic, aanimalelorinfestate, celmaifrecventporci, mistretisauursi.
Larveleeclozeaza in intestinulsubtire, penetreazamucoasasidevinadulti in 6-8 zile.
Femelele mature elibereaalarve vii in decurs de 4-6 saptamani, apoi mor sau sunt
eliminate. Larvelenoimigreazaprinfluxulsanguinsicorp, darsupravietuiesc in cele din
urmadoarcelulele striate ale muschilorscheletici. Larvele se inchisteazacomplet 1-2
lunisiramanviabiletimp de cativa ani ca parazitiintracelulari. Larvelemoarte sunt in
cele din urma, reasorbitesaucalcificate. Ciclul continua doardacalarveleinchistate
sunt ingerat de un alt carnivor.

TRICHINELOZA - SIMPTOME

Simptomeletrichinelozei

Simptomeleinclud initial iritare gastro-intestinala, urmata de edem periorbital,

dureremusculara, febrasieozinofilie.

Multeinfestatii sunt asimptomaticesauusoare. In prima saptamana pot apareagreata,

crampeleabdominalesidiareea. La 1-2 saptamanidupainfectie apar
semnelesisimptomelesistemice: edemul facial sau periorbital, mialgia,
febrapersistenta, cefaleea, hemoragiilesipetesiilesubconjuctivale.
Durereaocularasifotofobia  precedadeseamialgia.

Simptomeleinvazieimuscularea pot mimapolimiozita. Muschiirespiratori, masticatorisi

ai deglutitiei pot fi durerosi. Dispneeaseverapoatesurveni in infestariile severe.
Febraeste, in general, remitenta, pana la 39 grade C saumaimult,
ramanandridicatatimp de maimultezile, apoiscazandgradat. Eozinofiliaincepe, de
obicei, atuncicandlarvelenoiinvadeazatesuturile, atingemaximul la 2-4 saptamani de
la infectiesiscadegradat pe masuracelarvele se inchisteaza.

In infestatiile severe, inflamatiapoatedeterminacomplicatiicardiace (miocardita,

insuficientacardiaca, aritmii), neurologice (encefalita, meningita, tulburarivizualesau
auditive, convulsii) saupulmonare (pneumonita, pleurezie). Decesulpoatesurveni din
cauzamiocarditeisauencefalitei.

Semnelesisimptomele se intensificagradat, iarmajoritateadisparprin a 3-a luna,

candlarvele au devenitinchistate in celulelemuscularesi au fost eliminate de
alteorganesitesuturi. Durerilemuscularevagisioboseala pot persistaluni.
Infestatiilerecurente cu T. nativa pot provocadiareecronica.

Diagnosticul de trichineloza

Diagnosticuleste clinic siprin teste serologice. Biopsiamuscularapoate fi

patognomonica, daresterareorinecesara.

Nu exista teste specificepentrudiagnosticareastadiului intestinal al bolii. Dupa a 2-a

saptamana de infestatie, o biopsiemuscularapoatedepistalarvelesichisturile,
daresterareorinecesara. Inflamatiadifuza din tesutul muscular indicainfestatiarecenta.

Testeleserologice se realizeazapentrucei la care se suspicioneazainfestatia.

Deoarecerezultatele pot fi fals negative, mai ales daca se realizeaza in primele 2-3
saptamani de la infectie, testeletrebuierepetatedupa 1 luna. Deoareceanticorpii pot
persistamai multi ani, testeleserologice sunt foarteimportantedaca initial sunt
negative, siapoi se pozitiveaza. Serologiesibiopsiamusculara sunt teste
complementare: ambele pot fi negative la un anumitpacient. Testulcutanat cu
antigenilarvali nu estesesibil.

Enzimelemusculare (creatinfosfokinazasi LDH) sunt crescute la 50% dintrepacientisi

se coreleaza cu electromiogrameleanormale.

Trichinelozatrebuiediferentiata de reumatismul articular acut, artritaacuta,

angioedemsimiozita; boli febrile ca TBC, febratifoida, sepsisulsifebrarecurenta;
pneumonita; manifestarileneurologice  ale meningitei, encefaliteisipoliomielitei,
precum sieozinofilia din limfomul Hodgkin , leucemia cu eozinofil,
poliarteritanodoasasibolilecauzate de alte nematode migratoare.

TRICHINELOZA - TRATAMENT

Tratamentul se face cu mebendazolsaualbendazol plus prednisondacasimptomele

sunt severe.
Antihelminticelemebendazol (200-400 mg p.o. de 3 ori/zitimp de 10 zile)
saualbendazol (400 mg de 2 ori/zitimp de 8-14 zile) eliminaviermiiadulti din tractul
gastro-intestinal, dar au probabilefectscazutasupralarvelorinchistate.

Analgezicele pot fi necesarepentrudureri  musculare. In

cazulmanifestariloralergicesaumiocardice severe sauafectarea SNC se
administreaza  predinison 20-60 mg p.o. o data/zitimp de 3-4 zile, cu scaderegradata
in 10-14 zile.

Trichinelozaesteprevenitaprinpreparareatermicaminutioasa a carniiconsumatepana
la temperatura optima (71 grade C). Larvele pot fi distruse, de
regulaprincongelareacarnii la    -17 grade C timp de 3 saptamanisau la -30 grade C
timp de 6 zile, dar T. nativaesterelativrezistent. Afumareasausarereacarnii nu
asiguradistrugerealarvelor. Porciidomestici nu trebuiehraniti cu produse din carne
neprelucratatermic.

MORFOLOGIA PARAZITULUI

A. Date de microscopieoptica

Parazitul are forma sidimensiunispecificecorespunzatoarestadiului de dezvoltare in

care se afla .Astfel in stadiul de larva inchistata, forma sub care patrunde in
tubuldigestivumanparazitul are intre 40-1200 µ siesteacoperit cu o cuticula groasa de
1 µ, foarterezistenta. La maturitate, adultulprezinta forma sidimensiunidiferite in
functie de sex. Masculul are o lungime de 1, 4- 1, 6 mm sidiametrul de 30-40 µ, are o
portiuneanterioaramaisubtiresi o portiunedreaptamaiingrosata.

Aceastaportiuneposterioara, se termina cu 2 apendici, cu

ajutorulcaroramascululimobilizeazafemela in timpulacuplarii. Orificiul cloacal este
terminal siestestrajuit de o pereche de papileconice. Femelamasoara 2- 3, 5 mm in
lungimesi 30- 60 µ in diametru. Femelelefiindvivipareprezinta un orificiu vulvar, situat
pe fata centrala, in 1/5 anterioara a corpului .Larvele mobile au dimensiuniintre 100/
6 µ acoperite cu o cuticula subtire. Larvele se rasucesc in spirala la nivel muscular,
iarorganismulraspunde la agresiuneprinformareaunei capsule in
jurullarveiastfelincatacestaajunge la dimensiunea de 1 mm dupa 4-5 saptamani de
evolutie.

B. Date de microscopie electronica

Aparatul genital feminineste format din uter, un ovar, un receptacul seminal sivagin,
toatefiindinconjurate de lamina bazala, celuleepitelialesiscaldate in hemolimfa. Oul
se formeaza in zona germinalaaovarului, prezinta o suprafatanetedaformata din
celulecuboidale, are numerosipolizomiproeminenti in citoplasma, un nucleuclarsi
distinct, bine dezvoltat.
Aparatul genital masculineste format dintr-un tub cu o
marginefibrilaraasemanatoarefirelor de par (“hair-like band”) formata din lamina
bazala, celuleepiteliale, rachis, muschiconstrictori, celule germinative,
toatefiindinconjurate de hemolimfa. Celulelegerminale au o coroana de vezicule de
forma globuloasa la periferie, se gasesc in 7 stadii de maturaresi sunt dispuse pe
pereteletesticolului, pe intreagasalungime.

Pe masurace se matureazaele se deplaseazasprelumenultesticolului.

Spermatozoiziimaturi nu au flagelisiacrozomi, sunt situati in veziculeleseminale. In
citoplasmacelulelorepiteliale ale veziculelorseminalesiductelorejaculatorii se
gasescnumerosi RER destinsisi granule endocrine cu densitate electronica
mediesiomogena.

CICLUL DE VIATA

Clasic, ciclul de viata al parazituluiincepecând un individsau un animal consuma

carne contaminata cu larve de Trichinella. Sucul gastric
dizolvacapsulachistuluisielibereza larva in decurs de 2 zile. Aceastapenetreaza in
peretele intestinal siramâneaicipâna la maturizare.

Femeleleelibereazalarveleincepând cu a 6 a zi de la fecundare, iarmasculii sunt

indepartati. Larvelemigreaza in lamina propria, ajung in sistemul circulator prin vase
linfaticesi sanguine, se raspândesc in tot organismul.

Evolutiaestecontinuatanumai in cazullarvelor care ajung la nivelulmusculaturii striate.

Ceimaiinfectati sunt muschiidiafragmului, laringelui, limbii, intercostalii, maseterii,
bicepsii, deltoiziisigastrocnemienii. La nivelulmuschilorchisturile se pot calcifica,
creandposibilitateaunorlarve de a traimaimulttimp, fiind citate cazuri in care
aceastaperioadaaatinschiar 24 de ani (Dimache, Gh., 1994).

Deci intregciclulevolutiv al parazitului se desfasoara la nivelulaceleeasigazde, care

adapostestesilarvelesiadultulsaualtfelspusgazdaintermediaraesteaceeasi cu
gazdadefinitiva. Aceastaevolutiemaideosebita de aaltorparaziti se
numesteautoheteroxena.

EPIDEMIOLOGIA

Datoritafaptului ca trichinelozaeste o boala cu evolutieautoheteroxena, aspectele

sale epidemiologicevoraveaanumiteparticularitati pe care le voidiscuta in
celeceurmeaza. Dupa cum se stie, procesul epidemiologic
cuprindetreifactorideterminanti, obligatorii, lipsaunuiadintreacestiaducand la
intreruperealantului epidemiologic
  : 1. Sursa de infectie

 2. Calea de transmitere

 3. Receptorul

La acestia se adaugafactoriifavorizanti, facultativi:

 Economico-sociali

 Cultural-religiosi

 Igienico-sanitari

Factoriideterminant

Sursa de infectiePrincipalasursa de infectie la noi in tara esteporcul domestic (Sus

scrofadomestica), afirmatie care va fi probatasi de rezultatelestudiului din partea a
doua a lucrarii de fata.

Consumul de carne de porcinfestata,

necontrolatatrichineloscopicsineprelucratatermiccorespunzatordeterminaaparitia de
focare de boala (familialesaumaimari), cazurileizolateaparandintr-un
procentmaiscazut. Un rol important in imbolnavireaporciloril au
rozatoareleperidomestice, in special sobolanii care sunt frecventinfestati.
Posibilitatile de infestare ale porcilor sunt insadestul de numeroase (Ghermansi
colab.,1994): 1.

Vagabondajulporcilor, destul de frecventintalnit in mediul rural, pune in

discutieposibilitateacontractariiparazitului. 2. Consumul de rozatoare (vii
sauchiarcadavre) infestate. 3. Coprofagia- literatura de specialitateciteazacazuri de
trichineloza la porcprinconsumulunordejecte de pasariinfestate cu larve de
Trichinella spiralis.

La apariatiacazurilor de trichineloza la om concurasifaptul ca porciifac o forma

usoara de boala care nu ridicavreosuspiciune, iaraceasta se coroboreaza cu
neefectuareaexamenuluitrichineloscopic (aspect frecventintalnit in
gospodariileparticulare).

TABLOUL CLINIC

Afectareapulmonara

Manifestarilepulmonare in trichineloza pot fi determinate de o pneumonie,

bronhopneumoniesaupleurezie, instalate in cursulevolutieibolii. Clinic,
bolnaviiprezintasenzatie de sufocare (prinprezentaunuiedemlaringian),
dispneesautuse cu hemoptizie. Poateapreasi un sindromLöffler cu caracter de
congestiesauvasculitaalergica. Complicatii: -suprainfectii -edempulmonar cu
evolutiespreexitus.

Afectarea cardio –vasculara

Manifestarilecelemaifrecvente ale afectariicardiace sunt

tahicardiasinusalapersistenta, posibileextrasistole, zgomotecardiaceasurzite, sufluri.
Clinic bolnaviiprezintadispnee, palpitatiisicrizeanginoase.

Daca trichinelozasurvine pe un cord anterior patologicboalapoateevolua cu

fenomene de insuficientacardiacacongestiva. In literatura sunt citate cazuri cu
trombozeintraventriculare (produseprinlezareaendoteliului ventricular de
catreeozinofilelecirculante), ischemieacutaperiferica
(probabilprintrombozaperiferica), tromboflebiteperiferice, in special la
membreleinferioare (Gherman, 1994). Un studiuefectuat pe 62 de pacienti cu
trichineloza (carne infestataconsumata din aceeasisursa de catretotipacientii)
arataafectareacardiaca la 13% dintreacestia. Tuturorpacientilor li s-au facut EKG
siecografii 2D si Doppler in 20 de zile de la aparitiasimptomelor

. Exameneleecografice s-au efectuatsaptamanal in timpulspitalizarii la totipacientii cu

modificari EKG prezente in cursulevolutieiboliisaupreexistenteacesteia.
Rezultatelestudiuluiarata: afectareacardiacaesteprezenta la 8 dintrepacienti (13%).
ModificarinespecificetranzitoriiEKGde ST-T au fostgasite la 6 dintrepacienti (10%);
un pacient a prezentatfrecventecomplexeventriculare premature.
Examinarileecocardiografice au relevatrevarsatepericardice la 6 dintrepacienti (10%)
din care 5 eraurevarsateminimecantitativ, neinsotite de
scadereafunctieisistoliceventriculareglobalesaustangi. Un pacient a
prezentathipokinezie de sept interventricular, cu revarsatpericardic minim,
ambelerezolvate in decurs de 2 saptamani. La doar 2 dintrepacientii cu modificari
EKG nu s-au evidentiatecograficafectaricardiace. La 6 luni de la debutulboliinici un
pacient nu maiprezentamodificari EKG sauecocardiografice.
Realizatoriiacestuistudiu sunt de parere ca lichidulpericardicar fi
ceamaicomunamanifestareaafectariicardiace, iarmodificarile EKG
nespecificesitranzitorii traditional atribuitemiocarditei sunt de faptapanajulpericarditei.
(Lazarevic, AM. sicolab., 1999). Este necesarsamentionam ca larvele de Trichinella
spiralis migreaza la nivelmiocardic, dar nu se inchisteazaaici. Eleproduc o
necrozaurmata de fragmentareafibrelorcardiacesi de o fibrozareparatorie.
Unelesufuziunisangvinepot apareaatat pe pericard cat si pe endocard. Asa se
explicafaptul ca in trichinelozabolnaviiacuzaadeseoridureriprecordiale, uneori cu
caracteranginossidispnee. Complexeleimunecirculante pot
determinaproducereauneipoliarteritenodoase.

Afectareaneurologica
Manifestarileneurologice sunt prezente la 10-20 % din pacientii cu trichineloza. Ele
pot fi o serioasaproblema de diagnostic in
absentadatelorepidemiologicecorespunzatoaresi a simptomelorsisemnelortipice de
boala. La pacientiinetratati, rata mortalitatiieste de 50%.
Existacatevamecanismepatogeniceresponsabile de
producereacomplicatiilorneurologice in trichineloza:

1. obstructiavaselor de sangecerebrale de catrelarve, chistisaugranuloame;

2. vasculitetoxice cu trombozesihemoragiisecundare;

3. inflamatiigranulomatoase ale parenchimuluicerebral ;

4. reactiialergice.

Neurotrichineloza se manifesta clinic prinsemnesisimptome de meningita, encefalita,

poliradiculonevrita, poliomielita, miastenia gravis, parezesiparalizii, cu tablou clinic
de boalasistemica a tesutuluiconjunctiv cu implicareneurologicasi, extrem de rar, ca
o tromboza de sinusuri. Astfel, gamalarga de leziunineurologice in trichineloza,
esteprobabil, rezultatulfaptului ca larvele de Trichinella spiralis, pe
parcursuldiseminariihematogene nu au afinitatedeosebitapentruanumiteparti ale
sistemuluinervos. (Nikolic S. sicolab., 1998).

Afectareasistemului muscular

Cantonarealarvelor de Trichinella spiralis la nivelulmusculaturii striate produce

modificarihistologice care sunt direct raspunzatoare de manifestarileclinice.
Rediferentiereaceluleimusculare cu pierdereafunctiei contractile siformarea de
granuloamedeterminaaparitiamialgiilorsiaimpotenteifunctionale. Preferential,
larveleajung la nivelulmuschilordiafragmului, laringelui, maseterisi ai limbii, ai
globiloroculari , in bicepsi, deltoizi, intercostalisigastrocnemieni.

Maselemusculare sunt tumefiatesi in tensiune, aparesenzatia de

asteniesifatigabilitate, dificultati in mers, respiratie, vorbire, masticatiesideglutitie.
Localizarealarvelor in musculaturamaiputernicirigatasioxigenatadetermina o
simptomatologie care cuprinde: disfonie, dizartrie, dispneesidureritoracice, uneori
trismus, manifestarioculare ca durerisi / sauimposibilitateamiscariiglobiloroculari.

Afectareasistemului muscular ridicasiprobleme de diagnostic diferential cu miozita,

meningita (mialgii, rigiditate a cefeiconfundata cu redoarea de ceafasiasociate cu
fotofobia), discopatiilombaresauafectiunireumatologice ale coloaneilombare (in
cazulmialgiilorlombare).

Afectareatubuluidigestiv

Datoritafaptului ca tubuldigestivesteprimulimplicat in aparitiabolii, manifestarileclinice

gastro-intestinalesi ale glandeloranexe nu sunt lipsite de importanta.
 De obiceiacestemanifestari apar primele, iarintensitatealorsitimpulpana la aparitie
sunt dependente de cantitatea de larveingerate. Astfel in infectiilecomune apar
dureriabdominale, varsaturi, diareiapoase determinate de prezentaparazitului in
intestin; in cazulinfectiei grave pot aparesidiareisanghinolente, soldate cu
ulceratiiprofunde ale mucoaseiintestinale. S-au citat in acestsenssicazuri de
hemoragii digestive (superioaresauinferioare) asociateuneori cu hemoperitoneu.
(Gherman,I., 1994). In generalsimptomatologiadigestiva se remitespontan in 1-2
zilesi de multeorieaesteignorata de catrebolnav, fiindconfundata cu o stare gripala.

Studiiefectuate in Ontario, Canada aratacapacitateadeosebitaaintestinuluisubtire de

a se aparasi a raspunde la infectia cu Trichinella spiralis. Astfel s-a demonstrat ca
limfocitele T, in special subsetul CD4+ au rol in
alterareafunctieimusculaturiinetedeintestinale, in sensulcresteriimotilitatii.
Acestposibilmecanism de adaptare a gazdei are dreptconsecintacresterearatei de
expulzare a nematodului din intestin. (Vallance si Collins, 1998). Se pare ca
aceastaalterare a motilitatii s-ardatorauneihiperplazii a celulelorintestinaleafectate.
Studiul pe sobolanaaratat in acestsens o crestere de 500% a alfa actineisi de
asemeni o crestereinsemnata a gamaactinei din musculaturaintestinalaafectata a
animalului de experienta, evaluarefacuta in ziua a 6a postifectie. S-a remarcat o
crestere a cantitatii de proteine contractile, nu numai la nivelulcelulelorafectate
(undecresterea a fost de 5 ori fata de initial), ci si la nivelulcelulelor din ileonul distal
(crestere de 300%), demonstrandplasticitateaceluleimuscularenetede a
intestinuluiinflamat (Blennerhassett, MG. sicolab., 1999). Privitor la glandeleanexe
ale tubuluidigestiv, modificarile la acestnivel sunt consemnate in cazurile grave.
Ficatulestemarit de volum, uneoriprezentanddegenerescentagrasa; de
aceastasteatozaesteraspunzatoareactiuneatoxica a parazituluiasupragazdei. In
unelecazuri de trichineloza s-au inregistratsi “forme de hepatita cu infiltratinflamator“
si cu alteraridistroficehepatocelulare consecutive. Modificarilepancreasuluiconstau in
usoarefenomenevasculare: hiperemiesisufuziunisanguine , care survindoar in
unelecazuri grave. Tulburari ale aparatuluiurinar La nivelulaparatuluiurinar apar
frecventproteinurie, cilindriihialinisigranulosi. Manifestarile sunt variate, eleputand
merge de la retentieacuta de urina la leziuni de nefritasauglomerulonefrita,
insuficientarenala cu hipotensiunesiadinamie.

Alte manifestari:

Afectareasuprarenalelor. In formele grave de boala au fostsemnalatealterari

degenerative ale medulareisuprarenalelor.

Edemele apar ca rezultat al hipoproteinemiei cu hipoalbuminuriesi sunt localizate

facial, palpebral, la membreleinferioaresiuneorisi la celesuperioare. Edemele sunt
persistente, albe, moi, pufoase, nedureroase. Prezentalor a facutsa se
spunadespretrichineloza ca este “boalacapetelorumflate”.
Eruptiilecutanate apar mairar in evolutiatrichinelozei, de
obiceiinsotindcomplicatiineurologice, cardio-vasculare ale bolii. Candexista, pot fi de
tip urticarian, scarlatiniform, rubeoliform, petesial.

TRATAMENTUL

Tratamentul etiologic

Tratamentul etiologic al trichinelozeiutilizeazamedicamenteleprezentate pe larg in

celeceurmeaza.

Mebendazol

Mebendazoluleste un preparatbenzimidazolic, are proprietatiantihelmintice cu

spectrularg.

Mod de actiune:Chimioterapiculestecaptatelectiv de catreparazitiisensibili, pe care ii

imobilizeazasi ii omoara. Efectulesteatribuitinhibariiireversibile a procesului de
captare a glucozei; consecutivscadecantitatea de glicogen, nu se maiformeaza ATP
si se produce o degeneraremicrotubularacitotoxica.

Indicatii:Strongiloidesstercoralis, Ascaris lumbricoides, Enterobius vermicularis,

Tricocefal, Trichinela spp.
Farmacocinetica:administrat oral se absoarbe in proportie de 5-10%
,absorbtiafiindmarita de mesebogate in grasimi.
Biodisponibilitateaestescazutaprinfenomenulprimuluipasaj hepatic.
Excretia: se excreta in principal prinfecale ca ataresau sub forma de metaboliti; 2-5
% se eliminaprinurinasi in mica parte se excreta prinbila sub forma conjugata.
Contraindicatii:-relative:boala Crohn, colitaulcerativasialteulceratii ale tractului
gastro-intestinal (absorbtiemaritasiposibilatoxicitate); functie hepatica alterata.
Interactiunimedicamentoase:Carbamazepinascadeconcentratiaplasmatica a
mebendazoluluiprininductiaenzimelormicrozomalehepatice.
Sarcina: medicamentultrecebarieraplacentara. Teratogenicitatea a fostdemonstrata
la animale. Nu trebuieadministrat in primultrimestrusinumaidacaesteesential in
ultimeletrimestre. Categoria C.
Lactatie: nu se cunoastedaca se excreta prinlapte; nu au fostsemnalateprobleme.
Administraregeriatrica: se utilizeaza.
Pediatrie:uniiautorirecomanda ca medicamentulsa nu fie administratcopiilor sub doi
ani. In practicainsa a fostutilizatiarproducatorii nu-l contraindica la aceastavarsta. A
fostraportat un singurcaz de toxicitatesevera la un sugar de 8 saptamani de 5,1 kg.
Efecte adverse: nu sunt intalnite la dozeleuzualerecomandate in
parazitozeleintestinale. Ocazional: disconfort gastro-intestinal; durerileabdominale,
greatasidiareea se asociaza cu infestarile severe simigrarileparazitilor. Rar: prurit,
febra, ameteli, somnolentasicefalee. Dozelefoartemari (in hidatidoze) au
produsdepresiemedularasihepatotoxicitate; pot apareareactiialergicesialopecie .
Albendazol
Albendazolul, un noumembru al grupuluibenzimidazolic, are celmailargspectru de
activitate in administrarea in
monodozaoralapentrutratamentulinfestarilorhelminticeintestinale. El
concureazapozitiaMebendazolului in cazulinfestarilorparazitaremixte.
Mecanism de actiune:Albendazolulblocheazasistemeleenzimatice implicate in
captareaglucozei, scazandnivelul de
energiepanaceacestadevineinsuficientsupravietuiriihelmintilorsusceptibili.
Indicatii:Strongiloidesstercoralis, Taenia spp., Enterobius vermicularis, Ascaris
lumbricoides, Tricocefal, Trichinella spp. Hidatidoza: agentulchimioterapic se
utilizeaza in cazurileinoperabilesiprofilactic, inaintesidupaoperatie.
Deasemenieficace in neurocisticercoza, larva migranscutanatasi larva
migransvisceralis.
Farmacocinetica: se absoarbe, daresteaproapenedetectabil in plasma
datoritaconversieirapide la un metabolitactivsulfoxidat cu T1/2 = 8,5 ore; acesta se
excreta prinurinaimpreuna cu ceilaltimetaboliti.
Disponibilitateasistemicaestemaritadaca se administreazadupa o masa bogata in
grasimi.
Interactiunimedicamentoase: nu au fostsemnalate.
Sarcina: teratogenicitateasiembriotoxicitatea au fost demonstrate pe animale; a nu
se administra in oricestadiu al sarciniisau la femei care urmeazasadevinagravide in
cursulsau la scurtaperioadadupaefectuareatratamentului.
Lactatia: nu exista date referitoare la excretiaprinlapte; nu se recomanda. Porfirie: cu
precautie.
Administraregeriatrica: se poateutiliza
.Pediatrie: inca nu a fostcompletevaluata la copii sub doi ani dar au
fostraportateadministrari la copii de 1-2 ani.
Efecte adverse:dozarecomandatapentruparazitozeleintestinaleestefoarte bine
tolerata. Intr-un procent mic de cazuri au fostsemnalate: dureriepigastrice, diaree,
cefalee, greata, ameteli, varsaturi, constipatie, prurit anal, uscareagurii.
Poateapareleucopenie in administrarileindelungatesau la doze mari. La doze
foartemari (hidatidoza, neurocisticercoza) sausemnalatdisfunctiihepatice,
simptomegastrointestinale, reactiialergicesialopecie.
Thiabendazol
Thiabendazoluleste un vermicid cu spectrularg, un tiazolil – benzimidazol.
Mecanism de actiune:intoxicareaparazitiloresteatribuitainhibariifumarat – reductazei,
enzimaindispensabilapentruproducerea de energie la helminti; interferasi cu
agregareamicrotubulara. Are siactiuneantiinflamatorie, analgeticasiantipiretica.
Indicatii:Strongiloidesstercoralis, larva migransvisceralis, larva migranscutanatasi
Trichinella spiralis.
Farmacocinetica: in administrareoralaeste rapid siaproapecompletabsorbit; se
absoarbesi din preparatele unguent aplicate pe tegumente. T1/2: 1-2 ore.
Excretie:estemetabolizat in ficat. Aproape 90% se eliminaprinurina in 48 de ore, in
special sub forma de metaboliti; 5% se excreta prinfecale.
Contraindicatii:cele absolute sunt reprezentate de istoric de alergie la Thiabendazol.
Precautie la pacienti care prezintaalterari ale functiilor hepatica saurenala.
Interactiunimedicamentoase: Thiabendazolulpoatecrestenivelulseric al Teofilinei.
Sarcina: nu exista date referitoare la excretiaprinlapte; potentialeefecte adverse la
copiialaptati.
Administraregeriatrica: nu sunt mentiunispeciale.
Pediatrie:experientaclinica la copii sub 15 kg estelimitata.
Efecte adverse: Frecvent se intalnesc: anorexie, greata, varsaturisiameteli. Mai
putinfrecvente sunt pruritul, rashul, cefaleea, somnolenta, tinitusul, perturbari ale
vederii, afectarihepatice, leucopenie, cristalurie, urinaputrida, hiperglicemie,
bradicardie, hipotensiunesicolaps. Au maifostraportate: eritemepolimorfe, sindrom
Stevens-Jonson, necrozaepidermicatoxica, convulsiisiefecteasuprastariimentale.
Febra, frisonul, angioedemulsilimfadenopatiace au maiaparut ca
manifestarireprezintamaidegrabaraspunsalergic la parazitiimortidecat o
reactieadversa la medicament.
Piperazina
Mecanism de actiune: Piperazina produce paraliziahelmntilorprinhiperpolarizarea la
nivelulplacii neuro-musculare (blocheazaacetilcolina)
Indicatii: Ascaris lumbricoides, Enterobius vermicularis, Trichinella spiralis.
Farmacocinetica: se absoarbesistemicrepede. Excretia: Rata de excretie a
medicamentului ca ataresi a metabolitilorvariaza in limitelargi de la individ la individ.
In ciudaabsorbtieibune se pare ca are efect slab saunulasupralarvelor din tesuturi.
Contraindicatii: – absolute: pacienti cu istoric de
epilepsiesaualtetulburarineurologice, malnutritieseverasauanemie. - relative: pacienti
cu alterareafunctieirenalasau hepatica.
Interactiunimedicamentoase:Fenotiazidelecrescriscul de aparitie al reactiilor
adverse. PyrantelulantagonizeazaPiperazinasi de
aceeaestecontraindicataasociereacelor 2 medicamente
. Sarcina:administrarea in timpulsarciniipoate produce anomalii ale fatului. A se
evitaadministrarea in cursulprimuluitrimestrusi pe cat
posibilamanareatratamentuluipanadupatravaliu.
Lactatie: se excreta in laptelematern; se utilizeaza in
timpulalaptariinumaidacaesteabsolutnecesar. Producatoriirecomanda ca in
acestcazalaptareasa se facaimediatinainte ca mama saiadoza, dupa care alaptarea
se reiadupa 8 ore.
Pediatrie:medicamentul a fostlargutilizat la copii. Producatoriiilrecomanda la
copiipeste 9 luni.
Efecte adverse: sunt rare in general siproportionale cu doza. Pot apare grata
sidureriabdominale. Neurotoxicitatea cu vertij, ataxie, nistagmussihiporeflexie au
fostsemnalate in special la copiisipacienti cu bolineurologicesirenale. S-au
maisemnalatsireactii de hipersensibilitate.
Pyrantel
Pyranteluleste un derivatpirimidinic.
Mecanism de actiune:provoacaparaliziaspastica a
parazitilorprindepolarizareaselectiva a placiiterminalemotorii (inhibacolinesteraza).
Parazitiiintoxicati sunt eliminatiprinhiperperistaltism. Indicatii: Ascaris lumbricoides,
Enterobius vermicularis, Tricocefal, Trichinella spp.
Farmacocinetica:peste 50% nu se absoarbesi se excreta ca
atareprinfecalesimaiputin de 15% se eliminaprinurina ca ataresi sub forma de
metaboliti. Concentratia mare astfelrealizatacontribuie la intoxicareaelectiva a
parazitilor.
Contraindicatii: sunt relative si se refera la pacientii cu functierenalaalterata,
anemieseverasaumalnutritie.
Interactiunimedicamentoase:intre Pyrantel siPiperazinaexista un antagonism
reciproc, depolarizareasirespectivhiperpolarizareaproduse de cele 2
medicamentefiindincompatibile; estecontraindicataaceastaasocieremedicamentoasa.
Sarcina:teratogenicitatea nu a putut fi demonstrata la animale,
darniciinocuitateamedicamentului in cazuladminisrarii la gravide. Nu se
recomandadecatdacaesteabsolutnecesar.
Lactatie:absorbtiaslabasiconcentratiasericascazuta la mama
denotaprezentanesemnificativa a medicamentului in laptelematern; a se utiliza cu
precautie.
Administraregeriatrica: se utilizeaza. Pediatrie: nu s-au facutstudiiriguroase la copii
sub 2 ani; totusiuniiautorirecomandamedicamentulnumai la copiipeste 6 luni.
Efecte adverse: de obicei sunt usoaresitranzitoriisiconstau in greata, varsaturi,
anorexie, dureriabdominale, diaree, cefalee, somnolentasi rash tegumentar.
Ocazional se poateinregistra o crestere a transaminazelorserice. Dozapentru adult:
oral, 10 mg/kg, in monodoza. Denumiricomerciale: Pyrantel, Combantrin, Antiminth,
Helmex, Helmintox. Conditionarefarmaceutica: suspensie 50mg/ml (Pyrantel
pamoat); tablete de 125mg
Dietilcarbamazina
Mecanism de actiune: se presupune ca dietilcarbamazinasensibilizeazaparazitul la
actiuneafagocitara a macrofagelor din sistemulreticuloendotelial. Indicatii: filarioze,
Loa loa, larva migransvisceralis, larve de Trichinella spiralis.
Farmacocinetica: se sbsoarbe bine din tubuldigestivsi are o biodisponibilitate mare.
T ½ = 5-13 ore. Excretia: prinurinaaproximativ 50 % ca ataresi 50 % sub forma de
metaboliti.
Contraindicatii: sunt relative, reprezentate de HTA, tuberculoza,
functierenalaalterata, malnutritie, oncocercoza
Sarcina: se preferaamanareatratamentuluipanadupatravaliu. Administraregeriatrica:
se utilizeaza.
Pediatrie: nu s-au facutstudiiriguroase, dar nu au fostraportateproblemedeosebite.
Efecte adverse:cefalee, fatigabilitate, anorexie. Pot apareasomnolenta, grata
sivarsaturi. Utilizareaprelungita produce afectarioculare. Pot
apareamanifestarialergicevariabile, de la simplul rash la forme de astm, in functie de
parazitulinfestant.

Bibliografie
1. Dan Steriu. Infectiiproduse de helminti. In Infectiiparazitare. ILEX, Romania ed.
2003, 253-260.
2. Klaus Janitschke.Parasitic Infections. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and
Assessment of Clinical Laboratory Results. Lothar Thomas. TH-Books
VerlagsgesellschaftmbH, Frankfurt /Main, Germany,1 ed. 1998, 1293-1294.
3. LaboratorSynevo. Referintelespecificetehnologiei de lucruutilizate 2010. Ref Type:
Catalog.

 www.mayoclinic.org
 www.healthline.com
 www.msdmanuals.com
 www.ncbi.nlm.nih.gov
 www.cdc.gov
 Manualul Merk de diagnostic sitratament