Curs Contabilitate financiară:

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII

Prof.univ.dr. Adriana Tiron-Tudor

OBIECTIVELE CAPITOLULUI

1. Relaţiile de decontare, conţinut, recunoaştere,

evaluare şi contabilizare
2. Subsistemul informaţional-contabil al decontărilor
cu terţii
3. Contabilitatea decontărilor :
3.1. Comerciale
3.2. Salariale şi sociale
3.3. Fiscale
3.4. În cadrul grupului şi cu asociaţii/acţionarii
3.5. Cu debitorii şi creditorii diverşi
3.6. În cadrul unităţii
4. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea
creanţelor

1
 1. Relaţiile de decontare, conţinut, de recunoaştere,
evaluare şi contabilizare

A Conţinut-definiţii:

Relaţiile de decontare cu terţii vizează:

Apariţia şi încasarea creanţelor pe termen scurt sau
activele în curs de decontare reprezentând valorile
economice avansate temporar de către o entitate
economică altor persoane fizice şi/sau juridice urmând a
primi în contrapartidă o prestaţie sau un echivalent
economic. Se află în postura de CREDITOR.

Apariţia şi plata datoriilor pe termen scurt sunt generate de
valorile economice primite de către o entitate economică
de la alte persoane fizice şi / sau juridice, în contrapartida
cărora entitatea este obligată să acorde o prestaţie sau un
echivalent valoric. Se află în postură de DEBITOR.

CRITERII DE RECUNOAŞTERE

A. Există probabilitatea
intrării de resurse economice generatoare de beneficii
economice viitoare în cazul creanţelor
Ieşiri de resurse economice ce vor diminua beneficiile
economice viitoare în cazul datoriilor

B. Evaluarea
Creanţelor să fie făcută
Datoriilor în mod credibil

2
 BAZELE DE EVALUARE
A Creanţelor Şi Datoriilor

Costul istoric

Costul curent

Valoarea realizabilă (sau de decontare)

Valoarea actualizată

NOTĂ
În bilanţ, în virtutea prudenţei, datoriile se evaluează la valoarea
nominală, în funcţie de baza de evaluare utilizată (cost istoric),
iar creanţele la valoarea nominală, mai puţin orice ajustări pentru
deprecieri de valoare cumulate

SCHEMA GENERALĂ DE CONTABILIZARE A UNEI

RELAŢII DE DECONTARE

Avansuri
DEBITOR CREDITOR
acordate

PLĂŢI DATORII CREANŢE ÎNCASĂRI

debitor creditor

plătitor încasator

CONTABILITATEA DEBITORULUI CONTABILITATEA CREDITORULUI

3
 2. SUBSISTEMUL INFORMAŢIONAL CONTABIL AL
DECONTĂRILOR CU TERŢII

Se realizează cu ajutorul conturilor din

CLASA 4 “CONTURI DE TERŢI”
În care s-au instituit grupe de conturi
distincte de decontare şi anume:

40 FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE

41 CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE
42 PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE
43 ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE
44 BUGETUL STATUTULUI , FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI ASIMILATE
45 GRUP ŞI ACŢIONARI/ASOCIAŢI
46 DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERŞI
47 CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE
48 DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII

NOTĂ

Întrucât creanţele pot fi supuse procesului de depreciere în clasa 4

“Conturi de terţi” s-a instituit şi grupa de conturi:

49 “AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR” cu

următoarele conturi operaţionale: 491, 495, 496

În bilanţ

Creanţele se regăsesc în structurile:
B “Active circulante” II “CREANŢE”
C “Cheltuieli în avans”

Datoriile se regăsesc în structurile:

D “Datorii: sume ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an”
(excepţional în G)
I “Venituri în avans”

4
 Prezentarea creanţelor si datoriilor în Bilanţ(extras din
bilanţul S.C. “RELEUS”S.A. încheiat la 31.12.2006)

Denumire Indicator Nr.Rd. 01.01.2006 31.12.2006

A. Active imobilizate B 1 2
.
.
.
B. Active circulante
I Stocuri
II Creanţe(sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un
an trebuie prezentate separat pentru fiecare element)
1. Creanţe comerciale(ct.2675+2676+2678-2679-2966-2968+4092+411+413+418-
491) 25 2242363 3143738
2. Sume de încasat de la entităţile afiliate(ct.451-495) 26 0 0
3.Sume de încasat de la entităţi pe baza de interese de participare(ct.453-495) 27 0 0
4. Alte creanţe(ct.425+4282+431+437+
4382+441+4424+4428+444+445+446+447+4482+4582+461+473-496+5187) 28 4169 20330
5. Capital subscris şi nevărsat(ct.456-495) 29 0 0
Total(rd.25 la 29) 30 2246532 3164068
III. Investiţii(Financiare) pe termen scurt
IV. Cas şi conturi la bănci
C. Cheltuieli în avans 36 12359 5957

Prezentarea creanţelor si datoriilor în Bilanţ(extras din

bilanţul S.C. “RELEUS”S.A. încheiat la 31.12.2006)

D.Datorii:sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an

1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 37 0 0

2.Sume dator<ate instituţilor de
credit(ct.1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198) 38 1629112 1553765

3. avansuri încasate în contul comenzilor(ct.419) 39 123906 6532

4. Datorii comerciale-furnizori(ct.401+404+408) 40 1224698 1544958

5. efecte de comerţ de plătit(ct.403+405) 41 0 0

6.sume datorate entităţilor afiliate(ct.1661+1685+2691+451) 42 0 0

7. Sume datorate entităţilor pe baza de interese de
participare(ct.1663+1686+2692+453) 43 0 0

8.Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii privind asigurările

sociale)ct.1623+1626+167+1687+2693+421+423+424+426+427+4281+431+437+
4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+455+456+457+4581+462+473+509+
5186+5193+5194+5195+5197) 44 382294 542151

Total(rd.37 la 44) 45 3360010 3647406

E. Active circulante nete/datorii curente nete(rd.35+36-45-62) 46 1501119 2474499

F.Total Active minus datorii curente(rd.19+46-61) 47 4470217 5872221

5
 Prezentarea creanţelor si datoriilor în Bilanţ(extras din
bilanţul S.C. “RELEUS”S.A. încheiat la 31.12.2006)

G.Datorii:Sumele care trebuie plătite într'o perioadă mai mare de un an

1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni(ct.161+1681-169) 48 0 0
2. Sume datorate instituţilor de
credit(ct.1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198) 49 0 0
3. Avansuri încasate în contul comenzilor(ct.419) 50 0 0
4. Datorii comerciale-furnizori(ct.401+404+408) 51 0 0
5. efecte de comerţ de plătit(ct.403+405) 52 0 0
6.Sume datorate entităţilor afiliate(ct.1661+1685+2691+451) 53 0 0
7. Sume datorate entităţilor pe baza de interese de
participare(ct.1663+1686+2692+453) 54 0 0
8.Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii privind asigurările
sociale)ct.1623+1626+167+1687+2693+421+423+424+426+427+4281+431+437+
4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+455+456+457+4581+462+473+509+
5186+5193+5194+5195+5197) 55 192361 363750
Total(rd.48 la 55) 56 192361 363750
I. Venituri in avans
Subvenţii pentru investiţii(ct.131+132+133+134+138) 61 0 0
Venituri înregistrate în avans(ct.472) 62 0 0
Total(rd.61+62) 63 0 0

Nota 5 SITUAŢIA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR (EXTRAS

DIN SITUAŢIILE FINANCIARE ALE S.C.” RELEUS” S.A.)

Termen de lichidare
Sold la sfârşitul
exerciţiului
Creanţe financiar Sub 1 an Peste 1 an
0 1=2+3 2 3
TOTAL, din care 3.164.068 3.164.068
411 Clienţi 3.143.738 3.143.738
4282 Alte crenţe în legătură cu personalul 2.048 2.048
4382 Alte crenţe sociale 7.322 7.322
4428 TVA neexigibilă 10.96 10.96

6
 Nota 5 SITUAŢIA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR (EXTRAS
DIN SITUAŢIILE FINANCIARE ALE S.C.” RELEUS” S.A.)

Termen de exigibilitate
Sold la
sfârşitul
exerciţiului
Datorii financiar Sub 1 an 1-5 ani Peste 5 ani
0 1=2+3+4 2 3 4
TOTAL, din care 4.011.156 4.011.156
5121 Conturi la bănci în lei 1.414.827 1.414.827
5191 Credit pe termen scurt 130 130
5186 Dobânzi de plătit 7552 7552
5198 Dobânzi aferente creditelor pe termen scurt 1.386 1.386
401 Furnizori 1.366.405 1.366.405
404 Furinizori de imobilizări 208.833 178.553 30.28
419 Clienţi creditori 6.532 6.532
167 Alte împrumuturi 422.819 89.349 333.47
421 Personal-salarii datorate 87.454 87.454
423 Personal-ajutor material datorat 6.469 6.469
427 Reţineri din salarii datorate terţilor 11.018 11.018

Nota 5 SITUAŢIA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR (EXTRAS

DIN SITUAŢIILE FINANCIARE ALE S.C.” RELEUS” S.A.)

4311 Contrib.unit.la.asig.sociale 67.819 67.819

4312 Contrib.person.la asig.sociale 31.005 31.005
Contrib.angajatorului la asig.sociale de
4313 sănătate 23.615 23.615
Contrib. Angajaţilor la asig.sociale de
4314 sănătate 21.604 21.604
4371 Contrib.unităţii la fond somaj 8.434 8.434

4372 Contrib.personalului la fond somaj 2.829 2.829

441 Impozitul pe profit 17.593 17.593
4423 TVA de plată 60.478 60.478
444 Impozitul pe venituri salariale 25.886 25.886
456 Decontări cu acţionarii capital 252 252
457 Dividendeâ 88.346 88.346

7
 3. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR
3.1. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR COMERCIALE
- vizează -

Relaţiile de decontare dintre:

a) Furnizor –persoană fizică sau juridică care pune la dispoziţia
terţilor bunuri şi/sau servicii contra plată în baza unei înţelegeri
prealabile;
b) Client – prin antiteză- persoana fizică sau juridică aflată în
calitatea de cumpărător efectiv sau potenţial al bunurilor şi/sau
serviciile oferite de furnizori

În consecinţă:

În contabilitatea cumpărătorului, vânzătorul este tratat drept

furnizor şi invers, în contabilitatea vânzătorului, cumpărătorul este
tratat drept client

SUBSTRUCTURA DECONTĂRILOR COMERCIALE SUB

ASPECTUL PARTICULARITĂŢII FILIERELOR DE
ÎNREGISTRĂRI CONTABILE:

A. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PE BAZĂ DE CREDIT

COMERCIAL CLASIC
B. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PE BAZĂ DE CREDIT
COMERCIAL CAMBIAL
C. CONTABILITATEA DATORIILOR COMERCIALE EXTERNE
D. CONTABILITATEA CREANŢELOR COMERCIALE EXTERNE
E. CONTABILITATEA CREANŢELOR COMERCIALE INCERTE
F. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR COMERCIALE
NEÎNSOŢITE DE FACTURI FISCALE
G. CONTABILITATEA AVANSURILOR COMERCIALE

8
 A. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PE BAZĂ DE
CREDIT COMERCIAL CLASIC

Conţinut:
Creditul comercial clasic este caracterizat printr-un
decalaj în timp între momentul livrării bunurilor, lucrărilor
şi serviciilor de către furnizori şi momentul plăţii acestora
de către clienţi

Se concretizează:

pentru furnizor - credit comercial clasic acordat, contabilizat în
contul 4111

Pentru client – credit comercial clasic primit, contabilizat în
contul 401 sau 404, după caz

Aplicaţia 1

Societatea comercială X –vânzător livrează societăţii comerciale z – cumpărător

produse finite având cost de producţie de 80.000 lei, pe care cumpărătorul le foloseşte
ca materii prime, având preţ de facturare fără TVA 100.000 lei şi TVA 19%. Evidenţa
stocurilor se ţine prin inventar permanent în contabilitatea ambelor societăţi. La
scadenţa contractuală se face decontarea prin viramente bancare.

ÎN CONTABILITATEA VÂNZĂTOR ÎN CONTABILITATEA CUMPĂRĂTOR

1. Livrarea produselor finite: 1. Recepţia materiilor prime:

4111 = % 119.000 % = 401 119.000

701 100.000 301 100.000

4427 19.000 4426 19.000

2. Descărcarea gestiunii de produse finite

(preţ de vânzare fără TVA)
711 = 345 80.000

3. Încasarea facturii 2. Plata facturii:

5121 = 4111 119.000 401 = 5121 119.000

9
 Aplicaţia 2

Societatea comercială X –vânzător livrează societăţii comerciale z – cumpărător un

produs finit, care pentru cumpărător reprezintă un utilaj industrial, având preţul de
facturare fără TVA de 500.000 lei , TVA 19%. În contabilitatea vânzătorului existenţa
stocului de produse finite se ţine prin inventar permanent, produsul finit având un
cost de evidenţă standard de 400.000 lei. La scadenţa contractuală decontarea se
face dintr-un acreditiv deschis anterior de către cumpărător în favoarea furnizorului.

ÎN CONTABILITATEA VÂNZĂTOR ÎN CONTABILITATEA CUMPĂRĂTOR

1. Livrarea produsului finit: 1. Recepţia materiilor prime:
4111 = % 595.000 % = 404 599.000
701 500.000 2131 500.000
4427 95.000 4426 95.000

2. Descărcarea gestiunii de produse finite

(preţ de vânzare fără TVA)
711 = 345 400.000
3. Încasarea facturii 2. Plata facturii:
5121 = 4111 595.000 404 = 5411 595.000

B. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PE BAZĂ DE

CREDIT COMERCIAL CAMBIAL

Conţinut:
Creditul comercial cambial este caracterizat emiterea de
către client, în favoarea furnizorului său a unui efect de
comerţ: CEC, bilet la ordin, cambie.

Se concretizează:

pentru furnizor – în efecte comerciale primite de la clienţi,
contabilizate în contul 413 “Efecte de primit de la clienti”

Pentru client – în efecte comerciale de plătit, la scadenţă,
contabilizate în conturile 403 “Efecte de plătit”, 405 “Efecte de
plătiti pentru imobilizări”, după caz

10
 Aplicaţia 3

Societatea comercială X –vânzător livrează societăţii comerciale z – cumpărător produse finite

având cost de producţie de 80.000 lei, pe care cumpărătorul le foloseşte ca materiale auxiliare,
având preţ de facturare fără TVA 200.000 lei şi TVA 19%. Evidenţa stocurilor se ţine prin
inventar permanent în contabilitatea ambelor societăţi, la furnizor costul al produselor finite
livrate fiind de 150.000.Cumpărătorul emite în favoarea vânzătorului un bilet la ordin care se
decontează la scadenţă, prin viramente bancare.
ÎN CONTABILITATEA VÂNZĂTOR ÎN CONTABILITATEA CUMPĂRĂTOR

1. Livrarea produselor finite: 1. Recepţia materiilor prime:

4111 = % 238.000 % = 401 238.000

701 200.000 3021 200.000

4427 38.000 4426 38.000

2. Descărcarea gestiunii de produse finite

(preţ de vânzare fără TVA)
711 = 345 150.000

3. Acceptarea biletului la ordin 2. Emiterea biletului la ordin:

413 = 4111 238.000 401 = 403 238.000

4. Încasarea biletului la ordin, prin bancă: 3. Plata biletului la ordin, prin bancă:

5121 = 413 238.000 403 = 5121 238.000

C. CONTABILITATEA DATORIILOR COMERCIALE

EXTERNE

Conţinut:
În cazul importurilor de bunuri şi servicii apar datorii faţă de furnizorii
externi care, din punct de vedere al importatorului (cumpărătorului),
îmbracă fie forma creditului comercial clasic primit, reflectat în conturile
401 “Furnizori” şi 404 “Furnizori de imobilizări” (analitice distince pe fiecare
furnizor extern în parte) fie forma creditului comercial cambial primit,
reflectat în conturile 403 “Efecte de plătit”, 405 “Efecte de plătit pentru
imobilizări”, în ipoteza emiterii de către importator (cumpărător) a unor
efecte de comerţ în favoarea furnizorului extern.

În consecinţă pot să apară:

Cheltuieli financiare din diferenţe de curs valutar, dacă cursul
valutar de la data plăţii datoriei comerciale externe, exprimat în
lei/devize este mai mare decât cel de la data primirii creditului
comercial extern.(a se vedea Aplicaţia 4)

Venituri financiare din diferenţe de curs valutar, dacă cursul
valutar de la data plăţii creditului comercial extern, exprimat în
lei/devize este mai mic decât cel de la data primirii creditului
comercial extern.)a se vedea Aplicaţia 5)

11
 Aplicaţia 4

În exerciţiul financiar N se importă materii prime a căror evidenţă se ţine prin

inventar permanent în contabilitatea financiară, în valoare de 100.000 EURO, la un
curs valutar de 3,15 lei/EURO. Tot în exerciţiul financiar N se emite, în favoarea
furnizorului extern, un efect comercial în valoarea de 100.000 EURO la un curs
valutar de 3,2 lei/EURO.
Cursul valutar la 31.12.N este de 3,21 lei/EURO.
În exerciţiul financiar N+1, la scadenţă se achită efectul de comerţ, prin virament
bancar, la un curs valutar de 3,25 lei/EURO.

Înregistrări în exerciţiul financiar N

1.Recepţia materiilor prime importate (100.000USDx3,16 lei/USD).
301 = 401 315.000
2. Emiterea efectului comercial, în favoarea furnizorului extern:
Notă de calcul:
a)Valoarea nominală a datoriei comerciale........................................315.000 lei
(100.000EUROx3,15 lei/EURO).
b) Valoarea nominală a efectului comercial emis..........................320.000 lei

(100.000EUROx3,20 lei/EURO).
c) Diferenţă nefavorabilă de curs valutar (b-a)......................................5.000 lei
% = 403 320.000
401 315.000
665 5.000

Aplicaţia 4/2

3. Înregistrarea diferenţei de curs valutar la 31.12.N:

Notă de calcul:
a) Valoarea nominală a creditului comercial cambial .............................320.000 lei
(100.000EUROx3,2 lei/EURO).
b) Valoarea nominală a creditului .............................................................321.000 lei
cambial primit la 31.12.N
(100.000EUROx3,21 lei/EURO).

c) Diferenţă nefavorabilă de curs valutar (b-a)................................................1.000 lei

665 = 403 1.000

Înregistrări contabile în exerciţiul N+1

1. Plata la scadenţă a efectului comercial emis:
Notă de calcul:
a) Valoarea nominală a efectului de comerţ la 31.12.N ............................321.000 lei
(100.000EUROx3,21 leiEURO).
b) Valoarea de decontare a efectului de comerţ ......................................325.000 lei
(100.000USDx3,25 lei/USD).
c) Diferenţă nefavorabilă de curs valutar (b-a).................................................4.000 lei
% = 5124 325.000
403 321.000
665 4.000

12
 Aplicaţia 5 / 1

Aplicaţia 5
În exerciţiul financiar N se importă un echipament tehnologic, în valoare de
150.000 EURO, la un curs valutar de 3,3 lei/EURO. Tot în cursul exerciţiului
financiar N se emite, în favoarea furnizorului extern, un efect de comerţ în
valoare de 150.000 EURO la un curs de 3,28 lei/EURO. Cursul valutar la
31.12.N este de 3,275 lei/EURO. Cursul valutar, la data decontării,în
exerciţiul financiar N+1 este de 3,25 lei/EURO.

Rezolvare
Înregistrări contabile în exerciţiul financiar N:
1.Recepţia utilajului industrial importat (150.000EUROx3,3
lei/EURO= 495.000)
(Pentru simplificare, facem abstracţie de existenţa drepturilor
(taxe vamale, TVA, accize, şi orice alte sume) din importul de
bunuri şi servicii, care se cuvin statului):
2131 = 404 495.000

Aplicaţia 5 / 2

2. Emiterea efectului comercial, în favoarea furnizorului extern:

Notă de calcul:
a) Valoarea nominală a datoriei comerciale...................................495.000 lei
(150.000EUROx3,3 lei/EURO).
b) Valoarea nominală a efectului comercial emis.........................492.000 lei
(100.000EUROx3,28 lei/EURO).
c) Diferenţă favorabilă de curs valutar (b-a)........................................3.000 lei
404 = % 495.000
403 492.000
765 3.000

3. Înregistrarea diferenţei de curs valutar la 31.12.N:

Notă de calcul:
a) Valoarea nominală a creditului comercial cambial .............................492.000 lei
(100.000EUROx3,28 lei/EURO).
b) Valoarea nominală a creditului comercial cambial..............................491.250 lei
(100.000EUROx3,25 lei/EURO).
c) Diferenţă favorabilă de curs valutar (a-b).......................................................750 lei
405 = 765 750

13
 Aplicaţia 5 / 3

Înregistrări contabile în exerciţiul financiar N+1

1. Plata la scadenţă a efectului comercial emis:

Notă de calcul:
a) Valoarea nominală a efectului comercial...................................491.250 lei
(150.000EUROx3,275 lei/EURO).
b) Valoarea de decontare a efectului de comerţ............................487.500 lei
(100.000EUROx3,25 lei/EURO).
c) Diferenţă favorabilă de curs valutar (a-b)........................................3.750 lei

405 = % 491.250
5124 487.500
765 3.750

D. CONTABILITATEA CREANŢELOR COMERCIALE

EXTERNE

Conţinutul

În cazul exporturilor de bunuri şi servicii apar creanţe faţă de clienţii
externi care, din punct de vedere al exportatorului
(vânzătorului),îmbracă fie forma creditului comercial clasic acordat,
reflectat în conturile 411”Clienţi”(analitice distincte pe fiecare client
extern în parte) fie forma creditului comercial cambial acordat, reflectat
în conturile 413”Efecte de primit”, în ipoteza acceptării de către
exportator(vânzător) a unor efecte de comerţ emise de clienţi externi.

În consecinţă pot să apară

Cheltuieli financiare din diferenţe de curs valutar, daca cursul
valutar de la data încasării datoriei comerciale externe, exprimat
în lei/devize este mai mic decât cel de la data acordării creditului
comercial extern.(a se vedea Aplicaţia 6)

Venituri financiare din diferenţe de curs valutar, dacă cursul
valutar de la data încasării creditului comercial extern, exprimat
în lei/devize este mai mare decât cel de la data acordării
creditului comercial extern.(a se vedea Aplicaţia 7)

14
 APLICAŢIA 6

În exerciţiu financiar N se exportă mărfuri a căror evidenţă se ţine prin inventar

permanent în contabilitatea financiară, în valoare de 200.000 Euro, la un curs
valutar de 3,15 lei/Euro. Costul de achiziţie al mărfurilor exportate este de 350.000
lei. Tot în exerciţiul financiar N se acceptă un efect de comerţ la un curs valutar de
3,18 lei/Euro şi cursul valutar la 31.12.N este de 3,2 lei/Euro. În exerciţiul financiar
N+1 se in colează efectul de comerţ, la un curs valutar de 3,25 lei/EURO.

Înregistrări în exerciţiu financiar N

Livrarea mărfurilor la export(200.000Eurox3,15 lei/Euro)
4111=707 630.00
2. Descărcarea gestiunii de mărfuri
607=371 350.000
3. Acceptarea efectelor comerciale, emise de clientul extern:

Notă de calcul:
Valoarea nominală a creanţei comerciale
externe....630.000lei(200.000Eurox3,15lei/Euro)
Valoarea nominală a efectului comercial
acceptat.......636.000lei(200.000Eurox3,18lei/Euro)
Diferenţă favorabilă de curs valutar (b-a)..........................6.000lei
413= % 636.000
4111 630.000
765 6.000

APLICAŢIA 6

4. Înregistrarea diferenţei de curs valutar la 31.12.N:

Notă de calcul:
Valoarea nominală a efectului comercial de încasare...........................636.000lei
(200.000Eurox3,18lei/Euro)
Valoarea nominală a efectelor comerciale încasat la 31.12.N...............640.000lei
(200.000Eurox3,2lei/Euro)
Diferenţă favorabilă de curs valutar(b-a)................................................... 4.000lei

413=765 4.000

Înregistrări contabile în exerciţiu financiar N+1

Notă de calcul:
Valoarea nominală a efectului de comerţ de încasat.............................640.000lei
(200.000Eurox3,2lei/Euro)
Valoarea de decontare a afectului de comerţ încasat............................650.000lei
(200.000Eurox3,25lei/Euro)
Diferenţă favorabilă de curs valutar(b-a)..................................................10.000lei
5124= % 650.000
413 640.000
765 10.000

15
 APLICAŢIA 7

În exerciţiu financiar N se exportă produse finite a căror evidenţă se ţine prin

inventar permanent, în valoare de 120.000 Euro, la un curs valutare de 3,3lei/Euro.
Costul de producţie”standard” al produselor finite exportate este de 300.000 lei.
Tot în cursul exerciţiului financiar N se acceptă un efect de comerţ emis de clientul
extern la un curs valutar de 3,29lei/Euro. Cursul valutar la 31.12.N de 3,275lei/Euro.
In exerciţiul financiar N+1 se încasează efectul de comerţ, prin virament bancar la
un curs de 3,25lei/Euro.

Înregistrări contabile în exerciţiu financiar N:

Livrarea produselor finite la export(120.000Eurox3,3lei/Euro)
4111=701 396.000
2. Descărcarea gestiunii de produse finite:
711=345 300.000
3. Acceptarea efectului de comerţ, emis de clientul extern:

Notă de calcul:
Valoarea nominală a creanţei comerciale
externe...........396.000(120.000Eurox3,3lei/Euro)
Valoarea nominală a efectului comercial
acceptat..........394.800(120.000Eurox3,29lei/Euro)
Diferenţă nefavorabilă de curs valutar(a-b).......................1.200lei

% =4111 396.000
423 394.800
665 1.200

APLICAŢIA 7

5. Înregistrarea diferenţei de curs valutar la 31.12.N

Notă de calcul:
Valoarea nominală a efectului de comerţ de încasat...........................394.800lei
(120.000Eurox3,29lei/Euro)
Valoarea nominală a efectului de comerţ de încasat..........................393.000lei (La
31.12.N 120.000Eurox3,275lei/Euro)
Diferenţă nefavorabilă de curs valutar (a-b).........................................1.800lei
665=413 1.800

Înregistrări contabile în exerciţiul financiar N+1

Încasarea la scadenţă a efectului de comerţ:

Notă de calcul:
Valoarea nominală a efectului de comerţ de încasat la
31.12.N.............................393.000lei (120.000Eurox3,275lei/Euro)
Valoarea de decontare a efectului de comerţ de
încasat........................................390.000lei (120.000Eurox3,25lei/Euro)
Diferenţă nefavorabilă de curs valutar(a-
b).................................................................3.000lei
% = 413 393.000
5124 390.000
665 3.000

16
 E.CONTABILITATEA CREANŢELOR COMERCIALE
INCERTE

Conţinut
Creanţele comerciale pot fi ”declarate ca fiind incerte sau în
litigiu” fie:

În momentul expirării termenului contractual de încasare a creanţei
comerciale, ceea ce ar permite informarea managementului firmei cu
privire la nivelul şi structura tuturor creanţelor comerciale neîncasate la
termen.

Momentul constatării, în urma unei cercetări prealabile bazată pe
negocieri amiabile, a incertitudinii încasării intr-un viitor previzibil a unor
creanţe comerciale, datorită incapacităţii de plată sau insolvabilităţii
clienţilor. Practica contabilă a adoptat, în principiu, această soluţie de
trecere în conturi separate a creanţelor incerte.

Se contabilizează în contabilitatea furnizorilor, cu ajutorul
contului 4118 “clienţi incerţi sau în litigiu”, concomitent cu o
ajustare pentru deprecierea acestora cu ajutorul contului
491”Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi”.

APLICAŢIA 8

Se livrează, în exerciţiu financiar N, produse finale a căror evidenţă ser intermitent

ţine prin inventar intermitent în contabilitatea financiară, având preţ de vânzare
fără TVA de 50.000 lei si TVA 19%. În cursul exerciţiului financiar N+1, în baza unei
hotărâri judecătoreşti definitive, se încasează prin bancă 30% din valoarea creanţei
comerciale faţă de clientul falit.

Înregistrări contabile în exerciţiul N

Livrarea produselor finite:
4111= % 59.500
701 50.000
4427 9.500
2. Trecerea în conturi separate a creanţei comerciale incerte:
4118= 4111 59.500
3. Constituirea ajustărilor pentru deprecierea creanţei comerciale faţă de clientul
care a declarat faliment confirmat de hotărâre judecătorească.
6814= 491 59.500
4. Încasarea prin bancă a unei părţi din valoarea creanţei
incerte(59.500x30%=17.850lei)şi trecerea diferenţei pe cheltuieli:
%= 4118 59.500
5121 17.850
654 41.650
5. Anularea ajustărilor pentru deprecierea creanţei rămas fără obiect:
491= 7814 59.500

17
 F.CONTABILITATEA DECONTĂRILOR COMERCIALE
NEÎNSOŢITE DE FACTURI FISCALE

Conţinut

Pot apărea situaţii r care livrările de bunuri, în cadrul unor relaţii
comerciale de vânzare-cumpărare, să nu fie însoţite de facturi fiscale, ci
doar de avize de însoţire a mărfurilor. Dacă, astfel de situaţii apar la
finele exerciţiului financiar, iar vânzătorul(furnizorul), respectiv
cumpărătorul(clientul), doreşte să-şi închidă conturile contabile curente
înainte de emiterea, respectiv primirea facturilor fiscale, se impune ca
aceste relaţii de decontare”furnizori-clienţi” să fie contabilizate distinct:

La furnizor cu ajutorul contului 418 ”Clienţi-facturi de întocmit”

La client cu ajutorul contului 408 ”Furnizori-facturi nesosite”

APLICAŢIA 9

SC ”X” furnizor livrează la finele exerciţiului financiar N produse la SC ”Y”client

având preţ de livrare 80.000 fără TVA şi TVA 19% pe care clientul urmează să şi
comercializeze ”en-gros” în calitate de mărfuri.
Evidenţa stocurilor la ambele socetăţi comerciale se ţine prin inventar permanent
în contabilitate la costul de producţie al producătorului fiind de 50.000lei, iar
clientul ţine evidenţa stocurilor de mărfuri în preţ de cumpărare fără TVA.
În exerciţiu financiar N+1 de întocmeşte factura fiscală la nivelul datelor din Avizul
de însoţire a mărfurilor care se decontează prin viramente bancare.

ÎN CONTABILITATEA SC”X” ÎN CONTABILITATEA SC”Y”

VÂNZĂTOR CUMPĂRĂTOR
1.Livrarea produselor 1.Recepţia materiilor
finite prime
418 = % 95.200 % = 408 95.200
701 80.000 371 80.000
4428 15.200 4428 15.200
2. Descărcarea gestiunii de produse
finite(preţ de vânzare fără TVA)
711 = 345 150.000

18
 APLICAŢIA 9

Înregistrări în exerciţiul financiar N+1

1.Emiterea facturii 1. Primirea facturii

fiscale: fiscale
4111 = 418 95.200 408 = 401 95.200
2. Transformarea TVA 2. Transformarea TVA neexigibil în
neexigibil în TVA colectat TVA deductibil

4428 = 4427 15.200 4426 = 4428 15.200

3. Încasarea facturii 3. Plata facturii
fiscale fiscale

5121 = 4111 95.200 401 = 5121 95.200

G.CONTABILITATEA AVANSURILOR COMERCIALE

Conţinut

În cadrul relaţiilor comerciale dintre agenţii economici pot apare situaţii,
în special în cazul producţiei şi livrărilor de bunuri complexe, cu ciclu
lung de fabricaţie, în care clienţii să consimtă la acordarea unor
avansuri din valoarea bunurilor ce urmează a fi produse şi livrate de
către furnizor. În astfel de ipoteze, clientul devine un creditor al
furnizorului, şi invers furnizorul devine un debitor al clientului pe
perioada cuprinsă între momentul acordării avansului şi momentul
decontării valorii bunului care face obiectul tranzacţiei comerciale.

Aceste avansuri se contabilizează:

La furnizori cu ajutorul contului 419”Clienţi creditori”

La client cu ajutorul contului 409” Furnizori debitori”,detaliat în conturi
operaţionale de gradul II

4091-Furnizori debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor

4092-Furnizori debitori pentru prestări de servicii si executări de lucrări

19
 APLICAŢIA 10

SC”Y” client acordă, prin virament bancar SC”X” furnizor, un avans comercial de 100.000 lei
fără TVA, TVA 19%, în vederea achiziţionării de materii prime care pentru furnizori reprezintă
produse finite, a căror evidenţă, la ambele societăţi comerciale, se ţine prin inventar
intermitent. Furnizorul livrează materii prime la un preţ de facturare fără TVA de 500.000 lei,
TVA 19%. Se decontează avansul comercial şi restul de plată prin virament bancar.
ÎN CONTABILITATEA SC”X” ÎN CONTABILITATEA SC”Y”
VÂNZĂTOR CUMPĂRĂTORULUI
1.Încasarea prin bancă a avansului comercial 1.Plata prin bancă a avansului comercial
5121 = % 119.000 % = 5121 119.000
419 100.000 4091 100.000
4427 19.000 4426 19.000
2.Livrarea produselor finite 2. Recepţia materiilor prime
4111 = % 595.000 % = 401 595.000
701 500.000 601 500.000
4427 95.000 4426 95.000
3.Decontarea avansului 3.Decontarea avansului
primit acordat
% = 4111 119.000 401 = % 119.000
419 100.000 = 4091 100.000
4427 19.000 4426 19.000

APLICAŢIA 10

ÎN CONTABILITATEA FURNIZORULUI ÎN CONTABILITATEA CUMPĂRĂTORULUI

SAU SAU

419 = % 100.000 % = 4091 100.000

411 119.000
401 119.000

4427 19.000 4426 19.000

4. Încasarea diferenţei de preţ , inclusiv TVA- 4. Plata diferenţei de preţ , inclusiv TVA-ul
ul aferent (595.000-119.000) aferent (595.000-119.000)

5121 = 4111 476.000 401 = 5121 476.000

20
 3.2. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR SALARIALE
ŞI SOCIALE

Decontările salariale vizează:

Obligaţiile de plată ale angajatorului faţă de angajaţi calculate în
conformitate cu reglementările legale şi prevederile contractelor
colective şi/sau individuale de muncă.

Decontarea(plata) de către angajator a drepturilor salariale nete,
după deducerea din drepturile salariale brute a tuturor reţinerilor
legale prin “stopaj la sursă”

CONTABILITATEA CURENTĂ A DECONTĂRILOR SALARIALE

–se realizează-

42 Personal si conturi asimilate

Conturi operaţionale de datorii
421 Personal-salarii datorate
423 Personal-ajutor materiale datorate
424 Prime reprez. participarea personalului la profit
425 Avansuri acordate personalului
426 Drepturi de personal neridicate
427 Reţineri din salarii datorate terţilor
4281 Alte datorii în legătură cu personalul
Conturi operaţionale de creanţe:
4282 Alte creanţe în legătură cu personalul

21
 CONTABILITATEA CURENTĂ A DECONTĂRILOR SALARIALE
–se realizează-

Decontările sociale vizează:

Obligaţiile de plată ale angajatorului faţă de
organismele de asigurări şi protecţie socialp,
compuse din:

Contribuţii proprii ale angajatorului;

Contribuţii ale angajaţilor, reţinute din drepturile salariale ale
acestora “prin stopaj la sursă” în baza unui mandat legal

Decontarea (plata) de către angajator a contribuţiilor
proprii şi reţinute prin “stopaj la sursă”,
organismelor de asigurări şi protecţie socială
beneficiare

CONTABILITATEA CURENTĂ A DECONTĂRILOR SOCIALE

- se realizează -

43 ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI

ASIMILATE
Conturi operaţionale de datorii:
431 Asigurări sociale
4311 Contribuţia unităţii la asigurările sociale
4312 Contribuţia personalului la asigurările sociale
4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurări sociale de sănătate
4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate
437 Ajutor de şomaj
4371 Contribuţia unităţii la fondul de şomaj
4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj
438 Alte datorii si creanţe sociale
4381 Alte datorii sociale
Conturi operaţionale de creanţe:
4382 Alte creanţe sociale

22
 Evidenta operativa şi contabilitatea analitică a decontărilor salariale se
realizează cu ajutorul “Statelor de salarii” în care elementele de calcul a
drepturilor salariale şi de decontare a cestora, sunt sistematizate astfel:

1. Salariu de bază

2. Sporuri şi adaosuri

3. Îndemnizaţii

4. Stimulente si premii

5. Avantaje în natură

6. Indexări

7. Salar brut(aferent timpului efectiv lucrat)=1+2+3+4+5+6

8. Impozite salariale reţinute direct din salariu brut(aferente timpului lucrat)

8.1. Contribuţia personalului la sigurările sociale(salariul brutx9,5%)

8.2. Contribuţia personalului la fondul de şomaj(salariu de încadraeex1%)

8.3. Contribuţia personalului la sigurările sociale de sănătate(salariul burtx6,5%)

9. Deducerea personală+cotizaţia sindicală+contribuţiile la schemele facultative de pensii ocupaşionale

10. Venit impozabil=7-8-9

11. Impozit pe veniturile din salarii(rând 10x16%)

12. Avansuri acordate personalului

13. Alte reţineri datorate terţilor

14. Total reţineri=11+12+13

15. Rest de plată sau Salar net=10-14+9

FILIERA ÎNREGISTRĂRILOR CONTABILE “STANDARD” PRIVIND

DECONTĂRILE SALARIALE PRESUPUNE:

1. Acordarea de venituri salariale, prin viramente bancarem în conturi

de “carduri”:
425 = 5121 (12)
2. Înregistrarea drepturilor salariale brute:
641 = 421 (7)
3. Înregistrarea reţinerilor din salarii:
421 = %
4312 (8.1)
4314 (8.2)
4372 (8.3)
444 (11)
427 (B5)
4282 (13)
425 (12)

23
4. Plata drepturilor salariale nete (rest de plăţi) prin viramente bancare în
conturi de “carduri”:
421 = 5121 (15)
5. Plata reţinerilor din drepturile salariale, prin viramente bancare:

% = 5121
4312 (B1)
4314 (B2)
4372 (B3)
444 (B4)
427 (B5)

Notă:
Dacă, cu ocazia decontării drepturilor salariale nete,
există sume nedecontate, acestea se trec în evidenţă
separată, prin formula contabilă:
421 = 426
iar decontarea se înregistrează prin formula
contabilă:
426 = 5311
sau
5121
după caz

24
 Contribuţia abgajatorului la organismele de asigurări şi protecţie
socială se compun, în principal din:
1) CAS – Contribuţia unităţii la asigurările sociale
2) CASS – Contribuţia angajatorului la asigurările sociale de
sănătate
3) CFS - Contribuţia unităţii la fondul de şomaj

Contabilizarea contribuţiilor angajatorului la organismele de

asigurări şi protecţie socială presupune:
 Înregistrarea obligaţiilor de plată:
1) 6451 = 4311 (CAS)
2) 6453 = 4313 (CASS)
3) 6452 = 4371 (CFS)
 Plata contribuţiilor prin virament bancar:
% = 5121 _________
4311 ( CAS )
4313 ( CASS )
4371 ( CFS )

3.3. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului

Structura contabilă a decontărilor cu bugetul statului vizează:

A. Impozitul pe profit/venit
B. Taxa pe valoare adăugată
C. Impozitul pe venituri de natura salariilor
D. Subvenţiile
E. Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
F. Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate
G. Alte datorii şi creanţe faţă de bugetul statului

 Contabilitatea curentă se asigură cu ajutorul conturilor din

grupa:
44 “BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE
ŞI CONTURI ASIMILATE”

25
 A. IMPOZITUL PE PROFIT/VENIT

Conţinut: Impozitul pe profit este un impozit direct aplicat asupra

beneficiului obţinut dintr-o activitate economică

Contribuabili definiţi prin lege:

Persoane juridice române – pentru profitul obşinut din orice sursă, atât din
România, cât şi din străinătate;

Persoane juridice străine care desfăşoară activităţi permanente în România –
pentru profitul impozabil aferent venitului permanent;

Persoane juridice şi fizice nerezidente – care desfăşoară activităţi în România
într-o asociere fără personalitate juridică;

Persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu
proprietăţi imobiliare situate în România, sau din vânzarea/cesionarea
titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română.

Ecuaţia de calcul a impozitului pe profit este:

Ip= (venituri impozabile-cheltuieli deductibile-venituri
neimpozabile+cheltuieli nedeductibile) *16%

Notă:

 Impozitul pe venit (Iv) este un impozit opţional pentru

microîntreprinderi - persoanele juridice române care la data de 31
decembrie a anului fiscal precedent, îndeplinesc cumulativ
următoarele condiţii:
 Au ca obiect de activitate producţia de bunuri materiale, prestara de

servicii, şi/sau comerţul:

 Au de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv;

 Au realizat venituri mai mici decât echivalentul în lei a 100.000

euro;
 Capitalul social este deţinut integral de persoane fizice, şi/sau

juridice de drept privat

 Ecuaţia de calcul a impozitului pe venit este:

Iv=cifra de afaceri*3%

26
 Conturi curente operaţionale utilizabile:

Pentru înregistrarea datoriei fiscale (Ip/Iv):

Pentru înregistrarea datoriei fiscale (Ip/Iv):
441 Impozitul pe profit/venit
4411- Impozitul pe profit
4418- Impozitul pe venit

Pentru înregistrarea cheltuielilor cu Ip/Iv:
691- Cheltuieli cu impozitul pe profit
698- Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de mai sus

Contabilizarea Ip/Iv se face trimestrial, cumulat de

la începutul anului, astfel:

Pentru trimestrul I :
691 = 4411 (Ip)
Respectiv
698 = 4418 (Iv)

Pentru trimestrele II-IV :

Dacă rezultă o creştere de Ip/Iv faţă de nivelul înregistrat
anterior, se procedează similar (pentru creşterea
calculată)

Dacă rezultă o descreştere, ca urmare a diminuării bazei
de calcul acesta se înregistrează:

4411=691 sau 691=441 sume în roşu (Ip)

Respectiv
4418=698 sau 698=4418 sume în roşu (Iv)

27
 B. Taxa pe valoare adăugată (TVA)

Conţinut:
Tva-ul este un impozit asupra consumului, întrucât nu
este stabilit asupra averii (privită cumulativ), si asupra
gradului de consumare a acesteia.

Sfera de aplicare a TVA-ului:

operaţiunile comerciale (vânzător-cumpărător) efectuate între
rezidenţi români;

Importurile de bunuri, lucrări şi servicii;

Cotele de TVA sunt:

cota de bază - 19%

Cota redusă 9% (taxele de intrare în obiective turistice,
publicaţii, proteze, medicamente de uz uman şi veterinar, cazări
turistice)

Mecanismul contabil şi fiscal al TVA-

TVA-ului
presupune:
presupune:

Înregistrarea TVA-ului colectat “aşezat” pe vânzările de intern

(deci exclusiv exporturile):
= CONT 4427 “TVA COLECTATĂ”(P) =
Formula contabilă “standard”:
CREANŢE = % X
(de regulă)
41x ”Clienţi şi conturi
asimilate”
Sau
462 “Creditori diverşi”
VENITURI X1
(de regulă)
70x “Cifra de afaceri netă ”

75x “Alte venituri din

exploatare ”
4427 “TVA colectată” X2

28
 RESPECTIV

Înregistrarea TVA-ului deductibil “aşezat” pe cumpărări, inclusiv

din import:
= CONT 4426 “TVA DEDUCTIBILĂ”(A) =
Formula contabilă “standard”:
% = DATORII X
(de regulă)
40x ”Furnizori şi conturi
asimilate”
Sau
462 “Debitori diverşi”
CUMPĂRĂRI X1
(de regulă)
2xx “Imobilizări ”
3xx “Stocuri ”
6xx “Cheltuieli”
4426 “TVA deductibilă” X2

Înregistrarea TVA-ului exigibil la decontare cu

statul (lunar), care se poate concretiza:

În Datorie fiscală netă din TVA , dacă:

Rc4427>Rd4426
Cont 4423 TVA de plată (P)

Formula contabilă standard:

4427 = % Rc4427
4426 Rd4426
4423 Rc4427-Rd4426

29

În creanţă fiscală netă din TVA , dacă:
Rc4427<Rd4426
Cont 4424 TVA de recuperat (A)

Formulă contabilă standard:

% = 4426 Rd4426
4427 Rc4427
4424 Rd4426-Rc4427

Notă-reflecţie
Ce unifică următoarea formulă contabilă?:
% = 4426
4427
4423
4424

Înregistrarea TVA-ului neexigibil “aşezat” pe operaţiuni

comerciale pentru care nu s-au întocmit documente fiscale:

4428 TVA neexigibilă

Aplicaţia 1/1
Se primeşte o factură pentru un anunţ publicitar, valoare FTVA 1.200 lei, TVA 19%, care a fost
înregistrată în exerciţiul financiar precedent, ca factură neprimită la o valoare estimată FTVA de 1.000
lei şi TVA 19%. Se achită factura prin virament bancar.

În exerciţiul financiar precedent

1 Înregistrarea facturii de primit
% = 408 1.190
623 1.000
4428 190
2 Închiderea contului de cheltuieli de publicitate
121 = 623 1.000
În exerciţiul financiar curent
1 Primirea facturii pentru anunţul publicitar:
% = 401 1.428
408 1.190
623 200
4426 38

30
 Aplicaţia 2

2 Înregistrarea regularizării TVA-ului, respectiv transformarea “TVA

neexigibil” în “TVA deductibil”:
4426 = 4428 19

3 Plata facturii prin virament bancar:

401 = 5121 1.428

4 Închiderea contului de cheltuieli de publicitate:

121 = 623 200

APLICAŢIA 2

Se întocmeşte o factură fiscală pentru un studiu de fezabilitate, valoarea FTVA de

3.000 lei, şi TVA 19%, care a fost înregistrată în exerciţiul financiar precedent, ca
factură de întocmit, la o valoare estimată de 2.500 lei FTVA şi TVA 19%. Se
încasează factura prin bancă.
Rezolvare:
În exerciţiul financiar precedent:
1 Înregistrarea facturii de întocmit:
418 = % 2.975
705 2.500
4428 475
2 Închiderea conturilor de venituri din studii şi cercetări:
705 = 121 2.500
În exerciţiul financiar curent:
1 Înregistrarea emiterii facturii pentru studiul de fezabilitate:
4111 = % 3.570
418 2.975
705 500
4427 95

31
 APLICAŢIA 2/2

2 Înregistrarea regularizării TVA-ului, respectiv a transformării “TVA-

ului neexigibil” în
“TVA colectat”
4428 = 4427 475

3 Încasarea facturii prin bancă:

5121 = 4111 3.570

4 Închiderea contului de venituri din studii sau cercetări

705 = 121 500

C. IMPOZITUL PE VENITURI DE NATURA

SALARIILOR

Conţinut: Este un impozit direct, lunar, şi final care se calculează

şi reţine de către angajatori

Cota de impozitare: 16%

Baza de calcul: a se vedea punctul 5.3.2

Cont operaţional utilizabil:

444 “Impozitul pe venituri de natura salariilor” (P)

Înregistrări contabile “standard”:

Reţinerea impozitului pe venituri de natura salariilor:
421 = 444

Plata impozitelor reţinute:
444 = 5121

32
 D. SUBVENŢII

Conţinut: Subvenţiile, ca relaţie de decontare, reprezintă creanţe

(sume de primit) adjudecate de entităţile economice faţă de guvern,
agenţiile guvernamentale sau alte instituţii similare naţinale şi
internaţionale.

Contabilitatea curentă a creanţelor din subvenţii

- Se realizează –

445 Subvenţii

4451 Subvenţii guvernamentale

4452 Împrumuturi nerambursabile cu
caracter de subvenţii
4458 Alte sume primite cu caracter de
subvenţii

După destinaţia lor suvenţiile pot viza:

Finanţarea integrală şi/sau parţială a activelor imobilizate, caz în care

filiera “standard” a înregistrărilor contabile este:

Adjudecarea subvenţiei:
445x = 13x

Încasarea subvenţiei (prin bancă):

5121 = 445x

Transferul cotei părţi a subvenţiei la rezultatul (veniturilor) exerciţiului, pe măsura

utilizării (realizării) activului:
13x = 7584

33

Finanţarea integrală şi/sau parţială a unor categorii (elemente) de
cheltuieli curente de exploatare, caz în care adjudecarea subvenţiei se
înregistrează în contrapartidă cu substrucutra de venituri din subvenţii
de exploatare, respectiv:

74 VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE

741 Venituri din subvenţii de exploatare
7411 -Venituri din subvenţ
subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri
7412 -Venituri din subvenţ
subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale consumabile
7413 -Venituri din subvenţ
subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli externe
7414 -Venituri din subvenţ
subvenţii de exploatare pentru plata personalului
7415 -Venituri din subvenţ
subvenţii de exploatare pentru asigurări şi protecţ
protecţie socială
7416 -Venituri din subvenţ
subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare
7417 -Venituri din subvenţ
subvenţii de exploatare aferente altor venituri
7418 -Venituri din subvenţ
subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată

Formula contabilă “standard”:

445x = 741x

Incasarea subvenţiei (prin bancă) :
5121 = 445x

E. ALTE IMPOZITE TAXE, ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE

Conţinut: “La alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” datorate

bugetului statului sau bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul
pe clădiri, pe terenuri, vărsămintele din profitul net al regiilor
autonome, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de
transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat şi ale
impozite şi taxe. Acestea se defalcă în contabilitatea analitică pe
feluri de impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

Cont operaţional de datorii fiscale:

446 “Alte impozite şi vărsăminte asimilate” (P)

34
 Aplicaţia 3

Centralizatorul impozitelor pe clădiri şi terenuri însumează 10.000 lei, care se

achită prin viramente bancare

1. Înregistrarea datoriei privin impozitele pe clădiri şi terenuri:

635 = 446 10.000
2 Plata impozitelor pe clădiri şi terenuri:
446 = 5121 10.000

Aplicaţia 4

O regie autonomă de interes local realizează un profit contabil repartizabil de 100.000 lei,
Consiliului de Administraţie aprobând în exerciţiul financiar N+1 următoarea repartizare:
a) 50% din partea rămasă, vărsăminte la bugetul local, iar diferenţa la alte rezerve pentru
constituirea surselor proprii de finanţare. După aprobarea bilanţului (în exerciţiul financiar
următor) se achită prin virament bancar profitul cuvenit bugetului local.
b) 10% pentru constituirea fondului de participare a salariaţilor la profit;
1 Închiderea contului de Profit şi pierderi la începutul exerciţiului financiar N+1
121 = 1171 100.000

2 Înregistrarea hotărârii Consiliului de Administraţie privind repartizarea profitului

contabil, în exerciţiul financiar N+1
1171 = % 100.000
446 50.000
424 10.000
1068 40.000
3 Plata prin virament bancar a profitului datorat bugetului local, în exerciţiul financiar
următor:
446 = 5121 50.000

35
 F. FONDURI SPECIALE –TAXE ŞI
VĂRSĂMINTE ASIMILATE

Conţinut: Contribuţiile ebtităţilor economice la fondurile speciale vizează

fondurile administrate de către alte organisme publice decât bugetul
centralizat sau bugetele locale ale statului, cum ar fi: fondul pentru
dezvoltarea şi modernizarea unităţilor vamale; fondul de asigurări pentru
accidente de muncă şi boli profesionale, fondul pentru dezvoltarea şi
promovarea turismului etc.

Cont operaţional de datorii:

447 “Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate” (P)

De regulă, contribuţiile la fondurile speciale, reprezintă cheltuieli ale

entităţii economice contribuabile; filiera înregistrărilor contabile “standard”
fiind:

Înregistrarea contribuţiei: 635 = 447

Plata contribuţiei (prin bancă) : 447 = 5121

G. ALTE DATORII ŞI CREANŢE BUGETARE

În activitatea agenţilor economici pot să apară datorii şi

creanţe bugetare “izolate” pentru care nu s-au instituit
conturi distincte cum ar fi:

a) Datorii faţă de bugetul statului din amenzi şi penalităţi cu carcter

fiscal;
Cont operaţional: 4481-Alte datorii faţă de bugetul statului (P)

b) Creanţe din sume vărsate în plus bugetului de stat din anii

precedenţi;
Cont operaţional: 4482 –Alte creanţe privind bugetul statului (A)

36
 Aplicaţia 6

În urma unui control fiscal privind calculul corect şi plata la termen

a impozitelor directe şi indirecte se constată:
a) Diminuări de penalităţi privind impozitul pe profit calculate şi vărsate în
exerciţiul financiar precedent, în sumă de 20.000 lei.
b) Penalităţi pentru neplata la termen a taxei pe valoare adăugată în
exerciţiul financiar curent, în sumă de 10.000 lei.

1 Înregistrarea creanţei generate de diminuarea penalităţilor privind impozitul pe

profit
4482 = 7581 20.000
2 Înregistrarea penalităţilor pentru neplata la termen a taxei pe valaore adăugată:
6581 = 4481 10.000

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR ÎN CADRUL

GRUPULUI ŞI/CU ACŢIONARII/ASOCIAŢII :

Structura contabilă a decontărilor în cadrul grupului şi cu acţionarii/asociaţii vizează

A. Decontări între:
A.1. Entităţi afiliate;
A.2. Entităţi între care exsită interese de participare;
B. Decontări între entitate şi acţionarii/asociaţii privind:
B.1. Sume datorate acţionarii/asociaţiilor;
B.2. Decontări privind capitalul şi dividentele de plată;
C. Contabilitatea curentă se asigură cu ajutorul conturilor din grupa:

45 GRUP ŞI ACŢIONARI/ASOCIAŢI

37
 A. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR ÎNTRE ENTITĂŢILE “DE GRUP”

Vizează cu predilecţie acordarea şi retragerea de ajutoare financiare (fără

sau cu dobândă moderată) între entităţile afiliate şi/sau între care există
interese de participare

Conturile instituite (451x şi 453x) vor avea funcţie contabilă:

De activ – la entitatea aflată în postura de creditor;

De pasiv – la entitatea aflată în postura de debitor;

Aplicaţia 1

Societatea comercială X acordă, prin virament bancar, un ajutor financiar, în sumă de 5.000.000 lei filialei Y. La finele
exerciţiului financiar dobânzile calulate, dar încă nedecontate, aferente exerciţiului financiar expirabil sunt de 30.000 lei.
În exerciţiul financiar următor se decontează dobânzile şi se restituie 200.000 lei, din ajutorul financiar acordat.

ÎN CONTABILITATEA SC X ÎN CONTABILITATEA SC Y

În exerciţiul financiar N În exerciţiul financiar N

1. Acordarea ajutorului financiar: 1. Primirea ajutorului financiar:

4511 = 5121 500.000 5121 = 4511 500.000

2. Înregistrarea dobânzilor de încasat: 2. Înregistrarea dobânzilor de plătit:

4518 = 766 30.000 666 = 4518 30.000

În exerciţiul financiar N+1 În exerciţiul financiar N+1

1. Încasarea parţială a ajutorului financiar şi a dobânzilor: 1. Plata parţială a ajutorului financiar şi a dobânzilor:

5121 = % 230.000 % = 5121 230.000

4511 200.000 4511 200.000

4518 30.000 4518 30.000

38
 Nota

În cazul entităţilor între care există interese de participare, se

procedează similar cu “particularitatea” că în locul conturilor 451x se
utilizează conturle 453x

B. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR ÎNTRE ENTITATE ŞI

ACŢIONARI/ASOCIAŢI

Vizează cu predilecţie:

B1 Societăţile de persoane (SNC şi SCS) sau mixte (SRL) în care apare

frecvent insuficienţă de “lichidităţi” acoperită temporar de către asociaţi
(fără sau cu dobândă modică)

Conturi utilizate 455x-cu funcţie contabilă de pasiv

39
 Aplicaţia2

O societate cu răspundere limitată încasează în numerar de la asociatul său unic suma de 50.000 lei pentru finanţări
curente. La finele exerciţiului financiar se calculează şi se înregistrează dobânzi în sumă de 5.000 lei. În exerciţiul financiar
următor se achită, în numerar, dobânzile cuvenite asociatului, concomitent cu retragerea de către acesta a sumei de
25.000 lei.

În exerciţiul financiar N:

1. Încasarea, a sumei depuse de asociatul unic în casierie:

5311 = 4551 50.000

2. Înregistrarea dobânzilor cuvenite asociatului unic:

666 = 4558 5.000

3.Închiderea contului de venituri şi cheltuieli privind dobânzile:

121 = 666 5.000

În exerciţiul financiar N+1:

1. Plata, în numerar a dobânzilor şi a sumelor retrase de asociatul unic:

% = 5311 30.000

4551 25.000

4558 5.000

B2. Decontările cu acţionarii/ascociaţii privind capitalul şi dividende

vor fi prezentate şi exemplificate în capitolul 2 Contabilitatea
Capitalurilor

40
 C. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR DIN OPERAŢIUNI ÎN
PARTICIPAŢIE

Vizează asocierile în participaţie, fără personalitate juridică, în cadrul

cărora apar, de regulă, următoarele categorii de relaţii de decontare:

1) Încasări şi restituiri de sume vizând constituirea şi lichidarea necesarului

de fond de rulment pentru dezvoltarea operaţiunilor în participaţie;

2) Transferuri de venituri şi cheltuieli între coparticipanţi la realizarea de

operaţiuni în participaţie şi decontarea sumelro reprezentând rezultatul
financiar brut între coparticipanţi:

Conturi utilizate: 458x

Aplicaţia 3

Între societăţile comerciale X , cu rol activ, şi Y cu rol pasiv în contabilizarea operaţiunilor în participaţie, se
derulează următoarele decontări:
a) Contribuţia SC Y, pusă la dispoziţia SC X, la fondul de rulment al asocierii, în sumă de 200.000 lei;
b) Veniturile relaizte din operaţiunile în asociere, din care, potrivit contractului de asociere, 60% SC X ,
iar SC Y:
b1) Venituri din vânzări de mărfuri………………………………….……..…100.000 lei;
b2) Venituri din activităţi diverse……………………………………………….10.000 lei;
c) Cheltuieli realizate din operaţiunile în asociere, din care, potrivit contractului de asociere, 50% revin
SC X, iar 50% revin, SC Y:
c1) Cheltuieli privind energia şi apa …………………………………………..1.000 lei;
c2) Cheltuieli privind mărfurile…………………………………………………60.000 lei;
c3) Cheltuielile cu remuneraţiile personalului………………………………10.000 lei;
c4) Cheltuieli privind contribuţia unităţi la asigurările sociale………...…..2.333 lei
c5) Cheltuieli privind contribuţia unităţi pentru ajutorul de şomaj…………500 lei
c6) Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii …………………………....4.000 lei
c7) Alte cheltuieli de exploatare………………..............................................2.167 lei

41
 ÎN CONTABILITATEA SC X ÎN CONTABILITATEA SC Y
1. Încasarea contribuţiei la fondul de 1. Plata contribuţiei la fondul de rulment al
rulment al asocierii: asocierii:
5121 = 4581 200.000 4582 = 5121 200.000
2. Cedarea cote-parti din venituri (40%) 2. Primirea cote-parti din venituri (40%)
% = 4581 44.000 4582 = % 44.000
707 40.000 707 40.000
708 4.000 708 4.000
3. Cedarea cotei-părţi din cheltuieli (50%): 3. Primirea cotei-părţi din cheltuieli (50%):

4581 = % 40.500 % = 4582 40.500

605 500 605 500
607 30.000 607 30.000
641 5.000 641 5.000
6451 1.166 6451 1.166
6452 250 6452 250
626 2.000 626 2.000
658 1.083 658 1.083

3.5. CONTABILITATEA DECONTĂRILOE CU DEBITORII ŞI

CREDITORII DIVERŞI

Conturi utilizabile:
46 DEBITORII ŞI CREDITORII DIVERŞI:
461 Debitori diverşi
462 Creditori diverşi

Notă:
Funcţionalitatea şi utilizarea acestor conturi a fost explicată pe
parcursul capitolelor precedente.

42
 3.6. Contabilitatea operaţiunilor de regularizare

Regularizările contabile sunt generate de aplicabilitatea în practica contabilă

curentă a unorprincipii contabile explicite sau implicite, şi anume:

1. Principiul independenţei exerciţiilor financiare, care impune “personificarea”

acestora şi, prin urmare, instituirea unor conturi de decontare între exerciţii
financiare consecutive;

2. Principiul contabilizării separate a datoriilor şi creanţelor care necesită

cercetări şi lămuriri suplimentare, în vederea încadrării lor în categoria
datoriilor şi creanţelor cert nomonalizate.

Conturi utilizabile:

47 CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE

 471 Cheltuieli înregistrate în avans
 472 Venituri înregistrate în avans
 473 Decontări din operaţii în curs de clarificare

43
 Aplicaţia 4

În exerciţiul financiar curent se achită prin virament bancar suma de 30.000 lei,
reprezentând abonamente la reviste de specialitate pentru exerciţiul financiar
următor. (Editorul este tot o societate comerciale)

Contabilitatea ABONATULUI Contabilitatea EDITORULUI

Exerciţiul N Exerciţiul N
1. Plata abonamentului: 1. Încasarea documentului:
471 = 5121 30.000 5121 = 472 30.000
Exerciţiul N+1 Exerciţiul N+1
2. Includerea abonamentului în cheltuielile 2. Includerea abonamentului în veniturile
curente: curente:

6558 = 471 30.000 472 = 702 30.000

Aplicaţia 5

Într-un extras de cont, eliberat de bancă, apare o încasare de 119.000 lei a fi anexate documente
care să permită identificarea plătitorului. Ulterior se constată că plătitorul este un client vechi,
înregistrat în contabilitatea curentă la clienţi incerţi.

1. Încasarea prin bancă a sumei de la plătitorul neidentificat:

5121 = 473 119.000

2. Încasarea creanţei de la clientul incert, după identificarea plătitorului:

473 = 4118 119.000

44
 3.7. Contabilitatea decontărilor în cadrul unităţii

Relaţii de decontare în cadrul unităţii, denumire şi decontări în cadrul sisemului

apar în interiorul acelor agenţii economici organizaţii sub formă de combinate,
trusturi sau întreprinderi, care au în strucutua lor organizatorică subunităţi cu
gestiune internă care îşi organizează şi conduc contabilitate proprie până la
balanţa de verificare

Conturi utilizabile:

48 DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII
 481 Decontări între unităţile şi subunităţi
 481 Decontări între subunităţi

Aplicaţia 1

O entitate X, transferă unei subunităţi Y cu contabilitatea proprie până la balanţa de verificare,

piese de de schimb în valoare de 6.000 lei , a căror contabilitate, la ambele entitări , se ţine prin
inventar permanent.

ÎN CONTABILITATEA SC X ÎN CONTABILITATEA SC Y

481 = 3024 6.000 3024 = 481 6.0000

45
 Aplicaţia 2

O entitate X, transferă unei subunităţi Y materii prime în valoare de 50.000 lei, ambele entităţi
patrimoniale având contabilitatea proprie până la balanţa de verificare, şi practicând, pentru
evidenţa stocurilor de materii prime inventar permanent.

ÎN CONTABILITATEA SC X ÎN CONTABILITATEA SC Y

482 = 301 50.000 301 = 482 50.000

4.CONTABILITATEA AJUSTĂRILOR PENTRU DEPRECIEREA

CREANŢELOR
- se realizează -

Cu ajutorul conturilor din grupa:

49- Ajustări pentru deprecierea creanţelor
491- Ajustări pentru deprecierea creanţelor-clienţi
495- Ajustări pentru deprecierea creanţelor - decontări în cadrul grupului şi
cu acţionarii/ asociaţii
496- Ajustări pentru deprecierea creanţelor - debitori diverşi
Conturi corelative:
6814- Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea
activelor circulante
7814- Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante
Mecanismul contabil al ajustărilor pentru deprecierea creanţelor:
Constatarea şi înregistrarea ajustărilor pentru deprecierea
creanţelor:
6814=49X
Anularea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor, rămase fără
obiect:
49x=7814

46