ŢESUTUL CONJUNCTIV

PROF. DR. IRINA-DRAGA CĂRUNTU

-ţesut de conexiune ???
……complexitate morfo-funcţională
 ŢESUTUL CONJUNCTIV

 Structură histologică:
- matricea extracelulară (MEC)
- componentă afibrilară (amorfă) – substanţa fundamentală
- componentă fibrilară (fibrele)
- celule
- proprii (fixe)
- migrate (libere)
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
 Caracteristici generale morfo-funcţionale:
(1) originea mezenchimatoasă (mezo şi ectomezenchim)
(2) producere macromolecule extracelulare   matrice complexă
(3) organizare macromolecule  fibre
(4) dispersare celule în matrice  joncţiuni intercelulare absente
(5) adeziune celule – MEC  interacţiune celule-matrice

 multiple varietăţi tisulare, distincte sub raportul populaţiei celulare şi

al materialului extracelular

 Clasificare
- ţesut conjunctiv propriu-zis (lax, dens)
- ţesut conjunctiv cu proprietăţi speciale
- ţesut conjunctiv specializat
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
1.1 MATRICEA EXTRACELULARĂ
- sinteză: celulele proprii
- permanentă reînnoire: producere / degradarea de molecule
constitutive
- organizare fizico-chimică:
matricea (substanţa) amorfă
matricea fibrilară (fibre)

 MATRICEA AMORFĂ
- substanţă fundamentală / matrice nefibrilară
- in vivo: material translucid
- gel înalt hidratat: sistem coloidal dispersat într-o fază apoasă
→ macromolecule:
GLICOZAMINOGLICANI
PROTEOGLICANI
GLICOPROTEINE DE ADEZIUNE
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
 MATRICEA AMORFĂ
GLICOZAMINOGLICANII
- histologia clasică: mucopolizaharide
- polimeri lineari, formaţi din subunităţi dizaharidice repetitive
- 1 unitate dizaharidică:
1 HEXOZAMINĂ (N-acetil-glucozamina/galactozamina)
1 ACID URONIC (glucuronic/ioduronic)
- două tipuri:
- nesulfataţi (acid hialuronic)
- sulfataţi (keratansulfat, heparansulfat, condroitin-4-sulfat, condroitin-6-sulfat,
dermatansulfat)
Greutate moleculară Legătură covalentă
Glicozaminoglicani Unităţi dizaharidice repetitive Hexozamine sulfatate
(Da) cu proteine

Acid hialuronic 107-108 acid glucuronic, N-acetil-glucozamină absente absentă

Keratansulfat 10.000-30.000 galactoză, N-acetil-glucozamină N-acetil-glucozamină prezentă

acid glucuronic (acid ioduronic), N-acetil-

Heparansulfat 15.000-20.000 N-acetil-galactozamină prezentă
glucozamină

Condroitin-4-sulfat 10.000-30.000 acid glucuronic, N-acetil-galactozamină N-acetil-galactozamină prezentă

Condroitin-6-sulfat 10.000-30.000 acid glucuronic, N-acetil-galactozamină N-acetil-galactozamină prezentă

acid glucuronic (acid ioduronic), N-acetil-

Dermatansulfat 10.000-30.000 N-acetil-galactozamină prezentă
galactozamină
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
 MATRICEA AMORFĂ
PROTEOGLICANII
- legare covalentă: glicozaminoglicanii sulfataţi -
molecule proteice
- COMPARAŢIE: perie
- miezul proteic = tija
- gag orientaţi lateral tridimensional = ţepii periei
- acidul hialuronic NU formează legături covalente cu
molecule proteice
- prin intermediul unor molecule speciale de legare,
proteoglicanii deja formaţi se pot lega indirect de
acidul hialuronic  macromolecule gigante =
PROTEOGLICANI AGREGAŢI – aggrecan compus
- 2 categorii:
EXTRACELULARI
ASOCIAŢI SUPRAFEŢEI CELULARE
- exemple:
Decorin
Sindecan
Versican
Fibromodulina
Biglican
Perlecan
CD44
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 MATRICEA AMORFĂ
PROTEOGLICANII
ASOCIAŢI SUPRAFEŢEI CELULARE

 DECORINUL
- miez proteic: ataşat 1 lanţ dermatan-sulfat
- legături: colagen, fibronectina
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 MATRICEA AMORFĂ
PROTEOGLICANII
ASOCIAŢI SUPRAFEŢEI CELULARE

 SINDECANUL
- miez proteic: ataşat 1 lanţ condroitinsulfat,
1 lanţ heparansulfat
- trei domenii:
intracelular → filamente actină citoschelet
transmembranar
extracelular → colagen, fibronectină, tenascină
- coreceptor: cuplare FGF → prezentare FGFR

 VERSICANUL
- miez proteic: ataşat 12 lanţuri condroitinsulfat
- domenii de recunoaştere: lectine, acid hialuronic, EGF;
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 MATRICEA AMORFĂ
PROTEOGLICANII ASOCIAŢI SUPRAFEŢEI CELULARE

 FIBROMODULINA
- miez proteic: ataşat 1 lanţ condroitinsulfat, 1 lanţ dermatansulfat

 BIGLICANUL
- miez proteic: ataşat 2 lanţuri dermatansulfat

 PERLECANUL
- miez proteic: ataşat 1 lanţ heparansulfat (domenii globuloase)
- membrana bazală → laminină, fibronectină → ancorare fibroblaste - MEC;

 CD44
- miez proteic: ataşare 1 lanţ condroitinsulfat
- receptor pentru acidul hialuronic integrat în membrana plasmatică
- leagă colagenul, fibronectina, laminina
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 MATRICEA AMORFĂ
GLICOPROTEINE EXTRACELULARE (DE STRUCTURĂ)
- molecule de natură glicoproteică glicoproteine de adeziune
- funcţii
- edificarea şi menţinerea organizării moleculare a matricei extracelulare
- stabilirea de corelaţii între matrice şi celule
- frecvent întâlnite:
fibronectina
laminina
entactina
fibrilina
tenascina
trombospondina
Mathematical Bridge, Cambridge, 1749
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
 MATRICEA AMORFĂ
FIBRONECTINA
- glicoproteină fibrilară multifuncţională
- 3 forme: plasmatică circulantă
tranzitoriu ataşată pe suprafeţe celulare
insolubilă, proprie matricei extracelulare

Fibronectina proprie MEC

- fibroblaste, celule de origine mezenchimală, unele epitelii
- dimer: 2 subunităţi polipeptidice (60-70 nm, 220 kDa),
capăt carboxiterminal - punţi disulfidice (deschidere, închidere)
- 3 domenii plisate (tip I, II, III)
conectate între ele prin regiuni scurte, neplisate
- fiecare domeniu funcţional: 1-n unităţi repetitive
→ situsuri de legătură
- aspect de “V” → fiecare braţ →
situsuri de legătură
→ componente extracelulare (colagen, HS, AH)
→ integrine = regiune specifică
de cuplare (secvenţă de trei reziduuri: arginină,
glicină, asparagină = RGD
integrinele → microfilamentele citoplasmatice → punte MEC / citoschelet
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
 MATRICEA AMORFĂ
FIBRONECTINA

ROLURI
- dezvoltarea şi organizarea ţesutului conjunctiv
orientarea fibrilelor de colagen
migrarea celulelor
- procese tumorale, metastazare

Fibronectina plasmatică
- structură similară
- celule hepatice, celule endoteliale
- domenii de afinitate pentru fibrină → rol în coagulare

Fibronectină de suprafaţă celulară

- ataşată de membranele celulare
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 MATRICEA AMORFĂ
LAMININA

- glicoproteină (950 kDa)

- 3 lanţuri polipeptidice (A, B1 şi B2 / α, β1, β2)
- punţi disulfidice
- structură în cruce
- lanţuri: domenii globulare, domenii lineare
- situsuri de legare
- heparansulfat
- colagen tip IV
- entactină
- membrane celulare
- component major al membranei bazale
(+ colagen IV) - laminina 1
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 MATRICEA AMORFĂ

FIBRILINA
- cantitate foarte mică

TENASCINA (CITOTACTINA)
- MEC în curs de dezvoltare
- stimulează sinteza şi secreţia unor proteaze în celulele cu care vine în contact →
distrugere / refacere MEC

TROMBOSPONDINA
- glicoproteină (450 kDa)
- plachete activate în cursul procesului de coagulare, fibroblaste, endotelii, fibre
musculare netede
- domenii de afinitate: colagen, fibronectină, heparină → fixare componente MEC
Brooklyn Bridge, New York, 1883
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 MATRICEA FIBRILARĂ
Clasificare
- morfologic + proprietăţile tinctoriale: 3 tipuri
- fibre de colagen
- fibre reticulare
- fibre elastice
- chimic, 3 tipuri de fibre  organizarea 2 molecule:
- colagen (fibre colagen, fibre reticulare)
- elastina (fibre elastice)
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 MATRICEA FIBRILARĂ - Fibrele de colagen

COLAGENUL
- familie de scleroproteine dure, inelastice, fibrilare, de natură glicoproteică
- > 15 tipuri de colagen - 20% proteine organism
MO
- coloraţie standard HE:
- mănunchiuri (diametre 0,5-10 μm), lungime nedefinită
- acidofile
- traiect ondulat
- nu se ramifică, nu se anastomozează
- trec dintr-un mănunchi în altul
- orientare variată, în raport cu varietatea de ţesut conjunctiv
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 MATRICEA FIBRILARĂ - Fibrele de colagen

Colagenul
- coloraţii speciale:
- van Gieson (roşu)
- tricrom Mallory (albastru)
- tricrom Masson (verde)
- în lumina polarizată fibrele: birefringente  subunităţi submicroscopice, orientate
paralel în axul lung al fibrei
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 MATRICEA FIBRILARĂ - Fibrele de colagen

 ME
- FIBRILE (unităţi fibrilare): 20-100 nm, aranjament
paralel
- fibrila:
- structură aproximativ cilindrică
- secţiune longitudinală: periodicitate axială 
alternanţă de zone (benzi) electron-dense /
electron-clare, repetate ordonat (distanţă 67
nm)
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 MATRICEA FIBRILARĂ - Fibrele de colagen

 Structură şi organizare moleculară

- UNITATEA FIBRILARĂ  polimerizare molecule
colagen (tropocolagen) = microfibrile

- 1 FIBRILĂ  asamblare bine organizată:

- serii ordonate de 5 subunităţi de molecule =
MICROFIBRILE: 280-300 nm lungime, 1,5 nm
diametru
- direcţie precisă, manieră cap-coadă
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 MATRICEA FIBRILARĂ - Fibrele de

colagen
 Structură şi organizare moleculară
MICROFIBRILE
- paralele între ele
- dispuse în aranjament tip “scară”  deplasare
laterală constantă (cu o pătrime de moleculă =
67 nm) a fiecărei unităţi faţă de celelalte
- spaţiile dintre capetele şi cozile moleculelor
succesive dintr-un singur şir = regiuni gap,
lacunare sau libere, repetitive (35 nm)
- suprapunerile capetelor şi cozilor din şirurile
vecine (suprajacente, subjacente) sunt în
alternanţă unele cu altele, formând regiunile
de suprapunere
- odată aliniate, microfibrilele pierd complet, sub
acţiunea unei procolagen-peptidaze, porţiunea
restantă a capătului aminoterminal

Periodicitatea colagenului traduce alternanţa

dintre regiunile gap/libere şi regiunile de
suprapunere
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 MATRICEA FIBRILARĂ - Fibrele de

colagen

MOLECULA DE TROPOCOLAGEN/COLAGEN
- 3 lanţuri helicoidale polipeptidice =
lanţuri α  triplu helix

- lanţul α:
- succesiune de unităţi alcătuite din 3 aa 
338 triplete repetitive (aproximativ 1.000 de
aminoacizi);
- al 3-lea aminoacid = glicină
- prolină, hidroxiprolină, hidroxilizină
Ponte Vecchio, Florenţa
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 MATRICEA FIBRILARĂ - Fibrele de colagen

 Biosinteza colagenului
- două etape:
- intracelulară (sinteza propriu-zisă)
- extracelulară (asamblarea moleculelor de colagen şi fibrilogeneza)

Etapa intracelulară
- tipar sinteză proteică:
- captare aminoacizilor precursori (glicină, prolină, lizină)
- sinteză la nivelul ribozomilor ataşaţi RER
 se elaborează lanţuri (molecule) separate de preprocolagen = lanţuri
polipeptidice pro-α 
 descărcare în cisternele RER  modificare posttranslaţională
 trei molecule de preprocolagen (trei lanţuri pro-α)
 aliniere prin legături bisulfidice la extremităţile carboxiterminale
 asamblare  manieră helicoidală strânsă (triplu helix)  1 moleculă de
procolagen
Moleculele de procolagen:
- părăsesc RER prin vezicule de transport  aparat Golgi  glicozilare, prin
adăugarea de oligozaharide la capătul carboxiterminal
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
 MATRICEA FIBRILARĂ - Fibrele de
colagen
 Biosinteza colagenului

Etapa intracelulară

 Sintetic:
- formarea moleculei de procolagen are loc la
nivelul RER
- se finalizează în aparatul Golgi
- vacuolele golgiene conţin numeroase
molecule de procolagen, separate între ele,
fără tendinţă de organizare fibrilară, aliniate
şi împachetate ordonat  eliberate rapid
extracelular, prin exocitoză (asistată de
microtubuli şi microfilamente)
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 MATRICEA FIBRILARĂ - Fibrele de

colagen
 Biosinteza colagenului

Etapa extracelulară (fibrilogeneza)

- exocitoză: clivarea moleculei de
procolagen, sub acţiunea procolagen-
peptidazei
 elimină propeptidele (elongaţiile) amino
şi carboxiterminale
 moleculă mai scurtă = colagen
(tropocolagen)

- extracelular, lizil-oxidaza oxidează

hidroxilizina  acroşaj lateral între
moleculele de colagen  organizarea
sub formă de fibrile
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
 MATRICEA FIBRILARĂ - Fibrele de colagen

 Degradarea colagenului
- enzime = metalo-endoproteinaze de matrice  fibroblaste, macrofage, neutrofile

- colagenaza - rol esenţial  colagen = clivare triplu helix (pH neutru)

- gelatinaza, ¾-colagen endopeptidaza – finalizare degradare colagen deja modificat
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
 MATRICEA FIBRILARĂ - Fibrele de colagen

 TIPURI DE COLAGEN
- 19 tipuri de colagen aşa-zis clasice
- 10 tipuri de proteine - domenii cu organizare caracteristică colagenului

În fiecare tip de colagen există posibilitatea ca cele trei lanţuri α să fie identice
sau să difere între ele.
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 MATRICEA FIBRILARĂ - Tipuri de colagen

Criterii de organizare (morfologice, chimice etc.)

 8 categorii:
- colagen de tip fibrilar: tip I, II, III, V, XI
- colagen de tip nefibrilar: tip IV, VIII, X
- colagen asociat colagenului fibrilar: tip IX
- colagen de tip perlat: tip VI
- colagen de ancorare: tip VII
- colagen transmembranar: tip XIII, XVII
- colagen cu funcţii necunoscute: tip XV, XVIII
- molecule proteice care conţin teritorii triplu helicoidale
34
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
 MATRICEA FIBRILARĂ - Tipuri de colagen

COLAGEN DE TIP FIBRILAR

 Colagenul de tip I
- fibrile mai groase → mănunchiuri şi fascicule mari (10-300 nm diametru)
- specific TC propriu-zis
- fibroblaste, osteoblaste, odontoblaste, cementoblaste
- localizare: cea mai largă răspândire – 90% din colagenul din
dermul pielii
ţesutul osos
dentină, cement
tendoane
ligamente
fascii
capsule

- 2 lanţuri α1 identice şi un lanţ diferit, α2 = [α1(I)]2α2(I)

- foarte evidentă periodicitate axială
- legături: proteoglicani, glicoproteine de adeziune

- funcţie de rezistenţă la forţă, tensiune şi întindere

 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 MATRICEA FIBRILARĂ - Tipuri de colagen

COLAGEN DE TIP FIBRILAR

 Colagenul de tip II
- fibrile fine, suple, aranjate izolat, fără a forma fibre groase sau mănunchiuri
- condroblaste
- localizare:
- ţesut cartilaginos (hialin şi elastic)
- corpul vitros
- nucleul pulpos al discurilor intervertebrale

- adeziune  proteoglicani → asociat cu cantităţi mari de matrice amorfă

- 3 lanţuri α1 identice = [α1(II)]3

- funcţie: rezistenţa la presiune

 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 MATRICEA FIBRILARĂ - Tipuri de colagen

COLAGEN DE TIP FIBRILAR

 Colagenul de tip III - RETICULINĂ
- fibre mai subţiri (0,5-2 μm diametru), anastomozare
- MO: PAS, impregnare cu săruri de argint (fibre argirofile)
- fibroblaste, celule reticulare, celule musculare netede, celule Schwann, hepatocite
- localizare
- TC lax
- dermul pielii
- pereţii vaselor
- stroma organelor interne cavitare (plămâni, cord, ficat, vezica urinară, TD, uter)
- reţea de susţinere organer limfohemopoetice (limfoganglion, splină, măduvă osoasă)
- glicozilare  - lizina < hidroxilată, > resturi glucidice
- adeziune ridicată proteoglicani
- trei lanţuri α1 identice = [α1(III)]3

- funcţie: suport structural, elasticitate

 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 MATRICEA FIBRILARĂ - Tipuri de colagen

COLAGEN DE TIP FIBRILAR

 Colagenul de tip V
- fibrile foarte subţiri
- larg răspândit - cantităţi mici
- fibroblaste, celule mezenchimale
- localizare:
- derm
- tendon, ligamente, capsule
- os, cement
- placentă
- MB fibre musculare, MB TE-TC
- asociat permanent cu colagenul tip I
- triplul helix heterogen = [α1(V)]2α2(V) sau α1(V)α2(V)α3(V)
- funcţie: susţinere

 Colagenul de tip XI
- asociat colagen tip 
- cartilagiu - cantităţi mici
- structură, funcţie - incomplet elucidate
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 MATRICEA FIBRILARĂ - Tipuri de colagen

COLAGEN DE TIP NEFIBRILAR

 Colagenul de tip IV
- sinteză: propeptidele nu sunt eliminate din molecula de procolagen → nu formează
fibre, nu prezintă periodicitate de 67 nm
- lungime moleculă 390 nm
- conţine secvenţe nonhelicoidale frecvente → reţea compactă → suport MB (lamina
densa)
- funcţie de filtrare
- celule epiteliale, celule musculare, celule Schwann
- adeziune: proteoglicani sulfataţi, laminină, entactină → MB
- [α1(IV)]2α2(IV)
- [α3(IV)]2α4(IV)
- [α5(IV)]2α6(IV) – MB rinichi, plămâni, placentă
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 MATRICEA FIBRILARĂ - Tipuri de colagen

COLAGEN DE TIP NEFIBRILAR

 Colagenul de tip VIII
- colagen endotelial → culturi de celule endoteliale, intim asociat membrane celulare
- membrana Descemet a epiteliului cornean (component major)
- organizare, structură chimică - incomplet elucidate

 Colagenul de tip X
- formă specializată
- iniţiere mineralizare matrice cartilaginoasă, în fazele iniţiale ale procesului de
osificare encondrală → adiacent condrocite hipertrofiate
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
 MATRICEA FIBRILARĂ - Tipuri de colagen

COLAGEN ASOCIAT COLAGENULUI FIBRILAR

 Colagenul de tip IX
- ţesut cartilaginos → legat covalent de colagen tip II → reţeaua tridimensională
 Colagenul de tip XII, XIV, XVI şi XIX
- structură, funcţii - incomplet stabilite

COLAGEN DE TIP PERLAT

 Colagenul de tip VI
- asociat cu colagenul tip I şi III
- ţesut conjunctiv cornee - mici cantităţi
- moleculă scurtă (10 nm)
- domenii globulare la cele două extremităţi
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
 MATRICEA FIBRILARĂ - Tipuri de colagen

COLAGEN DE ANCORARE
 Colagenul de tip VII
- fibrile = molecule cu lungime de până la 800 nm
- formează mici agregate → fibrile de ancorare
→ fixare cu ambele extremităţi în grosimea MB → buclă → înconjură + fixează
colagen tip I şi III din matricea subjacentă (solidarizare lamina densa - lamina
reticularis)
- [α1(VII)]3

COLAGEN TRANSMEMBRANAR
 Colagenul de tip XIII
- cantităţi mici, în asociere cu alte tipuri
 Colagenul de tip XVII
- hemidesmozomi
- moleculă implicată ca autoantigen în pemfigoidul bulos (leziune ulcero-buloasă
mucocutanată)
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
 MATRICEA FIBRILARĂ - Tipuri de colagen

 COLAGEN CU FUNCŢII NECUNOSCUTE

- Colagenul de tip XV
- Colagenul de tip XVIII

 MOLECULE PROTEICE CARE CONŢIN TERITORII TRIPLU HELICOIDALE

- fracţiunea C1q a complementului
- acetilcolin-esteraza
- proteine ale surfactantului pulmonar
- receptorii gunoieri (eng. scavenger receptors) – de tip I şi II ai macrofagelor
Millau Viaduct, Millau, Franţa, 2004
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 MATRICEA FIBRILARĂ - Fibrele elastice

- molecula predominantă: elastina

MO
- coloraţii speciale:
orceină
rezorcină-fuxină
aldehidă-fuxină
- fibre individualizate, fine (1-3 μm)
- ondulate
- nu formează fascicule
- tendinţă de ramificare şi anastomoză, rezultând reţele cu ochiuri largi
- lamele de tip fenestrat (pereţii arterelor de tip elastic) de diferite dimensiuni, dispuse
în manieră concentrică = lamine elastice
- localizare: alveolele pulmonare, ligamentul galben al coloanei vertebrale, tunica medie
a aortei
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 MATRICEA FIBRILARĂ - Fibrele elastice

- molecula predominantă: elastina

ME
- material amorf de densitate electronică moderată – pars amorpha
- microfibrile subţiri, omogene, lipsite de striaţii, diametru 10-12 nm, situate
la periferia substanţei amorfe

Structură şi organizare moleculară

- 2 componente proteice DIFERITE chimic, morfologic:
- elastina (miez)
- fibrilina (teacă periferică)
Golden Gate, San Francisco, 1937
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
- origine embrionară  două categorii de celule: proprii şi migrate

 CELULE PROPRII
- celule mezenchimale - REZIDENTE
- fibroblaste - REZIDENTE
- fibrocite - REZIDENTE
- adipocite (origine mezenchimală) - REZIDENTE

 CELULE MIGRATE
- macrofage - REZIDENTE
- plasmocite ! TRANZITORII
- limfocite ! TRANZITORII
- mastocite - REZIDENTE
- eozinofile ! TRANZITORII
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 CELULE PROPRII REZIDENTE

 Celula mezenchimală
- embrion
- formă stelată sau uşor alungită
- citoplasmă abundentă, cu numeroase
prelungiri, relativ săracă în organite
- nuclei mari, ovali sau elongaţi, palizi, cu
cromatina dispersată
- se diferenţiază în
 celule proprii ale ţesutului conjunctiv
 celule endoteliale
 fibre musculare netede
- stadiu nediferenţiat
 celule pluripotente (mezenchim embrionar
restant)
 asociate capilarelor sanguine (pericite)
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
 CELULE PROPRII REZIDENTE
 Fibroblastul – fibrocitul
- fibroblastul
- prezent în toate varietăţile
- origine în celula mezenchimală nediferenţiată
- funcţie: sinteza şi degradarea matricei extracelulare
- fibrocit – fibroblast → activitate de sinteză 

Fibroblastul şi fibrocitul sunt aceeaşi celulă în etape funcţionale diferite

 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 CELULELE PROPRII REZIDENTE
 Fibroblastul
MO
- celulă alungită, fuziformă sau stelată, diametru
20-30 μm  5-10 μm
- citoplasmă bazofilă, cu expansiuni neregulate ca
formă şi dimensiuni
- nucleu mare, central, ovalar sau rotund, hipocrom,
cromatină fin granulară dispusă periferic şi un
nucleol adesea evident

- motilitate  (1 μmminut): integrine → molecule ale

matricei extracelulare

Miofibroblastul
- actină (fascicule – alfa-SMA), miozină non-
musculară
- fibronexus – sistem mecanotransductor
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
 CELULELE PROPRII REZIDENTE
 Fibroblastul
ME
- celulă activă, specializată în sinteză proteică:
- RER
- ribozomi
- aparat Golgi proeminent
- REN
- mitocondrii alungite

- elemente de citoschelet:
- actina, α-actinina, miozina
- microtubuli orientaţi ca structuri radiare de la nivelul unui centrozom

IHC
- receptori factori de creştere: PDGF, FGF, IGF, NGF (modulare)
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
 CELULELE PROPRII REZIDENTE
 Fibroblastul

Tipuri particulare

- vilozităţi intestinale:
localizare între epiteliu şi capilare
tip dendritic → multiple expansiuni citoplasmatice

- interstiţiul renal
- aranjament cordonal, paralel cu tubii colectori
- joncţiuni tip aderent, tip comunicant
- citoplasmă: vacuole cu matrice omogenă
→ funcţii endocrine

- nervi periferici
- celule lamelare joncţionate
→ barieră de separare faţă de mediul conjunctiv şi endoneural
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
 CELULELE PROPRII REZIDENTE
 Fibrocitul
MO
- celulă filiformă alungită
- citoplasmă eozinofilă
- nucleu bastoniform, cromatină condensată,
fără nucleol evident
ME
- cantităţi reduse de RER
- abundenţă de ribozomi liberi
- puţine mitocondrii aliniate pe traiectul fasciculelor
- aparat Golgi slab dezvoltat fibrelor de colagen
- lizozomi
- câteva elemente de citoschelet
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 CELULE PROPRII REZIDENTE
 Fibroblastul – fibrocitul

Funcţii
- produc matrice extracelulară şi menţin echilibrul între sinteză şi liză
- posedă receptori pentru LDL (proteine implicate în geneza ateromatozei); prin
endocitoză mediată de receptori, fibroblastul catabolizează LDL, realizând şi un
transfer al colesterolului pe HDL (proteine neimplicate în procesul de ateromatoză)
- produc interferoni (IFNβ), substanţe cu rol important în apărarea naturală
- produc factori chemotactici, cu rol în reacţia de apărare nespecifică
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 CELULE PROPRII REZIDENTE
 Fibroblastul – fibrocitul

Rol în reparare: mitoze, proliferare, sinteză

Rol în vindecare plăgi: contracţie

Patologic
- supraactivare → sinteză matrice în exces (fenitoină, ciclosporină A, nifedipină)
- potenţial osteoformator
- încărcare Li
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 CELULE PROPRII REZIDENTE factor de creştere adipocitic
17-β-estradiolul

 Adipocitul
- celulă diferenţiată: stocare şi eliberare de lipide (trigliceride)
- în dezvoltarea embrionară: adipoblaste, din care rezultă ulterior două varietăţi
celulare:
- adipocitul alb
- adipocitul brun
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 CELULELE PROPRII REZIDENTE
 Adipocitul alb (unilocular)

- celulă izolată sau în grupuri mici - în ţesutul conjunctiv lax

- aglomerări importante: varietate particulară – ţesutul adipos

- celulă complet diferenţiată

- NU suferă diviziune celulară
- determinism genetic al numărului de adipocite

!!! grad nutriţie, tip metabolism

→ adipocite imature (adipoblaste, precursori)
→ maturizare → noi adipocite → obezitate
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 CELULELE PROPRII REZIDENTE
 Adipocitul alb (unilocular)

MO
- celulă sferică (rotundă pe secţiuni), diametru 80-100 μm
- periferic: mic halou citoplasmatic eozinofil (1-2 μm grosime)
- central: incluzie lipidică mare, rezultată ca urmare a coalescenţei
unor picături mai mici (în principal trigliceride)
- nucleu împins la periferie

În tehnicile histologice de rutină, datorită utilizării solvenţilor organici, incluzia trigliceridică dispare
şi celula apare goală. Nucleul împins la periferie şi aspectul optic gol determină compararea clasică
a adipocitului cu un “inel cu pecete”. Pentru menţinerea incluziei se indică utilizarea secţiunilor prin
congelare şi folosirea unor coloranţi liposolubili (Sudan III, IV, Scharlach, Albastru de Nil etc.)
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
 CELULE PROPRII REZIDENTE
 Adipocitul alb (unilocular)
ME
- incluzia lipidică: NU MEMBRANĂ
- limita incluzie - citoplasmă: 2 componente distincte:
- strat de lipide condensate (grosime de 5 nm)
- citoschelet celular – microfilamente (diametru de
5 nm) dispuse paralel
- perinuclear: complex Golgi, mitocondrii, ribozomi
liberi, RER redus, microfilamente şi filamente
intermediare
- citoplasmă: REN, mitocondrii şi elemente de
citoschelet

- membrana celulară:
- material similar MB, colagen tip 
- vezicule mici de pinocitoză - semnificaţie ???
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 CELULE PROPRII REZIDENTE
 Adipocitul alb (unilocular)
Funcţie
- realizează, în echilibru dinamic, un proces de lipogeneză (sinteză şi stocare de
trigliceride) şi de lipoliză

Lipogeneza INSULINA
- sursa: chilomicroni, VLDL, acizi graşi liberi (sânge)
- adipocitul:
- Rec insulină, hormoni de creştere, glucocorticoizi, hormoni tiroidieni, CA
- lipoprotein-lipaza → endoteliu capilare → hidroliză chilomicroni, lipoproteine →
eliberare glicerol (inutilizabil, NU glicerol-kinază) şi acizi graşi
- endocitoză mediată de receptori → preluare acizi graşi
- insulină → incorporare glucoză → fosforilare glucoză → glicerofosfat
! glicerofosfat + acizii graşi → producere de trigliceride
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 CELULE PROPRII REZIDENTE
 Adipocitul alb (unilocular)
Funcţie
- realizează, în echilibru dinamic, un proces de lipogeneză (sinteză şi stocare de
trigliceride) şi de lipoliză

Lipoliza INSULINA
- control SNS, catecolamine (NA)
- Rec β3 adrenergic → mutaţii → obezitate
- catecolamine → adenil-ciclaza membranară → activare AMP-ul ciclic → activare
lipaza tisulară (hormono-dependentă) → monogliceride (glicerol), acizi graşi

Alte funcţii
- sinteză MEC
- rol protector ATS: stocare LDL, colesterol, conversie androgeni în estrogeni
- rezervă energetică: acizii graşi neesterificaţi eliberaţi
- factori biologici activi: adipsina, TNF-α (posibil rol reglare număr adipocite)
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 CELULE PROPRII REZIDENTE
 Adipocitul brun (multilocular)
- celulă caracteristică pentru mamiferele hibernante şi, în cadrul speciei umane, pentru
nou-născut
MO
- celulă poliedrică, 20-30 μm
- citoplasmă de aspect spumos sau spongios,
aspect datorat incorporării de multiple incluzii
lipidice mici, care nu confluează
- nucleu central
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 CELULE PROPRII REZIDENTE
 Adipocitul brun (multilocular)
ME
- mitocondrii numeroase
- citoschelet (explică absenţa confluării pentru multitudinea de incluzii lipidice)
- receptori β-adrenergici în contact de tip sinaptic cu terminaţii autonome simpatice
Funcţie
- direct implicat în procesul de termogeneză
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 CELULE MIGRATE
- macrofage REZIDENTE
- mastocite REZIDENTE
- plasmocite (diferenţiate local din limfocitele B) TRANZITORII
- limfocite TRANZITORII
- mastocite TRANZITORII
- eozinofile TRANZITORII

- rol important în reacţiile de apărare specifică şi nespecifică, în special de

cauză bacteriană  apar în special în zonele invadate de microorganisme
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 CELULE MIGRATE TRANZITORII

 Plasmocitul
- limfocite B activate ca urmare a unei
stimulări antigenice
MO
- formă uşor ovalară
- 20 μm
- citoplasmă bazofilă
- nucleu rotund, plasat excentric, cu halou perinuclear, nucleol proeminent central,
dispoziţie caracteristică a cromatinei, sub formă de grămezi condensate la periferie
(aglomerări de heterocromatină alternante cu zone de eucromatină)  “spiţe de
roată”, “cadran de ceasornic”
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
 CELULE MIGRATE TRANZITORII

 Plasmocitul
ME
- microvili
- pseudopode
- câţiva centrioli înconjuraţi de complexul Golgi
- RER bine dezvoltat, ribozomi
- puţine mitocondrii

Funcţie
- sinteză polipeptide glicozilate 
imunoglobuline – molecule plasmatice cu activitate
de anticorpi (efectori ai răspunsului imun umoral)
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
 CELULE MIGRATE REZIDENTE
 Macrofagul
- din punct de vedere numeric, în multe varietăţi de ţesut conjunctiv,
macrofagul se plasează pe locul doi, după fibroblast
- histiocit
- origine în monocitele circulante  semnal  migrare din sistemul vascular în ţesutul
conjunctiv  maturizare  durată de viaţă 60 de zile
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 CELULE MIGRATE REZIDENTE
 Macrofagul

- 1970, van Fourth: conceptul de sistem mononuclear fagocitar - trei compartimente:

- compartimentul central: precursorii monocitopoezei (măduva osoasă
hematogenă)
- compartimentul de distribuţie: monocite circulante (cu o durată de existenţă
în sânge de aproximativ 72 ore)
- compartimentul tisular: rezultat din migrarea monocitelor maturizate în
perioada circulantă, la nivelul diferitelor ţesuturi

Toţi membrii acestui sistem

- origine: celule stem ale măduvei osoase hematogene
- lizozomi
- FAGOCITOZĂ
- Rec Fc Ig, complement (C3b)
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 CELULE MIGRATE REZIDENTE
 Macrofagul
Compartimentul tisular :
- histiocite / macrofage ţesut conjunctiv
- celule Kupffer hepatice
- macrofage organe limfopoetice (splină, limfoganglioni)
- macrofage pulmonare
- microglii SNC
- celule dendritice epidermice – Langerhans
- osteoclaste ţesut osos

Forme ale macrofagelor

- în repaus
- în activitate
- fixe (existente într-un ţesut conjunctiv dat)
- libere (rezultate în urma acţiunii unui stimul exogen care facilitează migrarea lor în
locul respectiv)
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 CELULE MIGRATE REZIDENTE

 Macrofagul
MO
- macrofagul în repaus - diferenţiat cu dificultate de fibroblast
- formă neregulată, stelată sau de fus, diametru între 10-30 μm
- citoplasmă bazofilă sau acidofilă (în raport cu stadiul funcţional al celulei)
- nucleu central, mic, hipercromatic, cromatină frecvent dispersată, nucleol uneori
prezent

- macrofagul în activitate - funcţie principală: fagocitoză

- suprafaţă celulară neegală, cu prelungiri cu aspect diferit (scurte, boante SAU de tip
filopodia, digitiforme, lungi), invaginări şi falduri membranare
- nucleul frecvent indentat pe o latură, reniform
- în unele situaţii şi localizări, citoplasma prezintă vacuole şi incluzii variate:
- material lipidic
- pigmenţi endogeni (bilirubină, hemoglobină, hemosiderină)
- pigmenţi exogeni (particule de carbon, siliciu etc.)
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 CELULE MIGRATE REZIDENTE

 Macrofagul
ME - macrofag activ
- expansiuni citoplasmatice de suprafaţă
(indicator fagocitoză)
- nucleu mic şi dens, neregulat şi indentat
- RER şi REN bine dezvoltate
- aparat Golgi perinuclear proeminent
- mitocondrii
- citoschelet (microfilamente de actină,
microtubuli şi filamente intermediare)
- abundenţă de granule dense mici, de tip Funcţii principale:
vezicule limitate de membrană = lizozomi
(indicator fagocitoză - 40 tipuri diferite de - fagocitoză
hidrolaze acide (sulfataze, proteaze, - sinteză şi secreţie
nucleaze, lipaze, glicozidaze)) citokine, enzime, alţi produşi → răspuns
- vacuole de endocitoză imun, reacţia de hipersensibilitate
- lizozomi secundari imediată, inflamaţie
- prezentare a antigenului
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
Paul Ehrlich
1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
 CELULELE MIGRATE REZIDENTE
 Mastocitul (germ. mastzelle)
- origine la nivelul măduvei osoase
hematopoetice: precursor care se
dezvoltă în paralel cu precursorii celorlaltor serii
sanguine (factor de creştere specific, SCF)

MO
- celulă rotundă sau ovală, diametru 20-30 μm
- nucleu central, sferic, relativ mic comparativ cu
dimensiunea celulei, cu 1-2 nucleoli evidenţi şi
cromatină fin granulară
- citoplasmă bazofilă, ocupată de numeroase
granule, intens bazofile, delimitate de
membrană, dimensiuni 0,3-0,8 μm, frecvent
maschează nucleul
- granulele: sinteză / stocare produse biologic
active → exocitoză
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 CELULELE MIGRATE REZIDENTE

 Mastocitul
- greu de identificat în coloraţia de rutină HE
- coloraţii speciale: conţinut în heparină
(glicozaminoglican sulfatat – heparansulfat)
 granule metacromatice (culoarea virează
din albastru în roşu magenta) în cazul
utilizării de coloranţi derivaţi ai anilinei

ME
- conţinut redus în organite celulare:
- RER dispersat
- puţine mitocondrii
- complex Golgi mic
- granule: diferenţe în formă, dimensiuni şi
conţinut - variaţii în aceeaşi celulă
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
1.2 CELULELE ŢESUTULUI
CONJUNCTIV
 CELULE MIGRATE REZIDENTE

 Mastocitul
Biochimic – conţinut granule
- mediatori primari sau preformaţi:
- heparină (factor anticoagulant, lipolitic)
- histamină
- condroitinsulfat
- serin-proteaze: triptază , chimază
- alte enzime: aril-sulfatază (inactivator pentru
leucotrienele C, limitând răspunsul inflamator),
β-glucuronidază, catepsină G
- mediatori secundari sau neoformaţi:
*sinteză precursori acid arahidonic membranar
- leucotriene C4 şi D4
- prostaglandine D2
- TNF alfa
- IL-4,3,5,6,8,16
- GM-CSF
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 CELULE MIGRATE REZIDENTE

 Mastocitul
- receptori de suprafaţă membranară: receptori IgE de mare afinitate

- populaţia mastocitară: 2 tipuri diferite (localizare, conţinut granule):

mastocite ale ţesutului conjunctiv propriu-zis
condroitinsulfat > heparansulfat, triptază
maturare: IL-3
durată medie de viaţă 40 zile
intens producător de leucotriene (C4)
mastocite ale mucoaselor
heparansulfat, triptază şi chimază
maturare: FGF
durată medie de viaţă: luni - ani
intens producător de prostaglandine (D2)
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
1. COMPONENTELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

1.2 CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

 CELULE MIGRATE REZIDENTE

 Mastocitul
Funcţii
- activitate de sinteză şi stocare a unor produse biologic active:
mediatori preformaţi
mediatori neoformaţi (sintetizaţi pe seama fosfolipidelor membranare)
- eliberare prin exocitoză

Degranulare fiziologică
Degranulare patologică: persoane atopice (hiperproducţie de IgE faţă de unele
substanţe)
! eliberarea masivă de mediatori preformaţi şi neoformaţi
→ creştere  permeabilitate capilară
→ contracţie  musculatură netedă
→ hipersecreţie mucoasă
→ aflux leucocite
→ reacţii alergice: şoc anafilactic, urticarie, rinite, conjunctivite, boală astmatică
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
2. VARIETĂŢI DE ŢESUT CONJUNCTIV

- localizare, structura şi funcţii  multitudine de varietăţi

 Clasificare didactică: trei tipuri principale

- ţesut conjunctiv propriu-zis
- ţesutul conjunctiv cu proprietăţi speciale (???)
- ţesut conjunctiv specializat

 Ţesutul conjunctiv propriu-zis

- cantitate relativă de matrice extracelulară nefibrilară, fibrilară şi de celule
- diferenţele cantitative ale raportului acestora variază în raport cu localizarea, existând
o corelaţie între histoarhitectonică şi funcţie
- ţesutul conjunctiv lax
- ţesutul conjunctiv dens
- ţesutul conjunctiv reticular
- ţesutul conjunctiv elastic
- ţesutul conjunctiv mucos
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
2. VARIETĂŢI DE ŢESUT CONJUNCTIV

 Ţesutul conjunctiv specializat

- varietăţi
- ţesutul cartilaginos
- ţesutul osos
- celulele proprii, matricea extracelulară  specializate  funcţia de susţinere a
organismului / structura scheletului
- ţesutul adipos
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
2. VARIETĂŢI DE ŢESUT CONJUNCTIV
2.1. ŢESUTURI CONJUNCTIVE PROPRIU-ZISE
 ŢESUTUL CONJUNCTIV LAX
- proporţii aproximativ egale a celor trei componente:
- celule
- fibre
- matrice extracelulară nefibrilară
- alte denumiri:
- areolar – mod aranjare fibre
- difuz – distribuţie
- celular – celule autohtone / migrate
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
2. VARIETĂŢI DE ŢESUT CONJUNCTIV

2.1. ŢESUTURI CONJUNCTIVE PROPRIU-ZISE

 ŢESUTUL CONJUNCTIV LAX

Caracteristici:
- fibre de colagen, reticulare şi elastice dispersate sau organizate într-o reţea
tridimensională, determinând existenţa unor spaţii areolare, care conţin substanţă
fundamentală abundentă şi celule
- colagenul nu formează mănunchiuri groase de fibre – fibrele sunt individualizate,
realizează traiecte sinuoase şi au orientări variate
- celulele proprii şi migrate se găsesc în raport diferit, dependent de funcţionalitatea
ţesutului: predomină fibroblastele şi macrofagele, iar în unele teritorii sunt prezente
şi adipocite albe solitare sau în grupe mici
- prezenţa de fibre nervoase mici şi de numeroase capilare sanguine – asigură
schimburile hidroelectrolitice, gazoase şi nutritive între sânge şi diferite celule
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
2. VARIETĂŢI DE ŢESUT CONJUNCTIV

2.1. ŢESUTURI CONJUNCTIVE PROPRIU-ZISE

 ŢESUTUL CONJUNCTIV LAX
Localizare
- cea mai răspândită varietate în corpul omenesc
- participă la edificarea stromei diferitelor organe (uneori ca septuri care delimitează
lobuli)
- prin intermediul membranei bazale vine în contact cu ţesutul epitelial de tapetare,
formând lamina propria (corionul mucoaselor) şi dermul superficial (papilar)
- intră în alcătuirea seroaselor care formează marile cavităţi naturale (peritoneu, pleură,
pericard), precum şi a meningelui moale
- realizează teci conjunctive în jurul fibrelor nervoase şi tunica externă (adventicea)
vaselor sanguine.
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
2. VARIETĂŢI DE ŢESUT CONJUNCTIV

2.1. ŢESUTURI CONJUNCTIVE PROPRIU-ZISE

 ŢESUTUL CONJUNCTIV DENS
- predominanţa fibrelor ţesutului conjunctiv, frecvent
organizate sub formă de mănunchiuri
- două subtipuri:
- dens neregulat sau semiordonat (mănunchiurile
de fibre cu orientări diferite)
- dens regulat sau ordonat (mănunchiurile de fibre
cu organizare paralelă între ele)
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
2. VARIETĂŢI DE ŢESUT CONJUNCTIV
2.1. ŢESUTURI CONJUNCTIVE PROPRIU-ZISE
 ŢESUTUL CONJUNCTIV DENS
•Ţesutul conjunctiv dens semiordonat
- format, în principal, din colagen (> tip I), organizat sub
formă de fibre care formează fascicule groase,
orientate spaţial în mod variat, printre care apar
dispersate reţele fine de fibre elastice
Localizare
- dermul profund al pielii
- capsulele conjunctive care tapetează unele organe
interne (splină, testicul, ficat, rinichi, limfoganglioni)
şi, uneori, septurile, care compartimentează interiorul
acestora
- dura mater
- tecile nervilor mari
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
2. VARIETĂŢI DE ŢESUT CONJUNCTIV
2.1. ŢESUTURI CONJUNCTIVE PROPRIU-ZISE
 ŢESUTUL CONJUNCTIV DENS
•Ţesutul conjunctiv dens ordonat
- format din fascicule grosolane de colagen de tip I,
împachetate strâns şi orientate pe direcţia de
acţiune a forţelor mecanice de tracţiune, ceea ce
conferă astfel o rezistenţă maximă
- matrice extracelulară nefibrilară prezentă în
cantitate redusă, celule puţine (fibrocite, dispuse
printre fibre, cu axul lung paralel cu fasciculele
de collagen)
Localizare
- structuri rezistente de susţinere şi protecţie:
- tendoane
- ligamente
- aponevroze
- cornee
- capsule de înveliş ale organelor
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
2. VARIETĂŢI DE ŢESUT CONJUNCTIV

2.1. ŢESUTURI CONJUNCTIVE PROPRIU-

ZISE
 ŢESUTUL CONJUNCTIV RETICULAR
- predominanţă a fibrelor reticulare (colagen de
tip III), organizată într-o reţea tridimensională,
cu ochiuri mai mici (strânse) sau mai mari
(largi)
Localizare
- trama de susţinere (stroma) - organe
hematopoetice, limfoide
- cadrul arhitectural al sinusoidelor ficatului,
ţesutului adipos, muşchilor netezi şi al
insulelor Langerhans pancreatice
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
2. VARIETĂŢI DE ŢESUT CONJUNCTIV
2.1. ŢESUTURI CONJUNCTIVE PROPRIU-
ZISE

 ŢESUTUL CONJUNCTIV ELASTIC

- abundenţa fibrelor de tip elastic, organizate
- ca atare
- ca lamele elastice
Varianta fibrilară
- fibre individualizate, bine reprezentate printre
fibrele de colagen, formând uneori fascicule
Localizare:
- septurile interalveolare pulmonare
- lamina propria a vezicii urinare
- dermul pielii
Varianta lamelară
- fibre aranjate paralel, rezultând foiţe subţiri sau
membrane fenestrate
Localizare:
- vase sanguine mari (tunica medie, de tip
elastic)
- ligamentul suspensor al penisului
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
2. VARIETĂŢI DE ŢESUT CONJUNCTIV

2.2. ŢESUTURI CONJUNCTIVE SPECIALIZATE

 - ţesut adipos alb
 - ţesut adipos brun
ŢESUTUL CARTILAGINOS
 ŢESUTUL CARTILAGINOS
- varietate de ţesut conjunctiv specializat
- matrice extracelulară (amorfă şi fibrilară) cu o consistenţă particulară
- celule: condroblaste  condrocite  condroplaste
- avascular
- neinervat

 HISTOGENEZĂ: mezenchimul embrionar

 CLASIFICARE
- cartilagiul hialin
- cartilagiu elastic
- cartilagiu fibros (fibrocartilagiu)
- diferenţe: natura / cantitatea fibrelor prezente în MEC

 FUNCŢII
- susţinere
- rezistenţă faţă de forţe mecanice de compresiune şi tracţiune
- cartilagiul hialin: osificare, reparare ţesut osos
 ŢESUTUL CARTILAGINOS
1. ŢESUTUL CARTILAGINOS HIALIN

- macroscopic: aspect omogen, alb-cenuşiu,

cu o oarecare transluciditate

 LOCALIZARE
- dezvoltare embrionară: schelet cartilaginos 
schelet osos
- adult:
- extrascheletal: căi respiratorii (fose nazale,
laringe, trahee, bronşii), cartilagii costale, trompe
Eustachio
- scheletal: suprafeţe articulare, cartilagiu de
creştere (joncţiune epifize – diafize oase lungi)

 PERICONDRU
- periferic
- foiţa internă condrogenă  creştere apoziţională
- foiţa externă fibrovasculară  nutriţie
- excepţie: suprafaţa articulară a cartilagiilor 
nutriţie: lichid sinovial
 ŢESUTUL CARTILAGINOS
1. ŢESUTUL CARTILAGINOS HIALIN

 CREŞTEREA APOZIŢIONALĂ
- condroblaste
- celule active: potenţial mitotic
 sinteză matrice 
 incorporare în matrice  condrocite
 CREŞTEREA INTERSTIŢIALĂ
- condrocite:
 mitoze succesive simetrice  clone de condrocite în
condroplast = serii izogene:
aranjament axial (condrocite suprapuse pe un ax)
aranjament coronar (condrocitele aranjate în coroană)
- condrocite serie izogenă  sinteză matrice  depunere în pereţii
condroplastelor = arie teritorială
- matrice anterior produsă = arie interteritorială

CONTROL HORMONAL
- stimulare: hormoni somatotropi, tiroidieni, testosteron
- inhibare: hormoni glucocorticoizi, estrogeni
 ŢESUTUL CARTILAGINOS
1. ŢESUTUL CARTILAGINOS HIALIN

 STRUCTURĂ
- in vivo, matricea cartilaginoasă: 70-80% apă, 20-30% substanţe organice
- matrice extracelulară amorfă
- matrice extracelulară fibrilară

 MATRICEA AMORFĂ
- glicozaminoglicani  proteoglicani sulfataţi (60% condroitinsulfaţi, 40%
keratansulfaţi) = aggrecani
- 1 moleculă proteoglican: lanţul proteic central  ataşare 100 molecule
de condroitinsulfat + 50 molecule de keratansulfat  aranjament
radiar, perpendicular pe centrul proteic
- 100-200 molecule de proteoglicani  proteine de legătură  acid
hialuronic  macromolecule = proteoglicani agregaţi
- molecule glicoproteice de adeziune:
condronectina
ancorina CII
proteina de matrice cartilaginoasă
condrocalcina
 ŢESUTUL CARTILAGINOS

1. ŢESUTUL CARTILAGINOS HIALIN

 MATRICEA FIBRILARĂ
- colagen tip II (40-70%)
- fibre individualizate, 15-45 nm diametru, nu formează mănunchiuri,
frecvent se intersectează
- orientare:
superficial: paralelă cu suprafaţa articulară
profund: arcuat
- colagen de tip IX, X şi XI (5-10%)

Aria teritorială
- 50 μm
- colagen ↓
- glicozaminoglicani (condroitinsulfat) ↑ → bazofilie ↑, PAS +

Aria interteritorială
- colagen ↑
- proteoglicani ↓ → bazofilie ↓
 ŢESUTUL CARTILAGINOS

1. ŢESUTUL CARTILAGINOS HIALIN

 CELULELE SPECIFICE
- celulele condrogenice
- condroblaste
- condrocite

 CELULELE CONDROGENICE
- origine: celule mezenchimale
- localizare: strat celular intern pericondru
- diferenţiere în condroblaste sau, în anumite condiţii, în celule
osteoprogene
MO
- fuziforme, citoplasmă redusă, nucleu ovalar, cu 1-2 nucleoli

ME
- RER, ribozomi liberi, complex Golgi mic, puţine mitocondrii
 ŢESUTUL CARTILAGINOS
1. ŢESUTUL CARTILAGINOS HIALIN

 CONDROBLASTELE
MO
- celule globuloase
- citoplasmă bazofilă
- nucleu central

ME:
- organitele celulare implicate în
sinteza proteică:
- RER, complex Golgi bine dezvoltate
- numeroase mitocondrii
- multiple vezicule secretoare
 ŢESUTUL CARTILAGINOS
1. ŢESUTUL CARTILAGINOS HIALIN

 CONDROCITELE
MO
- formă sferică/ovoidală, uneori neregulată, dimensiuni
medii
- localizare: condroplaste - izolate / serii izogene liniare
/coronare
- citoplasmă intens bazofilă
- nucleu rotund, unic, central, cu cromatină densă, 1-2
nucleoli

ME: organite celulare foarte bine reprezentate

- RER
- aparat Golgi
- mitocondrii
- numeroase vacuole secretorii cu material fibros
(precursori colagen) şi amorf (agregate de
proteoglicani, glicoproteine)
- uneori incluzii lipidice, de glicogen, pigmentare
- pe suprafaţa celulară – microvilozităţi numeroase, care
plutesc într-un spaţiu bogat în gag, între suprafaţa
condrocitului şi condroplast

FUNCŢIE: sinteza matricei cartilaginoase

 ŢESUTUL CARTILAGINOS

2. ŢESUTUL CARTILAGINOS ELASTIC

- localizare: pavilionul urechii, conductul auditiv

extern şi intern, epiglota,
laringe (cartilagiul cuneiform)
- macroscopic: opac, flexibil, culoare galbenă
- organizarea generală histologică, creşterea şi
nutriţia - similare cartilagiu hialin
 ŢESUTUL CARTILAGINOS
2. ŢESUTUL CARTILAGINOS ELASTIC

MO - aspecte particulare:
- pericondru: strat extern bogat în fibre elastice
- condrocite solitare / în serii izogene, situate în
condroplaste, numeroase, mari
- matricea extracelulară amorfă ↓
- fibrele elastice:
central: dense  matricea extracelulară amorfă
greu de identificat;
periferic: mai rare, mai subţiri, mai fine
 ŢESUTUL CARTILAGINOS

3. ŢESUTUL CARTILAGINOS FIBROS

- ţesut conjunctiv dens (ordonat sau semiordonat) + cartilagiu hialin, fără

o linie precisă de demarcaţie
- localizare:
zonele de inserţie a ligamentelor şi tendoanelor în ţesutul osos
inelul fibros al discurilor intervertebrale
simfiza pubiană
- funcţie: maximă rezistenţă faţă de compresiune şi tracţiune
- nu prezintă un pericondru

MO:
- mici zone (insule) de cartilagiu, aliniate printre
fascicule de fibre de colagen de tip I
- condrocitele (în condroplaste): serii izogene axiale
dispuse în şiruri paralele, matrice cartilaginoasă ↓
= arii teritoriale - arii interteritoriale = fascicule fibre colagen