Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Notă. În procesul elaborării Ghidului s-a ţinut cont de recomandările din „Ghidul
privind perfectarea tezelor de doctorat şi a autoreferatelor" aprobat de
Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare al Republicii Moldova.
Teza de licenţă/masterat este o lucrare ştiinţifică originală, ce are drept obiectiv evaluarea
competenţelor absolvenţilor de a efectua cercetări ştiinţifice, de a aplica cunoştinţe teoretice in
procesul de elaborare a unor soluţii practice specifice domeniului de formare profesională sau de
realizare a studiului de caz, de a redacta un material unitar care să cuprindă observaţii şi
concluzii proprii.
Teza de licenţă/masterat se elaborează in ultimul an al studiilor superioare de licenţă şi se
definitivează în cadrul practicii de licenţă, care are drept scop consolidarea cunoştinţelor
teoretice, selectarea informaţiei necesare pentru elaborarea tezei de licenţă şi, de asemenea,
obţinerea unor abilităţi in domeniul de specializare.
1
• depunerea, în termenul stabilit, la catedra de specialitate, a unui exemplar al tezei de
licenţă, precum şi versiunea format electronic al acesteia (pe CD).
Studentul, în calitate de autor, este singurul răspunzător pentru exactitatea şi
veridicitatea tuturor datelor prezentate in lucrare.
2
- cifre latine (I, II) pentru capitole (Capitolul I, ...)
- cifre arabe, adăugate după punct la numărul capitolului, pentru subcapitole: 1.1., 1.2.,
1.3., ..., 2.1., 2.2, ..
- cifre arabe adăugate după punct la numărul de ordine al subcapitolului, pentru
subsubcapitole: 1.1.1., 1.1.2., etc. (Model, vezi Anexa 4)
Adnotare
În adnotare se prezintă numele de familie, prenumele autorului, titlul tezei, localitatea, anul
perfectării, structura tezei (de exemplu, introducere, două capitole, concluzii generale şi
recomandări, bibliografie din 30 surse, 2 anexe, 40 pagini de text de bază (pînă la Bibliografie),
2 figuri, 4 tabele), cuvintele cheie. Se descriu următoarele compartimente: scopul şi obiectivele
cercetării, valoarea teoretică şi valoarea aplicativă a cercetării.
Adnotarea se prezintă în două limbi: română şi engleză, fiecare fiind prezentată pe o
singură pagină a foii. În cazul tezelor de licenţă elaborate în limba rusă, "Adnotarea" va fi scrisă
în limbile: română, (rusă) şi engleză.
3
Capitolul I va conţine analiza materialelor ştiinţifice la tema tezei de licenţă/masterat
publicate în ţară şi peste hotare. Se va insista pe publicaţiile din ultimii ani.
În Capitolul II va fi descrisă metodologia cercetării, prezentate realizarea experimentului
la toate etapele sale şi rezultatele cercetării experimentale în formă de tabele, diagrame,
histograme.
Fiecare capitol al tezei se finalizează cu concluzii.
În compartimentul Concluzii generale şi recomandări vor fi expuse rezultatele obţinute
de autor şi evidenţierea contribuţiei proprii a acestuia. Concluziile generale ale cercetării apar ca
o subliniere a ideilor şi soluţiilor de bază pe care autorul le susţine şi le dezvoltă. Recomandările
se prezintă sub formă de sugestii.
Bibliografia
Bibliografia indică volumul şi calitatea documentării teoretice a studentului. În lista
bibliografică vor fi inserate doar lucrările consultate, indiferent de natura lor primară. Nu se
permite indicarea titlurilor care nu au fost consultate. De asemenea, toate sursele citate în textul
lucrării trebuie să se regăsească în lista bibliografiei. Lista cu referinţe bibliografice trebuie să
conţină între 20 şi 30 de titluri bibliografice pentru teza de licenţă şi între 40 şi 50 de titluri
bibliografice pentru teza de masterat.
Bibliografia tezei se recomandă a fi aranjată în ordinea alfabetică a autorilor, iar în lipsa
menţionării acestora (în cazul culegerilor), în ordinea alfabetică a titlurilor. Fiecărei referinţe
bibliografice i se atribuie un număr de ordine urmat de punct. Lucrările cu numerele de ordine
respective se scriu una sub alta, indicîndu-se toate elementele componente ale unei referinţe
bibliografice.
O monografie, o culegere de articole, un manual, o antologie trebuie să conţină
următoarele elemente:
1. Autorul. În lista bibliografică el se indică începînd cu numele de familie şi mai apoi
iniţiala prenumelui. Prenumele autorului se trece integral atunci cînd inţiala ar duce la unele
confuzii, iar iniţiala prenumelui tatălui se trece cînd sunt autori cu nume şi prenume identice.
Dacă publicaţia are doi sau mai mulţi autori, între numele lor se pune virgula, iar după numele
ultimului punct. Cînd sunt mai mult de trei autori, pot fi notate numele tuturor autorilor, sau
numele primului autor urmat de cuvintele în forma prescurtată „ş.a.”.
2. Titlul lucrărilor în listele bibliografice se reproduce după cum figurează în publicaţia
consultată sau citată în text (în limba şi cu alfabetul în care este editată). Se recomandă a se
adăuga după punct şi subtitlul, dacă lucrarea îl are, deoarece poate oferi informaţie esenţială, o
precizie asupra conţinutului lucrării. Toate cuvintele din titlurile lucrărilor în limba engleză (în
afară de prepoziţii, conjuncţii şi articole) se scriu cu majuscule.
3. Numărul volumului citat sau consultat se notează prescurtat prin (Vol.1.) prin cifre
arabe.
4. Editorul, redactorul, coordonatorul, se indică după o bară oblică [/].
5. Ediţia lucrării, dacă este menţionată, se notează prin abreviere după o bară oblică [/].
6. Denumirea localităţii (pentru bibliografia dată în limba rusă) este precedată de o linie de
pauză [-]. Locul publicării lucrării nu se prescurtează, excepţie făcînd denumirile oraşelor
ruseşti: Москва (М.), Санкт Петербург (СПб)
7. Cuvântul „Editura” se omite în cazurile, cînd acest cuvînt nu este parte din denumirea ei.
De exemplu: Iaşi: Polirom; Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
8. Anul ediţiei lucrării urmează după denumirea editurii.
9. Numărul total de pagini al lucrării consultate şi menţionate în Bibliografia tezei urmează
după anul ediţiei şi se indică după punct.
Articolele înserate în culegerile de articole şi diverse ediţii periodice sunt prezentate în
felul următor:
1. Autorul şi 2. Titlul rămîn neschimbate.
4
2. Denumirea culegerii de articole sau a ediţiei periodice urmează după autorul şi titlul
articolului şi titlului articolului se plasează dup o bară dublă [//].
Referinţele la sursele bibliografice se indică în paranteze pătrate, inserate în text, de
exemplu [5]. Dacă sînt citate anumite părţi ale sursei, după indicele bibliografic se indică şi
pagina, de exemplu [5, p.27].
Exemple de publicaţii:
1. Bursuc O. Oportunităţi de modernizare a procesului de formare iniţială a managerilor
pentru sistemul educaţional. // Didactica Pro, nr.1 (71), 2012, p. 5-9.
2. Enăchescu C. Tratat de teoria cercetării ştiinţifice. Iaşi: Polirom, ediţia a II-a, 2007.
475 p.
3. Guţu V. Priorităţi în procesul educaţional din Republica Moldova: politici şi
management. În: Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Priorităţi actuale în
procesul educaţional”, Chişinău, 2011, p.5-15.
5
Teza se leagă prin copertare (copertă tare) într-un singur exemplar.
Recomandări stilistice
Cercetarea obiectualizată în lucrările ştiinţifice (tezele de licenţă, masterat) capătă formă
explicită prin redactarea textului. În această formă lucrările se aduc la cunoştinţă publicului,
specialiştilor, conducătorului şi membrilor catedrei, comisiei, care vor da apreciere finală.
Prin redactare trebuie atinse obiectivele atinse iniţial, trebuie de făcut înţeles mesajul,
respectiv realizările cercetării şi modul în care acestea au fost atinse.
Textul obţinut după redactare este esenţial în actul comunicării rezultatelor cercetării. În
funcţie de competenţele de exprimare, de calităţile cercetătorului, textul poate favoriza sau
dezavantaja comunicarea, poate aduce un cîştig sau o ratare a autorului prin nota, aprecierea pe
care acesta o poate obţine.
Prin redactarea textului lucrării se urmăreşte comunicarea corectă a mesajului, care este
acoperit prin rezultatele obţinute în cercetare în maniera în care acestea au fost atinse. Atingerea
acestui scop poate fi realizată prin respectarea condiţiilor de redactare a textului lucrării.
1. Rigurozitatea este realizată prin enunţuri exacte, corecte şi conforme cu sensul avut în
vedere prin mesajul dorit. Rigoarea presupune o bună stăpînire şi folosire a elementelor
conceptuale şi metodologice, o interpretare corectă şi precisă a datelor, determinărilor
şi rezultatelor obţinute la fiecare etapă şi în finalul lucrării.
2. Coerenţa vizează atît logica tratării problemei, cît şi aspectele de ordin lingvistic al
lucrării. Textul trebuie să ajute la înţelegerea mesajului ştiinţific, să fie în acord cu
principiile şi normele lingvistice şi gramaticale ale limbii în care este scrisă lucrarea.
3. Integritatea este o condiţie care impune textului obligativitatea de a realiza o abordare
integrală a cercetării intreprinse, de la alegerea temei şi lansarea ipotezei, pînă la
obţinerea şi interpretarea rezultatelor.
4. Eleganţa stilului prin care se realizează combinarea între estetica textului şi modul
personal (original), concret, adaptat de expunerea acestuia. Prin stilul prezentării textul
capătă o amprentă personală, în măsura în care este dominat de preluări, citate şi nu
este realizat prin compilare sau combinare de texte din alte lucrări. Textul este elegant
în raport cu stilul, dacă poate fi parcurs uşor, provocînd cititorului plăcerea lecturii. În
cazul unei lucrări cu caracter ştiinţific, eleganţa se traduce prin simplitate, laconism,
decenţă şi frumuseţea expresiei.
5. Corectitudinea vizează, în primul rînd, elemente de conţinut ştiinţifice şi, în al doilea
rînd, cele de formă a prezentării, corectitudinea textului. Este obligatoriu ca lucrarea să
fie îngrijită şi sub aspectul corectitudinii gramaticale şi stilistice, fapt care îi conferă un
plus de credibilitate.
6. Onestitatea este complementară stilului, apărînd ca o dimensiune a eticii şi deontologiei
cercetării. Cercetătorul trebuie să aibă descernămîntul să sublinieze în domeniu
contribuţiile celor mai importanţi autori care s-au preocupat de problematica studiată.
Onestitatea se traduce printr-o corectă trimitere la surse. Este recomandat ca elementele
proprii ale demersului, argumentele şi interpretările, precum şi rezultatele să fie
prezentate prin recursul la persoana întîi plural. Formele cu caracter pozitiv (s-a
realizat, s-a demonstrat, s-au adus argumente), precum şi invocarea directă a propriei
persoane (eu am realizat, am demonstrat, cercetarea mea, eu consider, în opinia mea
etc.) trebuie evitate.
Exigenţe etice
Teza de licenţă/masterat trebuie să reflecte integral munca studentului. Toate sursele
bibliografice utilizate vor fi menţionate în lista bibliografică, în caz contrar, studentul va fi
6
învinuit de plagiat. Prin plagiat se înţelege însuşirea integrală sau parţială a unei lucrări ştiinţifice
de altcineva, fiind prezentată drept creaţie personală, fără indicarea autorului. De asemenea, nu
este admisă utilizarea tabelelor şi figurilor, fără a face referinţe la autor.
Anexa 1
7
Model de cerere privind confirmarea temei tezei de licenţă şi a conducătorului
ştiinţific
Şefului Departamentului
Anexa 2
Graficul calendaristic de realizare a tezei de licenţă/masterat
8
Tema tezei de licenţă/masterat: ______________________________________________
_________________________________________________________________________
Student _____________________________
(semnătura)
Anexa 3
9
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA PSIHOLOGIE, ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI,
SOCIOLOGIE ŞI ASISTENTA SOCIALĂ
DEPARTAMENTUL PSIHOLOGIE
(font 14, Bolt, centered)
Teză de licenţă/masterat
CHIŞINĂU, 2020
Anexa 4
10
CUPRINS
11