PATRIMONIUL PUBLIC SI CONTABILITATEA

CA SISTEM DE REFLECTARE, EVIDENTA,

CALCUL, ANALIZA SI CONTROL

Contabilitatea reprezinta un sistem complex si integrat de

norme, principii, reguli si tehnici de masurare prin care se
evidentiaza starea la un moment dat precum si evolutia cantitativa
si valorica a modificarilor care intervin asupra patrimoniulu i pentru
o perioada de timp determinata.
Contabilitatea este grefata pe patrimoniul si activitatile
statului (schema 1.1 ).
I ECHILIBRUL DINTRE EFICIENTA, REPREZENTATIVITATE,
AUTORITATE, SUVERANITATE, INDEPENDENTA
→ STAPÂNIREA SITUATIEI
→ FORTA PUBLICA - BUGET
- IMPOZITE
- MONEDA
- CREDIT
→ ECHILIBRU ÎNTRE INTERESE DIVERGENTE

II PATRIMONIU PUBLIC, BUGET, ECONOMIE, JUSTITIE,

FINANTE
→ ADMINISTRATORUL DISPUNE
→ EXECUTIVUL MÂNUIESTE BANI SI BUNURI
→ CONTABILUL ÎNREGISTREA ZA SI CONTROLEAZA
STAT DEMOCRATIC
MODERN /
CONTRACT SOCIAL III RESPECTUL VIETII PRIVATE A INDIVIZILOR
→ PROGRAME DE PROTECTIE
→ CONTRIBUTII, TAXE SI IMPOZITE
→ SUSTINEREA ACTIVITATILOR
→ REPRIMAREA ABUZURILOR

IV IDENTITATE ISTORICA, CULTURALA, NATIONALA

→ TRADITIE SI CONSERVATORISM
→ VALORI REPREZENTATIVE
→ TERITORIU
→ PRACTICI SI ATITUDINI
→ LIMBA
Schema 1.1 Natura complexa a determinarilor din sfera de influenta
a statului bazat pe contractul social
 Notiunea de patrimoniu are continut juridic, economic
administrativ si financiar.
Din punct de vedere juridic, patrimoniul reflecta totalitatea
drepturilor si obligatiilor determinate de transferul proprietatii prin
acte de schimb sau transmiterea conditionata a acesteia
(posesiune, utilizare, folosinta si uzufruct) asupra valorilor
exprimabile în bani în raport cu proprietarul recunoscut de lege.
Suntem stat de traditia dreptului roman scris.
Toate domeniile particulare din societate sunt strict definite
si delimitate de lege .
Transferurile de proprietate si toate actele care decurg din
procedura de administrare juridica a drepturilor si obligatiilor
evaluabile în bani presupun acte scrise (adica birocratie).
Din punct de vedere economic , patrimoniul reprezinta
totalitatea bunurilor, a mijloacelor si valorilor disponibile necesare
pentru a duce la îndeplinire scopuri legal ocrotite de lege, bazate
pe surse de finantare sau fonduri (orice mijloc rational implica o
resursa de finantare cu caracter stabil, orice sursa sau fond
asigura finantare cu scop determinat pentru mijloace sau valori
prestabilite).
Din punct de vedere administrativ, patrimoniul reprezinta
totalitatea actelor, procedurilor si competentelor desfasurate prin
delegarea autoritatii si asumarea responsabilitatii ca efect al legii
aplica bile. Ierarhia de functii si competente urmareste masurarea
si controlul adecvat al riscurilor si competenta actelor de gestiune
pentru conformitate, pentru integritate materiala, pentru
echilibrarea optiunilor politice prin eficienta si eficacitate.
Din punct de financiar patrimoniul reprezinta totalitatea
utilizarilor stabile în legatura cu resursele de finantare, delimitate
pe baza echilibrului stabil calculat prin buget.
Bugetul reprezinta estimarea, evaluarea , calculul si
echilibrul dintre cheltuieli si venituri, dintre utilizari si resurse, în
conditiile în care orice program de finantare se bazeaza pe un
program prestabilit, pe un deviz, pe o situatie prin care se
recunoaste pe de -o parte necesitatea cheltuielilor, iar pe de alta
parte sursele de acoperire a veniturilor dupa natura lor.
 I PATRIMONIUL JURIDIC
§ dispozitia juridica asupra bunurilor si lucrurilor
garantate în favoarea statului prin lege;
§ drepturi si obligatii contractuale;
§ mandatul de putere constitutionala a legii
aplicabile prin actele de vointa garantate de stat
pentru îndeplinirea rolului sau.

II PATRIMONIUL ECONOMIC
§ bunuri si mijloace concret identificabile în
legatura cu modul lor de formare;
§ angajamente economice evaluabile în bani;
§ întrebuintare pe destinatii concrete, în legatura
PATRIMONIUL cu sursele de acoperire stabila.
PUBLIC

III PATRIMONIUL ADMINISTRATIV

§ ierarhie de functii si competente;
§ delegarea autoritatii si asumarea
responsabilitatii;
§ masurarea si controlul riscurilor.

IV PATRIMONIUL FINANCIAR
§ existenta, miscarea si transferul fondurilor;
§ asigurarea, provenienta si finantarea bugetului;
§ cercetarea si solutionarea modului de utilizare a
banilor publici.

Schema 1.2 Determinarile complexe ale notiunii de patrimoniu,

considerate ca un tot unitar, indisociabil

Pentru definitia patrimoniului se pot utiliza notiunile de

avere, capital si fonduri.
1. Averea reprezinta realitatea concret masurabila a
bunurilor si valorilor disponibile.
În raport cu proprietarul, averea formeaza patrimoniul daca
exista din punct de vedere juridic o garantie reala asupra modului
de acoperire financiara (surse de dobândire, mod de procurare)
deci un mod legal de a justifica provenienta valorilor disponibile.
2. Capitalul reprezinta o investitie potentiala cu scop de
afacere, adica mijloace si resurse puse în valoare si motivate de
interventia unor scopuri rationale umane, legal declarate,
înregistrate si dovedite în raport cu tertii, prin care scopul este
obtinerea de profit.
3. Fondurile reprezinta totalitatea resurselor de finantare
grupate si sistematizate pe criterii unitare si controlabile aflate la
dispozitia unei institutii sau persoane cu scopul de a satisface
nevoi rationale, altele decât obtinerea profitului.
Patrimoniul public reprezinta totalitatea mijloacelor aflate
la dispozitia statului, finantate din bugetul public pe baza legilor în
vigoare, care ocrotesc interesele statului, institutiile si organismele
publice, oricare ar fi acestea.
Deosebim:
I. trezorerie publica ;
II. institutii publice ;
III. administratii publice .

I. Trezoreria publica este axa pe care se structureaza

ansamblul relatiilor financiare determinate de operatiile de încasari
si plati, de urmarire, avizare, coordonare si control al banilor
publici.
Trezoreria publica urmareste, înregistreaza si controleaza
în interesul statului, ansamblul fluxurilor financiare de încasari si
plati, evalueaza, masoara, verifica, certifica si controleaza
echilibrul stabil dintre nevoile de finantare si resursele de formare
a fondurilor aflate la dispozitia statului si autoritatilor publice.
Guvernul executa bugetul, în conditiile aprobarii date de
Parlament, dar dreptul de executie al bugetului public are nevoie
de legitimarea legalitatii, necesitatii si oportunitatii prin trezoreria
publica.
Coordonatorul trezoreriei publice este Ministerul Finantelor.
Trezoreria grupeaza institutional autoritati, agenti sau
administratii în profil departamental si teritorial cu atributii de sine
statatoare de primire, pastrare, colectare, repartizare, dispozitie a
banilor, inclusiv mobilizarea temporara a necesarului de finantare,
operatii dispuse prin lege.
Creditul bugetar reprezinta finantare recunoscuta prin
Buget.
 Fondul este partea materiala care acopera finantarea cu
scop determinat.
Trezoreria publica:
§ primeste în numele statului orice suma de bani din
impozite, taxe si contributii, din orice sursa;
§ pastreaza numerarul;
§ face plati bugetare;
§ reprezinta “Banca” bugetului public;
§ strânge si pune în circulatie moneda;
§ colecteaza venituri si distribuie bani pentru cheltuieli
publice;
§ se împrumuta de la terti si poate împrumuta;
§ emite hârtii de valoare pentru mobilizarea surselor de
finantare, cu garantii guvernamentale;
§ încaseaza si restituie împrumuturi pentru acoperirea
temporara a datoriei publice.
§ controleaza transferurile de sume între diferite categorii
de bugete.
II. Institutiile publice reprezinta carta, principiile,
personalul, atributiile, destinatiile si finalitatea actiunilor prin care
se realizeaza “asocierea” contractuala a intereselor statului.
Expresia statului nu se recunoaste prin lege, dar mai ales
prin modul de viata si calitatea institutiilor care reusesc prin masuri
adecvate sa îndeplineasca obiective si scopuri rationale.
Definim institutii publice pentru structura unitara a
îndeplinirii adecvate a functiilor statului.
Functiile statului pot fi economice, sociale, de autoritate si
de tutela.
 • industrii monopol
• piete de monopol
• industrii strategice
INSTITUTII • energie
DE INTERES
ECONOMIC • resurse minerale
• agricultura si silvicultura, protectia mediului
• transport si comunicatii
• constructii

• educatie permanenta
INSTITUTII • învatamânt, stiinta, cercetare
DE INTERES
SOCIAL • cultura, mass-media
• arta
• asistenta sociala

• politie
INSTITUTII • justitie
DE AUTORITATE • armata
CONSTRÂNGERE
• relatii externe, diplomatice

• locuinte
INSTITUTII • urbanism, amenajare teritoriu
DE TUTELA • gospodarie comunala

Schema 1.3 Categorii de institutii legate de structura unitara

a functiilor statului

III. Administratiile publice reprezinta intermedierea de

actiuni, prescriu activitatile imperative, numesc si revoca
competentele, furnizeaza mijloace, se misca într-o retea de norme
si legi, interpreteaza, cauta, coordoneaza, asigura coordonarea si
disciplina, exercita puterea, controleaza responsabilitati,
supravegheaza si controleaza executarea sarcinilor.
 1 Actiuni, operatii si interese de intermediere

2 Ierarhie de functii, transfer de autoritate si responsabilitate

3 Formalism juridic, proceduri si acte scrise (birocratie)

4 Are temei contractual, legitimeaza traditia si rutina

5 Obiectiveaza un tip particular de cunoastere

6 Are continuitate, permanenta

ADMINISTRATIE
7 Remunereaza competente si sanctioneaza abateri
PUBLICA:
OBIECTIVE,
8 Este compartimentata si specializata
ROL, FUNCTII,
PERSPECTIVE
9 Dispune de puteri stabilite prin lege

10 Se bazeaza pe tehnicitate, standarde si proceduri

prestabilite

11
Pregateste, organizeaza, executa deci zii politice

12 Asigura masuri de conservare a valorilor societatii

13
Colaboreaza la îndeplinirea masurilor politice

14 Coordoneaza toate activitatile statului

15 Controleaza îndeplinirea corecta a sarcinilor si masoara

calitatea rezultatelor

Schema 1.4 Perspective ale administratiei prin obiective, rol si functii

 Contabilitatea publica reprezinta totalitatea normelor,
procedurilor, tehnicilor si metodelor prin care se evalueaza, se
înregistreaza, se controleaza si se administreaza averea si
patrimoniul public.
Contabilitatea publica trebuie sa determine elementele
concrete de avere si mijloace pe care se sprijina proprietatea
publica, sa fixeze cu certitudine elementele si angajamentele
necesare pentru începutul fiecarui exercitiu, sa evidentieze, sa
calculeze si sa puna ordine în modificarile intervenite pe parcursul
perioadei de gestiune, sa stabileasca la închiderea exercitiului
bugetar situatia finala si rezultatul gestiunii.
Prin acte specifice de suveranitate, autoritatea publica
administreaza patrimoniul, inventarul si bugetul.
În perimetrul complex de gestiune publica intra orice
administrator de avere si patrimoniu public, acte, proceduri si
competente prin care se angajeaza drepturi si obligatii în sarcina
statului, cheltuieli sau venituri, servicii speciale de încasare a
veniturilor si de plati pentru cheltuieli, servicii de urmarire si
gestiune a stocurilor materiale, contabilitatea generala a Statului –
administratia centrala si administratia locala a unitatilor
administrativ-teritoriale.
Sistemul contabilitatii publice reprezinta un cadru de
referinta conceptual si metodologic ce trebuie sa ofere raspunsuri
explicite la marile si controversatele probleme de gestiune publica:
pentru ce obiective se modeleaza contabilitatea, care sunt
utilizatorii informatiilor de interes public, cum se trateaza sistematic
informatiile contabilitatii, care sunt caracteristicile calitative ale
programului de semnificatie pentru o buna informare, ce implicatii,
costuri, riscuri si avantaje sunt legate de contextul economic,
social, juridic si institutional în care se desfasoara contabilitatea.
Dincolo de paradigma, conditionata de loc, de mod si e
timp, calitatea de contabilitate si gestiune publica are o dimensiune
culturala, etica si morala dependenta nemijlocit de gradul de
cunoastere, implicare si motivatie umana, de experienta,
autoritatea si responsabilitatea actelor umane asumate prin
întelegerea corecta si aplicarea consecventa a principiilor.
 BANI

OBIECT
MIJLOACE

ANGAJAMENTE

STAT

SUBIECTE INSTITUTII

ADMINISTRATII

PROGRAME PUBLICE

LEGISLATIVA • PUTEREA DE DISPOZITIE

• ANALIZA, ECHILIBRARE, VOTARE
CONTABILITATE • LEGE BUGETARA ANUALA
PUBLICA
• LEGI SPECIALE
EXECUTIVA
• EXECUTIE ADMINISTRATIVA
• OBIECTIVE, SCOPURI, MIJLOACE
• TRANSFER BANI SI BUNURI
JUDICIARA • SEPARAREA PUTERILOR
• AUTORITATEA DE LUCRU JUDECAT
FAZE DE MISCARE • SANCTIUNI / DISCIPLINA DE LEGE
SI TRANSFORMARE CONTROL • CONTROL CURTEA CONTURI
PATRIMONIALA AUDIT • AUDIT INTERN (DELEGAT)
• AUDIT EXTERN / CAMERA AUDITORI

CONTURI NATIONALE (MACROECONOMIE)

• SINTEZA INDICATORILOR
• DEZVOLTARE DURABILA

Schema 1.5 Unitatea procesuala functionala a caracteristicilor

sistemice ce definesc contabilitatea publica
 Exista trei etape esentiale de procedura în admin istrarea
contabilitatii publice.
A. Procedura legislativa de evaluare si votare a
bugetului public, din care se finanteaza potrivit
clasificatiei bugetare si legii finantelor publice activitatile
institutiilor si administratiilor de stat.
B. Procedura de executare a bugetului de stat – adica
modul concret de utilizare a creditului public aprobat prin
bugetul public pentru activitatile, institutiile,
administratiile si persoanele legal determinate.
C. Procedura de control-gestionare asupra legalitatii
executarii bugetului public (controlul fiscal al Ministerului
Finantelor si controlul ulterior al Curtii de Conturi).

Practic, exista trei categorii de acte (sau fapte) care

implica regimul contabilitatii publice:
1. administrarea averii publice – adica modul prin care
autoritatea de stat întelege sa utilizeze mijlocele si
valorile disponibile pentru a duce la îndeplinire prin
masuri politice adecvate scopurile legal ocrotite de lege.
2. mânuirea de bunuri si valori – materiale sau banesti
determinate de utilizarea resurselor financiare dar si de
transferurile de proprietate între participantii la actele de
schimb (ne putem referi la valori materiale concrete,
ete rogene , dar aceste valori devin omogene în masura
în care sunt exprimabile prin etalonul bani).
3. totalitatea registrelor, a documentelor, situatiilor si
evidentelor – care atesta transpunerea miscarii valorilor
din patrimoniu si care permite reconstituirea modificarilor
de avere sau resurse, controlul executarii dispozitiilor
legale, verificarea modului de administrare si utilizare a
valorilor.

Constituie obiect al contabilitatii universalitatea miscarilor

de valori care intervin în patrimoniul public, deci pe de-o parte:
1. bunurile si valorile materiale în legatura cu fondurile din
care s-au finantat acestea;
 2. drepturile si obligatiile evaluabile în bani în legatura cu
încasarile si platile de impozite si taxe, transferurile de
proprietate publica, modul de utilizare, exploatare,
investire si transmitere între organismele de stat,
institutii si persoane publice a sumelor de bani garantate
prin lege;
3. cheltuielile si veniturile agentilor din administratia
publica, inclusiv casele de asigurari sau organismele
administrative teritoriale;
4. executia si controlul bugetar al echilibrului financiar si
fiscal determinat de raporturile dintre încasari si plati dar
si urmarirea si avizarea respectarii prevederilor legale de
disciplina a utilizarii banilor publici.
Ca o necesitate fireasca, statul urmareste realizarea unui
echilibru stabil între lichiditatile curente disponibile si resursele de
finantare necesare pentru acoperirea nevoilor delimitate în mod
strict în raport cu bugetul public.
Între utilizari si resurse trebuie sa existe o relatie de
echilibru.
Daca utilizarile depasesc resursele disponibile, se creeaza
deficit de finantare, iar aceasta se acopera din datoria publica.
Datoria publica reprezinta totalitatea angajamentelor
interne si externe, contractate de Guvern si gestionate de
Ministerul Finantelor Publice.
Este interzisa acoperirea cheltuielilor si a deficitului bugetar
cu emisiune monetara sau prin finantare directa de catre bancile
comerciale.
Datoria publica si deficitul bugetar se finanteaza din
împrumuturi de stat, prin lege organica.
Ministerul Finantelor Publice autorizeaza, contracteaza,
controleaza si gestioneaza împrumuturi publice pentru finantarea
angajamentelor fiecarui exercitiu bugetar, în scopul mentinerii
balantei pe piata.
 Patrimoniu

1. Mijloace 1’. Fonduri

2. Angajamente 2’. Resurse financiare
3. Cheltuieli 3’. Venituri

PATRIMONIUL PUBLIC
CONCEPTE JURIDICA

LATURA CONCRETA LATURA ABSTRACTA

OBIECTE, VALORI, SUBIECTE DE DREPT

BUNURI , REALITATI ABSTRACTIE SI FORMALISM

EGALITATI STATUL EGALITATI

DE SCHIMB CA DE SCHIMB
PROPRIETAR

TRANSFER
DE = DREPTURI + OBLIGATII
PROPRIETATE

Schema 1.6 Conceptia juridica a patrimoniului public

Ø Statul ca proprietar (persoana juridica)
§ are posesia bunurilor;
§ exercita acte de dispozitie, administratie;
§ cedeaza conditionat bunuri si valori reale;
§ transfera conditionat atribute de utilizare a proprietatii.

Ø Obiecte de drepturi si obligatii

§ delimiteaza mijloacele adecvate scopurilor declarate;
§ reprezinta garantia reala a angajarii transferurilor de
proprietate;
§ exprima totdeauna echivalenta dintre: • utilitate /
destinatie • miscare / transformare • existenta /
provenienta • sursa de dobândire / modul de formare.

PATRIMONIUL JURIDIC AL STATULUI

DREPTURI DREPTURI DE OBLIGATII OBLIGATII
REALE CREANTA EXPLICITE IMPLICITE

TRANSFER PROVENIENTA § BUGETARE

AVERE CONDITIONAT FONDURILE § FISCALE
CONCRETA CONTRACTUAL RESURSELE § CREDIT
POSESIE AL PROPRIETATII NIVELUL NECESAR PUBLIC
FOLOSINTA TITLUL JURIDIC § DATORIE
DISPOZITIE ECHILIBRUL DINTRE PUBLICA
NECESAR/POSIBILITATI § ÎMPRUMUT
STAT BANCAR
§ CONCESIUNE § CIRCULATIA
§ LOCATIE MONEDEI
JUDETE § ÎNCHI RIERE § VALUTA
§ MANDAT § ASIGURARI
COMUNE, § COMODAT § RISCURI
ORASE, § SERVITUTE § SANCTIUNI
MUNICIPII § ARENDA § CONTROL

PROCEDURA
LEGALA
ACTE ÎN FORMA
AUTENTICA
 PATRIMONIUL ECONOMIC AL STATULUI
§ ANGAJAMENTE DE § ANGAJAMENTE DE VENITURI
CHELTUIELI § BANI SCRIPTURALI
§ BANI INVESTITI § SURSE DE ACOPERIRE STABILA
§ DESTINATII DE § VOINTA, ACORD SI POZITIE EGALA A
UTILIZARE CETATENILOR MOTIVATI
§ PROCURARE
§ ÎNTREBUINTARE § EFECTE
§ DISPOZITIE / UNIFORMIZARE
§ CAUZE, MARIME, § NATURA UNIVERSALA
COMPOZITIE
§ NATURA SPECIFICA

PATRIMONIUL ADIMINISTRATIV AL STATULUI

§ IERARHIE FUNCTII § COMPETENTE UMANE
§ DELEGAREA § ASUMAREA RESPONSABILITATII
AUTORITATII § CONTROLUL PERFORMANTELOR
§ REFLECTARE § CIFRE SI CALCULE
ADECVATA § EFECT MAXIM
§ ACTE SI PROCEDURI § CONTROL RISCURI
§ EFORT MINIM § DEPARTAJARE AVANTAJE
§ MASURARE § CONTRÂNGERE
§ ANALIZA COSTURI / § NECESITATEA
PRETURI
§ RATIONALISM
§ OBIECTIVITATE

PATRIMONIUL FINANCIAR AL STATULUI

CERCETAREA SOLUTIONAREA
EXISTENTA PROVENIENTA
MISCAREA ORIGINEA
TRANSFERUL FONDURILOR FINANTAREA BUGETULUI

§ UTILIZARI DURABILE § RESURSE PERMANENTE

§ UTILIZARI CICLICE § RESURSE TEMPORARE

Schema 1.7 Elemente functionale ale patrimoniului public

(sinteza unitatii raporturilor statale)

1. Mijloacele reprezinta valoarea concreta a bunurilor

materiale, averea identificabila, tot ceea ce este masurabil si
caracterizat prin dimensiunea destinatiei de utilizare.
 În proprietate publica se gasesc terenuri, cladiri, constructii
speciale, masini, utilaje si instalatii, mijloace de transport, animale
de productie si de munca, animale de rasa precum si fondul
genetic pentru activitatile publice legate de selectie, hibridare si
obtinerea liniilor performante, plantatiile cu rol de protectie precum
si pepinierele silvice, inventarul gospodaresc format din utilitati,
utilitatile si inventarul institutiilor militare, medicale, caminelor si
internatelor, inclusiv inventarul caselor de odihna si tratament
balnear de interes public.
Stocurile materiale sunt formate din resurse consumabile
si, separat, din obiecte de inventar de mica valoare sau de scurta
durata.
Stocurile consumabile pot fi materiale, piese de schimb,
imprimante, hârtie, toate valorile consumabile legate de alimente,
bunuri si valori de protectie individuala si colectiva, materiale
sanitare, furaje si materiale de asternut, animale mici de laborator,
animale tinere si la îngrasat în gospodariile anexa sau în
asociatiile cu scop lucrativ la regiile comerciale publice.
Obiectele de inventar de mica valoare sau de scurta
durata sunt acele bunuri care îndeplinesc una din urmatoarele
conditii:
§ au durata de utilizare mai mare decât un an, indiferent
de valoarea unitara pe obiect;
§ au valoare unitara pe obiect mai mare de un milion,
indiferent de durata de folosinta.
Exemple:
§ aparate de masura, control, reglare;
§ inventarul de birou;
§ echipamentele de protectie;
§ sculele, dispozitivele, verificatoarelor; utilitatile pentru
încuietori si sisteme de siguranta;
§ draperii, covoare, mochete;
§ seturile privind lenjeria de pat în spital sau case de
odihna;
§ instrumentarul medical din spital si clinici de ocrotire a
sanatatii (truse de chirurgie, aparate si instalatii etc.).
 2. Angajamentele deriva din delegarea autoritatii pentru
modul de executare a prevederilor impuse de bugetul public.
Administrator de buget sunt ordonatori de credite bugetare,
iar pe filiera ierarhica se identifica:
1. ordonatori principali;
2. ordonatori secundari;
3. ordonatori tertiari.
Orice angajament presupune un contract.
Angajamentul bugetar implica dreptul administratorului de
buget de a stabili destinatia de utilizare a creditului bugetar potrivit
clasificatiei unice prevazute de lege , strict în limita impusa,
respectând clasificatia bugetara, categoria si natura cheltuielii
prevazuta de buget.
În faza de angajare a executarii creditului bugetar aprobat
se respecta limitele de competenta impuse de nivelul ierarhic la
care se emite dispozitia de angajare.
Deosebim:
a) deschiderea finantarii;
b) ordonantarea creditului bugetar aprobat pe baza de
documentatie tehnica de evaluare;
c) acordarea vizei de control financiar preventiv prin
verificarea conditiilor de forma si de fond legate de natura si
valoarea angajamentului, necesitatea, legalitatea, oportunitatea si
limitele rationale de cheltuieli pe baza principiilor bugetare;
d) plata este consecutiva oricarui angajament daca exista
dovada certa a legalitatii operatiei.
Nu se pot face plati decât pentru categoriile de cheltuieli
stabilite prin buget, numai în limita si cu destinatia impuse de
clasificatia bugetara.
La deschiderea finantarii sunt interzise transferul de sume
între capitole diferite din clasificatia bugetara, dar se pot face
rectificari si transferuri numai în trimestrul trei al anului financiar cu
aprobarea ordonatorului principal pe baza competentelor dispuse
de Ministerul Finantelor.
3. Cheltuielile bugetare sunt delimitate în mod strict pe
activitati, pe capitole, paragrafe si aliniate si sunt confirmate anual
în clasificatia la Legea bugetului de stat.
 1’. Fondurile reprezinta sursa de acoperire financiara a
mijloacelor si angajamentelor, delimitate dupa natura provenientei
banilor care au determinat finantarea.
Deosebim:
1. fondul mijloacelor fixe;
2. fondul mijloacelor circulante;
3. fond de rulment;
4. fond pentru cercetare-dezvoltare;
5. fonduri private pentru sanatate (Casa Nationala de
Asigurari);
6. fonduri de risc, accident si ocrotire a salariatilor;
7. fond pentru investitii si dezvoltare.
Fondurile pot fi constituite la nivel central prin bugetul
public sau la nivel local prin unitatile administrativ-teritoriale
(administratia locala).
În mod necesar într-o institutie publica toate bunurile si
valorile active se justifica legal din fonduri de finantare obtinute pe
baza dotarilor aprobate legal sau a fondurilor declarate la
dispozitia titularului de patrimoniu pe baza prerogativelor care
decurg din lege.
2’. Resursele financiare pot fi obtinute distinct în raport cu
fondurile din activitatile autofinantate, din credite sau sponsorizari,
altele decât executia bugetului public, din transferurile gratuite sau
decontarile reciproce între organele ierarhice si organele
subordonate, dupa caz de beneficiul întreprinderilor economice
organizate de administratiile publice.
3’. Veniturile reprezinta sursele din care se constituie
bugetul public, adica toate categoriile de impozite si taxe delimitate
de procedura fiscala a finantelor publice (vezi anexa de
reglementare a impozitelor si taxelor din care se finanteaza
bugetul public la Legea bugetului de stat).
În concluzie, în patrimoniu se identifica pe baza principiului
fundamental de dubla reprezentare pe de-o parte inventarul
realitatii faptice (mijloace si valori disponibile) în legatura cu
sursele lor de formare (fonduri si resurse financiare) ceea ce
genereaza drepturi si obligatii evaluabile în bani în legatura cu
modul de utilizare, investire si folosire a banilor în conditiile unui
echilibru necesar între cheltuielile si veniturile din care acestea
sunt acoperite.
I. Titlul IV din Constitutie priveste Economia si finantele
publice
La articolul 134, aliniat (2) se specifica:
Statul trebuie sa asigure:
a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale,
crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de
productie;
b) protejarea intereselor nationale în activitatea economica,
financiara si valutara;
c) stimularea cercetarii stiintifice nationale;
d) exploatarea resurselor naturale, în concordanta cu
interesul national;
e) refacerea si ocrotirea mediului înconjurator, precum si
mentinerea echilibrului ecologic;
f) crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii
vietii.
Comentati cu argumente si mentionati categoriile de
institutii publice prin care statul asigura obiectivele mentionate mai
sus.
II. La articolul 135 este definita proprietatea:
(1) Statul ocroteste proprietatea .
(2) Proprietatea este publica si privata.
(3) Proprietatea publica apartine statului sau unitatilor
administrativ-teritoriale.
(4) Bogatiile de orice natura ale subsolului, caile de
comunicatie, spatiul aerian, apele cu potential
energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite în
interes public, plajele, marea teritoriala, resursele
naturale ale zonei economice si ale platoului
continental, precum si alte bunuri stabilite de lege, fac
obiectul exclusiv al proprietatii publice.
(5) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile.
În conditiile legii, ele pot fi date în administrare regiilor
autonome ale institutiilor publice , pot fi concesionate , ori închiriate.
(6) Proprietatea privata este, în conditiile legii, inviolabila.
 Întocmiti o lista cu exemple semnificative de bunuri si valori
concrete ce se afla în proprietatea publica.
III. Inventarul bunurilor din domeniul public al statului
1. bogatiile de orice natura ale subsolului, în stare de
zacamânt;
2. spatiul aerian;
3. apele de suprafata, apele subterane si maritime;
4. marea teritoriala, faleza si plaja marii;
5. potentialul energetic valorificabil al apelor;
6. bogatiile naturale ale apelor;
7. caile navigabile interioare;
8. paduri si terenuri destinate pentru plantatiile silvice;
9. amenajamente silvice pentru cultura, productie si
administratie silvica;
10. fondul forestier national si fondul cinegetic de protectie;
11. terenuri ce au apartinut statului înainte de 6 martie
1945;
12. terenuri obtinute prin îndiguiri, desecari, combaterea
eroziunii solului;
13. terenurile institutelor de cercetare stiintifica;
14. terenuri pentru loturi semincere, material saditor pentru
soiuri si categorii biologice omologate superioare;
15. parcurile nationale;
16. rezervatiile naturale, monumente ale naturii.
17. patrimoniul natural din Rezervatia Biosferei “Delta
Dunarii”.
18. resursele naturale ale zonei economice ale platoului
continental si platoul continental;
19. infrastructura cailor ferate, tunele, lucrari de arta;
20. infrastructura, tunele, instalatii si amenajamente pentru
METRO U;
21. drumurile nationale, autostrazi, drumuri expres,
europene, principale si secundare;
22. canalele navigabile;
23. retele de transport al energiei electrice;
24. spectre de frecventa, retele de transport si distributie
pentru telecomunicatii;
 25. canalele magistrale si retelele de distributie pentru
irigatii;
26. conducte de transport pentru petrol, titei, produse
petroliere si gaze naturale;
27. lacuri de acumulare si baraje pentru producerea
energiei electrice;
28. diguri de aparare pentru protectie, lucrari de
regularizare a cursurilor de apa;
29. centrale si statii hidrotehnice si meteorologice, statii
pentru epurare si calitatea apelor;
30. porturile maritime si fluviale, civile si militare;
31. terenuri de instructie militara;
32. pichete de graniceri si fortificatii de aparare;
33. pistele de decolare-aterizare, cai de rulare, platforme
pentru îmbarcare-debarcare, terenurile pe care sunt
amplasate;
34. statuile, monumentele, ansamblurile si siturile istorice,
santierele arheologice;
35. terenuri si cladiri în care îsi desfasoara activitatea
Parlamentul, Presedintia, Guvernul, Ministerele,
organele de specialitate ale administratiei, instantele de
judecata si parchetele de pe lânga acestea, unitatile
Ministerului Apararii Nationale si a Ministerului de
Interne;
IV. Folosind datele din inventarul mentionat se cere:
a) grupati în mod omogen elemente structurale eterogene
care pot fi încadrate la aceeasi autoritate publica;
b) estimati în mod rational ce categorii de cheltuieli sunt
necesare pentru evaluarea, calculul, înregistrarea,
pastrarea, paza, protectia si asigurarea calitatii bunurilor
si valorilor mentionate;
c) stabiliti schematic legaturi functionale prin încadrarea
adecvata a valorilor concrete în schemele de patrimoniu
public – din punct de vedere juridic, economic,
administrativ si financiar.
Ce concluzii pot fi desprinse? Argumentati raspunsurile.