PROIECTUL- O SOLUȚIE DE EVALUARE LA ORELE DE CHIMIE?

Prof. chimie Gheorghiu Georgeta

C.N. Cantemir Vodă și Școala Gimnazială nr. 24, București, sector 2

Lumea didactică se confruntă cu încercarea de promovare a unor metode de evaluare mai

puțin utilizate sau a unora aproape necunoscute la nivelul școlii românești. Mereu căutăm soluţii
pentru ca activitatea să fie eficientă şi mai atractivă pentru elevi, pentru ca aceştia să devină
autorii propriei învăţări. Proiectul este o formă activă, participativ, care presupune și încurajează
transferul de cunoștințe, deprinderi, capacități, facilitează și solicită abordări interdisciplinare și
consolidarea abilităților sociale ale elevilor. Apreciez proiectul ca metodǎ, considerând cǎ are o
importantă valoare instructiv-educativǎ, deoarece îl implicǎ activ pe elev în crearea, colectarea şi
selecţionarea materialelor constitutive. Metoda permite activizarea optimă a elevilor pe plan
intelectual, într-un demers didactic amplu. Se naşte, însă, întrebarea: cum voi proceda, în mod
concret, spre a-l atrage pe copil în demersul conceput de mine? Beneficiarii actului educaţional
trebuie să fie elevii de a căror formare suntem responsabili. De aceea, o activitate de învăţare
eficientă este cea în care sunt antrenaţi toţi participanţii. Am pornit de la această premisă atunci
când mi-am propus să-i iniţiez pe elevii mei în realizarea acestui proiect.
Din dorinţa de a face mai atractive orele de chimie şi pentru a putea antrena toţi elevii într-
o activitate didactică le-am propus elevilor dintr-o clasă a VIII-a, în ultimele 2 luni de școală,
realizarea unor proiecte la chimie, sub genericul ,,Profesor de chimie pentru o zi ,,. În acest scop
am împărțit clasa în 5 grupe formate din câte 5 elevi, care si-au ales din subtemele propuse, cum
ar fi: Hidrogenul- combustibilul viitorului; Aluminiul- un metal controversat; Miraculosul
medicament- sulful; etc.
Au fost stabilite următoarele repere în realizarea proiectelor: culegerea, organizarea,
prelucrarea și evaluarea informațiilor legate de temă; modalitatea de prezentare să aparțină în
întregime echipei de proiect; vor prezenta proiectul din rolul de profesori cu tot ce implică acest
lucru; distribuirea responsabilităților în cadrul grupului, fiecare membru participând activ la
prezentarea propriu zisă; să identifice surse de informare diverse; alegerea strategiei didactice
adecvate temei să aparțină echipei, astfel încât sa nu urmeze rutina din clasă.
Din acel moment, pe toată durata desfășurării și realizării proiectelor, am renunțat la
controlul unidirecțional, acționând ca un antrenor, care a acordat sprijin grupelor de elevi,
încurajându-i astfel: să discute dificultăţile, aspectele care îi nemulţumesc sau pe care le
 consideră insuficient realizate; să-şi autoevalueze activitatea şi progresul; să nu utilizeze
manualul, ci să folosească alte surse de documentare; să găsească resurse în crearea proiectului
într-o formă cât mai atractivă; să folosească multiple tipuri de evaluare.
Unii profesori pot considera haosul „organizat” al proiectelor drept descurajator. O clasă
care învaţă prin proiecte este o clasă centrată pe elev, în care colaborarea, conversaţia şi mişcarea
sunt absolut necesare. Pe parcursul celor 14 ore am desfăşurat activităţi în laboratorul de chimie,
în cabinetul AeL, dar şi în sala de clasă pentru a crea mediul în care elevii nu au reţineri să-şi
împărtăşească opiniile şi ideile, ei fiind încurajaţi să gândească în mod autonom şi la un nivel
superior. M-a bucurat foarte tare entuziasmul cu care au abordat ideea de a fi profesori pentru o
zi, iar proiectele lor m-au surprins prin creativitate, inovare, originalitate, acuratețe, modul de
prezentare, adecvarea metodelor de lucru, a materialelor și mijloacelor folosite, precum și gradul
de implicare al participanților din fiecare echipă.
E un început firav în iniţierea elevilor în conceperea unui proiect, dar am convingerea că
experienţa acumulată reprezintă fundamentul unor activităţi ulterioare de calitate. Această
experiență m-a ajutat să pun în evidență avantajele folosirii acestei metode printre care pot
enumera: este o metodă alternativă de evaluare ce pune elevii în situaţia de a acţiona şi a rezolva
sarcini în mod individual sau în grup, autotestându-şi capacităţile cognitive, sociale şi practice;
stimulează creativitatea și crește încrederea în forțele proprii; dezvoltă abilități de gestionare a
timpului, a emoțiilor, prin susținerea lor în fața clasei; dezvoltă capacitatea de a lucra în echipă,
de a-și asuma responsabilități, de a se organiza.
Printre dezavantajele metodei pot enumera: necesită mult timp pentru organizare,
desfășurare și evaluare, existând astfel riscul ca interesul elevilor să scadă; evaluatorul nu poate
cuantifica exact, clar, care este contribuția fiecărui elev la proiect; minimalizarea rolului
profesorului.
Pentru că “omul cât trăieşte învaţă” experienţa dobândită la implementarea proiectului
“Profesor pentru o zi” la chimie, clasa a VIII-a m-a determinat să înţeleg care sunt schimbările, să
perfecţionez metoda şi să o abordez constructiv în viitor. Evident, există limite. Dar optimizarea
procesului didactic se poate realiza doar cu ajutorul cadrelor didactice care oferă oportunităţi de
învăţare adecvate lumii în care trăim.

Bibliografie:
1. Ionescu, Mihaela, Managementul clasei. Un pas mai departe. Învăţarea bazată pe
proiect,  Ed. Humanitas, Bucureşti, 2003