Sunteți pe pagina 1din 36

Tema 1: Organizarea contabilităţii în ramura comerţului

1. Rolul şi principiile de organizare a contabilităţii în comerţ.


2. Organizarea răspunderii materiale în comerţ.
3. Principiile de evaluare a stocurilor şi structurii de preţ.

1. Rolul şi principiile de organizare a contabilităţii în comerţ.


Comerţul are drept scop activitatea de intermediere între producător şi consumatorul final.
Comerţul constă în cumpărarea de mărfuri şi revînzarea lor la un preţ mai mare în scopul
obţinerii unui profit.
Obiectul relaţiilor de comerţ constituie marfa care reprezintă bunurile economice
achiziţionate de către agenţii economici cu scopul revînzării în aceeaşi stare indiferent de
forma de vînzare, fie ea cu amănuntul sau cu ridicata.
Întreaga activitate de comerţ interior se desfăşoară în cadrul unităţilor economice a căror
activitate de bază o constituie realizarea la nivel microeconomic a procesului circulaţiei
mărfurilor. Acest proces distinge următoarele trăsături de bază:
- constituie obiectul de activitate al unor întreprinderi comerciale diferenţiate tipologic cum
ar fi: întreprinderi comerciale cu ridicata, cu amănuntul, de alimentaţie publică;
- se realizează permanent sub forma operaţiilor de vînzare-cumpărare.
Circulaţia mărfurilor cuprinde următoarele faze principale: aprovizionare, stocare şi vînzare.
Aprovizionarea – se defineşte ca act comercial de trecere a mărfii din proprietatea
vînzătorului în proprietatea cumpărătorului cu acordul expres sau în baza contractelor încheiate
cu diverşi furnizori. Momentul intrării mărfii în proprietatea cumpărătorului conform
legislaţiei în vigoare a RM poate coincide cu:
- primirea facturii fiscale şi recepţia mărfurilor urmată apoi de achitarea contravalorii ei;
- primirea facturii furnizorului în acest caz apare ca decalaj între momentul cumpărării şi
momentul recepţiei.
Conform modalităţii de plată a contravalorii mărfurilor, aprovizionarea poate fi cu plata
achitată nemijlocit în numerar, achitarea în avans sau achitarea ulterioară.
Stocarea – este operaţiunea de formare a rezervelor de mărfuri destinate vînzării.
I. În raport cu momentul stabilirii lor stocurile de mărfuri pot fi: stoc iniţial, stoc curent,
stoc final.
II. În dependenţă de locul aflării lor stocurile pot fi: în circulaţie, la depozit, în
transportare, puse în gaj.
Vînzarea – reprezintă trecerea unui lot de marfă din proprietatea vînzătorului în cea a
cumpărătorului pe baza unui acord stabilit între părţile principante la tranzacţie.

1
După profitul activităţii desfăşurate, întreprinderile comerciale se divizează în următoarele
forme distincte:
- Comerţul cu ridicata se consideră activitatea care constă în livrarea mărfurilor direct de la
producători care asigură cumpărarea şi vînzarea mărfurilor în loturi pentru comercializarea
lor ulterioară sau utilizarea în producţie şi prestarea serviciilor.
- Comerţul cu amănuntul, comercializarea mărfurilor şi prestarea serviciilor către
cumpărători pentru folosirea personală, casnică şi familială precum şi către întreprinderile,
instituţiile din sfera socială pentru consumul direct.
- Alimentaţia publică – folosirea produselor alimentare, comercializarea şi organizarea
consumului.

2. Organizarea răspunderii materiale în comerţ.


Succesul oricărei forme de activitate depinde mult de organizarea cuvenită a muncii efectuată de
colectiv. În legătură cu aceasta, un rol important are cunoaşterea normelor prevăzute de Codul Muncii
şi a mecanismelor de utilizare în practică. Scopul stabilirii răspunderii materiale este evitarea
pagubelor şi neadmiterea reţinerilor neîntemeiate. Conform Codului Muncii, salariaţii poartă
răspunderea materială în mărimea deplină a pagubei pricinuite, în cazul în care a fost încheiat un
contract cu răspundere materială cu angajat ce ocupă funcţii sau execută lucrări legate nemijlocit de
păstrarea, vînzarea bunurilor. În cazul acest este necesar de luat în consideraţie următoarele condiţii:
persoana trebuie să aibă vîrstă de 18 ani şi bunurile materiale să fie predate pentru prelucrarea,
transportarea sau vînzarea. Contractul de răspundere materială deplină se încheie în momentul
angajării lucrătorului şi prevederile lui se răsfrînge pe întreaga perioadă de activitatea şi se
îndeplineşte în 2 exemplare. Codul Muncii prevede şi răspunderea materială colectivă care poate fi
introdusă în cazul executării în comun a unor lucrări legate de păstrarea, vînzarea, transportarea sau
folosire în procesul de producţie a valorilor ce le-au fost predate cînd este imposibil de a delimita
răspunderea individuală.

3. Principiile de evaluare a stocurilor şi structurii de preţ.


Evaluarea reprezintă exprimarea valorii mărfurilor în etalon monetar. Ea poate fi:
1. Evaluarea iniţială (la intrarea în patrimoniu) – se efectuiază la valorea de intrare care depinde
de sursa de intrare a mărfurilor la întreprinderea comercială.
a) În cazul intrării mărfurilor de la furnizori valoarea de intrare a mărfurilor achiziţionate va cuprinde
valoarea lor de cumpărare şi cheltuielile legate de aducerea mărfurilor la destinaţie şi în starea de
utilitate (cheltuieli de transport, asigurare, încărcare – descărcare etc.). TVA nu se include în valoarea
de intrare, iar disconturile primite şi returnările de mărfuri se scad din valoarea de intrare.

2
Exemplu: S-a aprovizinat de la un furnizor conform facturii fiscale 100 unităţi de marfa A, la preţul
unitar , inclusiv TVA de 18 lei. Cheltuieli de transport efectuate de furnizor şi prezentate spre plată
cumpărătorului conform facturii constituie 60 lei. (inclusiv TVA). Pentru achitarea înainte de termen
furnizorul acordă un discont în mărime de 2 % de la valoarea totală a mărfurilor primite, inclusiv
TVA. De calculat valoarea de intrare a mărfii A (totală şi unitară).
Procurarea: 100 unităţi * 18 lei/unitate = 1800 lei.
TVA: 1800 /6 = 300 lei.
Valoarea fără TVA: 1800-300 = 1500 lei.
Discont: 1800 * 2%= 36 lei.
Cheltuieli de transport: 60 lei, TVA 60/6= 10lei, valoarea fără TVA 60-10=50 lei.
Valoarea de intrare a mărfii: 1500+50-36= 1514 lei. (valoarea totală)
1514/100 unităţi= 15,14 lei/unitate. (valoarea unitară).
b) Mărfurile obţinute din producţie proprie. Pentru această categorie de mărfuri valoarea de intrare va
fi egală cu costul de producţie a lor.
2. Evaluarea curentă. Metodele de evaluare curentă sunt:
- metoda costului mediu ponderat (totală şi după fiecare intrare)
- metoda FIFO
- metoda LIFO
- metoda identificării specifice
- metoda vînzărilor cu amănuntul.
În unităţile comerciale se utilizează următoarele preţuri:
 Preţul de achiziţie care se formează din cheltuielile pentru procurarea mărfurilor, adică
contravaloarea achitată sau care urmează a fi achitată, cheltuielile de transport, încărcare,
descărcare, cheltuieli de tranzit.
 Preţul de vînzare cu amănuntul fără TVA care include preţul de achiziţie şi adaosul comercial.
 Preţul de vînzare cu amănuntul cu TVA care include toate elementele de mai sus inclusiv şi
TVA în mărimea prevăzută de legislaţia fiscală.
PA = CA+Ch+AC
Exemplu: Se dă:
Preţul de achiziţie: 10000 lei, TVA 20%
Cheltuieli de transport 1000 lei, TVA 20%
Asigurarea 250 lei
Adaosul comercial 15%
Preţul de achiziţie = 10000+1000+250=11250 lei
1. Reflectăm procurarea mărfii:

3
DT 217 CT 521 – 10000 lei
2. TVA: DT 534 CT 521 – 2000 lei (10000*20%)
3. Reflectăm cheltuielile de transport:
DT 217 CT 521 – 1000 lei
4. TVA: DT 534 CT 521 - 200 (1000*20%)
5. Reflectăm asigurarea:
DT 217 CT 521 – 250 lei
6. Reflectăm ADCOM:
DT 217 CT 821 – 1687,50 (11250 lei * 15%)
7. Preţul de vînzare cu amănuntul (fără TVA):
11250lei +1687,50 lei=12937,50 lei
8. Preţul de vînzare cu amănuntul (cu TVA):
12937,50 lei +20%=15525 lei; TVA 12937,50*20%=2587,50 lei.
9. Reflectăm costul produsului (închidem conturile):
DT 711 CT 217 – 11250 lei
10. Reflectăm ADCOM la vînzare:
DT 821 CT 217 – 1687,50 lei
11. Reflectăm TVA la vînzare:
DT 825 CT 217 – 2587,50 lei
12. Reflectăm venitul:
DT 241 – 15525
CT 611 – 12937,50
CT 534 – 2587,50

Principiile de evaluare:
- principiul continuităţii activităţii;
- principiul permanenţelor metodelor;
- principiul prudenţei;
- principiul alegerii obiectului evaluării;
- principiul alegerii metodei sau formei de evaluare.

4
Tema 2: Contabilitatea operaţiunilor cu mărfuri
1. Formele şi documentele aprovizionării cu mărfuri a unităţilor comerciale
2. Contabilitatea aprovizionării cu mărfuri în unităţile cu ridicata
3. Particularităţile privind reflectarea aprovizionării cu mărfuri a unităţilor cu amănuntul
4. Formele şi documentele vînzării de mărfuri
5. Contabilitatea vînzării mărfurilor din unităţile comerciale cu ridicata
6. Documentele şi contabilitatea vînzării mărfurilor cu plata integrală în numerar
7. Contabilitatea vînzării de mărfuri prin alte forme
8. Particularităţile operaţiunilor cu mărfuri în consignaţie
9. Contabilitatea circulaţiei mărfurilor în consignaţie.

1. Formele şi documentele aprovizionării cu mărfuri a unităţilor comerciale

Aprovizionarea cu mărfuri a unităţilor de comerţ se efectuiază în baza contractelor încheiate


anterior prin următoarele forme:
1. pe răspunderea furnizorului, în cadrul acestei forme, furnizorul poartă răspunderea pentru
integritatea mărfurilor pe toată perioada transportării mărfurilor pînă la destinaţie.
2. prin delegatul propriu al unităţii comerciale, în cadrul acestei forme unui lucrător al
întreprinderii i se eliberează „Delegaţie” în scopul aprovizionării cu mărfuri de la furnizori.
În acest caz persoana respectivă poartă răspundere de integritate a mărfurilor pe timpul
transportării.
3. prin depozite de repartizare, în cadrul acestei forme aprovizionarea cu mărfuri de la
depozitele de repartizare se efectuiază în baza „Notei de comandă”.
Principalele documente întocmite la aprovizionarea cu mărfuri sunt:
- documente de transport şi marfă (factură fiscală, certificat de calitate, factură de expediţie,
specificaţia de conţinut, etc);
- documente de decontare (ordin de plată, etc).
Principalele căi de aprovizionare cu mărfuri a unităţii de comerţ cu ridicata sunt:
- de la furnizorii/producătorii autohtoni şi de peste hotare;
- prin depozite de repartizare;
- prin gestionari.
Principala sursă de aprovizionare a unităţii de comerţ cu ridicata o reprezintă furnizorii.
Aprovizionarea de la furnizori se efectuiază în baza contractelor încheiate anterior. Mărfurile
primite de la furnizori sunt supuse recepţiei cantitative şi calitative.

5
În cazul stabilirii divergenţilor cantitative sau calitative între documentele primite ce însoţesc
marfa şi marfa recepţionată efectiv se întocmeşte actul sau procesul verbal de recepţie. Acest
document se întocmeşte şi se semnează de către membrii comisiei de recepţie în care trebuie să
fie inclus un reprezentant al furnizorului sau a organelor de stat sau a unei organizaţii
necointeresate.
Divergenţele stabilite la recepţie pot fi de 2 feluri:
1. plusuri – se constată cînd cantitatea primită este mai mare decît cea indicată în documente.
Pot fi:
- admise, în cazul cînd unitatea comercială are nevoie de aceste mărfuri şi le primeşte;
- respinse, în cazul cînd unitatea comercială nu are nevoie de aceste mărfuri şi le restituie
furnizorilor. Pînă la restituirea furnizorilor mărfurile sunt luate la păstrare în unitatea
comercială dată.
2. minusuri (lipsuri) – se constată cînd cantitatea indicată în documente este mai mare decît
cea primită efectiv. Lipsurile pot fi din mai multe cazuri:
- lipsuri din vina furnizorilor;
- lipsuri din vina organizaţiei de transport;
- lipsuri din vina delegatului pripriu al unităţii comerciale;
- lipsuri în limita normelor de peresabilitate naturală.

2. Contabilitatea aprovizionării cu mărfuri în unităţile cu ridicata


Pentru evidenţa mărfurilor este destinat contul de activ 217 „Mărfuri”. Planul de conturi nu
prevede un subcont pentru acest cont, însă agenţii economici utilizează subcontul 217.1
„Mărfuri la depozit”. Intrările de mărfuri înregistrate în debitul contului sunt formate din
aprovizionări şi alte intrări care pot fi ca plusuri de inventar, majorări de preţ. Ieşirile de
mărfuri înregistrate în credit sunt formate din livrări sau vînzări şi alte ieşiri cum ar fi: lipsuri
de inventar, reduceri de preţ. Aprovizionarea se efectuiază în baza documentelor primite de la
furnizori.
Exemplu I: (Intrare de mărfuri de la furnizor fără divergenţe de recepţie, cu achitarea
ulterioară).
O unitate de comerţ cu ridicata se aprovizionează cu mărfuri de la furnizori conform facturii
fiscale care cuprinde:
-valoarea mărfii la preţ contractual – 310 000 lei. TVA 20%.
- cheltuieli de transport – 30 000 lei, inclusiv TVA.
Achitarea cu furnizorul se efectuiază ulterior de la contul de decontare. Total spre plată - ?
Rezolvare:

6
1. Total spre plată= 310 000+62 000 (310 000 *20%)+30 000 =402 000 lei.
2. Reflectăm valoarea mărfii achiziţionate de la furnizor:
DT 217.1 CT 521 – 310 000 lei
3. Reflectăm TVA de la procurări:
DT 534.2 CT 521 – 62 000 lei (310 000 * 20%)
4. Reflectăm cheltuielile de transport (valoarea fără TVA): Se pot înregistra în 2 modalităţi:
a) se pot înregistra împreună cu marfa, contul 217.1
b) se pot înregistra separat pe un subcont aparte 217.6 al contului 217 şi ulterior prin
repartizare se include în valoarea mărfurilor.
DT 217.1 CT 521 – 25 000 (30 000/6=5000; 30 000 – 5 000)
5. Reflectăm TVA de la cheltuielile de transport:
DT 534.2 CT 521 – 5000 lei
6. Achitarea cu furnizorul:
DT 521 CT 242 – 402 000 lei (310 000+62 000+25 000+5 000)
Exemplu II: (Intrare de mărfuri de la furnizor fără divergenţe de recepţie, cu achitarea
prealabilă sau în avans).
O unitate comercială achită un avans unui furnizor în mărime de 30% de la valoarea totală a
mărfurilor ce urmează a fi primite (inclusiv TVA) – 188 400 lei. Conform facturii fiscale s-au
primit mărfuri de la furnizor:
- valoarea mărfurilor – 150 000 lei. TVA – 20%.
- Cheltuieli de transport fără TVA – 7 000 lei.TVA – 20%.
Total spre plată - ? = 150 000 + 30 000 + 7 000 + 1 400 =188 400 lei.
Rezolvare:
1.Acordarea avansului:
DT 224 CT 242 – 56 520 lei (188 400 *30%)
2.Primirea mărfii de la furnizor:
DT 217.1 CT 521 – 150 000 lei
3.TVA de la procurări:
DT 534.2 CT 521 – 30 000 lei (150 000*20%)
4. Cheltuieli de transport:
DT 217.1 CT 521 – 7 000 lei
5. Reflectăm TVA de la cheltuielile de transport:
DT 534.2 CT 521 – 1 400 lei (7 000 * 20%)
6. Trecerea în cont a avansului acordat:
DT 521 CT 224 – 56 520 lei

7
7. Achitarea definitivă cu furnizorul:
DT 521 CT 242 – 131 880 lei (188 400 – 56 520)
Exemplu III: (Intrare de mărfuri de la furnizor cu stabilirea divergenţelor de recepţie).
O unitate comercială cu ridicata se aprovizionează cu mărfuri de la furnizori cu condiţia
achitării ulterioare prin virament în baza facturii fiscale care cuprinde:
- valoarea mărfii A – 13 000 lei
- valoarea mărfii B – 15 000 lei
-TVA 20%
La recepţia mărfurilor s-a constatat:
a) surplus de marfa A în sumă de 500 lei.
b) lipsuri în sumă de 1 000 lei de marfa B dintre care:
- 200 lei, în limita normei de peresabilitate naturală;
- 800 lei, din vina furnizorului.
Toate sumele de divergenţe nu conţin TVA.
Rezolvare:
Total spre plată? = 13 000 +15 000+5 600 (13000+15000*20%)=33 600 lei.
1. Reflectăm valoarea mărfii achiziţionate de la furnizor:
DT 217.1 CT 521 – 28 000 lei (13 000+15 000)
2. Reflectăm TVA de la procurări:
DT 534.2 CT 521 – 5 600 lei (28 000 * 20%)
3. Reflectăm surplusul de mărfuri primite:
DT 217.1 CT 521 - 500 lei
4. TVA de la surplusuri primite:
DT 534.2 CT 521 – 100 lei (500*20%)
5. Reflectăm lipsurile în limita normei de peresabilitate naturală:
DT 712 CT 217 – 200 lei
6. TVA de la lipsurile în limita normei de peresabilitate naturală:
DT 713 CT 534.2 – 40 lei (200*20%)
7. Reflectăm lipsurile din vina furnizorului:
DT 229 CT 612 – 800 lei
8. TVA de la lipsurile din vina furnizorului:
DT 229 CT 534.2 – 160 lei (800 *20%)
9. Achitarea reclamaţiei:
DT 242 CT 229 – 960 lei (800+160)
10. Achitarea cu furnizorul:

8
DT 521 CT 242 – 33920 lei (28000+5600+100+20+200)

3.Particularităţile privind reflectarea aprovizionării cu mărfuri a unităţilor cu


amănuntul
Unităţile comerciale cu amănuntul utilizează pentru înregistrarea mărfurilor intrate 2 variante
de evaluare:
La cost de achiziţie – în acest caz contabilizarea intrărilor de mărfuri nu se va deosebi de
unităţile de comerţ cu ridicata.
La preţ de vînzare – la această variantă apare necesitatea de a reflecta suplimentar Adaosul
Comercial (contul 821). De asemenea, cînd evidenţa se va ţine la preţ de vînzare, inclusiv TVA
se va înregistra TVA inclusiv în preţul de vînzare (contul 825 „TVA inclus în preţul de
vînzare”).
Exemplu I:
Valoarea de cumpărare a unor mărfuri – 10 000 lei;
ADCom – 10%; TVA – 20%. Preţ de vînzare, inclusiv TVA ?
Rezolvare:
1. Preţ de vînzare, inclusiv TVA = Preţul de cumpărare+ADCom (se calculează de la preţul de
cumpărare)+TVA inclus în preţ de vînzare(se calculează la cota stabilită*valoarea de
cumpărare sumată cu ADCom).
2. ADCom= 10 000 *10%= 1 000 lei.
3. TVA inclus în preţ de vînzare = (10000+1000)*20%=2200 lei
4. Preţ de vînzare, inclusiv TVA= 10 000+1 000+2 200=13200 lei.
A doua variantă prevede înregistrarea a următoarelor formule contabile suplimentar:
1. Suma ADCom:
DT 217 CT 821
Contul 821 se poate caracteriza în felul următor:
- este un cont ce nu conţine sold la sfîrşitul lunii;
- la începutul fiecărei luni el se va deschide astfel: DT 217 CT 821, iar la sfîrşitul fiecărei
luni acest cont se va închide corespondînd cu contul 217. DT 821 CT 217.
- înregistrareaADCom pe timpul lunii: DT 217 CT 821 – la suma ADCom pentru mărfurile
intrate.
- pentru mărfurile vîndute pe parcursul lunii se va înregistra: DT 821 CT 217.
Contul 825 poate fi caracterizat în acelaşi mod ca contul 821 şi înregistrările contabile vor fi
similare.
Pentru unităţile comerciale cu amănuntul spre deosebire de cele de comerţ cu ridicata mai sunt
caracteristice aprovizionările de la piaţă şi prin intermediul titularilor de avans.

9
Aprovizionările de la piaţă prevăd întocmirea actului de achiziţie şi este necesar de a se reţine
5% impozit pe venit de la PF. Pentru aprovizionările de la piaţă este specifică utilizarea contului
539 „Alte datorii pe termen scurt”.
1. La suma mărfurilor aprovizionate:
DT 217 CT 539
2. Reţinerea impozitului pe venit (5%):
DT 539 CT 534
3. Înregistrarea achitării cu PF se va efectua:
DT 539 CT 241 (diferenţa dintre operaţiunea 1 şi 2)
În cazul aprovizionărilor cu mărfuri prin intermediul titularilor de avans se înregistrează:
DT 217 CT 539, iar în dependenţă de faptul dacă i s-a acordat sau nu avans gestionarului în
continuare vom înregistra DT 539 CT 227,532.
Acordarea prealabilă a avansului: DT 227 CT 241, iar în cazul cînd nu s-a acordat în prealabil
avans gestionarului achitarea datoriei faţă de el va fi contabilizată în contul 532 şi se va reflecta:
DT 532 CT 241.
În cazul cînd mărfurile aprovizionate prin gestionar sunt însoţite de factură fiscală (sunt
achiziţionate de la plătitor de TVA) atunci suma TVA se va înregistra: DT 534 CT 539.

4.Formele şi documentele vînzării de mărfuri


Vînzarea mărfurilor se efectuiază prin diferite forme în dependenţă de tipul unităţii comerciale.
Astfel, pentru unităţile comerciale cu ridicata sunt caracteristice următoarele forme de vînzări:
1. prin tranzit – care se poate efectua în 2 variant:
- I variantă: cu participarea UCR (unităţile comerciale cu ridicata) la decontări.
- II variantă:fără participarea UCR (unităţile comerciale cu ridicata) la decontări.
2. prin depozite de repartizare.
Pentru unităţile comerciale cu amănuntul sunt caracteristice următoarele forme de vînzare:
1. cu plata imediată în numerar care la rîndul ei are mai multe variante:
- cu plata direct la vînzător;
- prin autoservire;
- cu bon emis de vînzare;
- prin livrare la domiciliu.
2. vînzarea cu mică ridicată.
3. vînzarea cu plata în rate (în credit).
4. vînzarea prin cartele magnetice.
5. vînzarea în consignaţie.

10
Vînzarea de mărfuri se înregistrază prin intermediul aceloraşi documente ca la aprovizionare.
Deosebirea este numai la unele documente de plată (dispoziţia de plată, dispoziţia de incasare).

5.Contabilitatea vînzării mărfurilor din unităţile comerciale cu ridicata


Contabilitatea vînzării mărfurilor din unităţile cu ridicata depinde de momentul achitării
mărfurilor vîndute:
- cu achitarea prealabilă (în avans)
- cu achitarea ulterioară.
Achitarea prealabilă:
1. Primirea avansului de la cumpărător:
DT 242 CT 523
2. TVA pentru avansul primit:
DT 225 CT 534, 242
3. Livrarea mărfurilor cumpărătorilor (formarea creanţei):
DT 221
CT 534 – la sum TVA
CT 611 – la suma venitului din vînzări.
4. Înregistrarea costului vînzării:
DT 711 CT 217
5.Compensarea reciprocă a creanţei formate cu suma avansului primit:
DT 523 CT 221 (la suma cea mai mică dintre avans şi creanţă)
6. În cazul cînd avansul primit este mai mic decît suma creanţei cumpărătorilor achitarea
definitivă a cumpărătorilor se înregistrează astfel:
DT 242 CT 221
7. Deasemenea, după înregistrarea vînzării se trece în cont suma TVA de la avansul primit:
DT 534 CT 225
8. Achitarea TVA la buget:
DT 534 CT 242.
Achitarea ulterioară:
Se înregistrează de la achitarea prealabilă operaţia: 3, 4,6,8.
Exemplu I: S-a vîndut mărfuri cumpărătorilor cu achitarea ulterioară prin virament conform
facturii fiscale care cuprinde:
- valoarea mărfurilor – 100000 lei, TVA – 20%.
- costul mărfurilor vîndute - 70 000 lei.
Rezolvare:

11
1. Venitul din vînzări:
DT 221 CT 611 – 100 000 lei
2. TVA de la vînzare:
DT 221 CT 534 – 20 000 lei (100 000*20%)
3. Costul mărfurilor vîndute:
DT 711 CT 217 – 70 000 lei
4. Achitarea cumpărătorilor:
DT 242 CT 221 – 120 000 lei (100 000+20 000).
Exemplu II: S-a vîndut mărfuri cumpărătorilor cu achitarea prealabila prin virament conform
facturii fiscale care cuprinde:
- valoarea mărfurilor – 100000 lei, TVA – 20%.
- costul mărfurilor vîndute - 70 000 lei.
Întreprinderea a primit un avans în mărime de 80% de la valoarea livrărilor, cu TVA.
Rezolvare:
1. Avansul primit:
DT 242 CT 523 – 96 000 lei (120 000*80%)
2. TVA de la avans:
DT 225 CT 534 – 16 000 lei (96 000/6)
3. Achitarea TVA de la avans la buget:
DT 534 CT 242 – 16 000 lei
4. Livrarea mărfurilor:
DT 221 CT 611 – 100 000 lei
5. TVA de la vînzare:
DT 221 CT 534 – 20 000 lei (100 000*20%)
6. Costul mărfurilor vîndute:
DT 711 CT 217 – 70 000 lei
7. Compensarea reciprocă a avansului cu creanţa:
DT 523 CT 221 – 96 000 lei (suma avansului e mai mică)
8. Achitarea cumpărătorilor în cazul cînd avansul este mai mic decît creanţa:
DT 242 CT 221 – 24 000 lei (120 000-96 000)
9. Trecerea în cont a sumei TVA de la avans:
DT 534 CT 225 – 16 000 lei
10. Achitarea TVA la buget:
DT 534 CT 242 – 4 000 lei (20 000-16 000).

12
6.Documentele şi contabilitatea vînzării mărfurilor cu plata integrală în numerar
La vînzarea mărfurilor cu plata imediată în numerar se întocmeşte dispoziţia de casă de
incasare şi la sfîrşitul fiecărei zile se completează registrul de casă în baza datelor din
documentele primare de intrare şi ieşire a mijloacelor băneşti.
Unităţile comerciale sunt obligate să utilizeze pentru achitarea cu cumpărătorii aparatele de
casă cu memorie fiscală, care trebuie să fie înregistrate la Inspectoratul Fiscal Teritorial şi
cumpărătorilor este necesar să li se elibereze bonul de casă care confirmă vînzarea mărfurilor:
1. În baza raportului pe care îl întocmeşte la sfîrşitul zilei casierul operaţionist se înregistrează
sumele incasate din vînzări.
DT 241
CT 611 – venitul din vînzări
CT 534 – la suma TVA
2. Costul mărfurilor vîndute se reflectă astfel:
DT 711 CT 217
3. ADCom pentru mărfurile vîndute se calculează la sfîrşitul lunii printr-un calcul special şi în
contabilitate se înregistrează:
DT 821 CT 217
4. TVA inclusă în preţul de vînzare pentru mărfurile vîndute se reflectă:
DT 825 CT 217
5. În cazul cînd banii încasaţi se transferă la bancă prin intermediul incasatorului, atunci predarea
banilor incasatorului se contabilizează:
DT 245 CT 241
6. Înregistrarea banilor la contul de decontare de la incasator:
DT 242 CT 245

7. Contabilitatea vînzării de mărfuri prin alte forme


A: Vînzarea mărfurilor cu plata în rate:
Vînzarea mărfurilor cu plata în rate se efectuiază în baza contractului cu cumpărătorul care
trebuie să prezinte buletinul de identitate şi o adeverinţă despre mărimea salariului pentru o
anumită perioadă de timp. În cazul cînd se cumpără mărfuri în rate pe un termen de 6 luni
cumpărătorul trebuie să prezinte date despre mărimea salariului pe 2 luni. În cazul cînd
cumpărăm mărfuri în rate pe o perioadă de 1 an, trebuie să se prezinte date despre salariul pe 6
luni. Cînd se cumpără pe 2 luni – salariul pe 8 luni. Cînd pe 3 ani – salariul pe 12 luni.

13
La vînzarea mărfurilor cu plata în rate cumpărătorul trebuie să achite prima plată munită
acont, care trebuie să fie mai mare de 20 % din valoarea mărfurilor. Dacă valoarea mărfurilor
depăşeşte 3 000 lei acontul trebuie să fie nu mai mic de 50% din valoarea mărfurilor vîndute.
Vînzarea mărfurilor cu plata în rate se poate efectua:
a) cumpărătorilor străini;
b) lucrătorilor proprii ai unităţii comerciale.
Pentru vînzarea mărfurilor cu plata în rate pe un termen mai mic de 1 an cumpărătorilor străini se
va utiliza contul 221, iar cînd perioada depăşeşte 1 an – contul 134 „Creanţe pe termen lung”.
În cazul cînd se vinde lucrătorilor întreprinderii – contul 227. La începutul fiecărui an creanţele
pe termn lung (contul 134) se trec la categoria creanţelor pe termen scurt (contul 221) în
mărimea calculată pentru anul ce urmează.
Pentru mărfurile cumpărate în rate cumpărătorul achită o anumită dobîndă care se poate achita pe
parcursul perioadei de creditare la plata ratelor sau la momentul cumpărării mărfurilor sau la
achitarea lor definitivă.
Exemplu I:Vînzarea mărfurilor cu plata în rate unui cumpărător oarecare.
Se vînd mărfuri cu plata în rate unui cumpărător în sumă de 2000 lei, preţ fără TVA pe un
termen de 8 luni. Vînzarea mărfurilor se efectuiază în luna septembrie 2007. Procentul dobînzii –
12% anual. Mărimea acontului – 30%. Costul mărfurilor vîndute – 1600 lei. Achitarea ratelor şi
a dobînzii se efectuiază în numerar trimestrial.
1. Primirea acontului:
DT 241 – 720 lei (600+120)
CT 611 – 600 lei (2000*30%)
CT 534 – 120 lei (600*20%)
2. Înregistrarea creanţei cumpărătorului pentru soldul mărfii neachitate:
a) - - calculăm soldul de achitare: 2000 – 600 = 1400 lei
- suma de achitat lunar: 1400/8luni= 175 lei/lunar.
- pentru anul 2007:
DT 221 – 630 lei (525+105)
CT 611 – 525 lei (1400/8luni*3luni, luna10,11,12)
CT 534 – 105 lei (525*20%)
b) creanţe pentru 2008:
DT 134 – 1050 lei (875+175)
CT 611 – 875 lei (2000-600-525)
CT 534 – 175 lei (875*20%)
3. Înregistrăm costul mărfurilor vîndute:

14
DT 711 CT 217 – 1600 lei
4. Achitarea ratelor (plăţilor trimestriale) în anul 2007:
DT 241 CT 221 – 630 lei
5. Înregistrăm calcularea dobînzii pe întreaga perioadă de plată:
a) pe anul 2007: Suma dobînzii lunare= 1%*1400=14 lei;Suma dobînzii pe anul 2007=
14*3luni= 42 lei
DT 221, 229 – 50,40 lei (42+8,40)
CT 515 – 42 lei
CT 534 – 8,40 lei (42*20%)
b) dobînda pe anul 2008:
DT 134 – 84 lei (70+14)
CT 422 – 70 lei (14*5 luni)
CT 534 – 14 lei (70*20%)
6. Primirea dobînzii pe anul 2007:
DT 241 CT 221 – 50,40 lei, Concomitent, DT 515 CT 612 – 42 lei.
Anul 2008:
La începutul anului înregistrăm:
7. trecerea creanţelor p termen lung la creanţe pe termen scurt:
DT 221 CT 134 – 1134 lei (1050+84)
8. Veniturile anticipate pe termen lung se trec la venituri anticipate pe termen scurt:
DT 422 CT 515 – 70 lei
9. Primirea ratelor şi a dobînzilor:
a) I trimestru:
DT 241 CT 221 – 680,40 lei (1134/5luni *3luni)
b) II trimestru:
DT 241 CT 221 – 453,60 lei (226,80*2luni)
10. Veniturile anticipate curente se trec la veniturile perioadei:
a) I trimestru:
DT 515 CT 612,611 – 42 lei (14*3luni)
b) II trimestru:
DT 515 CT 612,611 – 28 lei (14*2luni)
B: Operaţii specifice la vînzarea mărfurilor (returnarea mărfurilor vîndute şi reducerea
preţurilor la mărfurile vîndute):
Returnarea mărfurilor – se poate efectua din diferite cauze cum ar fi:
- necorespunderea calităţii;

15
- necorespunderea sortimentului;
- din cauză că nu s-a vîndut în perioada stabilită.
Returnarea mărfurilor vîndute se poate efectua în aceiaşi perioadă de gestiune în care s-a efectuat
vînzarea şi în acest caz se permite corectarea venitului din vînzări şi costului mărfii vîndute.
Dacă returnarea mărfurilor se efectuiază în altă perioadă de gestiune aceste corectări nu sunt
permise şi vor fi altele.
Exemplu II:
O unitate de comerţ cu ridicata a livrat o partidă de mărfuri SA „XZ” în sumă de 300 000 lei,
inclusiv TVA 20 %. Cumpărătorul urmează să se achite după livrare. Costul mărfii vîndute
180 000 lei. Marfa este returnată de cumpărător înainte de achitare. Unitate de comerţ cu ridicata
duce evidenţa fără adaos. Preţul posibil de utilizare a mărfii returnate – 160 000 lei. Cheltuieli de
transport a mărfii returnate efectuate cu transportul propriu a unităţii de comerţ cu ridicata – 600
lei.
Să se contabilizeze operaţiile de livrare a mărfurilor şi returnarea lor în cazul cînd returnarea
mărfurilor se efectuiază în următoarea perioadă de gestiune după cea a livrării. Unitatea de
comerţ cu ridicata utilizează contul 822 „Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute”.
Rezolvare:
1. Livrarea mărfurilor cumpărătorilor:
DT 221 CT 611 – 250 000 lei (300 000-50 000)
2. TVA:
DT 221 CT 534 – 50 000 lei (300 000/6)
3. Costul mărfii vîndute:
DT 711 CT 217 – 180 000 lei
4. Returnarea mărfurilor:
DT 822 CT 221 – 250 000 lei
5. Corectăm TVA:
DT 534 CT 221 – 50 000 lei
6. Înregistrăm mărfurile returnate primite de la depozit (la preţ posibil de utilizare):
DT 217 CT 822 – 160 000 lei
7. Cheltuieli de transport:
DT 712 CT 812 – 600 lei
8. Cheltuieli privind returnarea:
DT 712 CT 822 – 90 000 lei (250 000-160 000)
Notă: În cazul cînd returnarea se efectuiază după achitarea mărfurilor vîndute modificările în
formulele contabile vor fi:

16
1. Achitarea mărfurilor vîndute:
DT 242 CT 221 – 300 000 lei
2. Returnarea:
DT 822 CT 539 – 250 000 lei
DT 534 CT 539 – 50 000 lei (300 000/6) – în loc de formula nr. 4 din exemplul precedent.
Notă: Dacă returnarea mărfurilor se efectuiază în aceiaşi perioadă de gestiune în care avut loc
livrarea se permite corectarea venitului din vînzări şi a costului mărfurilor vîndute. În acest caz e
mai simplu de a nu utiliza contul 822 „Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute”.
1. Corectarea venitului:
DT 221 CT 611
2. Corectarea costului:
DT 711 CT 217.

8.Particularităţile operaţiunilor cu mărfuri în consignaţie


Organizarea contabilităţii în comerţul de consignaţie este reglementată prin hotărîrea de
Guvern din 31.10.97, care prevede modul de desfacere a mărfurilor prin comerţul de consignaţie.
De asemenea, sunt reglamentate părţile care participă la comerţul de consignaţie. Astfel,
persoana fizică sau juridică care predă mărfurile spre vînzare în consignaţie poartă denumirea de
Comitent, iar persoana juridică (unitatea de comerţ) care efectuiază vînzarea mărfurilor prin
comerţ de consignaţie este numită Comisionar.
Între aceste două părţi se încheie un contract de comision în care se indică persoana care predă
mărfurile, denumirea mărfurilor predate în consignaţie, preţul mărfurilor, termenul de vînzare,
termenele de efectuare a reevaluării, mărimea comisionului perceput de comisionar. Mărfurile
primite în consignaţie dacă nu sunt vîndute la timp (prevăzut de contract) pot fi reevaluate
respectîndu-se următoarele reguli:
1. dacă mărfurile nu sunt vîndute timp de 20 zile – preţul se va micşora cu 20%;
2. dacă mărfurile nu sunt vîndute următoarele 20 zile după prima reevaluare –
preţurile se scad cu 30%;
3. dacă mărfurile nu sunt vîndute timp de 20 zile după a doua reevaluare - preţurile se
scad cu 50%;
4. dacă mărfurile nu sunt vîndute timp de 20 zile după a treia reevaluare - preţurile se
scad pînă la mărimea la care se poate vinde.

17
9.Contabilitatea circulaţiei mărfurilor în consignaţie.
Contabilizarea vînzării mărfurilor în consignaţie şi preţul mărfurilor primite spre vînzare în
consignaţie depinde de faptul dacă comitentul este plătitor sau nu de TVA:
Pentru mărfurile primite în consignaţie se utilizează contul 923. În debit se reflectă mărfurile
primite în consignaţie, iar în credit mărfurile vîndute sau restituite comitentului.
I: Exemplu I: Comitentul este persoană fizică (nu este plătitor de TVA):
Se dă: Preţul comitentului – 7000 lei; Comisionul unităţii comerciale – 10%;
1. Primirea mărfurilor în consignaţie:
DT 923 – 7840 lei
P de vînzare a mărfii = Pcomitentului +Comision +TVA (de la comision)= 7000 + (7000*10%)
+ (700*20%) = 7840 lei
2. Înregistrarea comisionului din vînzare:
DT 241 CT 611 – 700 lei (7000*10%)
3. TVA de la comision primit din vînzare:
DT 241 CT 534 – 140 lei (700*20%)
4. Valoarea mărfurilor vîndute:
DT 241 CT 539 – 7000 lei
5. Impozitul pe venit reţinut de la persoana fizică:
DT 539 CT 534 – 350 lei (7000*5%)
6. Achitarea cu comitentul:
DT 539 CT 241 – 6650 lei (7000-350)
7. Ieşirea mărfurilor din consignalie:
CT 923 – 7840 lei.
II: Exemplu II: Comitentul este persoană juridică ( este plătitor de TVA):
Se dă: Preţul comitentului – 7000 lei; Comisionul unităţii comerciale – 10%;
1. Primirea mărfurilor în consignaţie:
DT 923 – 9240 lei
P de vînzare a mărfii = Pcomitentului+Comision+TVA (de la marfa+comision)= 7000 + (7000
* 10%) +⌠(7000+700)*20%⌡=7000+700+1540=9240 lei.
2. Înregistrarea comisionului din vînzare:
DT 241 CT 611 – 700 lei (7000*10%)
3. TVA de la vînzarea mărfurilor în consignaţie:
DT 241 CT 534 – 1540 lei ⌠(7000+700)*20%⌡
4. Valoarea mărfurilor primită din vînzări:
DT 241 CT 539 – 7000 lei

18
5. TVA trecută în cont pentru mărfurile primite spre vînzare în consignaţie:
DT 534 CT 539 – 1400 lei (7000*20%)
6. Achitarea cu comitentul:
DT 539 CT 241 – 8400 lei (7000+1400)
7. Ieşirea mărfurilor din consignalie:
CT 923 – 9240 lei.
În cazul cînd mărfurile nu sunt ridicate la timp de comitent (cînd nu sunt vîndute la timpul
prevăzut) comisionarul are dreptul de a reţine un anumit procent pentru păstrarea mărfurilor.
Acest procent poate fi înregistrat: DT 241,539 CT 612.
Comisionarul trebuie să se achite cu comitentul timp de 10 zile după vînzarea mărfurilor.

19
Tema 3: Organizarea contabilităţii producţiei în alimentaţia
publică.
1.Structuri de preţ şi principiile calculaţiei în alimentaţia publică
2.Particularităţile organizării contabilităţii circulaţiei mărfurilor şi produselor în bucătării.
3.Documentarea şi contabilitatea circulaţiei mărfurilor şi produselor în laboratoare de cofetărie şi
patiserie.
4. Documentarea şi contabilitatea circulaţiei mărfurilor şi produselor în bufete şi magazine de
culinărie.
1.Structuri de preţ şi principiile calculaţiei în alimentaţia publică
Spre deosebire de alte unităţi comerciale unităţile alimentaţiei pubice (UAP) au drept
caracteristică combinarea procesului de producţie efectuat în bucătării şi laboratoare de patiserie
şi cofetărie cu procesul de vînzare a mărfurilor şi produselor proprii ce are loc în bufete,
magazine de culinărie, ceea ce înseamnă că contabilitatea în UAP va îmbina în sina
contabilitatea procesului de producşie caracteristic unităţilor industriale şi procesul de vînzare
specific unităţilor comerciale cu amănuntul (UCA).
UAP folosesc mai multe categorii de preţuri:
1. Preţ cu amănuntul – care constă din costul de achiziţie şi ADCom – pentru mărfurile ce
sunt comercializate fără a le schimba starea lor.
2. Preţ cu amănuntul de alimentaţie publică – constă din preţul cu amănuntul menţionat
mai sus şi adaosul de alimentaţie publică care este destinat pentru acoperirea cheltuielilor
de producţie şi efectuarea vînzării produselor proprii. Se utilizează pentru produsele
obţinute din producţia proprie.
Calculul preţului se efectuiază în fişa de calculaţie în felul următor:
Exemplu I: Să se calculeze preţul de vînzare la pîrjoale din carne de vită reeşind din următoarele
date:
Numărul Denumirea produselor folosite Norma de consum, Preţul unui kg de Suma totală, lei
operaţ 100 porţii, kg materie primă
1. Carne de vită 3,7 54,20 200,54
2. Sare 0,3 3,15 0,95
3. Pesmeţi 0,5 4,98 2,49
4. Pîine 0,9 4,10 3,69
5. Ceapă 0,6 4,11 2,47
6. Piper negru 0,005 71,50 0,36
7. Ulei 0,33 21,50 7,10
8. Ouă 0,2 18,00 3,60
Total: - - - 221,20
Suma obţinută reprezintă preţul materiei prime consumate pentru 100 porţii de pîrjoale.
Pentru a calcula preţul unei porţii:

20
221,20/100 porţii= 2,21 lei /porţie
ADCom de alimentaţie publică este 40%:
2,21*40%= 0,88 lei.
TVA 20%= (2,21+0,88) * 20%= 0,62 lei
Preţ de vînzare cu amănuntul a unei porţii: 2,21+0,88+0,62= 3,71 lei.
În fişa de calculaţie se indică dnumirea organizaţiei de alimentaţie publică, denumirea produselor
fabricate, numărul din culegerea de recete, denumirea materiei prime folosite, norma de consum,
preţul, suma pentru 100 porţii sau 10 kg, preţul unui fel de mîncare, greutatea unei porţii şi
semnăturile şefului de producţie, persoanei care a efectuat calculaţia şi a directorului.

2.Particularităţile organizării contabilităţii circulaţiei mărfurilor şi produselor în bucătării.


Pentru bucătărie este caracteristic fabricara produselor şi vînzarea lor pe loc. În unele cazuri se
efectuiază livrarea bucatelor fabricate cumpărătorilor externi. Evidenţa mărfurilor în bucătării se
ţine valoric de către şeful de producţie. Pentru desfăşurarea activităţii zilnice şeful de producţie
întocmeşte în fiecare zi plan- meniu în baza căruia se vor comanda materii prime necesare şi se
va desfăşura procesul de producţie. În acest document sunt înregistrate toate bucatele care se vor
pregăti pe parcursul zilei. Deasemenea, în el se calculează necesitatea de materie prime sau
mărfuri. Se indică valorea lor. În conformitate cu acest document se efectuiază evidenţa
cantitativă şi contabilă a stocurilor de produse culinare. Deasemenea, se duce controlul operativ
asupra activităţii gestiunii (bucătăriei).
În baza planului- meniu se îndeplineşte o cerere în care se indică ce materii prime sunt necesare
pentru procesul de producţie a zilei respective.
Şeful depozitului în baza la aceste 2 documente (plan- meniu şi cerere) întocmeşte un document
de uz intern cum ar fi bonul sau factura. În documentul dat se indică denumirea produselor
eliberate, preţul şi suma. În baza informaţiei ce se conţine în documentul respectiv bucătarul va
îndepli raportul gestionarului.
Eliberarea produselor din bucătărie gestionarilor proprii se efectuiază în baza documentului „Fişa
zilnică de ridicare”. În acest document se include:
- cine şi cui livrează bucatele;
- data;
- denumirea bucatelor;
- unitatea de măsură;
- cantitatea de produse ce se întorc, se restituie (nu sunt vîndute);
- cantitatea totală eliberată pe parcursul zilei la preţul stabilit de producţie pe unitate şi la
preţ de vînzare;

21
- semnăturile contabilului şef şi a conducătorului întreprinderii.
Incasarea banilor pentru produsele vîndute se fectuiază în baza „Notei de plată” care trebuie
să fie îndeplinită în 2 exemplare dintre care 1 exemplar se dă clientului, iar altul rămîne la
ospătar. Sumele total incasate pe parcursul zilei din vînzări la sfîrşitul zilei se înregistrează în
„dispoziţia de incasare” în care se indică suma totală incasată din vînzări pe parcursul zilei.
În cazul cînd produsele se vînd prin autoservire şi plata se efectuiază anticipat la casă prin
culegerea de date se utilizează tichetul de casă. Pentru evidenţa produselor în bucătării se pot
utiliza 2 variante:
1. cu utilizarea contului 811, pentru evidenţa procesului de producţie;
2. cu utilizarea unui cont de gradul II deschis la contul 217 „Mărfuri”.
I. Pentru aprovizionarea UAP cu mărfurile necesre desfăşurării procesului de producţie
se vor utiliza următoarele formule contabile:
1. Aprovizionarea cu mărfuri a bucătăriilor din depozitele proprii:
DT 811 CT 217.1
2. Aprovizionarea de la persoane fizice în baza actului de achiziţie:
DT 811 CT 539
Reţinerea impozitului pe venit şi achitarea cu persoana fizică se contabilizează la fel ca la UCA:
3. În unele cazuri bucătăriile se pot aproviziona nemijlocit de la furnizori cu aducerea
mărfurilor respective direct în producţie (lactatele):
a) la valoarea mărfurilor aprovizionate de la furnizori:
DT 811 CT 521
b) la suma TVA de la valoarea mărfurilor aprovizionate:
DT 534 CT 521
În cazul cînd pentru evidenţa mărfurilor utilizate în producţie se utilizează un cont de gradul II la
contul 217 (de cele mai dese ori va fi 217.4 „Mărfuri în procesul de producţie”) la suma ADCom
şi la valoarea mărfurilor aprovizionate se va utiliza în locul contului 811, contul 217.4.
Adaosul de alimentaţie publică:
- pentru prima variantă:
DT 811 CT 821
- pentru a doau variantă:
DT 217.4 CT 821
Vînzarea produselor din bucătărie preponderent se efectuiază în numerar şi se înregistrează
următoarele:
- venitul din vînzări: DT 241 CT 611
- TVA de la vînzare: DT 241 CT 534

22
- Costul bucatelor vîndute: prima variantă: DT 711 CT 811; a doua variantă: DT 711 CT
217.4
În unele cazuri din bucătărie bucatele obţinute sunt livrate cumpărătorilor cu achitarea
ulterioară. În acest caz înregistrările contabile vor fi:
- venitul din vînzări: DT 221 CT 611
- TVA de la vînzare: DT 221 CT 534
- Costul bucatelor vîndute: prima variantă: DT 711 CT 811; a doua variantă: DT 711 CT
217.4
Deasemenea, în bucătării se practică alimentarea o dată pe zi a salariaţilor. În acest caz
costul produselor utilizate se ia la preţ de achiziţie şi se înregistrează următoarea formulă
contabilă:
1. Bucatele eliberate angajaţilor valoarea cărora se va reţine din salariu:
DT 531 CT 611 (creanţă DT 227 CT 611)
Reţinerea ulterioară a creanţei din salariu: DT 531 CT 227
2. Costul bucatelor eliberate:
DT 711 CT 811 sau 217.4
În cazul cînd preţurile nu coincid se înregistrează: DT 821 CT 811 sau 217.4
Aceiaşi formulă contabilă se dă la suma diferenţei dintre preţul de achiziţie şi preţul de vînzare
a produselor fabricate (la suma ADCom pentru produsele vîndute).
Valoarea totală a produselor vîndute se include într-un act de formă tipică, care conţine
următoarele informaţii:
- denumirea bucatelor preparate;
- suma la preţ de vînzare şi de evidenţă;
- total vînzări;
- semnăturile.

3.Documentarea şi contabilitatea circulaţiei mărfurilor şi produselor în laboratoare de


cofetărie şi patiserie.
Pentru laboratoarele de cofetărie este caracteristic producerea diferitor produse de cofetărie şi
patiserie ce sunt destinate comercializării prin unităţi proprii sau sunt transmise spre realizare
altor unităţi.
Eliberarea materiei prime necesare pentru fabricarea acestor produse se efectuiază în baza
notei de comandă în care se consemnează sortimentul şi cantitatea de produse ce urmează a fi
fabricate conform programei stabilite. Ca document „Nota de comandă” are următoarele funcţii:
- stabilirea programului de fabricare a produselor de cofetărie şi patiserie;

23
- permite de a calcula necesarul de materie primă pentru producerea articolelor de cofetărie
şi patiserie stabilite;
- asigură controlul asupra respectării structurii sortimentului după cantitate şi conform
comenzilor stabilite;
- serveşte pentru calcularea salariului cofetarilor,(în cazul cînd procesul de producţie este
organizat de o singură brigadă), în caz contrar pe partea verso a „Notei de comandă” se
indică persoana(ele) care au efectuat procesul de producţie. Acest document se întocmeşte
în 3 exemplare:
• unu la şeful de producţie pentru organizarea producerii;
• al doilea se transmite în contabilitate în scopul efectuării controlului;
• al treilea exemplar după terminarea procesului de producţie va servi drept bază pentru
calcularea salariului.
Pentru contabilizarea procesului de producţie în laboratoarele de cofetărie şi patiserie
deasemena se poate utiliza 2 variante, însă cel mai des se utilizează contul 811.
Aprovizionarea laboratoarelor de cofetărie şi patiserie cu mărfurile necesare se înregistrează la
fel ca la orice UCA în debitul 217.1 „Mărfuri la depozit”.
1. Eliberarea materiei prime de la depozit:
DT 811 CT 217.1
2. Depozitarea produselor finite ale laboratoarelor:
DT 217.1 CT 811
3. În cazul cînd apar unele diferenţe din cauza rotungirii de preţuri:
- diferenţe pozitive: DT 811 CT 821
- diferenţe negative: DT 821 CT 811
4. Adaosul de alimentaţie publică calculat în laboratoarele de cofetărie şi patiserie:
DT 811 CT 821
5. Dacă produsele obţinute sunt transmise spre vînzare în bufete din laborator:
DT 217.2 CT 811
6. Vînzarea produselor de cofetărie şi patiserie:
- prin numerar din bufete: DT 241 CT 611,534
- cumpărătorilor externi de la depozit cu achitarea ulterioară: DT 221 CT 611,534
7. Pentru ambele tipuri de vînzări se înregistrează costul produselor de cofetărie şi patiserie
vîndute:
- depozit: DT 711 CT 217.1
- bufete: DT 711 CT 217.2
- producere: DT 711 CT 811

24
8. ADCom pentru produsele de cofetărie şi patiserie vîndute:
DT 821 CT 217.1, 217.2, 811
NOTĂ: Aprovizionarea cu mărfuri se efectuiază ca la bucătărie.

4. Documentarea şi contabilitatea circulaţiei mărfurilor şi produselor în bufete şi magazine


de culinărie.
O unitate specifică de alimentaţie publică a reprezintă BUFETELE. Pentru aceste unităţi de
alimentaţie publică este caracteristic aprovizionarea din producţie proprie şi din alte surse (la fel
ca UCA).
1. La aprovizionarea din producşie proprie se înregistrează: DT 217.2 CT 811
2. În cazul cînd bufetul duce evidenţa produselor primite din producţia proprie la un preţ mai mic
atunci diferenţa de preţ se înregistrează: DT 821 CT 811
3. Şi invers, dacă preţul bufetului este mai mare decît cel a producţiei proprii atunci ADCom
suplimentar se contabilizează: DT 217.2 „Mărfuri în bufete” CT 811
Vînzarea mărfurilor din bufete se organizează şi se contabilizează la fel ca la orice UCA.

Tema 4: Contabilitatea altor operaţiuni cu mărfuri


1. Inventarierea mărfurilor: necesitatea, rolul şi etapele ei
2. Stabilirea, regularizarea şi contabilizarea diferenţelor de inventar la gestiunile de mărfuri
reflectate cantitativ - valoric
3. Stabilirea, regularizarea şi contabilizarea diferenţelor de inventar la gestiunile de mărfuri
reflectate global – valoric
4. Peresabilităţile naturale. Documentarea, calculul şi contabilitatea acestora
5. Reevaluarea mărfurilor şi contabilitatea diferenţelor stabilite la reevaluare.

1. Inventarierea mărfurilor: necesitatea, rolul şi etapele ei


Necesitatea inventarierii se face simţită în 2 momente:
- pentru controlul gestionar în timpul perioadei de gestiune;
- la sfîrşitul perioadei de gestiune pentru a verifica situaţia reală existentă şi pentru a evalua
stocurile de mărfuri în bilanţ.
Clasificarea inventarierii:
I. După scopul urmărit:
1. pentru controlul gestionar;
2. pentru modificarea sau schimbarea de persoane cu răspundere materială şi a preţurilor.

25
II. După momentul efectuării:
1. inopenată
2. planificată
Inventarierea se mai poate efectua de către o comisie specială care se întăreşte prin ordinul
conducătorului întreprinderii şi va consta din următoarele componente:
- preşedintele;
- membrii comisiei ce vor fi reprezentanţi din diferite subdiviziuni ale unităţii comerciale.
În componenţa comisiei trebuie să fie nu mai puţin de 3 persoane. Formarea comisiei se
formează împreună lucrări de pregătire, la prima etapă a inventarierii - „etapa de pregătire”, a
doua etapă - „etapa de inventariere” constă în petrecerea nemijlocită a inventarierii. La această
etapă toate bunurile supuse inventarierii se cîntăresc, măsoară şi datele obţinute se trec în lista de
inventariere, în care deasemenea se indică şi preţurile pentru fiecare marfă sau ambalaj supus
inventarierii. După ce toate datele din lista de inventariere se trec în „situaţia comparativă”. În
acest document pe o coloană aparte se reflectă datele conform documntelor contabile. Utilizînd
situaţia comparativă se stabilesc diferenţele de inventar.

2.Stabilirea, regularizarea şi contabilizarea diferenţelor de inventar la gestiunile de


mărfuri reflectate cantitativ - valoric
Rezultatele inventarierii pot fi sub formă de plusuri sau lipsuri. După ce s-au stabilit
rezultatele inventarierii şi tipul lor este necasar de a determina persoana vinovată şi de a imputa
lipsa. Persoana vinovată va prezenta o explicaţie în scris pentru diferenţele stabilite lipsuri sau
plusuri care pot fi din cauza termenelor expirate sau alte cauze. În baza explicaţiilor prezentate
de gestionari şi a altor documente se stabileşte caracterul lipsurilor stabilite pentru a fi
contabilizate.
Plusurile: DT 217, 811 CT 612
În caz de lipsuri în dependenţă de cauza lor putem avea:
1. Lipsuri de bunuri în limita normei de peresabilitate naturală;
2. Lipsuri ce depăşesc norma de peresabilitate naturală, dar pentru ele nu poate fi
stabilită persoana vinovată;
3. Lipsuri de bunuri care se vor recupera din contul persoanelor vinovate la preţuri
de piaţă la momentul stabilirii lipsurilor.
La stabilirea lipsurilor din toate cauzele se înregistrează: DT 714 CT 217, 811
Lipsurile ce vor fi recuperate din contul persoanei vinovate se înregistrează în contul 227 astfel:
DT 227
CT 612 – cînd recuperarea se efectuiază imediat, în aceiaşi lună;

26
CT 515 - cînd recuperarea se va efectua într-o perioadă mai mare de timp
CT 534 – la suma TVA.
Recuperarea lipsei de la persoana vinovată: DT 241, 531 CT 227
Concomitent, în cazul utilizării contului 515 „Venituri anticipate” se trec la veniturile perioadei.
DT 515 CT 612
Contabilizarea lipsurilor în limita normelor de peresabilitate naturală este puţin diferită:
Se pot utiliza 2 variante:
1. cu trecere imediată la cheltuieli: DT 712 CT 217, 811
2. Formarea rezervei anticipate: DT 712 CT 538
3. Utilizarea rezervei pentru acoperirea lipsurilor: DT 538 CT 217, 811.
Exemplu I: La o UCR s-a efectuat inventarierea mărfurilor. În rezultatul inventarierii s-au
stabilit lipsuri de mărfuri la preţ de cumpărare în sumă de 600 lei, din care 200 lei sunt în limita
normelor de peresabilitate naturală, 300 lei sunt din vina persoanei gestionare care va achita lipsa
prin depunere în casierie în luna curentă la preţ de vînzare, inclusiv TVA, restul sumei rămîne ca
pierdere a întreprinderii, nu a fost stabilită persoana vinovată. ADCom =10% - preţ de piaţă.
Rezolvare:
1. Înregistrarea lipsurilor în limita normei de peresabilitate naturală:
DT 712 CT 217 – 200 lei
2. Lipsuri din vina persoanei gestionare:
DT 714 CT 217 – 300 lei
3. Stabilirea persoanei vinovate:
DT 227 – 396
CT 612 – 330 (300+(300*10%))
CT 534 – 66 (330*20%)
ADCom =10%, TVA – 20%.
P vînz cu TVA= 300+(300*10%)+20% = 396 lei.
4. Depunerea în caserie a sumei lipsă:
DT 241 CT 227 – 396 lei
5. Lipsurile pe care nu a fost stabilită persoana vinovată:
DT 714 CT 217 – 100 lei
NOTĂ: TVA pentru mărfurile stabilite lipsă în limita normelor de peresabilitate naturală se
înregistrează: DT 713 CT 534 – 40 lei (200*20%).

27
3.Stabilirea, regularizarea şi contabilizarea diferenţelor de inventar la gestiunile de
mărfuri reflectate global – valoric
Unităţile comerciale ce ţin evidenţa mărfurilor global-valoric, se are în vedere întreprinderea
la care evidenţa se duce după sumă fără cantitate, fără a evidenţa denumirile mărfurilor,
cantitatea pentru mărfurile ce s-au stabilit diferenţă.
Global- valoric duc evidenţa în cea mai mare parte UCA şi aici apare necesitatea de a înregistra
suplimentar ADCom şi TVA inclus în preţul de vînzare pentru mărfurile stabilite lipsuri sau
plusuri.
Pentru mărfurile stabilite plusuri suplimentar se mai înregistrează: DT 217 CT 821, 825
Pentru lipsuri: DT 821, 825 CT 217.

4. Peresabilităţile naturale. Documentarea, calculul şi contabilitatea acestora


Peresabilităţi naturale – reprezintă reduceri naturale ale mărfurilor datorită proprietăţilor lor
fizico – chimice şi sub acţiunea diferitor facturi naturali. Pentru calcularea pierderilor din
peresabilităţi naturale se stabilesc anumite norme care sunt aprobate prin hotărîrea
Departamentului comerţului cu privire la aprobarea normelor peresabilităţii naturale a mărfurilor
alimentare şi nealimentare la toate întreprinderile de comerţ din RM (MO nr. 22-23 din
10.04.1997).
Pentru a determina mărimea peresabilităţii naturale este necasar de a clasifica peresabilităţile
după locul de apariţie a lor:
1. peresabilităţi pe timpul transportării;
2. peresabilităţi la păstrare la depozit;
3. peresabilităţi în timpul vînzării.
Normele de pierderi naturale pentru depozitarea mărfurilor se aplică la volumul cantitativ
conform termenilor efective de păstrare a mărfurilor la depozite de la inventarierea precedentă
pînă la cea curentă. Deci, pentru a calcula suma peresabilităţilor avem nevoie de a calcula
termenul mediu de păstrare a mărfurilor în stoc. Modul de calcul a acestui termen depinde de
cum este organizată evidenţa analitică a mărfurilor la depozit. Pentru a calcula stocul mediu e
necesar să adunăm soldurile zilnice pentru fiecare marfă în perioada dintre 2 inventarieri şi
totalul obţinut se împarte la numărul de zile la această perioadă.
Exemplu II: La depozitul unei UCR inventarierea a fost efectuată la data de 15 mai, iar
inventarierea precedentă la data de 16 martie. Perioada dintre 2 inventarieri este de 61 zile.
Intrarea, livrarea şi soldul mărfurilor conform datelor contabile sunt:
Data Stoc la începutul Intrări Vînzări Stoc la sfîrşitul

28
zilei zilei
16.03 - 851 - 851
17.03 851 - 640 211
18.03 211 225 260 176
Etc.
15.05 1249 - 778 471
Total: - - 13 848 58 443

1. Calculăm stocul mediu zilnic de la 16.03 la 15.05: (61 zile) = 58443/61 = 958 kg
2. Calculăm vînzările medii pe o zi = 13848/61 = 227 kg
3. Calculăm termenul mediu de păstrare a mărfurilor în stoc = 958/227 = 4 zile
4. Norma de peresabilitate naturală pentru aceasta marfă (salam fiert) pentru termenul de
păstrare 4 zile este de 0,086%. Reeşind din această normă putem calcula volumul
cantitativ al peresabilităţii naturale= Norma * Q vîndută = 0,086*13848/100 = 11,90 kg
5. Pentru a afla suma peresabilităţii naturale este necesar ca cantitatea de pierderi * Preţul
unui kg de marfă dată: 11,90 kg * 50 lei/kg = 595 lei. Pentru a înregistra în contabilitate:
DT 712 CT 217.1 – 595 lei
Concomitent la suma TVA de la pierderi: DT 713 CT 534 – 119 lei (595*20%).

Exemplu III: În UCA calcularea pierderilor din peresabilitatea naturală se calculează astfel: Se
cunosc următoarele date pentru a efectua calculul peresabilităţii naturale pe perioada de la 01.07
– 04.11.2007, şi se vor prezenta în tabelul următor:
N/o Indicatorii Suma
lei
1. Peresabilităţile naturale pe stocul de mărfuri conform ultimei inventarieri (01.07) 140
2. Peresabilitîţi calculate pentru mărfurile primite în timpul perioadei date 1800
3. TOTAL: rd. 1+ rd.2 1940
4. Se exclud:
a) peresabilităţi calculate conform documentelor pentru mărfurile 50
livrate;
b) perisabilităţi calculate pentru mărfurile incluse în lista de inventar
250
curentă.
5. Se exclud total: 4a+4b 300
6. Suma peresabilităţilor naturale pentru mărfurile vîndute rd. 3-rd5 1640

Pentru a reflecta în contabilitate peresabilităţile naturale este necesar să ţinem cont de faptul că
UCA ţin evidenţa la preţ de vînzare cu amănuntul şi în exemplul nostru ADCom va fi 36 %.
1640 lei --------136%
X ----------------100%, X= 1205,88 lei.
DT 712 CT 217.1 – 1205,88 lei

29
ADCom pentru această sumă se înregistrează:
DT 821 CT 217.1 – 434,12 lei (1640-1205,88)
TVA se va înregistra: DT 713 CT 534 – 241,17 lei (1205,88*20%).

5.Reevaluarea mărfurilor şi contabilitatea diferenţelor stabilite la reevaluare.


Reevaluarea – modificarea preţurilor la mărfurile existente şi se poate efectua de obicei în
următoarele cazuri:
1. la hotărîrea conducerii unităţii comerciale;
2. în legătură cu reducerile sezoniere de preţ;
3. prin hotărîre de Guvern.
În al treilea caz, reevaluarea prin hotărîre de Guvern se efectuiază prin acte normative în care se
indică obiectivele reevaluării, lista mărfurilor ce vor fi supuse reevaluării, sursa de acoperire a
diferenţelor din reevaluare, cota de reevaluare sau preţul nou, data efectuării reevaluării.
Reevaluarea la decizia conducătorului întreprinderii se efectuiază conform ordinului scris al
conducătorului întreprinderii şi trebuie să se indice gestiunea în care se va efectua reevaluarea,
numele gestionarului, data efectuării reevaluării.
Rezultatele revaluării se înregistrează în actul de reevaluare, care trebuie să conţină:
- lista mărfurilor reevaluate;
- perioada pentru care se petrece reevaluarea;
- preţul pînă la reevaluare şi după;
- diferenţa stabilită (+;-);
- sursa de acoperire a diferenţelor din reevaluare.
Diferenţele din reevaluare pot fi:
- pozitive: (în cazul cînd preţul se va majora). Dacă întreprinderea ţine evidenţa mărfurilor la
preţ de cumpărare sau achiziţie, atunci diferenţele pozitive se contabilizează: DT 217 CT
612. Dacă unitatea comercială ţine evidenţa mărfurilor la preţ de vînzare cu amănuntul,
atunci pentru diferenţele pozitive suplimentar la prima formulă se mai înregistrează: DT
217 CT 821 – la suma ADCom. Respectiv, dacă evidenţa se duce cu TVA va fi: DT 217
CT 825.
- negative:
a) cînd evidenţa se duce la cost de achiziţie: DT 714 CT 217
b) evidenţa mărfurilor se ţine la preţ de vînzare, atunci apare următoarea situaţie:
- dacă reducerea preţurilor se efectuiază în limitele ADCom, atunci înregistrăm:DT821
CT217.

30
- dacă reducerea preţurilor se face cu micşorarea costului de achiziţie atunci înregistrăm:
DT 714 CT 217.
Respectiv se micşorează şi suma TVA: DT 825 CT 217.
Exemplu IV: S-a efectuat reevaluarea mărfurilor la o unitate de comerţ care ţine evidenţa
mărfurilor la preţ de vînzare. S-au reevaluat 2 mărfuri:
1. marfa A – 50 unităţi *Preţul vechi de 10 lei/un = 500 lei, preţul nou = 15 lei/un.
2. marfa B – 150 unităţi* Preţul vechi de 14 lei/un, preţul nou va fi:
- 12 lei/un
- 12,40 lei/un.
E necesar de a înregistra formulele contabile.
Pentru marfa A:
1. ADCom: DT 217 CT 821 – 250 lei (50*5lei), 15-10=5
Pentru marfa B:
1. DT 821 CT 217 – 300 lei (150*(14-12))
a) în urma reevaluării vom efectua: DT 714 CT 217 – 60 lei (150*(12,40-12))
b) DT 821 CT 217 – 240 lei (150*(14-12,40))

Tema 5: Contabilitatea operaţiilor de comerţ exterior


1. Particularităţile privind organizarea comerţului exterior. Preţurile interne şi externe ale
mărfurilor şi factorii care influienţează nivelul lor.
2. Contabilitatea exportului de mărfuri.
3. Contabilitatea importului de mărfuri.

1.Particularităţile privind organizarea comerţului exterior. Preţurile interne şi externe


ale mărfurilor şi factorii care influienţează nivelul lor.
Comerţul exterior – este o activitate de vînzare – cumpărare a mărfurilor, de schimb de
mărfuri, de prestări de servicii efectuate atît în interiorul ţării cît şi peste hotarele ei.

31
Activitatea de comerţ exterior asigură intrarea valutei în ţară pentru a se putea achita importul
de produse şi servicii, diferite obligaţiuni ale ţării, contribuie la echilibrarea balanţei valutare.
Comerţul exterior are diferite efecte economice şi neeconomice asupra fiecărui participant la
operaţiile de comerţ exterior. Aceste efecte pot fi de tip valoric şi se concretizează sub formă
de diferenţă dintre incasări şi plăţi a operaţiilor de comerţ exterior. De asemenea, aceste efecte
pot fi de tip social şi politic care nu pot fi măsurate valoric însă influienţează multelateral
activitatea întreprinderii participante la operaţiunile de comerţ exterior.
Comerţul exterior constă din 2 componente:
1. schimburile economice internaţionale, care la rîndul lor pot fi împărţite în 2 categorii:
a) import de mărfuri şi servicii;
b) export de mărfuri şi servicii.
2. cooperarea economică internaţională, care se poate efectua prin următoarele activităţi.:
a) cooperarea de producţie şi de alt gen, deasemenea activitatea de antreprenoriat mixtă
efectuată cu agenţi economici străini;
b) activitatea investitorilor străini;
c) operaţiuni internaţionale, financiare, bancare, de creditare, de asigurare etc.
Schimburile economice internaţionale (import-export) se pot efectua prin 2 metode:
1. Metoda directă, constă în organizarea şi realizarea operaţiilor de comerţ exterior de către
unităţile producătoare;
2. Metoda indirectă, constă în derularea operaţiunilor de export – import prin intermediul
unităţilor de comerţ exterior.
La efectuarea operaţiunilor de comerţ exterior se utilizează 2 tipuri de preţuri:
1. Preţul naţional intern cuprinde următoarele elemente:
- preţul producătorului;
- cheltuieli de transport pînă la frontieră;
- cheltuieli privind ambalajul;
- diferite cheltuieli legate de export;
Pentru operaţiunile de import preţul naţional intern va cuprinde următoarele elemente:
- preţul negociat cu partenerii externi;
- cheltuieli de transport pînă la frontiera RM;
Ulterior, dacă la aceste 2 componente care constituie preţul intern de import se vor adăuga toate
taxele şi comisioanele vamale se va obţine costul de achiziţie al mărfurilor importate în vamă.
Ulterior, dacă la ultimul mai adăugăm cheltuielile de transport de la vamă pînă la destinaţie
obţinem costul de intrare a mărfurilor importate.

32
Costul de intrare a mărfurilor importate = Preţul intern de import+Taxe şi comision+Cheltuili de trasport de la
frontieră pînă la depozit.
Preţuri interne de export=Preţ producător+Cheltuieli de export+Ambalaje(nereturnabile)+Cheltuieli de transport
pînă la frontieră
2. Preţ internaţional extern. Pentru calcularea lui în practica internaţională se utilizează
mai multe metode de calcul:
- Metode bazate pe costuri;
- Metode bazate pe cerere;
- Metode bazate pe concurenţă;
- Metode bazate pe preţul obiectiv (în dependenţă de tipul cheltuielilor suportate, care vor fi
recuperate).
Asupra preţurilor influienţează mai mulţi factori:
1. Condiţiile de ambalare (în dependenţă de ce tip de utilaj utilizăm);
2. În dependenţă de condiţiile de transport după tipul transportului utilizat (auto, maritim,
aerian feroviar);
3. diferite reduceri de preţ cu caracter financiar (disconturi) pentru achitarea înainte de
termen;
4. diferite reduceri cu caracter comercial, pentru cumpărarea unor partide mari de mărfuri,
client fidel etc;
5. diferite elemente fiscale.

2.Contabilitatea exportului de mărfuri.


Exportul de mărfuri reprezintă totalitatea operaţiunilor care produc bunuri fabricate pe
teritoriul ţării şi sunt vîndute în alte ţări.
Drept unitate de evidenţă utilizată pentru export este partida de mărfuri, care reprezintă o
anumită cantitate de marfă omogenă expediată pe un singur contract, într-o singură direcţie
facturată de furnizori printr-o singură factură. De regulă, contractul prevede că se facturează
fiecare pardită de marfă expediată de furnizori. Respectarea acestei cerinţe contribuie la
păstrarea partidei de marfă ca unitate de evidenţă pe tot parcursul circulaţiei mărfurilor de la
furnizor la cumpărător incluzînd timpul, transportul şi păstrarea mărfurilor la depozitele
intermediare, ceea ce va permite de a efectua controlul operativ al fiecărei partide de mărfuri
în timpul circulaţiei spre cumpărător.
Exemplu I: O întreprindere de comerţ a încheiat un contract privind exportul a două feluri
de covoare în Federaţia Rusă:
1. covoare de o suprafaţă de 4 204 m2 la preţul de 37 ruble/m2, valoarea totală este de
155 548 ruble ruseşti.

33
2. preşuri cu o suprafaţă de 1 047 m2 la preţul de 345 ruble/m2, valoarea totală este
361 215 ruble ruseşti.
Livrarea a fost efectuată la 09.04.2008 şi costul livrării reprezintă 672 590 lei. Valoarea
totală a livrării în ruble constutuie 1 920 899 ruble ruseşti. Condiţiile de livrare sunt:
- ambalarea, încărcarea, transportarea pînă la transportatorul de bază, taxa de expediere,
încărcarea în transportul de bază şi achitarea transportului de bază îl suportă vînzătorul.
Înainte de a transporta marfa unitatea comercială perfectează şi achită următoarele
certificate:
• de provinienţă – 67 lei + TVA 20%
• fitosanitar, 120 lei, inclusiv TVA
• serviciile organizaţiei de transport agentului economic a RM – 6629 lei, inclusiv TVA.
• Cheltuieli vamale:
- cheltuieli cu terminalul – 50 lei
- cheltuieli cu sigilarea – 24 lei
- declaraţia vamală întocmită de o firmă străină - 120 lei, inclusiv TVA
- procedurile vamale – 0,25 % din 870 359,34 lei (1 920 899*0,4531)
Întreprinderea din Rusia achită valoarea mărfurilor în avans la data de 26.03.2008 la cursul
valutar de 0,4707 lei pentru una rublă rusească. Cursul valutar la data livrării la 09.04.2008 =
0,4531 lei pentru una rublă rusească.
Rezolvare:
1. Primirea avansului:
DT 243 CT 523 – 904 214,70 lei (1 921 000*0,4707)
2. Achitarea în avans a diferitor cheltuieli:
DT 229 CT 242 – 9199,30 lei (80,40+120+6629+50+24+120+2175,90)
3. Înregistrăm livrarea mărfurilor:
DT 221 CT 611 – 870 359,34 lei (1 920 899*0,4531)
4. Costul mărfurilor vîndute:
DT 711 CT 217 – 672 590 lei
5. Înregistrăm în contabilitate cheltuielile efectuate:
DT 712 CT 229 – 8041,07 lei. (67+100+5524,17+50+24+100+2175,90)
6. La suma TVA se înregistrează:
DT 534 CT 229 – 1158,20 lei (13,40+20+20+1104,80)
7. Compensarea reciprocă a avansului cu creanţa (la suma cea mai mică ditre avans şi
creanţă):
DT 523 CT 221 – 870 359,34 lei

34
8. Diferenţele de curs valutar:
DT 523 CT 622 – 33 855,36 lei
3.Contabilitatea importului de mărfuri.
Importul de mărfuri poate avea loc în 2 variante:
1. prin expedierea directă;
2. prin intermediar.
Expedierea directă – prevede ca importatorul ridică mărfurile de la depozitul furnizorului
extern şi importatorul suportă cheltuielile de transport şi cele vamale, astfel cumpărătorul
(importatorul) va reflecta operaţii de:
a) intrare a mărfurilor de la furnizor de peste hotarele RM;
b) toate cheltuielile de transport inclusiv taxele vamale – conform anexei la Legea Bugetului
pe anul respectiv;
c) suma TVA luată în cont şi plata TVA la buget de la valoarea vamală a mărfurilor
importate. Valoarea vamală şi suma TVA de la valoarea vamală se determină în
conformitate cu legile:
- legea cu privire la tarifile vamale nr. 1380-XIII din 20.11.1997 (şi modoficările ulterioare);
- articolul 100 din Codul Fiscal;
- accitele se determină conform anexei la Legea Bugetului pe anul respectiv.
d) decontările cu furnizorii externi în dependenţă de tipul de achitare indicat în contractul
încheiat.
Exemplu: Unitatea de comerţ importă mărfuri la valoarea contractuală cu 10 000$ curs valutar la
data apariţiei datoriei 9,8 lei=1$, iar la data achitării 10,5 lei =1$. Cheltuielile achitate de
cumpărător:
a) achitarea în valută:
- servicii de transport pînă la vamă incluse în valoarea vamală = 200$ la curs de 9,8 lei; la
achitarea serviciilor de transport 1$ = 10,50lei;
- taxa vamală = 50$ * 9,80 lei;
- proceduri vamale = 30$ *9,80 lei;
b) achitarea în lei:
- taxa vamală 5551 lei;
- proceduri vamale 278 lei, inclusive TVA.
Rezolvare:
1. Valoarea vamală= 10 000$*9,80+200$*9,80+50$*9,80+30$*9,80+5551+232(278-
TVA)=106 527 lei.
TVA la valoarea vamală= 106 527*20%=21 305,40 lei.
2. Cheltuieli achitate în valută străină:
DT 217 CT 243 – 784 lei (50$+30$)*9,80
În cazul cînd aceste cheltuieli se achită în prealabil se înregistrează formulele contabile:
- la achitarea acestor cheltuieli de la contul valutar:
DT 229 CT 243 – 784 lei
- la includerea acestor cheltuieli în valoarea mărfurilor importate:
DT 217 CT 229 – 784 lei
3. Cheltuielile efectuate în valută naţională:
a) taxa vamală cu achitarea:
- în prealabil:
DT 229 CT 242 – 5551 lei
DT 217 CT 229 – 5551 lei
- ulterioară:
DT 217 CT 539 – 5551 lei Formarea datoriei
DT 539 CT 242 – 5551 lei Achitarea datoriei
- la momentul înregistrării în vama:

35
DT 217 CT 227,532,242 – 5551 lei
b) procedurile vamale, apar aceleaşi situaţii ca în cazul taxei vamale:
- în prealabil:
DT 229 CT 242 – 242 lei
DT 217 - 232 lei
DT 534.2 – 46 lei
CT 229 – 278 lei
- ulterioară:
DT 217 – 232 lei
DT 534.2 – 46 lei
CT 229 – 278 lei
- la momentul înregistrării în vamă:
DT 217 – 232 lei
DT 534.2 – 46 lei
CT 227,532,242 – 278 lei
4. TVA de la valoarea în vamă:
DT 534.2 CT 539 – 21 305,40 lei
5. Se achită TVA calculate de la valoarea în vamă:
DT 539 CT 242 – 21 305,40 lei
Importatorul achită TVA pînă în momentul îndeplinirii declaraţiei vamale, adică pînă la
intrarea mărfurilor pe teritoriul RM:
DT 534.2 CT 242 – 21 305,40 lei
Suma TVA în registrul de evidenţă a cumpărătorului se înregistrează în baza datelor din
declaraţia vamală.
6. Primirea mărfurilor de la furnizorii externi:
DT 217 CT 521 – 99 960 lei (10 000$+200$)*9,80
7. Achitarea datoriei faţă de furnizor şi organizaţia de transport străină:
DT 521 CT 243 – 107 100 lei (10000$+200$)*10,50
8. Diferenţa de curs valutar privind datoria faţă de furnizor:
DT 722 CT 521 – 7140 lei (99960-107100).
Prin intermediar – funcţia de intermediar o pot îndeplini diferite firme a căror activitate
constă în acordarea serviciilor de intermediere în operaţiile de import – export. Relaţiile dintre
firma intermediară, furnizor şi cumpărător se reglementează printr-un contract încheiat între
aceste părţi. Intermediarul îţi asumă responsabilitatea de a încheia în numele importatorului
contracte cu furnizorii externi privind cumpărarea valorilor materiale (mărfurilor) pentru un
anumit comision. În contract părţile prevăd: cerinţele faţă de calitatea mărfurilor; preţil
contractual; data livrării; data expedierii documentelor necesare; cerinţele faţă de ambalaj;
marcarea mărfurilor; responsabilitatea părţilor; mărimea comisionului ce îi revine
intermediarului; parte ce va suporta (achita) taxa pentru controlul vamal.

36