Sunteți pe pagina 1din 5

CF • 1/2006 IMPOZITAREA PERSOANELOR FIZICE 13

Impozitul pe câºtigul din tranzacþii imobiliare.


Comentarii
Gabriel Biriş* - valoarea menţionată în actul de dobândire, majorată cu
5%, dacă imobilul a fost dobândit prin vânzare-cumpărare,
donaţie, schimb, rentă viageră, dare în plată, adjudecare,
Una dintre cele mai notorii ºi controversate noutãþi din hotărâre judecătorească etc.;
domeniul fiscal în anul 2005 este reprezentatã de intro- - pentru imobile noi, costul acestora dovedit prin raport
ducerea impozitului pe câºtigul din tranzacþii imobiliare. de expertiză, la care se adaugă preţul terenului;
Modul de reglementare a acestuia permite însã posibilitatea - dacă nu se poate determina altfel, valoarea de bază
neplãþii lui în foarte multe cazuri, mai mult sau mai puþin luată în calcul va fi valoarea rezultată din expertizele notarilor
elegante, ceea ce a dus la încasãri bugetare cu mult sub publici la data dobândirii. În cazul în care imobilul a fost
aºteptãrile Ministerului Finanþelor Publice. Problema a fost dobândit anterior existenţei acestor expertize, valoarea de
însã apreciatã în mod diferit de cãtre Minister, care inten-
bază ce se va lua în calcul va fi cea rezultată din prima
þioneazã sã înlocuiascã impozitul pe câºtig cu impozitul
expertiză utilizată de Camera Notarilor Publici.
pe venitul din tranzacþiile imobiliare, în loc sã pãstreze
Deşi poate părea complicat, modalitatea de determinare
cota de 16% ºi sã elimine excepþiile de la plata impozitului.
a valorii de bază este totuşi una logică şi uşor de aplicat.
1. Reglementare Se observă însă cu uşurinţă că modul în care acest impo-
zit a fost reglementat este unul destul de lejer, permiţându-se
Anul 2005 a adus o noutate absolută în peisajul fiscal în foarte multe cazuri neplata acestuia.
românesc: impozitul pe câştigul obţinut de persoane fizice
din tranzacţii imobiliare. Anunţat mai întâi prin Ordonanţa 3. Excepþii de la plata impozitului
de urgenţă a Guvernului nr. 24/2004 pentru modificarea
O primă categorie de venituri care nu se impozitează
Codului fiscal, acest impozit a fost introdus până la urmă
este aceea a veniturilor obţinute din vânzarea imobilelor deţi-
începând din data de 4 iunie 2005 prin Legea nr. 163/2005
nute în proprietate mai mult de 3 ani de zile. Iniţial, această
pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 138/2004, care,
prevedere era menită să elimine din sfera impozabilă contri-
la rândul ei, modificase Codul fiscal la sfârşitul lui decembrie
buabilii care au deţinut o locuinţă pentru o perioadă mai
2004.
îndelungată de timp şi decid din varii motive să o vândă.
În conformitate cu prevederile nou introdusului Capitol
Intenţia a fost una generoasă, numai că, prin nelimitarea
VII.1 al Titlului III din Codul fiscal, veniturile obţinute din
numărului de tranzacţii şi a destinaţiei imobilelor a căror
înstrăinarea clădirilor de orice fel şi terenului aferent acestora
înstrăinare nu se impozitează, s-a deschis calea spre abuz.
care se înstrăinează într-o perioadă mai mică de 3 ani de la
Este firesc şi de înţeles ca o persoană care vinde o locuinţă
data dobândirii, precum şi veniturile realizate din transferul
într-o anumită perioadă de timp să nu fie impozitată pentru
terenurilor de orice fel, fără construcţii, dobândite după 1
un eventual câştig. Dar dacă vinde zeci de astfel de imobile
ianuarie 1990 sunt supuse impozitării.
sau dacă vinde imobile cu destinaţie comercială? Consider
Sunt exceptate de la impozit aportul în natură la capitalul
că ar fi normal ca astfel de tranzacţii să fie impozitate, carac-
social al societăţilor comerciale, precum şi veniturile obţinute
terul speculativ fiind destul de evident în cele mai multe
din înstrăinarea imobilelor dobândite prin reconstituirea
cazuri.
dreptului de proprietate, moştenire sau donaţie de la rude de
O altă modalitate elegantă de a nu plăti impozitul o constituie
până la gradul al patrulea sau schimb imobiliar.
aportul în natură, în special atunci când cumpărătorul este un
2. Cote de impunere ºi modalitatea investitor străin. În loc ca acesta să îşi înfiinţeze o companie
de determinare a valorii de bazã care să achiziţioneze imobilul, aceasta este înfiinţată de către
vânzător, iar imobilul este adus aport în natură, la valoarea de
Pentru anul fiscal 2005, Legea nr. 163/2005 a prevăzut piaţă. Astfel, în loc să vândă imobilul, se vând părţile sociale
un impozit de 10% asupra diferenţei favorabile dintre valoarea ale companiei ce deţine imobilul, iar vânzătorul plăteşte impozit
de înstrăinare şi valoarea de bază a imobilului, urmând ca pe câştigul obţinut din vânzarea părţilor sociale. Cum însă
impozitul să fie de 16% începând din 2006. Impozitul se valoarea nominală a acestora este egală cu valoarea de piaţă a
calculează şi se reţine de către notar în momentul autentificării imobilului aportat (Legea nr. 31/1990 prevede obligativitatea
actului de vânzare-cumpărare şi se virează bugetului de stat evaluării bunului aportat în natură), câştigul impozabil va fi
până cel mai târziu în data de 25 ale lunii următoare reţinerii. zero, de unde rezultă că şi impozitul va fi zero.
În funcţie de modalitatea de dobândire, valoarea de bază Această soluţie este mult mai elegantă decât folosirea
se stabileşte în modul următor: contractului de donaţie, deoarece această modalitate de
dobândire nu oferă cumpărătorului garanţia stabilităţii în timp
* Gabriel Biriş este avocat la firma de avocatură Salans. a titlului, donaţia fiind, uneori, revocabilă.
14 IMPOZITAREA PERSOANELOR FIZICE CF • 1/2006

Greu de înţeles această lejeritate în reglementare, cu atât De asemenea, aportul în natură va fi exceptat în continuare
mai mult cu cât a venit într-o perioadă în care se vorbea din de la impozit.
ce în ce mai mult de nevoia creşterii veniturilor bugetare…
Ar fi fost poate mai rezonabil ca aportul în natură să nu 4. Concluzii ºi propuneri de lege ferenda
dea naştere la un impozit de plată, ci să genereze un impozit
Consider că această nouă abordare a problemei nu este
amânat. Acest lucru putea fi realizat prin menţinerea egală a
valorii fiscale a acţiunilor sau părţilor sociale dobândite prin deloc una care să aducă rezultate bune în viitor. Iar motive
aport cu valoarea de bază a bunului aportat, şi nu cu valoarea sunt destule, dintre care enumăr:
de piaţă a acestuia. - ca orice impozit pe vânzare, creează un stimulent atât
În aceste condiţii, este absolut normal ca încasările pentru vânzător, cât şi pentru cumpărător să declare un preţ
bugetare din acest impozit să fie mult sub aşteptările Ministe- mai mic. Impozitul pe câştig are însă şi un rol educativ:
rului Finanţelor Publice, iar acesta să dorească să ia măsuri determină cumpărătorul să insiste pentru preţul corect,
pentru creşterea veniturilor bugetare. deoarece un preţ mai mic la cumpărare va determina în
Din păcate însă, în loc să reglementeze mai strict acest viitor un impozit mai mare la vânzare;
impozit şi să elimine excepţiile, Ministerul Finanţelor Publice - creează instabilitate legislativă. Impozitul de 2% va fi
a tras concluzia că motivul pentru slabele încasări îl consti- probabil acceptat fără prea multe rezerve astăzi, când marjele
tuie nedeclararea de către părţi a valorii reale a tranzacţiei. pe piaţa imobiliară sunt mult mai mari de 12,5%. Atunci
Acesta poate fi răspunzator pentru o foarte mică parte din când creşterile pe piaţa imobiliară se vor mai domoli, impozitul
pierderile bugetare, în special la tranzacţii de valori mici, va fi însă prea mare şi va fi nevoie să se revină la impozitul
unde cumpărătorul este persoană fizică. La tranzacţiile mari, pe câştig;
acolo unde cumpărători sunt investitori români sau străini, - este foarte probabil ca acest impozit să fie împotriva
acest argument nu poate fi luat în considerare. legislaţiei europene şi deci să trebuiască modificat chiar din
Drept urmare, propunerile de modificare a Codului fis- 2007 (la fel ca impozitul pe microîntreprinderi);
cal publicate succesiv pe site-ul Ministerului Finanţelor - creează discriminare între vânzători. Astfel, impozitul
Publice au fost consecvente în a înlocui impozitul pe câştig va fi acelaşi, indiferent de câştigul obţinut din vânzare.
cu impozitul pe venitul din tranzacţii imobiliare. În plus, cele mai importante modalităţi de a evita plata
Astfel, baza impozabilă nu o va mai constitui diferenţa impozitului pe câştigul/venitul din tranzacţii imobiliare, şi
dintre preţul de vânzare şi valoarea fiscală a imobilului, ci, anume păstrarea proprietăţii timp de 3 ani, dar mai ales aportul
după caz: în natură, rămân în continuare disponibile.
- preţul de vânzare; Dacă intenţia Ministerului Finanţelor Publice este aceea
- valoarea menţionată în actul pentru schimb, rentă de a creşte veniturile bugetare, soluţia este în mod evident
viageră, dare în plată, adjudecare etc.; alta: păstrarea cotei de 16% şi eliminarea excepţiilor. În felul
- valoarea maximă stabilită prin expertizele utilizate de
acesta s-ar elimina şi distorsiunile existente în acest mo-
notarii publici sau de raportul de expertiză întocmit de un
ment în piaţă, concurenţa neloială dintre investitorii persoane
expert autorizat, conform legii.
fizice şi societăţile comerciale, s-ar pune baze stabile acestui
Rezultă deci o bază de impunere mai mare decât cea
impozit şi nu va mai trebui să ne aşteptăm că acesta va fi
existentă în prezent. Cota de impunere va fi însă mai mică,
mai devreme sau mai târziu modificat din nou. În plus, odată
de doar 2%. Impozitul nu se va mai calcula şi vira de către
notar, ci de către autorităţile fiscale, în baza declaraţiei ce cu creşterea capacităţii administrative a ANAF şi prin
urmează a fi depusă de către vânzător. programele de informare a contribuabililor cu privire la
Rămân în afara sferei de aplicare a acestui impozit clădirile consecinţele declarării unor preţuri mai mici, este de aşteptat
şi terenul aferent deţinut mai mult de trei ani de zile şi terenurile ca situaţia să se normalizeze. Impozitul de 2% nu va ajuta
dobândite înainte de 1 ianuarie 1990. Prin «teren aferent însă nici la colectarea de bani mai mulţi la buget, nici la
clădirilor» se va înţelege însă numai terenul de sub clădire. îmbunătăţirea mediului de afaceri în domeniul imobiliar.
CF • 1/2006 IMPOZITAREA PERSOANELOR FIZICE 15

Neclaritãþi în regimul fiscal al impozitãrii veniturilor


din jocuri de noroc
Lect. univ. dr. Mihai Mutaºcu * În urma desfăşurării partidelor şi potrivit regulamentului de
joc al casei de pariuri sportive, rezultatele finale îi conferă
posesorului celor două bilete câştiguri de 4.000.000 ROL –
Actuala reglementare din Codul fiscal cu privire la impo- un bilet, respectiv 5.000.000 ROL – celălalt bilet.
zitarea veniturilor din jocuri de noroc prezintã unele necla- În opinia noastră, problematica pe care o reclamă în acest
ritãþi, mai ales în legãturã cu veniturile neimpozabile obþi- caz tehnica de impunere a veniturilor obţinute din pariuri
nute din jocuri de noroc. Aceste carenþe legislative – cum sportive, în cazul persoanei considerate, este dată modul de
este ºi faptul cã nu este definit clar ce se înþelege prin aplicabilitate a minimului neimpozabil pentru fiecare joc de
«joc de noroc efectuat» – deschid calea evaziunii fiscale, noroc, în condiţiile în care nu este foarte clar ce înseamnă
sub adãpostul legii, lipsindu-se astfel bugetul public de un joc de noroc ca acţiune sau ca şedinţă de acordare a
aceste venituri. câştigului.
Art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 251/1999 privind
Impozitarea veniturilor din jocuri de noroc îşi are originea condiţiile de autorizare, organizare şi exploatare a jocurilor de
în Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe noroc, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 348/2002,
venit, regimul juridic al respectivelor venituri fiind modificat defineşte jocul de noroc ca fiind procedura de atribuire a
succesiv de-a lungul vremii. Actualmente, cadrul fiscal al unor câştiguri de orice fel, în funcţie de anumite elemente
impunerii veniturilor din jocuri de noroc este dat de Legea aleatorii, indiferent de modul de producere a acestora, cu
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, ultima modificare fiind perceperea, sub orice formă, a unor taxe de participare, directe
statuată prin Legea nr. 163/2005 privind aprobarea Ordonan- sau disimulate.
ţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea Apar astfel două situaţii diferite:
şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. a) Dacă procedura de atribuire a câştigului o reprezintă
În virtutea art. 75 alin (2), veniturile din jocuri de noroc situaţia de suprapunere fericită a combinaţiilor posibile pariate
cuprind câştigurile realizate ca urmare a participării la jocuri la partidele sportive şi rezultatele finale ale respectivelor partide,
de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, altele decât cele atunci un joc de noroc efectuat înseamnă pur şi simplu un
realizate la jocuri de tip cazino şi maşini electronice cu bilet jucat – jocul semnifică un singur bilet jucat. În acest
câştiguri. Mai mult, Normele metodologice de aplicare a caz, jucătorul presupus în exemplu nu datorează impozit pe
Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal detaliază veniturile veniturile câştigate, valoarea câştigului pentru fiecare bilet
obţinute din jocurile de noroc în următoarele categorii: în parte fiind sub nivelul minimului neimpozabil de 6.000.000
venituri din jocuri de tip bingo şi keno organizate în săli de ROL.
joc, pronosticuri şi pariuri sportive, jocuri-concurs cu b) Dacă procedura de atribuire a câştigului o reprezintă
câştiguri de orice fel, loterii, precum şi venituri obţinute din ziua calendaristică în care se desfăşoară partidele, atunci un
organizarea de tombole. joc de noroc efectuat înseamnă practic ziua aferentă desfăşu-
Conform art. 77 alin. (2), veniturile din jocuri de noroc rării partidelor pariate – jocul semnifică ziua organizării
se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 20% aplicată tuturor pariurilor. În acest caz, jucătorul presupus în speţa
asupra venitului net (diferenţa dintre venitul din jocuri de prezentată, care câştigă venituri de 9.000.000 ROL (cumulul
noroc şi suma reprezentând venitul neimpozabil) care nu de câştiguri din acea zi), va datora un impozit de 20% din
depăşeşte cuantumul de 100 milioane ROL şi cu o cotă de câştigul care depăşeşte minimul neimpozabil de 6.000.000
25% aplicată asupra venitului net care depăşeşte cuantumul ROL, adică un impozit de 600.000 ROL.
de 100 milioane ROL, obligaţia calculării, reţinerii şi virării Pe fondul carenţelor legislative reliefate, mai ales în cazul
impozitului revenind plătitorilor de venituri (persoana juridică unei speţe de felul celei ilustrate, practica a demonstrat că
autorizată să exploateze jocuri de noroc). există tendinţa firmelor organizatoare de jocuri de noroc
Art. 77 alin. (4) stipulează că nu sunt impozabile veniturile (pariuri sportive de cele mai multe ori), în special pentru a
obţinute din jocuri de noroc, în bani şi/sau în natură, sub nu-şi provoca „complicaţii”, de a pretinde posesorului de
valoarea sumei neimpozabile stabilite în sumă de 6.000.000 mai multe bilete câştigătoare într-o singură zi date de iden-
ROL pentru fiecare joc de noroc, realizate de acelaşi tificare a altor persoane decât persoana acestuia, în condi-
organizator sau plătitor într-o singură zi. ţiile în care biletele de joc nu sunt nominative. Mai mult,
Pentru a înţelege neclaritatea pe care o provoacă acest această practică deschide calea evaziunii fiscale sub adăpostul
alineat al art. 77, vom lua un exemplu în care jocul de noroc legii, bugetul public fiind văduvit în acest fel de venituri.
vizat este pariul sportiv. Ca atare, să presupunem o persoană Soluţia pe care o incumbă situaţia de faţă este una strict
care joacă într-o zi două bilete, la aceeaşi agenţie de pariuri, legislativă şi rezidă în introducerea în conţinutul reglementă-
fiecare bilet având bifate combinaţii de posibile rezultate la rilor care vizează veniturile din jocuri de noroc a definirii,
partidele sportive pariate, partide care au loc în aceeaşi zi. fără echivoc, a ceea ce înseamnă «un joc de noroc efectuat»,
adică a jocului de noroc surprins prin prisma unei acţiuni
* Mihai Mutaşcu este cadru didactic la Universitatea de Vest generatoare de câştig, bine delimitate temporar şi/sau faptic.
Timişoara, Facultatea de Ştiinţe Economice.
16 IMPOZITAREA PERSOANELOR FIZICE CF • 1/2006

Fiscalitatea pe veniturile persoanelor fizice


din dobânzi bancare

Liviu Teodor Georgescu* Sintetizând, dobânda este o răsplată pentru veniturile


băneşti temporar libere (de la orice persoană) puse la dispo-
ziţia băncilor spre fructificare.
Pentru a veni în întâmpinarea cererilor principiului de Subiectul şi suportatorul impozitului pe venitul din
politicã financiarã, începând cu 1 ianuarie 2006 se practicã dobânzi este persoana fizică realizatoare a unui proces de
o cotã unicã de impozitare de 16%, inclusiv pentru venitu- economisire. El este un contribuabil căruia i se stopează la
rile din dobânzi. Aceastã mãsurã, corelatã cu nivelurile sursă o parte din venitul (acoperitor sau nu al inflaţiei) din
scãzute ale dobânzilor bancare ºi creºterea fiscalitãþii vor dobânzi.
afecta negativ economisirea în viitor, orientând disponi- Obiectul impunerii îl reprezintă venitul, care este şi
bilitãþile bãneºti spre bunuri imobiliare ºi, parþial, spre sursa în lei a impozitului (este un venit real când rata dobânzii
valutã.
acoperă inflaţia).
Cota de impunere este proporţională şi cuprinsă între
0% şi 16%. Până la finele anului 1999, în ideea stimulării
1. Noþiuni generale. Sediul materiei
economisirii şi a creşterii pieţei de capital, veniturile din
Materia impozabilă – dobânda – reprezintă suma de dobânzi nu se impozitau. A urmat o perioadă relativ scurtă,
bani plătită de către debitor creditorului său pentru împru- în care şi veniturile din dobânzi au început, în mod firesc,
mutul acordat pe timp determinat. În capitalism, dobânda să fie impozitate, ca orice venit, cu o cotă „liniştita” de impu-
este preţul capitalului de împrumut şi reprezintă partea din nere (1%). Începând cu 1 iunie 2005, veniturile sub formă
plus valoare pe care capitalistul debitor o cedează capitalistului de dobânzi pentru depozitele la termen constituie instrumente
creditor pentru folosirea temporară a capitalului acestuia (plată de economisire, iar dobânzile şi contractele civile încheiate
pentru valoarea de întrebuinţare a acestei mărfi speciale1. se impun cu o cotă de 10% din suma acestora.
În decursul timpului, în privinţa dobânzii au circulat diver- În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 44/2004
se teorii2: pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
– menţionăm concepţia socialiştilor „care combăteau nr. 571/2003 privind Codul fiscal3 , cota de impozit de 16%
dobânda pe considerentul că toate bunurile obţinute prin se aplică venitului din dobânzi obţinute prin depozite la termen
producţiune sunt răsplata muncii, deci ele se cuvin în între- constituite, instrumente de economisire dobândite, contracte
gime lucrătorului, fără a recunoaşte nimic capitalistului” civile încheiate la 1 ianuarie 2006.
(partizan al acestei teorii a fost în special K. Marx). Practicarea începând cu 1 ianuarie 2006 a cotei unice de
– alţi autori (J. Stuart Mill, Mc. Culloch) au emis o părere impozitare de 16% şi pentru veniturile din dobânzi răspunde
contrară, pe considerentul că dacă muncii i se cuvine o cererilor principiului de politică financiară – să aibă randa-
răsplată, întrucât capitalul este o muncă acumulată, trebuie ment fiscal ridicat, să fie stabil şi elastic –, mai puţin însă
să se recunoască odată cu drepturile salariale şi drepturile dezideratelor pe care le implică celelalte principii ale impu-
capitalistului la dobândă; nerii: social, politic, de politică economică şi de echitate
– la începutul secolului al XIX-lea a circulat aşa-numita fiscală. Aceste principii ar trebui să „acţioneze” concomitent,
«teorie a abstinenţei», prezentându-se dobânda ca o îndrep- completându-se şi îmbogăţindu-se reciproc.
tăţire, ca o răsplată ce se cuvine capitalistului, prin faptul că
el s-a abţinut de a consuma o parte din capitalul de care 2. Evoluþia economisirii. Propuneri de lege ferenda
dispune, împrumutându-l altuia;
După 1990 până la zi, economisirea disponibilităţilor
– o altă teorie a productivităţii, reprezentată de J.B.
băneşti ale populaţiei urbane a fost orientată spre: depozite
Say, Leroy-Beaulieu, Carl Menger şi alţii. Ei susţin că orice
la bănci (pe diferite termene, în funcţie de nivelul dobânzilor),
bun produs este un rezultat obţinut din colaborarea între
carnete CEC, conturi curente, valută (euro şi dolari), bunuri
capital şi muncă, astfel încât rezultatul obţinut trebuie
imobiliare (anumite categorii de vârstă şi niveluri de venituri),
împărţit între cei doi factori: capital şi muncă.
titluri de stat, certificate de trezorerie4.
Metodele preferate de investire în aceeaşi perioadă privesc
orientarea depozitelor băneşti spre: bunuri imobiliare, acţiuni,
* Liviu Teodor Georgescu este economist, fost cadru didactic la
asigurări de viaţă cu componentă de investiţie, certificate
Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Ştiinţe Economice.
1
Gh.D. Bistriceanu, C.G. Demetrescu, E.I. Macovei, Lexicon de
finanţe-credit, contabilitate şi informatică financiar-contabilă, vol. 1,
Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981, p. 287. 3
M. Of. nr. 112 din 6 februarie 2004.
2
Şt.I. Dumitrescu, Tratat de monedă, ed. a II-a, vol. 1, p. 133. 4
Studiu INSOMAR desfăşurat în perioada 22.02. - 09.03.2005.
CF • 1/2006 IMPOZITAREA PERSOANELOR FIZICE 17

de trezorerie, titluri de stat, valută (dolari, euro), aur, depozite încuraja importurile, mai ales a celor fără funcţie socială,
la bănci, carnete de CEC etc.5 accentuând decalajul dintre import şi export.
Începând cu trimestrul al II-lea din anul 2005 au fost Într-un studiu al B.N.R. se arată că economisirea trebuie
înregistrate scăderi abrupte ale dobânzilor pasive, situaţie gestionată cu mare atenţie, întrucât evoluţia nefavorabilă a
ce se „combină” nefericit cu alinierea la cota unică de acestui proces poate afecta chiar stabilitatea financiară, acest
impunere de 16% a tuturor veniturilor din dobânzi de risc crescând pe măsură ce perioada de dobânzi real
negative se prelungeşte. În lipsa unor instrumente de
la 1 ianuarie 2006. Aceste situaţii pun sub semnul incertitudinii
economisire diversificate sau puţin riscante şi a unor dobânzi
viitorul economisirii. Evoluţiile recente au dus în multe cazuri
prea mici (faţă de rata inflaţiei) pe care le acordă băncile la
la niveluri ale dobânzii la depozitele pe termene sub rata
depozite, va suferi economisirea.
prognozată a inflaţiei. Pentru a menţine interesul privind procesul economisirii
Nivelurile scăzute ale dobânzilor bancare, pe de o parte, disponibilităţilor băneşti ale populaţiei, apreciem necesare
şi creşterea fiscalităţii pe de altă parte, vor diminua vizibil următoarele:
economisirea, orientând disponibilităţile băneşti spre bunuri - impozitarea veniturilor din dobânzi să se realizeze numai
imobiliare (pentru persoanele fizice cu venituri băneşti ridica- în situaţia unui nivel al ratei acesteia (pentru fiecare lună)
te) şi, în parte, spre valută (în special euro). Excesul de valută superioare ratei inflaţiei;
din ţară (din euro trimişi de românii din afară, investiţiile străine - menţinerea cotei de impunere a acestui venit la nivelul
directe, majorările de capital ale firmelor prezente în ţară, practicat până la 31 decembrie 2005 (10%).
euro din creşterea datoriei externe) va duce la o întărire Virarea impozitului pe veniturile din dobânzi se face lunar,
artificială a leului, cu consecinţe pentru contul curent, se vor până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării.

5
Studiu INSOMAR desfăşurat în perioada 22.02. - 09.03.2005.