Karp Ágnes Makai Emese-Márta COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
Karp Ágnes Makai Emese-Márta
COMUNICARE
ÎN LIMBA ROMÂNĂ
pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară
Partea I
Clasa I
Norand
MINISTERUL EDUCAğIEI NAğIONALE
COMUNICARE
ÎN LIMBA ROMÂNĂ
pentru úcolile úi secĠiile cu predare în limba maghiară
Partea I
Clasa I
Kreativ
Acest manual este proprietatea Ministerului Educației Naționale.
Manualul școlar a fost aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4777 din 13.10.2014, în urma evaluării, și este
realizat în conformitate cu programa școlară aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418 din 19 martie 2013.
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și în format digital, și este netransmisibil.
Inspectoratul școlar ………………………………………………………………………………………
Școala / Colegiul / Liceul ………………………………………………………………………………….
Editura Kreativ © 2014
Director editorial: Timár András
Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară – clasa I – partea I
Partea I conţine 80 de pagini.
Codruț Crososchi © 2014
Karp Ágnes © 2014
Kuti Botond © 2014
Makai Emese-Márta © 2014
Referenţi:
Conferenţiar universitar dr. Norel Mariana
Învăţător gr. I. Nagy Anna-Mária
Ilustrații și copertă:
Codruț Crososchi
Tehnoredactare:
Kelemen Erzsébet
Manual digital:
Vajda György Tibor
La înregistrarea materialelor audio și video au participat:
Pastia Corina – profesor la ciclul primar, Liceul cu Program Sportiv „Szász Adalbert” – Târgu-Mureș;
elevii Liceului cu Program Sportiv „Szász Adalbert” – Târgu-Mureș:
Lazăr Patrick Cristian, Drăgoi Mircea, Laszlo Maria Irina, Pastia Ilinca.
Voce: Dósa Noémi, Kovács Tímea
Muzică: Kuti Botond
ISBN 978-606-646-219-8
ISBN 978-606-646-220-4
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

KARP, ÁGNES
Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare
în limba maghiară : clasa I / Karp Ágnes, Makai Emese-Márta. - Târgu
Mureş : Kreativ, 2014.
2 vol.
ISBN 978-606-646-219-8
Partea 1. - 2014. - ISBN 978-606-646-220-4
I. Makai, Emese-Márta
372.46
Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin Editurii Kreativ. Nicio parte a acestei publicaţii
nu poate fi reprodusă, stocată sau transmisă în orice formă sau prin orice mijloace electronice,
mecanice, fotocopii, înregistrări sau altele, fără acordul scris al Editurii Kreativ.
Conform acordului nr. 367/ 26.08.2010, încheiat între Asociaţia Telefonul Copilului
şi Ministerul Educaţiei Naţionale: numărul de telefon european, de asistenţă pentru
copii; Telefonul copilului 116.111 • Apelul este gratuit.
Deúteaptă-te, române!
de Andrei Mureúanu
Deúteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieúte-Ġi altă soarte,
La care să se-nchine úi cruzii tăi duúmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
ùi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
PriviĠi, măreĠe umbre, Mihai, ùtefan, Corvine,

Româna naĠiune, ai voútri strănepoĠi,
Cu braĠele armate, cu focul vostru-n vine,
„ViaĠă-n libertate ori moarte!” strigă toĠi.
PreoĠi, cu crucea-n frunte! căci oastea e creútină,

Deviza-i libertate úi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să ¿m sclavi iarăúi în vechiul nost’ pământ!
Lista simbolurilor1
Priveúte! Completează!
Ascultă! Execută miúcările!3
Repetă!2 Jetoane4
Spune! Activitate în perechi
Arată! Joc5
Colorează! Joc de rol
Desenează! Cântec, poezie, ghicitoare
Uneúte! Bravo6
Marchează cuvintele care
Încercuieúte!
se numără cu „o”
1
Simbolurile uúurează orientarea copiilor în activitatea de învăĠare. Acestea apar însoĠite de in-
dicaĠiile rostite de profesor. Receptarea úi producerea mesajelor orale se va realiza pe baza
cuvintelor, a structurilor lexicale úi a enunĠurilor care însoĠesc imaginile. Simbolurile reprezintă
suportul exersării. Acestea nu se vor memora mecanic, ci vor ¿ utilizate în contexte variate. Sarcinile
unor exerciĠii sunt însoĠite de indicaĠii/propuneri (scrise cu corp de literă italic) pentru organizarea
activităĠilor úi se adresează profesorilor.
2
La exerciĠiile care vizează repetarea după model a cuvintelor, a structurilor lexicale úi a enun-
Ġurilor, se va insista asupra pronunĠării corecte a sunetelor speci¿ce limbii române, asupra accen-
tuării corecte a cuvintelor, precum úi asupra intonării corecte a propoziĠiilor enunĠiative, interogative
úi exclamative.
3
La activităĠile care vizează executarea unor miúcări pe baza comenzilor didactice, indicaĠiile
vor ¿ însoĠite de gesturile úi miúcările profesorului, pentru a facilita receptarea corectă de către
copii a mesajelor. Se vor solicita răspunsuri la întrebări legate de executarea comenzilor didactice.
4
La activităĠile cu jetoane, profesorul rosteúte cuvintele/structurile lexicale pe care doreúte
să le exerseze cu copiii.
5
La activităĠile de joc, profesorul se va asigura că elevii au înĠeles regulile. Dacă este necesar,
se va facilita înĠelegerea regulilor prin exemple úi exersare.
6
Acest simbol are rol în autoevaluare la exerciĠiile destinate muncii independente. Elevii care
rezolvă corect sarcinile exerciĠiilor vor colora simbolul.
Cuprins
Unitatea Subunitatea CompetenĠe speci¿ce, SecvenĠe de conĠinut Pag. Nr. de
pe baza programei úcolare ore*
Cuprins 6
1A Mă prezint 8 2
1.1., 1.2., 1.3., 1.4., 2.1., ÎĠi prezint familia mea 9 2
Eu, familia 2.2., 2.4., 2.5., 2.6.,
úi locuinĠa ÎĠi prezint locuinĠa mea 10 2
mea ÎĠi prezint camera mea 12 2
1.1., 1.2., 1.3., 1.4., Hai cu mine la úcoală! 14 2

1B 2.1., 2.2., 2.4., Rechizitele mele 16 2
1. Eu úi universul La úcoală
2.5., 2.6., 3.1. Îmi place la úcoală! 18 2
meu apropiat
23 ore
1C 1.1., 1.2., 1.3., 1.4., Îmi place acasă! 20 2

ActivităĠile 2.1., 2.2., 2.4., Programul meu zilnic 22 2
mele zilnice 2.5., 2.6., 3.1. Îmi place să ... 24 2
Recapitulare 26 2
Evaluare 27 1
Este toamnă 28 2
1.1., 1.2., 1.3., 1.4., Să mergem la piaĠă! 30 2
2A
2.1., 2.2., 2.4., Hainele mele preferate 32 2
Toamna
2.5., 2.6., 3.1. Culoarea mea preferată 34 2
Să cumpărăm haine! 36 2
2. Anotimpuri
preferate
19 ore
1.1., 1.2., 1.3., 1.4., A venit iarna! 38 2
2B 2.1., 2.2., 2.4., ÎĠi place iarna? 40 2
Iarna
2.5., 2.6., 3.1., 3.2. Luna cadourilor 42 2
Recapitulare 44 2
Evaluare 45 1
Îmi place salata de fructe! 46 2

1.1., 1.2., 1.3., 1.4., Să facem clătite cu gem! 48 2
3A 2.1., 2.2., 2.4.,
Alimente 2.5., 2.6., 3.1., 3.2. Meniul zilei 50 2
Te rog, aranjează masa! 52 2
3. Să trăim
sănătos!
23 ore 1.1., 1.2., 1.3., 1.4., Desenez un corp ... 54 2
3B 2.1., 2.2., 2.4., Mă doare gâtul! 56 2
Să ne îngrijim
sănătatea!
2.5., 2.6., 3.1., 3.2., Vreau să ¿u sănătos! 58 2
4.1, 4.2. Aúa da, aúa nu ... 60 2
Recapitulare 62 2
Evaluare 63 1
Recapitulare semestrială 64 4
7 ore Evaluare semestrială 66 3
*Numĉrul de ore propus pentru Įecare secvenƜĉ de conƜinut este orientaƟv.
Vocabular Acte de vorbire
Date personale Utilizarea formulelor de prezentare úi de salut • Oferirea de informaĠii simple

Membrii familiei despre familie, locuinĠă, camere úi jucării • Formularea de răspunsuri la între-
LocuinĠa, mobilierul bări de tipul „Cum te numeúti?”, „Unde este…?”, „Ce este în…?” • Formularea
Jucării, prepoziĠii de întrebări
Mobilierul úcolar, Dialoguri pe teme familiare • Utilizarea formulelor uzuale de solicitare úi de mul-
colegii Ġumire • Oferirea de informaĠii simple despre colegi • Oferirea de informaĠii simple
despre utilitatea unor obiecte • Utilizarea în vorbire a cuvintelor care denumesc
Rechizitele úcolare acĠiuni • Formularea de răspunsuri la întrebări de tipul „Cum se numesc?”, „Cine?”,
ActivităĠi úcolare „Ce faci tu?”, „Ce face?”, „Cu ce?” • Formularea de întrebări
ActivităĠile de acasă
ActivităĠile speci¿ce Dialoguri pe teme familiare • Utilizarea formulelor de salut speci¿ce momentelor
momentelor zilei zilei • Oferirea de informaĠii simple despre sine úi despre activităĠile preferate •
Utilizarea în vorbire a cuvintelor care denumesc acĠiuni • Formularea de răspun-
Zilele săptămânii suri la întrebări de tipul „Când?”, „Unde?” • Formularea de întrebări
ActivităĠi în timpul liber
Vremea úi lunile
de toamnă
Dialoguri pe teme familiare • Utilizarea formulelor uzuale de solicitare úi de mul-
Cumpărături, la piaĠă Ġumire • Oferirea de informaĠii simple despre mediul înconjurător • Oferirea de
Îmbrăcăminte, încăl- informaĠii simple despre mărimea úi utilitatea unor obiecte • Utilizarea în vorbire
Ġăminte a cuvintelor care denumesc însuúiri • Sesizarea, în comunicarea orală, a acordu-
Culorile lui dintre substantiv úi adjectiv • Formularea de răspunsuri la întrebări de tipul
„Cum este/sunt ... ?”, „Ce se întâmplă?”, „De ce?” • Formularea de întrebări
Cumpărături (îmbrăcă-
minte, încălĠăminte)
Vremea úi lunile Dialoguri pe teme familiare • Utilizarea urărilor speci¿ce sărbătorilor de iarnă •
de iarnă Oferirea de informaĠii simple despre mediul înconjurător úi despre activităĠile
Sporturi de iarnă speci¿ce iernii • Formularea de răspunsuri la întrebări de tipul „Ce se întâmplă?”,
Sărbătorile de iarnă „De ce?” • Formularea de întrebări
Dialoguri pe teme familiare • Utilizarea formulelor uzuale de salut, de adresare,

Alimente de solicitare, de permisiune úi de mulĠumire • Oferirea de informaĠii despre utili-
Cumpărături tatea unor obiecte (tacâmuri) • IniĠierea, menĠinerea úi încheierea unui dialog
(alimente) în situaĠii de comunicare concretă (la cumpărături, la masă) • Exprimarea prefe-
Mesele principale rinĠelor culinare • Sesizarea, în comunicarea orală, a acordului dintre substantiv
ale zilei úi adjectiv • Formularea de răspunsuri úi întrebări, cu suport vizual • Formularea
Aranjarea mesei de răspunsuri la întrebări de tipul „Care este?”, „Ce fel de?”, „Ce faci cu ... ?”,
„Din ce ... ?” • Formularea de întrebări
Dialoguri pe teme familiare • Oferirea de informaĠii simple despre starea de să-
PărĠile corpului nătate • Utilizarea în vorbire a cuvintelor care denumesc însuúiri ¿zice • Ofe-
Boală rirea de informaĠii despre utilitatea unor obiecte (obiecte de îngrijire corporală)
Sănătate • Exprimarea acordului úi dezacordului faĠă de unele comportamente • Sesiza-
Comportament úi stil rea, în comunicarea orală, a acordului dintre substantiv úi adjectiv • Formularea
de viaĠă sănătos de răspunsuri úi întrebări, cu suport vizual • Formularea de răspunsuri la întreba-
rea „Cum te simĠi?” • Formularea de întrebări
1A Mă prezint
1. a) Priveúte úi ascultă!
Servus! Eu mă numesc Radu.

Eu sunt băiat. Eu sunt copil.
Salut! Eu mă numesc Ana.

Eu sunt fetiĠă. Eu sunt copil.
Ea este Ana. Ea este fetiĠă. El este Radu. El este băiat.

FetiĠa se numeúte Ana. Băiatul se numeúte Radu.
Salut!
Eu mă numesc Radu.
Tu cum te numeúti?
Servus!
Servus! Eu mă Salut!
Eu mă numesc
numesc Maria. Eu mă nu-
Ana. Tu cum
te numeúti? mesc Emil.
Ana úi Maria sunt fetiĠe. Radu úi Emil sunt băieĠi.

Ele sunt fetiĠe. Ei sunt băieĠi.
Ana, Maria, Radu úi Emil sunt copii. Ei sunt copii.
b) Ascultă úi arată desenul potrivit! Profesorul ros- 2. a) Ascultă din nou úi repe-
teúte cuvintele (Radu, fetiĠă, ei, băiat, ea, Ana, fetiĠe, Maria, el, tă cum se prezintă Ana úi Radu!
copii, Emil, ele, băieĠi), iar elevii arată desenele.
b) Prezintă-te úi tu!
3. a) Desenează o fetiĠă úi un băiat!
b) Dă nume copiilor! Spune pe cine ai desenat!
Ea este ... Ea este fetiĠă. FetiĠa se numeúte ... El este ... El este băiat. Băiatul se numeúte ...
4. Joc: „Cine mă salută?” 5. ExersaĠi dialogurile de la exerciĠiul 1!

(Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
Cuvinte: eu, tu, el, ea, ei, ele, fetiĠă, fetiĠe, băiat, băieĠi, copil, copii, úi, a ¿, a se numi, Salut! Servus!
8 Structuri lexicale: eu sunt ... , eu mă numesc ... , fetiĠa/băiatul se numeúte ... , el/ea este ... ,
ei/ele sunt ... , ele sunt fetiĠe, ei sunt băieĠi/copii, Cum te numeúti?
ÎĠi prezint familia mea 1A 1
1. a) Priveúte úi ascultă! Aici este familia mea: mama, tata, sora,
fratele, bunica úi bunicul, iar aici sunt eu.
b) Repetă úi arată
desenele potrivite!
Profesorul rosteúte pe rând
cuvintele (mama, tata, sora,
fratele, bunica, bunicul) úi
arată desenele corespun-
zătoare. Elevii repetă cu-
vintele úi arată desenele.
c) Ascultă úi repetă!
Mama úi tata sunt părinĠi. Ana, Radu úi Cornel sunt fraĠi. Bunica úi bunicul sunt bunici.
2. a) Ascultă úi aúază pe masă jetoa- c) Activitate în perechi

nele, în ordinea în care le auzi! Copiii vor lucra câte doi. Unul dintre ei va ară-
ta pe rând jetoanele cu membrii familiei, iar
b) Spune ce jetoane ai pus pe masă! celălalt va denumi desenele.
3. a) Desenează familia ta! 4. a) Priveúte imaginea úi ascultă dia-

logul dintre Ana úi Maria! Profesorul rosteúte
b) Spune pe cine ai desenat!
dialogul pe baza textului din anexă.
b) ExersaĠi dialogul!
Cuvinte: mamă, tată, soră, frate, bunică, bunic, părinĠi, bunici, fraĠi, iar, a avea
Structuri lexicale: fratele meu, familia mea, se numeúte, aici este ... , aici sunt ... ,
Cine este el/ea? Cum se numeúte ... ?
9
1A ÎĠi prezint locuinĠa mea
Aici este locuinĠa mea.

Aici locuiesc. În locuinĠa mea
este o bucătărie, o baie,
un dormitor, o cameră de zi
úi camera copiilor.
b) Repetă úi arată desenele potrivite! Profesorul arată úi denumeúte pe rând încăperile locu-
inĠei, iar elevii repetă cuvintele/structurile lexicale úi arată desenele.
2. a) Ascultă úi repetă!
o masă un scaun un aragaz un frigider o chiuvetă de bucătărie un dulap

Aici este Aici este Aici este Aici este Aici este o chiuvetă Aici este
o masă. un scaun. un aragaz. un frigider. de bucătărie. un dulap.
o cadă o oglindă o chiuvetă o maúină de spălat un WC

Aici este o cadă.Aici este o oglindă. Aici este o chiuvetă. Aici este o maúină Aici este un WC.
de spălat.
b) Desenează obiectele care lipsesc din bucătărie úi din baie!
c) Spune ce este în bucătărie úi ce este în baie!
Cuvinte: locuinĠă, bucătărie, baie, dormitor, cameră, masă, scaun, dulap, aragaz, frigider,
10 chiuvetă, cadă, oglindă, WC, canapea, televizor, măsuĠă, fotoliu, covor, pat, raft,
lampă, noptieră, pernă, plapumă, a locui
3. Ascultă úi repetă!
1
o canapea o măsuĠă un televizor un fotoliu un covor raft cu cărĠi

Aici este Aici este Aici este Aici este Aici este Aici este
o canapea. o măsuĠă. un televizor. un fotoliu. un covor. un raft cu cărĠi.
o noptieră o lampă o pernă o plapumă un pat

Aici este Aici este Aici este Aici este Aici este
o noptieră. o lampă. o pernă. o plapumă. un pat.
4. a) Desenează obiectele care lipsesc din camera de zi úi din dormitor!
b) Spune ce este în camera de zi úi ce este în dormitor!
5. a) Ascultă úi aúază pe masă 6. Răspunde la întrebări! Profesorul formulează întrebări

jetoanele, în ordinea în care le auzi! de tipul: „Unde este masa/frigiderul/covorul… etc.?”,
„Ce este în bucătărie/dormitor/baie… etc.?”
b) Spune ce jetoane ai pus
pe masă! 7. Activitate în perechi
Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi jetoanele. Vor formula
întrebări úi răspunsuri pe baza acestora.
8. a) Încercuieúte acele obiecte care nu se potrivesc în bucătărie úi în dormitor!
b) Spune ce ai încercuit! Spune ce lipseúte din bucătărie úi din dormitor!
9. Ascultă úi repetă poezia! (Poezia se aÀă în anexă. Se va exersa alternarea ritmului úi a intonaĠiei)
Structuri lexicale: cameră de zi, camera copiilor, chiuvetă de bucătărie, maúină de spălat,
raft cu cărĠi, este/sunt în ... ,
Unde este? Ce este în ... ?
11
1A ÎĠi prezint camera mea
Aici este camera mea.

Eu am multe jucării.
Eu mă joc cu jucăriile.
Pe birou am úi
un calculator.
b) Spune ce vezi în camera lui Radu!

Profesorul formulează întrebări de sprijin pentru a facilita denumirea obiectelor de mobilier.
2. Ascultă cântecul „Camera mea”! Repetă úi miúcă-te în ritmul cântecului!
(Textul cântecului úi partitura se aÀă în anexă.)
o minge o păpuúă o maúinuĠă o carte un ursuleĠ

Aici este o minge. Aici este o păpuúă. Aici este o maúinuĠă. Aici este o carte. Aici este un ursuleĠ.
un avion un trenuleĠ un balon un robot un dinozaur

Aici este un avion. Aici este un trenuleĠ. Aici este un balon. Aici este un robot. Aici este un dinozaur.
un birou un calculator un joc Lego cuburi

Aici este un birou. Aici este un calculator. Aici este un joc Lego. Aici sunt cuburi.
4. a) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, în ordinea în care le auzi!

b) Spune ce jetoane ai pus pe masă!
Cuvinte: birou, calculator, carte, cărĠi, robot, maúinuĠă, ursuleĠ, cuburi, avion, trenuleĠ,
păpuúă, dinozaur, minge, balon, jucărie, jucării, multe, a se juca, a pune
12
5. Tu eúti Radu. Prezintă camera ta! Te ajută imaginea de la exerciĠiul 1.
1
Ana are un dinozaur. Radu are un robot. Copiii au un balon.

Ea se joacă cu dinozaurul. El se joacă cu robotul. Ei se joacă cu balonul.
7. a) Ascultă enunĠurile! Uneúte cu diferite culori copiii cu jucăriile potrivite!
Radu are un calculator. Maria se joacă cu păpuúa. Ana are un ursuleĠ. Emil se joacă
cu dinozaurul. Radu are un robot. Ana se joacă cu mingea. Emil úi Maria au un joc Lego.
b) Spune ce jucărie are ¿ecare copil! c) Spune cu ce jucării te joci tu!
Tata pune calculatorul Radu pune robotul Ana pune mingea Mama pune dinozaurul
pe birou. în dulap. sub birou. lângă jocul Lego.
Unde este calculatorul? Unde este robotul? Unde este mingea? Unde este dinozaurul?
Calculatorul este pe birou. Robotul este în dulap. Mingea este sub birou. Dinozaurul este lângă
jocul Lego.
9. a) Ascultă úi execută miúcările! Profesorul formulează comenzi de tipul: „Pune cartea pe/în/
sub/lângă dulap!” Comenzile se repetă, folosind alte obiecte!
b) Spune unde ai pus obiectele!
10. a) Desenează conform enunĠurilor!
UrsuleĠul este pe pat. Balonul este în dulap. Avionul este lângă cuburi. TrenuleĠul este sub birou.
b) Spune unde sunt jucăriile!
Structuri lexicale: joc Lego, el/ea are ... , eu am ... , ei au ... , eu mă joc cu ... ,
el/ea se joacă cu ... , este pe/în/sub/lângă ... , Cu ce se joacă?
Reluare: locuinĠa, mobilierul
13
1B
1A1B Hai cu mine la úcoală!
Salut, Ana! Unde mergi?
Eu merg la úcoală. Ce este aici, Ana?
Hai cu mine!
Aici este curtea úcolii, acolo este úcoala.

Lângă úcoală este terenul de sport.
Aici este clasa mea.

Ei sunt colegii mei.
Ana, unde este clasa ta?
Îmi place clasa ta!

Aici, pe coridor.
b) ExersaĠi dialogurile!
Se va exersa corelarea elementelor verbale cu cele nonverbale (miúcări, gesturi úi mimică).
o masă mese un scaun scaune o fereastră ferestre

Aici este o masă. Aici/în clasă Aici este Aici/în clasă Aici este Aici/în clasă
sunt mese. un scaun. sunt scaune. o fereastră. sunt ferestre.
o tablă o catedră o uúă un cuier un burete un coridor

În clasa mea În clasa mea În clasa mea În clasa mea În clasa mea În úcoala mea
este o tablă. este o catedră. este o uúă. este un cuier. este un burete. este un coridor.
b) Ascultă úi execută miúcările! Profesorul formulează comenzi de tipul: c) Spune ce

„Du-te lângă dulap/tablă/catedră/uúă/fereastră/cuier/pe coridor!”, „Pune buretele este în clasa ta!
pe/sub/lângă masă!” Comenzile se repetă folosind alte obiecte.
Cuvinte: úcoală, coridor, catedră, uúă, fereastră, ferestre, tablă, burete, cuier, mese, scaune,
14 úcolar, úcolăriĠă, úcolari, profesor, profesoară, profesori, coleg, colegă, colegi, acolo,
a merge
1
un úcolar o úcolăriĠă úcolari

Radu/băiatul/el este úcolar. Ana/fetiĠa/ea este úcolăriĠă. Ana úi Radu/copiii/ei sunt úcolari.
un profesor o profesoară profesori

El este profesor. Ea este profesoară. Ei sunt profesori.
b) Spune ce jetoane ai pus pe masă!
Radu, cum se numeúte Ana, cum se numeúte Maria, cum se numesc
colegul tău? colega ta? colegii tăi?
Colegul meu Colega mea Colegii mei se numesc

se numeúte Emil. se numeúte Maria. Ana úi Radu.
b) ExersaĠi dialogurile!
6. Joc: „Eu spun multe, tu spui una ... ” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
7. Ascultă enunĠurile, apoi completează desenele!
ùcolarul este lângă tablă. Profesoara este lângă catedră. Colegii sunt în curtea úcolii.
El are un burete. Pe catedră este o carte. Ei se joacă cu mingea.
Structuri lexicale: curtea úcolii, teren de sport, colegul meu/tău, colega mea/ta, colegii mei,
Du-te lângă ... ! Îmi place ... ! Cum se numesc ... ?
Reluare: mobilierul, prepoziĠiile
15 15
1B
1A1B Rechizitele mele
1. a) Priveúte!
b) Ascultă úi repetă
poezia!
(Poezia se aÀă în anexă.)
Profesorul va insista asupra
pronunĠării corecte a cuvin-
telor care conĠin diftongi.
c) Spune poezia úi
arată rechizitele pe desen!
2. a) Ascultă enunĠurile, apoi desenează obiectele care lipsesc!

Creionul este lângă penar úi lângă caiet. Creionul este între penar úi caiet.
Foarfeca este lângă lipici úi lângă acuarele. Foarfeca este între lipici úi acuarele.
Hârtia colorată este lângă ascuĠitoare úi lângă liniar. Hârtia colorată este între ascuĠitoare úi liniar.
b) Răspunde la întrebări pe baza modelului!

Profesorul formulează întrebări pe baza imaginilor de tipul:
„Creionul este între penar úi caiet?” „Da, creionul este între penar úi caiet.”
„Creionul este între liniar úi radieră?” „Nu, creionul este între penar úi caiet.”
3. a) Spune ce rechizite are Radu pe baza imaginilor
de la exerciĠiul 1!
b) Desenează ce rechizite ai tu! Denumeúte-le!
4. Ascultă úi execută miúcările! Profesorul formulează

comenzi de tipul: „Pune creionul pe catedră/în penar/lângă
caiet/sub carte/între penar úi carte!”. Comenzile se repetă
folosind úi alte rechizite úi obiecte de mobilier.
Cuvinte: creion, creioane, ascuĠitoare, acuarele, pensulă, radieră, caiet, caiete, cariocă, carioci,
16 liniar, penar, ghiozdan, foarfecă, lipici, rechizite, între, da, nu
1
Ana are un ghiozdan. Radu are un ghiozdan. Maria are o carte Emil are un penar,
Ghiozdanul Anei Ghiozdanul lui Radu úi un penar. o carte úi o foarfecă.
e pe scaun. e sub masă. Cartea Mariei este Cartea lui Emil este
lângă penar. între penar úi foarfecă.
b) Răspunde la întrebări!
Unde este ghiozdanul Anei/ghiozdanul lui Radu/cartea Mariei/cartea lui Emil?
6. a) Priveúte úi ascultă dialogul

dintre Radu úi Emil!
(Textul dialogului se aÀă în anexă.)
7. Activitate în perechi
Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi jetoanele.
Vor exersa dialogul cu rechizitele de pe jetoane.
8. a) Ascultă úi colorează! Profesorul rosteúte enunĠurile pe baza imaginilor.

La enunĠurile adevărate, elevii vor colora feĠele zâmbitoare, iar la cele false, feĠele triste.
Pensula este între AscuĠitoarea este Radiera este Creioanele colorate
acuarele úi lipici. în penar. sub cariocă. sunt lângă liniar.
b) Spune ce vezi în ¿ecare imagine!
9. Joc: „Spune ce s-a schimbat!” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
Structuri lexicale: creioane colorate, hârtie colorată, rechizitele Anei, rechizitele lui Radu,
Dă-mi, te rog ... !
Reluare: mobilierul úcolar, prepoziĠiile
17 17
1B
1A1B Îmi place la úcoală!
Ana desenează. Maria cântă. Radu citeúte.

Eu desenez. Eu cânt. Eu citesc.
Emil scrie. Ana numără. Maria colorează.

Eu scriu. Eu număr. Eu colorez.
Radu lipeúte. Ana taie. Emil face sport.

Eu lipesc. Eu tai. Eu fac sport.
b) Ascultă úi arată! c) Execută miúcările úi spune ce faci tu!

Profesorul rosteúte cuvintele (citeúte, numără, scrie, Profesorul rosteúte cuvinte care exprimă acĠiuni,
taie, cântă, face sport, lipeúte, desenează, colo- elevii mimează miúcările. În timp ce elevii arată,
rează), iar elevii arată desenele. profesorul întreabă: „Ce faci tu?”, iar ei răspund.
2. a) Ascultă enunĠurile! Uneúte, cu diferite culori, copiii cu rechizitele potrivite!

Radu scrie cu creionul. Ana desenează cu creioane colorate. Emil lipeúte cu lipici.
Maria taie cu foarfeca. Ana colorează cu pensulă úi cu acuarele. Radu face sport cu mingea.
b) Răspunde la întrebări! c) Activitate în perechi

Cu ce scrie/desenează/lipeúte/taie/colorează/ Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi jetoanele. Vor
face sport ... ? formula întrebări úi răspunsuri pe baza acestora.
Cuvinte: a citi, a scrie, a desena, a colora, a număra, a lipi, a cânta, a tăia

18
3. a) Priveúte úi ascultă dialogurile dintre copii! (Textul dialogurilor se aÀă în anexă.)
b) Răspunde la întrebări! 1
Ce face Ana/Maria? Ce desenează Ana/Maria? Cu ce scrie Maria?
c) ExersaĠi dialogurile!
4. a) Desenează ce îĠi place să faci la úcoală!
b) Activitate în perechi
Copiii vor lucra câte doi. Îúi vor arăta desenele úi
vor spune ce le place să facă la úcoală.
5. Joc: „Ghici ce îmi place!”

6. a) Ascultă úi uneúte copiii cu obiectele potrivite de pe monitor!
Radu colorează Ana taie o hârtie

Emil citeúte o carte.
cu creionul. colorată cu foarfeca.
Ce face Emil/Radu/Ana? Cine taie/citeúte/colorează? Cu ce taie Ana? Cu ce colorează Radu?
7. Joc: „Recunoaúte obiectul!” (Descrierea jocului se aÀă în anexă!)
8. a) Ascultă enunĠurile úi desenează rechizitele potrivite!
Tai hârtia cu ea. Lipesc cu el. Scriu cu el. Colorez cu ele.
b) Spune ce ai desenat!
Structuri lexicale: a face sport, îmi place să ... , Dă-mi, te rog! Cu ce ... ?, Ce faci tu?
Reluare: rechizitele, prepoziĠiile 19 19
1C Îmi place acasă!
1. a) Priveúte úi ascultă dialogul dintre Ana úi Maria!
– Alo, Ana! Sunt Maria.

– Servus, Maria!
– Ce faci?
– Fac ordine în camera mea.
– Tu ce faci?
– Eu mă joc.
Ana intră în cameră. Ea deschide fereastra. FetiĠa úterge praful. Ana pune bluza în dulap.
Eu intru în cameră. Eu deschid fereastra. Eu úterg praful. Eu pun bluza în dulap.
Ea pune jucăriile pe raft. FetiĠa pune rechizitele Ana aranjează patul. Ea udă Àorile.
Eu pun jucăriile pe raft. pe birou. Eu aranjez patul. Eu ud Àorile.
Eu pun rechizitele pe birou.
b) Ascultă úi arată! c) Execută miúcările úi spune ce faci tu!
Profesorul rosteúte enunĠurile Profesorul rosteúte enunĠurile care exprimă acĠiunile Anei, iar ele-
care exprimă acĠiunile Anei, vii mimează miúcările. În timp ce elevii arată, profesorul întreabă:
iar elevii arată desenele. „Ce faci tu?”, iar ei răspund.
3. a) Uneúte obiectele po-

trivite, pe baza enunĠurilor!
Radu pune ursuleĠul
pe raft. El pune perna
pe pat. Băiatul pune
mingea lângă dulap.
Radu pune penarul
pe birou. Lângă penar
pune cartea. Pune
ghiozdanul sub scaun.
b) Spune unde este ¿ecare obiect în camera lui Radu!
Cuvinte: căĠeluú, a intra, a deschide, a úterge, a aranja, a uda, a se uita, a construi, acasă,
20 bluză, la
1
Acasă Maria se uită Acasă Emil constru- Acasă Radu se joacă Acasă Ana se joacă
la televizor. ieúte cu cuburile. la calculator. cu căĠeluúul.
Acasă eu mă uit Acasă eu construiesc Acasă eu mă joc Acasă eu mă joc
la televizor. cu cuburile. la calculator. cu căĠeluúul.
b) Răspunde la întrebări! c) Încercuieúte úi spune
Cine construieúte cu cuburile/se joacă cu căĠeluúul/se uită la te- ce îĠi place să faci acasă! (Elevii
levizor/se joacă la calculator? Ce face Ana/Emil/Radu/Maria? vor lucra pe imaginile de mai sus.)
5. Activitate în perechi
Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi jetoanele cu activităĠile de acasă úi, pe rând, vor formula întrebări
úi răspunsuri.
6. a) Ascultă úi încercuieúte desenul care corespunde enunĠului!
Bunicul deschide uúa. Băiatul se joacă cu mingea.
Radu construieúte cu cuburile. Ana aranjează patul.

7. a) Continuă enunĠurile începute! Alege desenele potrivite! Lucrează pe baza modelului!
Ana úterge biroul, ... Băiatul se joacă cu ...
b) Spune ce face ¿ecare copil!
Structuri lexicale: face ordine, úterge praful, aranjează patul, udă Àorile, se uită la televizor,
Cine ... ?, Ce face?
Reluare: mobilierul, jucăriile, rechizitele, prepoziĠiile
21
1C Programul meu zilnic
1. a) Priveúte úi ascultă poezia! (Poezia se aÀă în anexă.)
b) Repetă poezia úi arată imaginile potrivite! c) Spune poezia úi execută

(Se va exersa alternarea ritmului úi a intonaĠiei.) miúcările pe care le spui!
2. Joc: „Ce face Ana?” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
Înainte de masă Radu La prânz Radu merge După-masă Radu Seara Radu se culcă.
învaĠă la úcoală. acasă. se joacă. Seara eu mă culc.
Înainte de masă La prânz eu merg acasă. După-masă eu mă joc.
eu învăĠ la úcoală.
b) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, c) Spune ce vezi pe aceste jetoane!

în ordinea în care le auzi!
4. Ascultă cântecul „O zi”! Repetă úi miúcă-te în ritmul cântecului!

Cuvinte: dimineaĠa, seara, a se trezi, a se spăla, a se îmbrăca, a mânca, a învăĠa, a se culca

22
5. a) Ascultă enunĠurile! Uneúte cu diferite culori desenele potrivite!
DimineaĠa copilul se trezeúte. La prânz copilul mănâncă. Seara copilul se joacă. Seara copilul se culcă.
Copilul se îmbracă dimineaĠa. Copilul se spală seara. La prânz copilul merge acasă. Copilul învaĠă la prânz.
1
b) Răspunde la întrebări pe baza imaginilor! c) Povesteúte ce faci tu dimineaĠa, înain-

Când se trezeúte/se spală/se îmbracă… copilul? te de masă, la prânz, după-masă úi seara!
6. Ascultă saluturile! Colorează simbolul potrivit pentru ¿ecare!
Bună dimineaĠa! Bună ziua! Bună seara!

7. Joc: „Salută corect!” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
8. a) Priveúte ce face Radu! Stabileúte ordinea activităĠilor, în ¿ecare rând,

pe baza modelului!
2 1 3
b) Spune activităĠile lui Radu în ordinea corectă!
Structuri lexicale: înainte de masă, la prânz, după-masă,

Bună dimineaĠa! Bună ziua! Bună seara! Când?
Reluare: activităĠile úcolare
23
1C Îmi place să ...
1. a) Priveúte úi ascultă dialogul dintre Radu úi Emil!
– Ce faci, Radu?
– Eu merg la terenul de fotbal. Îmi place să joc fotbal!
– Mie îmi place să înot! Eu merg la bazinul de înot.
b) Ascultă úi repetă!
Aici este bazinul de înot. Aici este terenul de fotbal.

Emil înoată în bazin. Radu joacă fotbal pe teren.
Eu înot în bazin. Eu joc fotbal pe teren.
Aici este Clubul Copiilor. Aici este sala de dans. Aici este sala de pictură.
FetiĠele merg la Clubul Copiilor. Copiii dansează în sala de dans. Copiii pictează în sala de pictură.
Eu merg la Clubul Copiilor. Eu dansez în sala de dans. Eu pictez în sala de pictură.
b) Ascultă dialogul dintre Ana úi Maria! d) Răspunde la întrebări!
(Textul dialogului se aÀă în anexă.) Cine merge la terenul de fotbal/la bazinul de înot/
la Clubul Copiilor?
c) Uneúte fetiĠele cu sălile în care merg! Unde merge Radu/Ana/Emil/Maria?
Lucrează pe desenele de mai sus! Ce face Radu/Ana/Emil/Maria?
3. ExersaĠi dialogul de la exerciĠiul 2! 4. Joc: „Îmi place să ... ”

Cuvinte: fotbal, a picta, a înota, a dansa, luni, marĠi, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminică,
24 săptămână, a se odihni
5. a) Priveúte úi spune ce vezi!
1
b) Ascultă úi repetă poezia „Aúa trece săptămâna”! c) Spune poezia úi

(Poezia se aÀă în anexă.) Se va exersa alternarea ritmului úi a intonaĠiei. arată imaginile potrivite!
6. a) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, b) Spune ce vezi pe aceste jetoane!

7. a) Desenează câte o jucărie pentru ¿ecare zi a săptămânii!
b) Spune cu ce te joci în ¿ecare zi!

8. Ascultă cântecul „Zilele săptămânii”! Repetă úi miúcă-te în ritmul cântecului!
9. a) Ascultă úi colorează desenele pe baza enunĠurilor!
MarĠi, Radu joacă fotbal pe teren. Joi, Radu înoată la bazin.
Sâmbătă, Radu dansează în sala de dans. Duminică, Radu se odihneúte.
b) Spune ce face Radu marĠi, joi, sâmbătă d) Activitate în perechi

úi duminică! Copiii vor lucra câte doi. Vor formula, pe rând,
întrebări úi răspunsuri de tipul: „Când se uită Radu
c) Spune ce face Radu în celelalte zile ale
la televizor?”, „Ce face Radu luni?”
săptămânii!
10. a) Povesteúte ce faci tu luni, marĠi, b) Povesteúte ce faci tu sâmbătă úi
miercuri, joi úi vineri la úcoală! duminică acasă!
Structuri lexicale: teren de fotbal, bazin de înot, sala de dans, sala de pictură, Clubul Copiilor,
zilele săptămânii, a juca fotbal, Unde?
Reluare: activităĠile de acasă, activităĠile úcolare
25
1 Recapitulare
1. a) Priveúte imaginea úi încercuieúte obiectele care nu se potrivesc în sala de clasă!
b) Spune unde este locul obiectelor

încercuite!
Model: Patul este acasă, în dormitor.
c) Spune ce este în sala ta de clasă!
2. a) Uneúte rechizitele cu ghiozdanul úi jucăriile cu raftul! Foloseúte două culori diferite!
b) Spune ce punem în ghiozdan úi ce punem pe raft!

3. a) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, b) Răspunde la întrebări!
în ordinea în care le auzi! Se vor utiliza jetoane- Profesorul formulează întrebări de tipul:
le de la lecĠiile „Îmi place la úcoală”, „Îmi place „Ce face ... ?”, „Cine ... ?”, „Unde ... ?”, „Când ... ?”
acasă”, „Programul meu zilnic”, „Îmi place să ... ”
c) Activitate în perechi
Profesorul rosteúte enunĠuri legate de jetoane.
Copiii vor lucra câte doi. Vor formula întrebări
úi răspunsuri pe baza jetoanelor.
4. a) Ascultă enunĠurile úi completează desenele!
Calculatorul este pe birou. Sub masă este un covor. Ana este lângă bazin. Între Radu úi Emil
este o minge.
5. a) Ascultă úi repetă dialogurile de la b) ExersaĠi dialogurile!

lecĠiile „Rechizitele mele” úi „Îmi place să ... ”!
26 6. OrganizaĠi un concurs în care să prezentaĠi poeziile úi cântecele voastre

preferate!
Evaluare 1
1. a) Ascultă úi încercuieúte desenele potrivite: avion, pensulă, birou!
b) Ascultă úi colorează desenele potrivite: trenuleĠ, ascuĠitoare, birou! 1. Evaluare:
a) Fb
B
S
I –
b) Fb
B
S
I –
2. Ascultă úi desenează!
o tablă un frigider o oglindă
2. Evaluare:
Fb
B
S
I –
3. Ascultă úi completează desenele pe baza enunĠurilor!

Pe masă este un penar. Mingea este sub scaun. Aragazul este lângă chiuvetă.
3. Evaluare:
Fb
B
S
I –
4. Ascultă úi colorează feĠele zâmbitoare dacă enunĠurile sunt adevărate úi

pe cele triste dacă enunĠurile sunt false!
Ana udă Àorile. DimineaĠa Radu se culcă. Ana pictează la Clubul Copiilor.
4. Evaluare:
Fb
B
S
I –
1. 2. 3. 4.
Fb B S I Fb B S I Fb B S I Fb B S I
Cali¿cativ obĠinut:
27
*Evaluarea exprimării orale se va face pe baza grilei de la sfârúitul manualului.
2A Este toamnă
1. a) Priveúte úi ascultă dialogurile dintre copii!
Maria, hai să culegem frunze galbene!
Salut, Emil! Hai cu mine

la terenul de fotbal!
Nu merg. Afară este frig.

SuÀă vântul.
Nu merg. Afară plouă úi suÀă vântul.
Nu am umbrelă.
b) Joc: „Ce se întâmplă?” c) ExersaĠi dialogurile! Se va exersa corelarea elemen-
(Descrierea jocului se aÀă în anexă.) telor verbale cu cele nonverbale (miúcări, gesturi úi mimică).
Profesorul va insista asupra pronunĠării corecte a cuvintelor care conĠin diftongi.
frunze galbene Cad frunze galbene. SuÀă vântul. nori

Toamna sunt În luna septembrie/ Toamna suÀă vântul. Cerul este înnorat.
frunze galbene. octombrie/noiembrie În luna septembrie/octombrie/ În luna septembrie/octombrie/
cad frunze galbene. noiembrie suÀă vântul. noiembrie cerul este înnorat.
Plouă. Toamna plouă. o umbrelă Ana úi Maria culeg FetiĠele lipesc frunzele
În luna septembrie/oc- Aici este o umbrelă. frunze galbene. pe hârtie. Ele fac
tombrie/noiembrie plouă. Eu am umbrelă. un tablou de toamnă.
b) Aúază pe masă jetoanele, în ordinea în care le auzi! Răspunde la întrebări! Profesorul
t t pe rând, enunĠurile de mai sus úi formulează întrebări de tipul: „Când ... ?, Ce se întâmplă ... ?”
rosteúte,
Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi jetoanele. Vor formula întrebări úi răspunsuri pe baza acestora.
Cuvinte: toamnă, umbrelă, plouă, nori, tablou, afară, a culege

28
3. a) Desenează pe baza enunĠurilor!
Cerul e înnorat. SuÀă vântul. Cad frunze galbene. Maria culege frunze. Ea are o umbrelă.. 2
b) Povesteúte despre toamnă pe baza desenului tău!

4. a) Priveúte imaginea! b) Încercuieúte ce nu corespunde anotimpului toamna!
c) Colorează ce se potriveúte toamnei! d) Spune ce ai colorat!

5. a) Completează úirurile cu desenele care lipsesc!
b) Denumeúte toate desenele!

6. Ascultă cântecul „Toamna”! Repetă úi miúcă-te în ritmul cântecului!
Structuri lexicale: luna septembrie/octombrie/noiembrie, frunze galbene, cad frunze galbene,

suÀă vântul, cerul este înnorat, e frig, tablou de toamnă, Ce se întâmplă ... ? 29
Reluare: activităĠile din timpul liber
2A Să mergem la piaĠă!
Cumpărăm fructe.
1. a) Priveúte úi ascultă dialogul!
Ce cumpărăm? Cumpărăm úi legume.
Hai să mergem la piaĠă!
b) Ascultă úi repetă! Profesorul denu- c) Ascultă úi arată! Profesorul rosteúte

meúte, pe rând, fructele úi legumele din desen, denumirile fructelor úi ale legumelor, iar elevii
arătându-le, iar copiii repetă denumirile. le arată pe desen.
un măr o pară o nucă o prună o piersică un strugure

Eu mănânc Eu mănânc Eu mănânc Eu mănânc Eu mănânc Eu mănânc
un măr. o pară. o nucă. o prună. o piersică. un strugure.
carto¿ roúii ardei castraveĠi morcovi o varză o salată

Eu cumpăr Eu cumpăr Eu cumpăr Eu cumpăr Eu cumpăr Eu cumpăr Eu cumpăr
carto¿. roúii. ardei. castraveĠi. morcovi. o varză. o salată.
Copiii vor alege câte un jeton cu fructe úi legume. Unul dintre ei va întreba: „Ce cumperi?”, iar celălalt
va răspunde: „Eu cumpăr un kg de…” Activitatea va continua cu întrebarea: „Ce mănânci?”
3. a) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, b) Spune ce jetoane ai pus pe masă!

4. a) Încercuieúte, în ¿ecare rând, ce nu se potriveúte!
b) Spune ce ai încercuit! c) Denumeúte fructele! Denumeúte legumele!
Cuvinte: piaĠă, fructe, legume, măr, mere, pară, pere, prună, prune, nucă, nuci, piersică,
30 piersici, strugure, struguri, roúii, ardei, carto¿, morcovi, varză, castraveĠi, salată, fasole,
a cumpăra, a dori, PoftiĠi!
5. a) Completează desenele! Colorează-le!
2
b) Denumeúte fructele úi legumele! c) Încercuieúte fructele! Spune ce ai încercuit!

6. Joc: „Eu mănânc ... , eu cumpăr ... ” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
7. a) Priveúte úi ascultă dialogul dintre vânză- b) Desenează ce cumpără
tor úi bunica! (Descrierea dialogului se aÀă în anexă.) bunica de la piaĠă!
c) Spune ce a cumpărat bunica! d) Spune ce cumperi tu de la piaĠă!

8. a) Priveúte imaginile!
b) Ce spune vânzătorul úi ce spun copiii? FormulaĠi dialoguri!

9. Joc: „Să ne găsim fraĠii úi surorile!”(Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
Structuri lexicale: un kilogram de ... , Vă rog să-mi daĠi ... ! Ce doriĠi?
Reluare: familia, formulele de salut úi de mulĠumire 31
2A Hainele mele preferate
1. a) Priveúte!
b) Ascultă úi arată hainele Anei pe baza enunĠurilor!

Pe scaun este o bluză. Pe masă este o fustă. Pe pat este o rochie. În cuier este un palton. Sub masă
sunt ciorapi. Sub scaun sunt panto¿. Lângă raft sunt sandale.
c) Ascultă úi repetă! Profesorul denumeúte pe rând hainele, arătându-le pe desen, iar copiii repetă.
d) Răspunde la întrebări!
Unde este bluza/fusta/rochia/paltonul? Unde sunt ciorapii/panto¿i/sandalele?
Ce este pe scaun/pe masă/pe pat/sub masă/sub scaun/lângă raft?
2. a) Priveúte hainele lui Radu!

un tricou un pulover o cămaúă o geacă

Radu se îmbracă Radu se îmbracă Radu se îmbracă Radu se îmbracă
cu un tricou. cu un pulover. cu o cămaúă. cu o geacă.
Eu mă îmbrac Eu mă îmbrac Eu mă îmbrac Eu mă îmbrac
cu un tricou. cu un pulover. cu o cămaúă. cu o geacă.
pantaloni úosete panto¿ de sport ghete

Radu se îmbracă Radu are úosete. Radu se încalĠă Radu se încalĠă cu ghete.
cu pantaloni. Eu am úosete. cu panto¿ de sport. Eu mă încalĠ cu ghete.
Eu mă îmbrac Eu mă încalĠ
cu pantaloni. cu panto¿ de sport.
Cuvinte: haine, bluză, fustă, rochie, palton, ciorapi, panto¿, sandale, tricou, pulover, cămaúă,
32 geacă, pantaloni, úosete, ghete
3. a) Ascultă úi aúază pe masă c) Activitate în perechi
jetoanele, în ordinea în care le auzi! Copiii vor alege câte un jeton. Unul dintre ei va întreba:
„Cu ce te îmbraci/cu ce te încalĠi?”, iar celălalt va răs-
2
b) Spune ce jetoane ai pus pe masă! punde: „Eu mă îmbrac/mă încalĠ cu…” ,denumind îm-
brăcămintea/încălĠămintea de pe jeton.
4. a) Priveúte úi ascultă dialogul dintre Ana úi Radu! (Descrierea dialogului se aÀă în anexă.)
b) Spune care sunt hainele preferate c) Desenează úi spune care sunt hainele
ale Anei úi ale lui Radu! tale preferate!
5. Ascultă cântecul „Cu ce să mă îmbrac?”. Repetă úi miúcă-te în ritmul cântecului!

6. a) Încercuieúte cu ce se îmbracă b) Desenează cine se îmbracă cu celelalte haine!

úi cu ce se încalĠă Radu!
c) Spune cu ce se îmbracă úi cu ce se încalĠă copiii!

7. a) Completează desenele pe baza enunĠurilor!
Pantalonii sunt pe scaun. Ghetele sunt sub raft. ùosetele sunt în panto¿.
Sandalele sunt lângă masă. Ciorapii sunt sub birou. Cămaúa e în dulap.
Structuri lexicale: panto¿ de sport, hainele mele preferate, a se îmbrăca cu ... ,

a se încălĠa cu ...
Reluare: mobilierul, prepoziĠiile
33
2A Culoarea mea preferată
1. a) Priveúte!
b) Ascultă úi arată hainele colorate, c) Ascultă úi repetă!

pe baza enunĠurilor! Profesorul denumeúte pe rând culorile, arătându-le
Fusta este verde. Rochia este roz. Bluza pe desen, iar copiii repetă.
este mov. Tricoul este roúu. Pe tricou este
un ursuleĠ portocaliu. Puloverul este galben.
Ce este verde/roz/mov/roúu/galben/negru/portocaliu/
Pe pulover este un robot negru. Paltonul es-
albastru/alb? Ce sunt gri/maro? Cum este fusta/ro-
te albastru. Paltonul are un buzunar alb.
chia/bluza/tricoul/ursuleĠul/puloverul/robotul/paltonul/
Sandalele sunt maro. Panto¿i sunt gri.
buzunarul? Cum sunt sandalele/panto¿i?

b) Spune ce culori ai pus pe masă!
un avion albastru o fustă albastră creioane albastre
un liniar alb o maúinuĠă albă buzunare albe
un tricou galben o pară galbenă sandale galbene
Cuvinte: culoare, culori, roúu, albastru, galben, portocaliu, verde, roz, mov, maro, gri, alb, negru,
34 buzunar, curcubeu
2
un măr roúu o minge roúie úosete roúii
un penar portocaliu o bluză portocalie cuburi portocalii
4. a) Colorează hainele folosind culorile preferate ale copiilor!
b) Spune care este culoarea preferată c) Spune ce culoare are ¿ecare articol
a ¿ecărui copil! de îmbrăcăminte úi încălĠăminte!
5. a) Priveúte úi ascultă dialogul dintre Ana úi mama! (Descrierea dialogului se aÀă în anexă.)
b) Spune cu ce culori colorează Ana! c) Continuă colorarea curcubeului!

6. a) Uneúte copiii cu fructele lor preferate! Foloseúte culori diferite!
b) Spune ce culori ai folosit! c) Spune ce culori au fructele preferate ale copiilor!
Structuri lexicale: albastru închis, culoare preferată

Reluare: îmbrăcămintea, încălĠămintea, jucăriile, fructele 35
2A Să cumpărăm haine!
1. a) Priveúte úi ascultă dialogurile!
Mamă, uite o rochiĠă frumoasă! Îmi place rochiĠa! E elegantă.
Să cumpărăm rochiĠa!
ùi mie îmi place!
Hai la cabină úi
îmbracă rochiĠa!
b) Ascultă úi arată! Profesorul c) Răspunde la întrebări!

rosteúte cuvintele úi structurile lexicale Ce cumpără Ana? Cu cine este ea? Cum este rochiĠa?
(mama, Ana, magazin, cabină, rochiĠă d) ExersaĠi dialogurile! Se va exersa corelarea elemen-
elegantă), iar elevii arată pe desene. telor verbale cu cele nonverbale (miúcări, gesturi úi mimică).
DaĠi-mi, vă rog, Tricoul e scurt. Tricoul este potrivit.

un tricou! Îl cumpăr.
Poftim! ÎĠi dau un tricou mai lung.

AveĠi o fustă roúie? Fusta este mare. Fusta este potrivită. Cât costă?
Da. ÎĠi dau să probezi. ÎĠi dau o fustă mai mică. PreĠul este pe etichetă.
b) Ascultă úi arată! Profesorul rosteúte cuvinte úi structuri lexicale (magazin, vânzătoare, tri-
cou scurt, tricou potrivit, fustă roúie, fustă mare, fustă potrivită, etichetă), iar elevii arată pe desene.
Cuvinte: magazin, cabină, vânzătoare, preĠ, etichetă, mic, mică, mare, scurt, scurtă, lung, lungă,
36 frumos, frumoasă, potrivit, potrivită, a proba, a da
2
un palton mic o rochie mică un tricou mare o geacă mare

un palton scurt o rochie scurtă un tricou lung o geacă lungă
un pulover bun o cămaúă bună un tricou frumos un tricou nou

un pulover potrivit o cămaúă potrivită úi o bluză frumoasă úi o bluză nouă
b) Ascultă úi arată! c) Răspunde la întrebări!
Profesorul rosteúte structurile lexicale de mai Cum este paltonul/rochia/tricoul/geaca/pulove-
sus, iar elevii arată desenele potrivite. rul/cămaúa/bluza?
4. a) Ascultă úi completează desenele pe baza enunĠurilor!

Ana are palton scurt. Ana are rochie frumoasă. Ana are un tricou
Radu are cămaúă lungă. Radu are pulover mic. mai lung decât Radu.
b) Spune cum sunt hainele copiilor!

5. a) Ascultă úi colorează! Profesorul rosteúte enunĠurile pe baza imaginilor.
La enunĠurile adevărate, elevii vor colora feĠele zâmbitoare, iar la cele false, feĠele triste.
Puloverul galben Cămaúa albastră Paltonul maro Fusta albă este mai
este mai mic decât este mai mică este mai scurt scurtă decât fusta neagră.
puloverul verde. decât cămaúa portocalie. decât paltonul mov.
b) Spune câte două enunĠuri pe baza imaginilor!

Exemplu: Puloverul galben este mai mic decât puloverul verde. Puloverul verde este mai mare decât
puloverul galben.
Structuri lexicale: mai ... decât ... ,
Cum este ... ? Cât costă?
Reluare: îmbrăcămintea, culorile
37
2B
2A1B A venit iarna!
1. a) Priveúte úi ascultă ce spun copiii!
E frig.
Ninge! Ninge! Ninge! Îmi place zăpada! A îngheĠat lacul.
A venit iarna!
Uite, cad fulgi de zăpadă!
b) Repetă úi execută miúcările! c) Ascultă úi arată! Profesorul rosteúte enunĠurile

Profesorul rosteúte, pe rând, replicile co- de mai sus, iar elevii arată ceea ce corespunde acestora
piilor úi arată miúcări potrivite enunĠuri- pe imaginea de la punctul a.
lor. Copiii repetă enunĠurile úi miúcările. d) Povesteúte, pe baza imaginii, ce se întâmplă iarna!
Ninge. zăpadă fulgi de zăpadă om de zăpadă

Iarna ninge. Iarna e zăpadă. În luna decembrie/ Radu face
În luna decembrie/ În luna decembrie/ianu- ianuarie/februarie cad un om de zăpadă.
ianuarie/februarie ninge. arie/februarie e zăpadă. fulgi de zăpadă. Eu fac un om de zăpadă.
bulgări de zăpadă
Ana face bulgări de zăpadă. Emil aruncă cu bulgări de zăpadă. gheaĠă
Eu fac bulgări de zăpadă. Eu arunc cu bulgări de zăpadă. Lacul a îngheĠat.
b) Aúază pe masă jetoanele, în ordinea în ca- c) Activitate în perechi
re le auzi! Răspunde la întrebări! Profesorul rosteúte, Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi jetoa-
pe rând, enunĠurile de mai sus úi formulează întrebări nele. Vor formula întrebări úi răspunsuri
de tipul: „Când ... ?, Ce se întâmplă ... ?” pe baza acestora.
Cuvinte: iarnă, zăpadă, lac, gheaĠă, căciulă, fular, mănuúi, cizme, a arunca, ninge
38
3. a) Încercuieúte îmbrăcămintea úi încălĠămintea de iarnă!
2
b) Ascultă úi colorează! Profesorul arată dese- c) Spune ce ai colorat!

nele úi rosteúte cuvintele (căciulă, fular, mănuúi, cizme),
d) Spune cu ce te îmbraci iarna!
iar elevii colorează desenele.
4. a) Ascultă enunĠurile! La cele adevărate spune „da”, iar pe cele false corectează-le!
Profesorul va spune următoarele enunĠuri:
Toamna culegem mere úi pere. Iarna cad frunze galbene. Iarna ninge. Toamna cad fulgi de zăpadă.
Iarna mă încalĠ cu sandale. Toamna copiii fac om de zăpadă.
Copiii vor lucra câte doi. Vor folosi jetoanele de la lecĠiile „Este toamnă” úi „A venit iarna”. Pe rând, vor
formula enunĠuri adevărate úi false despre toamnă úi iarnă. Vor corecta enunĠurile false.
5. a) Ascultă úi uneúte desenele din cele două rânduri pe baza enunĠurilor!
Căciula úi fularul sunt în cuier. Mănuúile sunt pe masă. Radu aruncă cu bulgări de zăpadă
în curtea úcolii. Cizmele sunt sub scaun.Copiii fac un om de zăpadă lângă casă.
Ce este în cuier/pe masă/sub scaun? Cine aruncă cu bulgări de zăpadă/face un om de zăpadă?
6. Joc: „De-a telefonul” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
7. Ascultă cântecul „Iarna”! Repetă úi miúcă-te în ritmul cântecului!

Structuri lexicale: luna decembrie/ianuarie/februarie, fulgi de zăpadă, om de zăpadă,

bulgări de zăpadă, cad fulgi de zăpadă, lacul a îngheĠat
Reluare: îmbrăcămintea, încălĠămintea, toamna
39 39
2B
2A1B ÎĠi place iarna?
1. a) Priveúte úi ascultă ce au răspuns copiii la întrebarea „ÎĠi place iarna?”
Îmi place iarna pentru Îmi place iarna pentru Îmi place iarna pentru că Nu îmi place iarna
că mă joc în zăpadă. că mă dau cu schiurile. mă dau cu snow-boardul. pentru că e frig.
b) Răspunde! ÎĠi place iarna? De ce?
Eu am patine. Ana se dă cu patinele pe patinoar. Eu am schiuri. Radu se dă cu schiurile.

Eu mă dau cu patinele pe patinoar. Eu mă dau cu schiurile.
Eu am sanie. Maria se dă cu sania pe derdeluú. Eu am snow-board. Emil se dă cu snow-boardul.

Eu mă dau cu sania pe derdeluú. Eu mă dau cu snow-boardul.
b) Aúază pe masă jetoanele, în ordinea în care c) Activitate în perechi

le auzi! Răspunde la întrebări! Profesorul rosteúte, Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi jetoa-
pe rând, enunĠurile de mai sus úi formulează întrebări nele. Vor formula întrebări úi răspunsuri
de tipul: „Cine are ... ?, Ce are ... ?, Ce face ... ?” pe baza acestora.
3. a) Ascultă dialogul dintre Radu úi Ana!

b) Completează desenul pe baza dialogului!
c) Spune ce vezi în desenul completat!
Cuvinte: sanie, schiuri, patine, snow-board, derdeluú, patinoar

40
4. a) Ascultă enunĠurile úi uneúte, cu diferite culori, desenele potrivite!
Ana se dă cu sania. Radu face un om de zăpadă. Maria se dă cu patinele.
Emil face bulgări de zăpadă. BăieĠii fac un castel de zăpadă.
2
b) Spune ce fac copiii!

5. Continuă propoziĠiile începute!
La patinoar Ana se dă cu… Pe derdeluú Radu se dă cu… În zăpadă Maria face un… Emil are schiuri,
el se dă cu… Ana se dă cu patinele la… Radu se dă cu sania pe…
6. a) Ascultă dialogurile! b) Colorează, pe baza dia-
(Textul dialogului se aÀă în anexă.) logurilor, ce are ¿ecare copil!
c) Răspunde la întrebări! d) ExersaĠi dialogurile!

Ce are Ana/Emil/Maria/Radu? Unde merge Ana/Emil/Maria/Radu?
Ce face Ana/Emil/Maria/Radu?
7. a) Ascultă enunĠurile! Colorează numai desenele despre care ai auzit!
FetiĠa se dă cu sania pe derdeluú. Băiatul se dă cu snow-boardul. Schiurile sunt pe sanie.
Structuri lexicale: se dă cu sania/patinele/schiurile/snow-boardul, castel de zăpadă, pentru că,
Reluare: iarna
De ce? 41 41
2B
2A1B Luna cadourilor
1. a) Priveúte úi ascultă dialogurile! Noaptă bună, copii!
Îl aútept pe Moú Nicolae.
CurăĠ cizmele.
Ce faceĠi copii?
Noapte bună, mamă!
Uite, Radu,
Aduc cadouri pentru copii! ciocolată, bomboane!
ùi eu am
dulciuri!
b) Ascultă úi arată! Profesorul rosteúte c) Răspunde la întrebări!

enunĠuri (Radu curăĠă cizmele. Copiii se culcă. Cine curăĠă cizmele/se culcă/aduce cadouri/
Moú Nicolae aduce cadouri. Copiii au ciocolată are ciocolată úi bomboane/are dulciuri?
úi bomboane), iar elevii arată desenele potrivite. Ce face Radu/Ana/Moú Nicolae?
ciocolată bomboane dulciuri Moú Nicolae cadouri

Eu primesc Eu primesc Eu primesc dulciuri. În luna decembrie Moú Nicolae aduce
ciocolată. bomboane. vine Moú Nicolae. cadouri. Decembrie
este luna cadourilor.
b) Încercuieúte desenele de mai sus folosind culorile c) Spune ce nu ai încercuit!
potrivite! (roúu pentru Moú Nicolae, albastru pentru cadouri, Denumeúte toate desenele!
maro pentru dulciuri)
Cuvinte: cadou, cadouri, ciocolată, bomboane, dulciuri, glob, globuri, a curăĠa, a aduce,
42 a primi, a veni
3. a) PronunĠă numele copiilor! Priveúte etichetele cu numele lor!
2
ANA RADU MARIA EMIL

b) Ascultă enunĠurile! Uneúte cizmele cu etichetele potrivite!
Ana are cizme roúii. Emil are cizme maro. Radu are cizme albastre. Maria are cizme mov.
EMIL ANA RADU MARIA

4. a) Priveúte!
b) Ascultă enunĠurile úi arată c) Ascultă úi repetă! Profesorul rosteúte pe rând cu-

imaginile potrivite! vinte úi structuri lexicale (pom de Crăciun, globuri, cadouri,
Lângă Ana este un pom de Crăciun. copiii cântă colinde), arătându-le pe desen, iar copiii repetă.
Pe pomul de Crăciun sunt globuri.
Sub pom sunt cadouri. d) Răspunde la întrebări!
În cadouri sunt jucării. Cine este în cameră/spune „Crăciun fericit!”/cântă colinde?
Tata spune „Crăciun fericit!” Unde este Ana/pomul de Crăciun? Unde sunt globurile/
Copiii cântă colinde. cadourile? Ce spune tata? Ce fac copiii?
5. a) Priveúte! Colorează cadourile pe care le primesc copiii!
b) Spune ce cadouri au primit copiii!

6. Ascultă cântecul „Moú Crăciun cu plete dalbe”! Repetă úi miúcă-te în ritmul cântecului!
Structuri lexicale: luna cadourilor, Moú Nicolae, pom de Crăciun, cântă colinde,
Noapte bună! Crăciun fericit!
Reluare: familia, culorile, jucăriile
43 43
2 Recapitulare
1. a) Priveúte imaginile! Completează-le pe baza enunĠurilor!
Este toamnă. Pe cer sunt nori. SuÀă vântul. Este iarnă. Lacul este îngheĠat. Ninge.
Cad frunze galbene. Plouă. Ana are umbrelă roúie. Radu úi Emil fac un om de zăpadă. Maria are o sanie.
b) Colorează desenele! c) Spune ce se întâmplă toamna úi ce se întâmplă iarna!
2. a) Denumeúte toate desenele! b) Încercuieúte, în ¿ecare rând, ce nu se potriveúte!
c) Spune ce ai încercuit în ¿ecare rând!

d) Ascultă enunĠurile úi colorează desenele!
Mărul este roúu. Fusta este roúie. Piersica este galbenă. Mănuúile sunt galbene. Ardeiul este e
verde. Varza este verde. Nuca este maro. Paltonul este maro. Pruna este mov. Căciula este mov..
Morcovul este portocaliu. ùosetele sunt portocalii. Fularul este albastru. Geaca este albastră.
e) Spune ce culoare au fructele úi legumele colorate!
b) Ce spun vânzătorii úi ce spun copiii? FormulaĠi dialoguri pe baza ¿ecărei imagini!

4. a) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, în ordinea în care le auzi! Se vor utiliza jetoanele
de la lecĠiile „A venit toamna” úi „ÎĠi place iarna?”. Profesorul rosteúte enunĠuri legate de jetoane.
b) Răspunde la întrebări! Profesorul va formula întrebări de tipul:
„Ce face ... ?”, „Cine ... ?”, „Unde ... ?”, „Când ... ?”
44 c) Activitate în perechi
Copiii vor lucra câte doi. Vor formula întrebări úi răspunsuri pe baza jetoanelor.
Evaluare 2
1. Ascultă úi desenează! 1. Evaluare:
o pară o roúie un ardei un strugure o salată o nucă = 2 desene
corecte
Fb
B
S
I –
2. Ascultă úi colorează 2. Evaluare:

= 2 desene
pe baza enunĠurilor!
colorate pe baza
Fularul este verde.
cerinĠelor
Fusta este roúie.
Fb
Paltonul este albastru.
Cămaúa este galbenă. B
Cizmele sunt maro. S
Ghetele sunt negre. I –
3. Ascultă úi completează desenele pe baza enunĠurilor! 3. Evaluare:

= 2 completări
Radu are o sanie portocalie. Maria are căciulă úi patine. Ana se dă cu schiurile úi pe baza cerinĠelor
Emil se dă cu snow-boardul. Fb
B
S
I –
4. Ascultă dialogurile! Încercuieúte desenele potrivite! 4. Evaluare:

= 2 încercuiri
– Ce cumperi, Ana? – Radu, ce aduce Moú Nicolae? – Maria, cu ce te îmbraci? corecte
– Eu cumpăr mere – Moú Nicolae aduce bomboane – Eu mă îmbrac cu o rochie
Fb
úi varză. úi ciocolată. úi mă încalĠ cu sandale.
B
S
I –
5. Ascultă enunĠurile! Desenează o frunză, dacă este vorba despre toamnă 5. Evaluare:
úi un fulg de zăpadă, dacă este vorba despre iarnă! Fb
B
S
I –
Ninge. E frig. Plouă. SuÀă vântul. Este luna cadourilor.

Lacul e îngheĠat. Cad frunze galbene. Vine Moú Nicolae.
1. 2. 3. 4. 5.
Fb B S I Fb B S I Fb B S I Fb B S I Fb B S I
45
3A Îmi place salata de fructe!
Doresc macaroane
1. a) Priveúte úi ascultă ce doresc să mănânce bunicii úi copiii! cu brânză úi
un suc de mere.
Ce doriĠi?
DaĠi-mi, vă rog,
un sendviú cu úuncă
úi caúcaval.
Doresc úi o salată
de fructe.
Doresc carto¿ prăjiĠi
úi o salată de fructe. Eu doresc o felie de pizza
Îmi place salata de fructe! úi o îngheĠată.
b) Repetă úi arată! Profesorul rosteúte denumirile c) Ascultă úi uneúte! Profeso-

felurilor de mâncare úi ale băuturilor preferate de personaje, rul denumeúte felurile de mâncare
arătându-le. Copiii repetă cuvintele úi structurile lexicale úi úi băuturile. Copiii unesc desenele úi
arată desenele corespunzătoare. personajele corespunzătoare.
Care este mâncarea preferată a Anei/a bunicii/a lui Radu/a bunicului?
Care este mâncarea úi băutura ta preferată?
Profesorul va insista asupra pronunĠării corecte a cuvintelor care conĠin diftongi úi triftongi.
ceai apă minerală lapte cacao cu lapte

Mama bea ceai. Tata bea apă minerală. Ana bea lapte. Radu bea cacao cu lapte.
Eu beau ceai. Eu beau apă minerală. Eu beau lapte. Eu beau cacao cu lapte.
cereale cu lapte omletă crenvurúti prăjitură

Maria mănâncă cereale Emil mănâncă omletă. Bunicul mănâncă Bunica mănâncă
cu lapte. Eu mănânc Eu mănânc omletă. crenvurúti. Eu mănânc prăjitură. Eu mănânc
cereale cu lapte. crenvurúti. prăjitură.
Cuvinte: îngheĠată, ceai, lapte, omletă, crenvurúti, prăjitură, ouă, a bea, a dori
46 Structuri lexicale: salată de fructe, carto¿ prăjiĠi, o felie de pizza, macaroane cu brânză
le auzi! Răspunde la întrebări! Profesorul denumeúte,
pe rând, feluri de mâncare úi băuturi. Formulează întrebări
Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi
jetoanele. Vor formula întrebări úi răs-
3
de tipul: „Ce mănânci? Ce bei?”. punsuri pe baza celor de la punctul b.
3. a) Ascultă enunĠurile, apoi uneúte fructele úi legumele cu imaginile potrivite!
Ana face salată de fructe. Mama face salată de legume.
b) Spune din ce face Ana salata de fructe! Spune din ce face mama salata de legume!
4. a) Priveúte úi desenează ce mâncare face mama din următoarele alimente!
b) Denumeúte felurile de mâncare pe care le-ai desenat!

Exemplu: Mama face sendviú cu úuncă úi caúcaval.
5. a) Ascultă dialogurile! Desenează răspunsul la ¿ecare întrebare!
– Maria, care este – Emil, ce ai mâncat – Mamă, ce mănânc la prânz? – Tată, îĠi pla-
mâncarea ta preferată? la micul dejun? – Supă de legume úi ce prăjitura?
– Mie îmi place pizza. – Eu am mâncat sendviú macaroane cu brânză. – Nu, îmi place
– Poftim! Poftă bună! cu úuncă úi caúcaval. Poftă bună! salata de fructe.
Care este mâncarea Ce a mâncat Emil Ce mănâncă copilul Ce îi place tatălui?
preferată a Mariei? la micul dejun? la prânz?
b) Spune ce ai desenat la ¿ecare întrebare!

6. ExersaĠi dialogurile de la exerciĠiul 5!
Structuri lexicale: sendviú cu úuncă úi caúcaval, cereale cu lapte, cacao cu lapte, suc de mere,
apă minerală, Poftă bună! Care este ... ?
Reluare: familia, fructele, legumele
47
3A Să facem clătite cu gem!
1. a) Priveúte úi ascultă dialogul! b) Răspunde la întrebări!
Bine, să cumpărăm
ouă úi lapte. Cine este la supermarket?
Unde sunt copiii úi tata?
Tată, să facem Să cumpărăm Ce fac ei?
clătite! úi gem! Ce cumpără ei?
Cine doreúte clătite?
clătite pâine corn covrig ouă

Eu mănânc clătite. Eu mănânc pâine. Eu mănânc corn. Eu mănânc covrig. Eu mănânc ouă.
Copiii mănâncă Copiii mănâncă Copiii mănâncă Copiii mănâncă Copiii mănâncă ouă.
clătite. pâine. corn. covrig.
salam biscuiĠi napolitane gem unt

Eu cumpăr salam. Eu cumpăr biscuiĠi. Eu cumpăr napoli- Eu cumpăr gem. Eu cumpăr unt.
Copiii cumpără Copiii cumpără tane. Copiii cumpă- Copiii cumpără Copiii cumpără unt.
salam. biscuiĠi. ră napolitane. gem.
b) Aúază pe masă jetoanele, în ordinea c) Activitate în perechi
în care le auzi! Răspunde la întrebări! Profe- Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi jetoanele.
sorul denumeúte alimentele. Formulează între- Vor formula întrebări úi răspunsuri pe baza celor
bări de tipul: „Ce mănânci? Ce cumperi?” de la punctul b.
3. a) Ascultă dialogul dintre mama úi Ana! b) Încercuieúte ce cumpără Ana!
c) Spune ce cumpără Ana! Denumeúte úi celelalte d) ExersaĠi dialogul!

alimente!
Cuvinte: unt, gem, corn, covrig, pâine, salam, biscuiĠi, napolitane, clătite, supermarket
48
4. a) Priveúte úi ascultă dialogul dintre Radu b) Desenează ce cumpără Radu!
úi vânzătoare! (Textul dialogului se aÀă în anexă.) 3
c) Spune ce cumpără Radu! d) ExersaĠi dialogul! Se va exersa corelarea elemente-

lor verbale cu cele nonverbale (miúcări, gesturi úi mimică).
5. a) Priveúte semnele care sunt în supermarket! Spune ce arată ele!
b) Ascultă ce spune ¿ecare vânzător! Răspunde, pe rând, la întrebări!
– Bună ziua! Ce doreúti? – Bună ziua! Ce cumperi? – Ce doreúti să cumperi? – Ce cumperi?

– ... – ... – ... – ...
c) Ascultă enunĠurile! Desenează semne care arată locurile din care mama,
tata, Ana úi Radu fac cumpărături la supermarket!
Aici mama cumpără Aici Radu cumpără Aici Ana cumpără Aici tata cumpără
úuncă úi salam. îngheĠată. sandale. un televizor.
6. Joc: „Caută semnul úi cumpără!” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)

b) Ce spune vânzătorul úi ce spun copiii? FormulaĠi dialoguri!

Structuri lexicale: clătite cu gem, Ce fel de?
Reluare: familia, alimentele, cumpărăturile 49
3A Meniul zilei
E dimineaĠă. Ana ia micul dejun. E prânz. Radu ia prânzul. E seară. Maria úi Emil iau cina.
Ea mănâncă pâine cu unt, El mănâncă supă, Maria mănâncă pâine cu pateu.
salam úi caúcaval. Ea bea lapte. piure de carto¿ úi friptură. Emil mănâncă omletă cu úuncă.
Ei beau ceai.
b) Repetă úi arată! Profesorul denumeúte c) Răspunde la întrebări!
pe rând felurile de mâncare, arătându-le. Copiii re- Cine ia micul dejun/prânzul/cina? Ce face Ana/
petă denumirile úi arată desenele. Radu? Ce fac Maria úi Emil? Ce mănâncă/beau
copiii? Când mănânci/bei…?
supă/ciorbă piure de carto¿ friptură peúte

Eu mănânc supă/ciorbă Eu mănânc piure Eu mănânc friptură Eu mănânc peúte
la prânz. de carto¿ la prânz. la prânz. la prânz.
cârnaĠi pateu iaurt cozonac

Eu mănânc cârnaĠi Eu mănânc pateu Eu mănânc iaurt Eu mănânc cozonac
la cină. la micul dejun/cină. la micul dejun/cină. la micul dejun/prânz/cină.
b) Aúază pe masă jetoanele, în ordinea în c) Activitate în perechi
care le auzi! Răspunde la întrebări! Profesorul de- Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi jetoanele.
numeúte alimentele. Formulează întrebări de tipul: Vor formula întrebări úi răspunsuri pe baza
„Ce mănânci la micul dejun/prânz/cină?” „ÎĠi place ... ?” celor de la punctul b.
3. a) Ascultă úi desenează!
Profesorul denumeúte mai multe feluri de mâncare,
iar copiii desenează numai ce mănâncă la prânz.
b) Spune ce ai desenat!
Cuvinte: supă, ciorbă, friptură, peúte, cârnaĠi, pateu, iaurt, cozonac, prânz, cină
50
4. Joc: „Îmi place, nu-mi place…” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
5. a) Spune ce fel de supe/ciorbe face mama din următoarele legume!

3
Exemplu: supă/ciorbă de legume
b) Desenează supa/ciorba ta preferată! Spune care este aceasta!
6. a) Ascultă úi completează meniul copiilor! Profesorul prezintă, pe rând, meniul zilnic al co-
piilor pentru micul dejun, prânz úi cină. (Textul se aÀă în anexă.) Copiii desenează felurile de mâncare
care lipsesc.
b) Spune meniul ¿ecărui copil!

c) Desenează meniul tău preferat!
d) Spune care este meniul tău preferat!
Structuri lexicale: meniul zilei, piure de carto¿, micul dejun, supă/ciorbă de ...
Reluare: alimentele, momentele zilei 51
3A Te rog, aranjează masa!
1. a) Priveúte cum este aranjată masa!
b) Ascultă úi arată, pe baza enunĠurilor, ce este pe masă!

Pe masă este o faĠă de masă roúie. Supa de legume este în farfuria galbenă. Lângă farfuria
cu supă este o lingură. CârnaĠii sunt în farfuria albă. Lângă farfuria albă este o furculiĠă. Lângă fur-
culiĠă este un cuĠit. Pâinea este într-un coú de pâine. Prăjitura este în farfuria mică. Lângă farfurioara
cu prăjitură este o linguriĠă. Sub linguriĠă este un úerveĠel. Ceaiul este în cană. Între coúul de pâine úi
farfurioară este un pahar cu apă.
c) Ascultă úi repetă! Profesorul denumeúte, pe rând, obiectele care sunt pe masă, arătându-le
pe desen, iar copiii repetă denumirile.
Ce este în farfuria albă/galbenă? Ce este în farfurioară/coúul de pâine/cană/pahar? Unde este faĠa
de masă/supa de legume/lingura/furculiĠa/cuĠitul/linguriĠa/úerveĠelul/pâinea/paharul/prăjitura/ceaiul/
apa? Unde sunt cârnaĠii?
o faĠă de masă o cană o farfurie o farfurioară o lingură

Pe masă este Eu beau ceai În farfurie În farfurioară Eu mănânc supa
o faĠă de masă. din cană. este supă. este o prăjitură. cu lingura.
o linguriĠă o furculiĠă un cuĠit un pahar un úerveĠel un coú de pâine

Eu mănânc prăji- Eu mănânc frip- Eu tai friptura Eu beau apă Pe masă este Eu pun pâine
tura cu linguriuĠa. tura cu furculiĠa. cu cuĠitul. din pahar. un úerveĠel. în coúul de pâine.
b) Ascultă úi aúază pe masă d) Răspunde la întrebări!

jetoanele, în ordinea în care le auzi! Cu ce mănânci supa/prăjitura/friptura? Cu ce tai friptura/
pâinea/cârnaĠii? Ce faci cu lingura/linguriĠa/furculiĠa/cuĠitul?
c) Spune ce ai pus pe masă! Din ce bei apa/laptele/ceaiul/sucul de fructe?
Cuvinte: cană, farfurie, farfurioară, lingură, linguriĠă, furculiĠă, cuĠit, pahar, úerveĠel, din, într-un,
52 a aranja
3. a) Completează enunĠurile!
Profesorul formulează enunĠuri incomplete de tipul: „Beau ceai din ... ”, „Mănânc supa cu ... ” 3
Copiii vor alege câte un jeton. Unul dintre ei va întreba: „Ce faci cu furculiĠa/lingura/cuĠitul?”, iar celălalt
va răspunde.
4. a) Ascultă dialogul úi completează desenul!
b) Spune ce pune Ana pe masă! c) ExersaĠi dialogul! Se va exersa corelarea elemente-

lor verbale cu cele nonverbale (miúcări, gesturi úi mimică).
5. a) Ascultă úi uneúte desenele potrivite! Profesorul denumeúte perechi de cuvinte:

lingură–linguriĠă, farfurie–farfurioară, cană–căniĠă, masă–măsuĠă, bluză–bluziĠă, maúină–maúinuĠă.
b) Ascultă úi spune perechea ¿ecărui cuvânt!

Profesorul spune forma diminutivală a cuvintelor de mai sus, iar elevii vor spune perechea lor!
Exemplu: fetiĠă-fată. Copiii vor continua exerciĠiul denumind alternativ cuvintele úi formele lor diminutivale.
6. a) Priveúte desenele úi uneúte felurile b) Răspunde la întrebări! Ce pui în farfurie/

de mâncare úi băuturile cu obiectele potrivite! farfurioară/cană/pahar/coú de pâine?
Structuri lexicale: faĠă de masă, coú de pâine, Ce faci cu ... ?, Din ce ... ?
Reluare: alimentele, prepoziĠiile 53
3B
3A1B Desenez un corp ...
1. a) Priveúte cum desenează Ana un corp! Desenează úi tu, unind punctele!
un cap ochi un nas o gură urechi

Ana desenează Ana desenează Ana desenează Ana desenează Ana desenează
un cap. ochi. un nas. o gură. urechi.
Eu desenez un cap. Eu desenez ochi. Eu desenez un nas. Eu desenez o gură. Eu desenez urechi.
păr un gât un trunchi mâini picioare

Ana desenează păr. Ana desenează Ana desenează Ana desenează Ana desenează
Eu desenez păr. un gât. un trunchi. Eu mâini. picioare.
Eu desenez un gât. desenez un trunchi. Eu desenez mâini. Eu desenez picioare.
c) Priveúte desenul Anei! Arată pe
desen cuvintele pe care le auzi! Profeso-
rul rosteúte denumirile părĠilor corpului, iar
copiii arată pe desen.
2. Ascultă cântecul „Desenez un corp”!

Repetă cântecul úi mimează desenarea
părĠilor corpului! (Textul cântecului úi par-
titura se aÀă în anexă.)
Ana are păr blond. Radu are păr maro. Tata are păr scurt. Radu este înalt.
Ea are ochi căprui. El are ochi albaútri. Mama are părul mai lung Tata este mai înalt
decât tata. decât Radu.
Cuvinte: corp, cap, ochi, nas, gură, urechi, păr, gât, mâini, picioare, trunchi, înalt,
54 a ridica, a se ridica, a se întoarce
b) Răspunde la întrebări! c) Activitate în perechi
Cine are păr blond/maro/scurt/lung? Cine are ochi căprui/
albaútri? Cine este mai înalt decât Radu? Ce culoare are
Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi je-
toanele úi vor formula întrebări úi răs-
3
părul Anei/lui Radu? Ce culoare au ochii Anei/lui Radu? punsuri pe baza celor de la punctul b.
4. a) Ascultă dialogul dintre Ana úi Emil! b) Colorează desenele pe baza dialogului!

c) Spune cum este mama Anei úi cum este mama lui Emil!
d) Desenează úi spune cum este mama ta! e) Desenează úi spune cum eúti tu!
5. a) Ascultă úi execută miúcările! Profesorul formulează b) Activitate în perechi

comenzi de tipul: „Ridică-te în picioare! Ridică mâna stângă/ Copiii vor lucra câte doi. Pe rând,
dreaptă! Ridică piciorul stâng/drept! Întoarce-te la dreapta/ vor formula comenzi, pe baza mo-
stânga! Pune mâna dreaptă/stângă pe cap/pe gură/pe nas/ delelor de la punctul a, úi vor exe-
pe urechi! Arată capul/părul/ochii ... !” cuta miúcările.
6. a) Completează desenele! b) Spune ce ai desenat la ¿ecare jucărie!
7. Joc: „Uite ce-Ġi arăt!”

8. a) Ascultă úi colorează robotul pe baza enunĠurilor!

Nasul este roúu. Gura este mov. Ochii sunt galbeni.
Mâinile sunt albastre. Picioarele sunt verzi. Corpul este gri.
b) Spune ce părĠi are corpul robotului!

Spune cu ce culori le-ai colorat!
Structuri lexicale: păr blond, ochi căprui, mâna stângă/dreaptă, piciorul stâng/drept,
la dreapta, la stânga
Reluare: familia, culorile, jucăriile
55 55
3B
1A1B Mă doare gâtul!
Mamă, nu mă simt bine. Să mergem Cum te simĠi?
Sunt bolnav. la doctor!
Mă doare gâtul úi tuúesc.
Ai febră. Mă simt mai bine.

Primeúti medicamente. MulĠumesc. Cum te simĠi? Nu am febră!
b) Repetă úi arată! c) Răspunde la întrebări!

Profesorul rosteúte replicile Cine este bolnav/nu se simte bine/tuúeúte? Ce îl doare pe Radu? Unde mer-
personajelor, iar elevii repetă ge Radu? Cine primeúte medicamente? Ce primeúte Radu de la doctor?
úi arată desenele potrivite.
d) ExersaĠi dialogurile! Se va exersa corelarea elementelor verbale
cu cele nonverbale (miúcări, gesturi úi mimică).
2. a) Ascultă úi repetă ce spune Radu!
Eu sunt bolnav. Eu am febră. Mă doare gâtul. Mă doare capul.
Mă doare burta. Mă doare piciorul. Eu tuúesc. Iau medicamente.

Cuvinte: bolnav, febră, doctor, medicamente, burtă, a tuúi, a primi
56
b) Ascultă úi execută miúcările! c) Activitate în perechi
Profesorul rosteúte enunĠurile de la punctul a, Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi jetoanele. Pe rând,
iar elevii mimează pe baza acestora. vor mima úi vor formula enunĠuri pe baza acestora.
1
3
3. Ascultă dialogurile! Încercuieúte desenele potrivite!
– Ce te doare, Ana? – Mă doare gâtul. – Cu ce să mă îmbrac?
– Mă doare urechea. – Ia medicamente úi bea ceai! – E frig. Îmbracă-te cu geacă úi căciulă!
4. a) Ascultă dialogul úi colorează desenul potrivit! (Textul dialogului se aÀă în anexă.))
b) Spune ce ai colorat! c) Spune ce vezi în ¿ecare imagine!

b) Ce spun copiii úi ce spune doctorul? FormulaĠi dialoguri!

6. a) Priveúte úi spune ce vezi în desen!
b) Răspunde cu „da” sau „nu”! Profesorul for-

mulează întrebări de tipul: „E adevărat că este
toamnă/iarnă? E adevărat că băiatul s-a îmbrăcat
cu haine potrivite/nu s-a îmbrăcat cu haine potrivite?
E adevărat că băiatul este sănătos/bolnav?”
c) Spune ce ar trebui să facă băiatul ca să nu ¿e

bolnav!
Structuri lexicale: nu mă simt bine, mă doare ... , Ce te doare?, Cum te simĠi?

Reluare: părĠile corpului 57 57
3B
1A1B Vreau să ¿u sănătos!
1. a) Ascultă úi repetă poezia! (Poezia se aÀă în anexă.) Se va exersa alternarea ritmului úi a intonaĠiei.
b) Spune poezia úi arată desenele potrivite!

c) Răspunde la întrebări!
Ce face Radu? Ce mănâncă Radu? Ce face Radu după-masă/seara? Cum este Radu?
Ana se spală pe mâini Ana se spală pe dinĠi Ana face baie. Ana se úterge
cu apă úi cu săpun. cu periuĠa de dinĠi Ea se spală pe cap cu prosopul.
úi cu pastă de dinĠi. cu úampon.
Ana se piaptănă Ana spală portocala. Ana mănâncă o banană. Ana bea ceai cu lămâie.
cu pieptenele. Portocala are vitamine. Banana are vitamine. Lămâia are vitamine.
b) Repetă úi arată! Profesorul rosteú- d) Răspunde la întrebări!
te denumirile desenelor din cerculeĠe, ară- Cu ce te speli pe mâini/pe dinĠi/pe cap? Cu ce te útergi?
tându-le (săpun, periuĠă de dinĠi etc.), iar elevii Cu ce te piepteni? Ce faci cu săpunul/periuĠa de dinĠi/
repetă denumirile úi arată desenele potrivite. prosopul/pieptenele?
c) Priveúte úi spune corect! Profe- e) Execută miúcările úi spune ce faci!
sorul arată desenele din cerculeĠe, iar elevii Profesorul rosteúte enunĠurile de la punctul a, iar elevii
le denumesc. Se exersează pronunĠarea co- mimează acĠiunile. După executarea ¿ecărei acĠiuni,
rectă a sunetelor „ă” úi „ â”. profesorul întreabă „Ce faci tu?”, iar elevii răspund.
Cuvinte: banană, portocală, lămâie, vitamine, săpun, úampon, prosop, pieptene, dinĠi,
58 sănătos, sănătoasă, a se spăla, a folosi, a se úterge, a se pieptăna
3. a) Priveúte úi răspunde pe baza modelelor! b) Spune ce vezi în ¿ecare imagine!
1
3
Ana e bolnavă? Radu e sănătos? Maria e sănătoasă? Emil e bolnav?

Nu, Ana e sănătoasă. Nu, Radu e bolnav. ...................................... ......................................
4. a) Colorează cel mai sănătos meniu pentru dimineaĠă, prânz úi seară!
b) Spune ce ai colorat!
c) Încercuieúte meniul preferat pentru dimineaĠă, prânz úi seară! d) Spune ce ai încercuit!
5. a) Desenează semnul sub imaginile care arată activităĠi
pe care le facem ca să ¿m sănătoúi!
b) Spune ce fac copiii în imaginile alese de tine!

6. Ascultă úi continuă enunĠurile începute! Te ajută desenele.
Mă spăl pe cap cu… Mă úterg cu… Mă spăl pe dinĠi cu… Mă îmbrac cu… Mă piaptăn cu…
Mă spăl pe mâini cu… Mă încalĠ cu… Mă joc cu…
Structuri lexicale: periuĠă de dinĠi, pastă de dinĠi, a face baie, a face miúcare
Reluare: alimentele, programul zilnic, părĠile corpului 59 59
3B
1A1B Aúa da, aúa nu ...
1. a) Priveúte úi ascultă dialogurile! b) Răspunde la întrebările de sub imagini!
Bună dimineaĠa, ...

doamna profesoară!
Bună dimineaĠa,
Ana! Bună dimineaĠa,
Radu!
Ce spune Ana? Ce spune doamna profesoară? Ce spune doamna profesoară? Ce nu spune Radu?
Radu, dă-mi, Poftim!

te rog, o radieră!
Vreau liniarul!
MulĠumesc!
... Poftim!
Ce spune Maria? Ce spune Radu? Ce spune băiatul? Ce spune fetiĠa?

c) Desenează semnul lângă copiii care se comportă corect! Spune cine sunt ei!
d) Spune cine se comportă greúit!
e) ExersaĠi dialogurile! SpuneĠi corect replicile copiilor care au greúit!
2. a) Colorează desenele în care copiii se comportă corect!
b) Spune ce fac copiii în desenele pe care le-ai colorat!
c) Priveúte úi completează, pe baza modelului!
d)
=
DA NU = = = =
Completează chenarele de la punctul a cu DA, acolo unde copiii se comportă corect,

=
úi cu NU, acolo unde nu se comportă corect!
Cuvinte: corect, greúit, dinte, dentist, carie, curat, murdar, ordonat, dezordonat
60
Să mergem
la dentist!
Ai o carie.
Spală-te pe dinĠi
MulĠumesc!
1
3
în ¿ecare dimi-
neaĠă úi seară.
Mamă,
mă doare
dintele.
b) Ascultă úi arată! Profesorul rosteúte c) Răspunde la întrebări!

replicile personajelor, iar elevii arată desenele. Cine merge la dentist? De ce merge Ana la dentist?
d) ExersaĠi dialogurile! Se va exersa core- Cu cine merge ea la dentist? Ce spune dentistul?
larea elementelor verbale cu cele nonverbale Când te speli tu pe dinĠi? Cu ce te speli pe dinĠi?
(miúcări, gesturi úi mimică).
Ana se spală pe mâini. Radu nu se spală pe mâini. Maria are hainele curate. Emil are haine murdare.
Ea are mâinile curate. El are mâinile murdare. Ea este ordonată. El este dezordonat.
Emil se spală pe dinĠi. Radu face baie. Maria úterge praful. Hainele Anei nu sunt
El are dinĠi sănătoúi. El este curat. Camera ei este curată în dulap. Camera ei este
úi ordonată. dezordonată.
b) Spune ce îĠi place úi ce nu îĠi place în desenele de mai sus!
5. a) Spune ce vezi în desene! b) Completează cu DA chenarele desenelor în ca--
re îĠi place ce vezi úi cu NU acolo unde nu îĠi place!
Structuri lexicale: mă doare dintele, se comportă corect/greúit

Reluare: îngrijirea sănătăĠii, formulele de salut, de solicitare, de mulĠumire 61 61
3 Recapitulare
1. a) Ascultă enunĠurile! Uneúte cu diferite culori copiii cu obiectele pe care le cumpără!
Ana cumpără săpun, prosop úi pastă de dinĠi. Radu cumpără periuĠă de dinĠi úi un pahar. Emil cumpără
o cană úi o linguriĠă. Maria cumpără un pieptene úi un úampon.
b) Spune ce cumpără ¿ecare copil! d) Activitate în perechi

Copiii vor lucra câte doi. Vor formula dialoguri între vân-
c) Spune ce fac copiii cu aceste obiecte! zător úi cumpărător folosind obiectele de la punctul a.
2. a) Ascultă enunĠurile úi desenează mâncarea preferată a ¿ecărui copil!
Meniul preferat al Mariei este: crenvurúti, biscuiĠi úi salată de fructe. Ana mănâncă în ¿ecare zii
cereale cu lapte, supă úi sendviú cu úuncă. Lui Radu îi plac clătitele cu gem úi carto¿i prăjiĠi.
Emil mănâncă piure de carto¿, friptură úi prăjitură.
b) Completează chenarele de sub c) Spune care este meniul preferat al ¿ecărui copil!
meniuri cu numele copiilor, pe baza
celor ascultate! d) Joc: „Îmi place ... ” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
3. a) Priveúte imaginile! Ghiceúte ce spune ¿ecare copil! b) Activitate în perechi

Copiii vor lucra câte doi.
Vor formula dialoguri între doc-
tor úi copii, pe baza desenelor.
4. a) Priveúte! Spune ce este greúit în desenele jucăriilor!

Exemplu: Păpuúa are cap de ursuleĠ.
62 b) Desenează în chenarul gol o păpuúă

cu păr blond úi ochi albaútri!
c) Denumeúte părĠile corpului păpuúii!
Evaluare 3
1. Ascultă cuvintele úi desenează în ¿ecare chenar câte un obiect cu care 1. Evaluare:
te speli! Profesorul rosteúte câte trei cuvinte la ¿ecare chenar. Fb
prosop, săpun, pieptene; oglindă, úampon, pahar; lingură, pastă de dinĠi, furculiĠă B
S
I –
2. Ascultă enunĠurile! Uneúte, cu diferite culori, copiii cu alimentele úi bău-

turile potrivite!
2. Evaluare:
= 2 potriviri
pe baza
enunĠurilor
Fb
B
S
I –
Ana cumpără portocale úi biscuiĠi. Radu mănâncă macaroane cu brânză úi bea ceai.
Mariei îi plac cârnaĠii úi carto¿i prăjiĠi.
3. Ascultă úi colorează feĠele zâmbitoare dacă enunĠurile 3. Evaluare:
sunt adevărate úi pe cele triste dacă enunĠurile sunt false! Fb
B
S
I –
Radu are păr maro úi ochi Ana are păr negru úi ochi Emil are păr scurt. El este
albaútri. căprui. mai înalt decât Maria.
4. Ascultă úi încercuieúte desenele potrivite enunĠurilor!
Radu este sănătos. Ana se spală pe dinĠi. Mama taie friptura cu cuĠitul.
4. Evaluare:
Fb
B
S
I –
5. Ascultă dialogurile! Desenează răspunsul la ¿ecare întrebare!

5. Evaluare:
– Mamă, te rog, cumpără-mi – Mamă, mă doare gâtul. – Emil, ce mănânci la cină?
o banană! – Ana, îĠi dau medicamente. – Eu mănânc crenvurúti. Fb
– Bine, îĠi cumpăr. B
Ce cumpără mama? Ce îi dă mama Anei? Ce mănâncă Emil la cină? S
I –
1. 2. 3. 4. 5.
63
Recapitulare semestrială
1. a) Priveúte úi încercuieúte obiectele care se potrivesc în camera copiilor!
b) Spune unde este locul obiec-

telor pe care nu le-ai încercuit!
c) Completează desenele pe ba-

za enunĠurilor!
Pe raft sunt jucării: o maúinuĠă, o pă-
puúă, un trenuleĠ úi un ursuleĠ. Pe bi-
rou sunt un caiet, un penar úi un cre-
ion. Pe pat sunt o plapumă úi o pernă.
d) Răspunde la întrebări pe ba-

za desenelor completate!
Ce este pe raft/pe birou/pe pat?
Unde este ... ?
2. a) Priveúte úi spune ce vezi în imagini!
Profesorul formulează întrebări de tipul: „Cine ... ?”, „Ce face ... ?”, „Unde ... ? ” „Când?”.
3. a) Ascultă úi colorează desenele pe baza enunĠurilor!

Umbrela este roúie. Geaca este galbenă. Fusta este albă. Cămaúa este portocalie. Puloverul este al-
bastru. Bluza este mov. Fularul este verde. Mănuúile sunt roz. Panto¿i sunt gri. Cizmele sunt maro.
b) Spune câte un enunĠ despre ¿ecare obiect colorat!

Exemplu: Radu are un palton albastru. Maria cumpără o bluză mov.
64 4. Se va
ExersaĠi dialogurile de la lecĠiile „Să mergem la piaĠă!” úi „Să cumpărăm haine!”.
exersa corelarea elementelor verbale cu cele nonverbale (miúcări, gesturi úi mimică).
5. a) Formulează enunĠuri despre b) Încercuieúte desenele care se referă la iarnă!
¿ecare imagine!
c) Răspunde la întrebări! Profesorul formulează întrebări de tipul: „Cine ... ?”, „Ce face ... ?”,
„Când?”, „Ce se întâmplă toamna/iarna?”.
6. a) Ascultă úi desenează! Profesorul rosteúte enunĠurile pe baza imaginilor. Dacă enunĠurile sunt
adevărate, elevii vor desena în cerculeĠele de sub imagini feĠe zâmbitoare, iar dacă sunt false, feĠe triste.
Rochia verde este mai mică decât paltonul mov. Mărul este mai mare decât nuca.
Radu se dă cu schiurile. Maria are cizme roúii. Lângă cadou este o ciocolată.
b) Spune corect enunĠurile greúite!

7. a) Ascultă úi desenează, pe baza enunĠurilor!
Lângă oglindă este un pieptene. Sub farfurie este un úerveĠel. Coúul de pâine este pe masă.
În pahar este suc de portocale. ùamponul este între prosop úi pasta de dinĠi.
b) Spune câte un enunĠ despre ¿ecare desen!

8. a) Ascultă enunĠurile úi colorează pătrăĠelele de sub semne, pe baza cerinĠelor:
cu roúu, sub semnul: „Spală-te pe mâini!”, cu albastru, sub semnul: „Nu arunca hârtia!”, cu verde,
sub semnul: „Nu mânca îngheĠată în magazin!”, cu portocaliu, sub semnul: „Nu te juca cu mingea
printre Àori!”, cu maro, sub semnul: „Fă sport în ¿ecare zi!”.
b) Desenează un semn pentru enunĠul c) Repetă enunĠurile potrivite semnelor

„Spală-te pe dinĠi!”. de mai sus!
– Ana, ce ai cumpărat – Emil, cu ce te încalĠi? – Maria, care sunt dul- – Radu, cu ce te
de la magazin? – Mă încalĠ cu panto¿ ciurile tale preferate? dai pe derdeluú?
– Am cumpărat un să- gri. – Mie îmi plac bomboa- – Pe derdeluú mă dau
pun úi un úampon. nele úi îngheĠata. cu schiurile.
Ce a cumpărat Ana? Cu ce se încalĠă Emil? Ce dulciuri îi plac Mariei? Ce face Radu?
65
Evaluare semestrială
1. Ascultă úi desenează conform indicaĠiilor!
Desenează: o banană mai mare, un măr mai mic, o fustă mai lungă!
1. Evaluare:
Fb
B
S
I –
2. Ascultă úi încercuieúte obiectul potrivit

A t ¿ecărui enunĠ!
2. Evaluare:
Fb
Radu se îmbracă cu o geacă
B
albastră.
S
I –
La micul dejun, Ana mănâncă

un sendviú.
Emil se dă cu patinele.
3. Ascultă enunĠurile úi desenează!

Mingea este sub masă. Lângă farfurie este un cuĠit. Prăjitura este între pahar úi linguriĠă.
3. Evaluare:
Fb
B
S
I –
4. Ascultă úi colorează feĠele zâmbitoare dacă enunĠurile sunt adevărate úi 4. Evaluare:

pe cele triste dacă enunĠurile sunt false!
Fb
B
S
I –
Frunzele copacului Radu spune: Ana mănâncă

sunt galbene. „Mă doare capul”. îngheĠată de fructe.

5. Evaluare:
– Maria, care este bluza ta preferată? – Radu, ce a cumpărat tata? – Ana, ce desenezi?
Fb
– Îmi place bluza roúie. – El a cumpărat o sanie. – Eu desenez un cap.
Care este bluza preferată a Mariei? Ce a cumpărat tata? Ce desenează Ana? B
S
I –
1. 2. 3. 4. 5.
66 Fb B S I Fb B S I Fb B S I Fb B S I Fb B S I

*Grilă orientativă pentru evaluarea exprimării orale3
DESCRIPTORI DE PERFORMANğĂ
Foarte bine Bine Su¿cient Insu¿cient
INDICATORI procent de realizare procent de realizare procent de realizare procent de realizare
a indicatorului: a indicatorului: a indicatorului: a indicatorului:
85–100% 65–84% 45–64% sub 45%
PronunĠă corect sunete-
le speci¿ce limbii române
1. în cuvinte, structuri lexi-
cale úi enunĠuri, respec-
tând accentul úi intonaĠia.
Denumeúte obiecte, per-

2. soane úi activităĠi cunos-
cute, din mediul apropiat.
Integrează în enunĠuri
proprii cuvintele, struc-
3.
turile lexicale úi formu-
lele uzuale învăĠate.
Formulează enunĠuri sim-
ple referitoare la obiecte,
4. persoane, activităĠi din
mediul apropiat, pe ba-
za unui suport vizual.
Formulează răspunsuri
5. scurte la întrebări des-
pre teme familiare.
Formulează întrebări
6. simple, pe teme
familiare.
Formulează enunĠuri
simple de prezentare
7. a unor obiecte, persoa-
ne úi activităĠi cunoscu-
te, preferate.
Participă activ la situaĠii
de comunicare în care
8.
reproduce mesaje orale,
pe teme cunoscute.
Participă activ la schim-
buri de mesaje orale în
9. care formulează enun-
Ġuri simple/replici, pe te-
me familiare.
*Grila propusă pentru evaluarea formativă a capacităĠii de exprimare orală este un instrument cu ca-
racter orientativ.
Evaluarea capacităĠii de exprimare orală se va face de către profesor pe parcursul întregului an úcolar,
raportat la însuúirea conĠinuturilor plani¿cate, conform programei úcolare. Cali¿cativele vor ¿ stabilite în urma
uneia sau a mai multor evaluări, după caz, astfel încât să reÀecte cât mai bine progresul înregistrat de că-
tre elevi.
Indicatorii de evaluare propuúi au fost formulaĠi pe baza acelor competenĠe speci¿ce ale programei úcolare
care vizează exprimarea orală.
68 Anexă
MĂ PREZINT ÎğI PREZINT FAMILIA MEA

8/4. Joc: „Cine mă salută?” 9/4. Dialog
Unul dintre copii va sta cu spatele la clasă. Un coleg/ – Servus, Maria!
o colegă desemnat(ă) de profesor, va rosti „Salut!” sau – Salut, Ana! Cine este el?
„Servus!”. Copilul care stă cu spatele va spune: „El es- – El este fratele meu.
te băiat! Se numeúte...” sau „Ea este fetiĠă! Se nu- – Cum se numeúte?
meúte ...”. Dacă ghiceúte numele colegului/colegei, – Fratele meu se numeúte Cornel. Tu ai frate?
cei doi îúi schimbă locul. – Nu, eu am o soră. Se numeúte Monica.
ÎğI PREZINT LOCUINğA MEA
11/9. Poezie
Aragaz, frigider, dulap Noptieră úi o lampă,
Toate într-un loc încap. Pe pat pernă úi plapumă,
Chiuvetă, masă, scaune Să spui locul lor e uúor
Avem în bucătărie. Se numeúte dormitor.
ÎğI PREZINT CAMERA MEA
12/2. Cântec: „Camera mea” Muzica: Kuti Botond
HAI CU MINE LA ùCOALĂ!

15/6. Joc: „Eu spun multe, tu spui una...”
Profesorul rosteúte forma de plural a cuvintelor învăĠate. La rostirea ¿ecărui cuvânt, aruncă mingea unui
copil. Copilul desemnat de profesor spune forma de singular a cuvântului úi aruncă mingea înapoi.
RECHIZITELE MELE
16/1. b) Poezie: „Rechizitele úcolarului” 15/6. a) Dialog
DimineaĠa merg la úcoală Pensulă, ascuĠitoare, – Radu, ai un creion colorat?
Cu ghiozdanul meu pe spate. Foarfecă, hârtie colorată, – Da, am.
Penar, creioane, acuarele, Carioci, lipici úi liniar – Dă-mi, te rog, creionul tău!
Radieră, cărĠi, caiete, Are ¿ecare úcolar. – Poftim.
– MulĠumesc. Ai úi o radieră?
17/9. Joc: „Spune ce s-a schimbat!” – Nu, nu am radieră.
Elevii vor aúeza cinci rechizite în diferite locuri, apoi vor spune unde se aÀă acestea. Elevii îúi vor acoperi
ochii, în timp ce profesorul va muta două rechizite de la locul lor. Apoi elevii vor observa, vor spune ce obiecte
au fost mutate úi unde se aÀă acestea.
ÎMI PLACE LA ùCOALĂ!
19/3. b) Dialog
Dialogul dintre Ana úi Emil: Dialogul dintre Maria úi Radu:
– Ana, ce faci tu? – Îmi place să scriu!
– Eu desenez o păpuúă. – Cu ce scrii tu, Maria?
– ÎĠi place să desenezi? – Eu scriu cu creionul.
– Da, îmi place. – Mie îmi place să colorez cu creioane colorate.
– ùi mie îmi place să colorez.
19/5. Joc: „Ghici ce îmi place!” 19/7. Joc: „Recunoaúte obiectul!”
Un elev va ieúi în faĠa clasei. El va mima acĠiu- Profesorul va pune sub o pânză mai multe rechizite.
nea preferată úi va spune: „Îmi place să...”. Cole- Copiii vor pipăi pe rând obiectele úi le vor denumi.
gii vor întreba: „Desenez?, Colorez? etc. până Cu sprijinul profesorului, vor spune ce fac cu ele.
când vor ghici. Cel care ghiceúte iese în faĠa clasei Exemplu: Aici este un creion. Eu colorez cu creionul.
úi continuă jocul.
Anexă 69
PROGRAMUL MEU ZILNIC
22/1. a) Poezie 22/2. Joc: „Ce face Ana?”
DimineaĠa mă trezesc Profesorul va rosti acĠiuni care se referă ¿e la persoana I (eu), ¿e la per-
ùi la baie eu pornesc. soana a III-a (Ana). Exemplu: „eu mă spăl, Ana se spală, Ana mă-
Mă spăl, mă îmbrac, mănânc, nâncă, eu mănânc, eu citesc, Ana citeúte”... úi continuă cu acĠiunile de
De plecare-s gata, la exerciĠiul 1, precum úi cu cele de la lecĠiile anterioare. Copiii vor execu-
Mă aúteaptă úcoala. ta numai acele acĠiuni care se referă la Ana. Jocul este interesant dacă
acĠiunile se succed repede.
22/4. Cântec: „O zi” Muzica: Kuti Botond
23/7. Joc: „Salută corect!”

Copiii se plimbă liber prin clasă. Profesorul denumeúte momentele zilei („E dimineaĠă.”, „E prânz.”, „E seară.”).
Când aud momentele zilei rostite de profesor, copiii se opresc, dau mâna cu cel mai apropiat coleg úi se sa-
lută adecvat.
ÎMI PLACE SĂ...

24/2. b) Dialog 25/5. b) Poezie:
– Unde mergi, Maria? „Aúa trece săptămâna”
– Eu merg la Clubul Copiilor! Luni la bazin eu înot,
– Ce faci acolo? MarĠi la calculator mă joc,
– Merg la sala de dans. Îmi place să dansez. Hai úi tu, Ana! Miercuri cu creioane desenez,
– Eu merg la sala de pictură. Îmi place să pictez. Joi din cuburi construiesc,
Vineri la club pictez,
24/4. Joc: „Îmi place să...”
Sâmbătă cânt úi dansez,
Profesorul stă în faĠa clasei, îúi ridică mâna cu palma îndreptată către
Duminică mă odihnesc.
copii úi spune: „Îmi place să înot!”. Copiii cărora le place să înoate, se
Săptămâna aúa trece,
îndreaptă către profesor. Cel care ajunge cel mai repede, atinge palma
ùi de luni din nou începe.
profesorului úi spune: „Îmi place să pictez!”. Jocul va continua úi cu alte
activităĠi cunoscute, până când se va forma un lanĠ cu mai mulĠi copii.
25/8. Cântec: „Zilele săptămânii” Muzica: Kuti Botond
ESTE TOAMNĂ
28/1. b) Joc: „Ce se întâmplă?”
Profesorul spune enunĠuri („SuÀă vântul.”, „Este frig.”, „Plouă.”, „Cad frunze.”, „Am umbrelă.”) úi arată miúcări
potrivite acestora. Copiii repetă enunĠurile úi miúcările. În faza a doua, jocul se reia: profesorul rosteúte
enunĠurile, iar copiii arată miúcările potrivite. În faza următoare a jocului, copiii arată miúcările pe rând, iar
ceilalĠi spun ce se întâmplă.
70 Anexă
29/6. Cântec: „Toamna” Muzica: Kuti Botond
SĂ MERGEM LA PIAğĂ!
31/6. Joc: „Eu mănânc..., eu cumpăr...”
Profesorul spune „Eu mănânc...” úi arătă pe rând jetoanele cu fructe. Elevii răspund cu forma de singular
a cuvintelor. În faza a doua profesorul spune: „Eu cumpăr ...”, arătând aceleaúi jetoane, iar elevii răspund
cu forma de plural a cuvintelor. Jocul devine mai distractiv dacă enunĠurile se succed în ritm alert.
31/7. a) Dialog 31/9. Joc: „Să ne găsim fraĠii úi surorile!”
– Bună ziua! Ce doriĠi? Elevii formează două grupe: fructele úi legumele. Fiecare dintre cele două
– Vă rog să-mi daĠi un kg grupe îúi alege un reprezentant care împarte jetoanele cu fructe/legume.
de fasole úi un kg de ardei. Copiii se vor prezenta pe baza jetoanelor primite: „Salut! Eu sunt...”
– PoftiĠi! Mai doriĠi ceva? ReprezentanĠii îúi cheamă „fraĠii úi surorile” pe rând: „Să vină la mine...!”
– Da, un kg de mere. Elevii care au jetoanele respective se vor aúeza în spatele reprezentan-
– PoftiĠi! tului. Cel care greúeúte este scos din joc. Grupa care úi-a găsit „toĠi fraĠii
– MulĠumesc. úi surorile” se declară câútigătoare.
HAINELE MELE PREFERATE

33/4. a) Dialog
– Ce faci, Ana?
– Mă îmbrac. Merg la Maria.
– Cu ce te îmbraci?
– Mă îmbrac cu hainele mele preferate: bluză úi fustă.
– Eu mă îmbrac cu pantaloni úi tricou. Mă încalĠ cu panto¿i de sport.
– Tu unde mergi?
– Merg să joc fotbal cu băieĠii.
33/5. Cântec: „Cu ce să mă îmbrac?” Muzica: Kuti Botond
Anexă 71
CULOAREA MEA PREFERATĂ A VENIT IARNA!
35/5. a) Dialog 39/6. Joc: „De-a telefonul”
– Ce faci, Ana? Profesorul împarte jetoanele acestei lecĠii. El va
– Eu desenez un curcubeu. spune, adresându-se unui elev: „Alo, ce se întâmplă
– Cu ce culori colorezi curcubeul? la tine?” Elevul va răspunde pe baza jetonului: „Alo,
– Eu colorez cu: roúu, portocaliu, galben, verde, aici ninge.” În continuare elevul care a răspuns
albastru, albastru închis úi mov. va formula aceeaúi întrebare, numind un alt coleg.
– Îmi place desenul tău!
39/7. Cântec: „Iarna” Muzica: Kuti Botond
ÎğI PLACE IARNA?

40/3. a) Dialog 41/6. a) Dialog
– Ce faci, Radu? Primul dialog: Al doilea dialog:
– Fac un castel de zăpadă cu Emil. Vino úi tu, – Unde mergi, Ana? – Ce faci, Radu?
Ana! – Merg la patinoar. – Merg la derdeluú.
– Eu vreau să mă dau cu sania. Radu, îmi dai – Ce faci acolo? Mă dau cu snowboardul.
sania ta? – Mă dau cu patinele. – Radu, merg cu tine.
– Da, sania mea este lângă castelul de zăpadă. Tu ce faci, Emil? – Maria, ai snowboard?
– MulĠumesc. – Eu mă dau cu schiurile. – Nu, eu am sanie.
LUNA CADOURILOR
43/6. Cântec: „Moú Crăciun cu plete dalbe”
SĂ FACEM CLĂTITE CU GEM!

48/3. a) Dialog 49/6. Joc: „Caută semnul úi cumpără!”
– Ana, te rog, cumpără o pâine, biscuiĠi úi un gem de piersici. Profesorul aúază patru semne în cele
– Bine. Pot cumpăra un corn úi o ciocolată? patru colĠuri ale sălii de clasă (semn cu
– Da, cumpără. o cutie de lapte, semn cu un articol de îm-
49/4. a) Dialog brăcăminte, semn cu o jucărie, semn cu
– Bună ziua! Vă rog să-mi daĠi o apă minerală úi o îngheĠată. o sticlă de apă minerală). Se pot lipi úi
– Ce fel de îngheĠată doreúti? Avem îngheĠată de ciocolată, de etichete cu denumirile semnelor. Profeso-
mere, de pere, de piersici úi de prune. rul rosteúte enunĠuri de tipul: „Cumpără
– DaĠi-mi o îngheĠată de prune. o bluză!”, „Cumpără o minge!” etc. Copiii
– Poftim! desemnaĠi trebuie să se deplaseze în colĠul
– MulĠumesc. în care este semnul potrivit enunĠului úi
să spună ce cumpără.
72 Anexă
MENIUL ZILEI
51/4. Joc: „Îmi place, nu-mi place…”
Profesorul rosteúte enunĠuri de tipul: „Îmi place iaurtul cu fructe.”, „Nu-mi place ciocolata.” Se vor ridica în
picioare copiii cărora le place felul de mâncare spus de profesor úi vor sta ghemuiĠi copiii cărora nu le place.
Jocul va continua úi cu alte feluri de mâncare spuse de copii, în aúa fel încât ¿ecare dintre ei să formuleze
câte un enunĠ.
51/6.
Meniul lui Radu: Meniul Anei: Meniul Mariei:
Micul dejun: sendviú cu caúcaval úi Micul dejun: cereale cu lapte Micul dejun: iaurt, corn
úuncă, suc de mere Prânz: ciorbă de fasole, peúte, Prânz: ciorbă de salată,
Prânz: supă de legume, piure de car- carto¿ prăjiĠi, salată de fructe macaroane cu brânză, clătite
to¿ úi friptură, prăjitură Cină: crenvurúti, pâine, ceai Cină: pizza, apă minerală
Cină: omletă, pâine, lapte
TE ROG, ARANJEAZĂ MASA!

53/4. a) Dialog
– Ana, te rog, aranjează masa!
– Ce să pun pe masă?
– Pune o farfurie mare úi o farfurie mică, o lingură, o furculiĠă úi un cuĠit.
– Să pun úi linguriĠă?
– Da, pune o linguriĠă, un pahar úi un úerveĠel.
– Masa este aranjată!
DESENEZ UN CORP...
54/2. Cântec: „Desenez un corp” Muzica: Kuti Botond
55/4. a) Dialog 55/7. Joc: „Uite ce-Ġi arăt!”

– Emil, cum este mama ta? Elevii se aúază în cerc. Se alege un lider care spune
– Mama mea are păr scurt úi blond. Are ochi numele unuia dintre jucători úi-i arată o anumită parte
verzi. Ana, úi mama ta are păr blond? a corpului, denumind-o gre‫܈‬it. (Spune: „Acesta este picio-
– Nu, mama mea are păr maro. rul meu.”, dar arată urechea). Dacă elevul strigat denu-
– Ce culoare au ochii ei? meúte corect acea parte a corpului pe care a arătat-o
– Mama mea are ochi albaútri. liderul, ia locul acestuia úi jocul continuă.
MĂ DOARE GÂTUL! VREAU SĂ FIU SĂNĂTOS!

57/4. a) Dialog 58/1. a) Poezie
– Ce faci, Maria? Înainte de mâncare Pentru că au vitamine,
– Nu mă simt bine. Folosesc săpun úi apă, Fac miúcare úi dorm bine,
– Ce te doare? Îmi spăl mâinile bine, Ascult ce mama îmi spune.
– Mă doare burta úi am febră. FaceĠi úi voi ca mine! Cresc mare úi frumos,
– Iei medicamente? Mănânc fructe úi legume Sunt un copil sănătos.
– Da, am primit de la doctor.
RECAPITULARE
62/2. d) Joc: „Îmi place...”
Profesorul stă în faĠa clasei, ridică mâna cu palma îndreptată către copii úi spune: „Îmi place supa de legu-
me!”. Copiii cărora le place supa de legume se îndreaptă către profesor. Cel care ajunge cel mai repede,
atinge palma profesorului úi spune ce fel de mâncare îi place („Îmi place...!”). Jocul va continua úi cu alte feluri
de mâncare până când se va forma un lanĠ cu mai mulĠi copii.
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
COMUNICARE
ÎN LIMBA ROMÂNĂ
pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară
Partea a II-a
Clasa I
Norand
MINISTERUL EDUCAğIEI NAğIONALE
COMUNICARE
ÎN LIMBA ROMÂNĂ
pentru úcolile úi secĠiile cu predare în limba maghiară
Partea a II-a
Clasa I
Kreativ
Acest manual este proprietatea Ministerului Educației Naționale.
Manualul școlar a fost aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4777 din 13.10.2014, în urma evaluării, și este
realizat în conformitate cu programa școlară aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418 din 19 martie 2013.
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și în format digital, și este netransmisibil.
Inspectoratul școlar ………………………………………………………………………………………
Școala / Colegiul / Liceul ………………………………………………………………………………….
Editura Kreativ © 2014
Director editorial: Timár András
Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară – clasa I – partea a II-a
Partea a II-a conţine 80 de pagini.
Codruț Crososchi © 2014
Karp Ágnes © 2014
Kuti Botond © 2014
Makai Emese-Márta © 2014
Referenţi: Conferenţiar universitar dr. Norel Mariana
Învăţător gr. I. Nagy Anna-Mária
Ilustrații și copertă:
Codruț Crososchi
Tehnoredactare:
Kelemen Erzsébet
Multimedia:
Vajda György Tibor
La înregistrarea materialelor audio și video au participat:
Pastia Corina – profesor la ciclul primar, Liceul cu Program Sportiv „Szász Adalbert” – Târgu-Mureș;
elevii Liceului cu Program Sportiv „Szász Adalbert” – Târgu-Mureș:
Lazăr Patrick Cristian, Drăgoi Mircea, Laszlo Maria Irina, Pastia Ilinca.
Voce: Dósa Noémi, Kovács Tímea
Muzică: Kuti Botond
ISBN 978-606-646-219-8
ISBN 978-606-646-221-1
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

KARP, ÁGNES
Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare
în limba maghiară : clasa I / Karp Ágnes, Makai Emese-Márta. - Târgu
Mureş : Kreativ, 2014.
2 vol.
ISBN 978-606-646-219-8
Partea 2. - 2014. - ISBN 978-606-646-221-1
I. Makai, Emese-Márta
372.46
Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin Editurii Kreativ. Nicio parte a acestei publicaţii
nu poate fi reprodusă, stocată sau transmisă în orice formă sau prin orice mijloace electronice,
mecanice, fotocopii, înregistrări sau altele, fără acordul scris al Editurii Kreativ.
Conform acordului nr. 367/ 26.08.2010, încheiat între Asociaţia Telefonul Copilului
şi Ministerul Educaţiei Naţionale: numărul de telefon european, de asistenţă pentru
copii; Telefonul copilului 116.111 • Apelul este gratuit.
Deúteaptă-te, române!
de Andrei Mureúanu
Deúteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieúte-Ġi altă soarte,
La care să se-nchine úi cruzii tăi duúmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
ùi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
PriviĠi, măreĠe umbre, Mihai, ùtefan, Corvine,

Româna naĠiune, ai voútri strănepoĠi,
Cu braĠele armate, cu focul vostru-n vine,
„ViaĠă-n libertate ori moarte!” strigă toĠi.
PreoĠi, cu crucea-n frunte! căci oastea e creútină,

Deviza-i libertate úi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să ¿m sclavi iarăúi în vechiul nost’ pământ!
Lista simbolurilor1
Priveúte! Completează!
Ascultă! Execută miúcările!3
Repetă!2 Jetoane4
Spune! Activitate în perechi
Arată! Joc5
Colorează! Joc de rol
Desenează! Cântec, poezie, ghicitoare
Uneúte! Bravo6
Marchează cuvintele care
Încercuieúte! se numără cu „o”
1
Simbolurile uúurează orientarea copiilor în activitatea de învăĠare. Acestea apar însoĠite de in-
dicaĠiile rostite de profesor. Receptarea úi producerea mesajelor orale se va realiza pe baza
cuvintelor, a structurilor lexicale úi a enunĠurilor care însoĠesc imaginile. Simbolurile reprezintă
suportul exersării. Acestea nu se vor memora mecanic, ci vor ¿ utilizate în contexte variate. Sarcinile
unor exerciĠii sunt însoĠite de indicaĠii/propuneri (scrise cu corp de literă italic) pentru organizarea
activităĠilor úi se adresează profesorilor.
2
La exerciĠiile care vizează repetarea după model a cuvintelor, a structurilor lexicale úi a enun-
Ġurilor, se va insista asupra pronunĠării corecte a sunetelor speci¿ce limbii române, asupra accen-
tuării corecte a cuvintelor, precum úi asupra intonării corecte a propoziĠiilor enunĠiative, interogative
úi exclamative.
3
La activităĠile care vizează executarea unor miúcări pe baza comenzilor didactice, indicaĠiile
vor ¿ însoĠite de gesturile úi miúcările profesorului, pentru a facilita receptarea corectă de către
copii a mesajelor. Se vor solicita răspunsuri la întrebări legate de executarea comenzilor didactice.
4
La activităĠile cu jetoane, profesorul rosteúte cuvintele/structurile lexicale pe care doreúte
să le exerseze cu copiii.
5
La activităĠile de joc, profesorul se va asigura că elevii au înĠeles regulile. Dacă este necesar,
se va facilita înĠelegerea regulilor prin exemple úi exersare.
6
Acest simbol are rol în autoevaluare la exerciĠiile destinate muncii independente. Elevii care
rezolvă corect sarcinile exerciĠiilor vor colora simbolul.
Cuprins
CompetenĠe speci¿ce,
Pag. Nr.
de
Unitatea Subunitatea SecvenĠe de conĠinut
pe baza programei úcolare ore*
Cuprins 6
4A 1.1., 1.2., 1.3., 1.4., 2.1., La mulĠi ani, Radu! 8 2

Să ¿m 2.2., 2.3., 2.4., 2.5., Numărăm până la 15! 10 2
prieteni! 2.6., 3.1., 3.2., 4.1, 4.2. Prietenii mei 12 2
1.1., 1.2., 1.3., 1.4., 2.1., Hai cu mine în parc! 14 2

4. 4B
DistracĠie Să ne 2.2., 2.3., 2.4., 2.5., Să spunem o poveste!
– Cei trei purceluúi – 16 2
úi sărbătoare distrăm! 2.6., 3.1., 3.2., 4.1, 4.2.
21 ore E carnaval! 18 2
1.1., 1.2., 1.3., 1.4., 2.1., Îmi place primăvara! 20 2

4C 2.2., 2.3., 2.4., 2.5., 2.6.,
Primăvara Mergem în excursie! 22 2
3.1., 3.2., 4.1, 4.2. Sărbătorim Paútele 24 2
Recapitulare 26 2
Evaluare 27 1
1.1., 1.2., 1.3., 1.4., În vizită la bunici 28 2

5A
2.1., 2.2., 2.3., 2.4., Animalele mele 30 2
Satul
2.5., 2.6., 4.2. Mergem în pădure 32 2
Strada Stadionului,
numărul 20 34 2
5. Ce vrei să ¿i când
Satul 1.1., 1.2., 1.3., 1.4., 2.1., vei ¿ mare? 36 2
úi oraúul 5B
19 ore 2.2., 2.3., 2.4., 2.5., Cu ce călătorim? 38 2
Oraúul
2.6., 3.1., 3.2., 4.1, 4.2. Vă rog să-mi spuneĠi
unde este ... 40 2
Ce faci la sfârúit
de săptămână? 42 2
Recapitulare 44 2
Evaluare 45 1
1.1., 1.2., 1.3., 1.4., 2.1., Ce faci la ora ... ? 46 2

6A 2.2., 2.3., 2.4., 2.5.,
A venit vara! 2.6., 3.1., 3.2., 4.1, 4.2. Ce faci vara? 48 2
Unde mergi în vacanĠă? 50 2
6.
Vara
15 ore Anul 52 2
6B 1.1., 1.2., 1.3., 1.4., 2.1.,
Înainte 2.2., 2.3., 2.4., 2.5., Poveste de vară 54 2
de vacanĠă 2.6., 3.1., 3.2., 4.1, 4.2. Pagini de joc 56 2
Recapitulare 58 2
Evaluare 59 1
Recapitulare semestrială 60 3
Evaluare semestrială 62 2
13 ore
Recapitulare ¿nală 63 6
Evaluare ¿nală 66 2
*Numĉrul de ore propus pentru Įecare secvenƜĉ de conƜinut este orientaƟv.
Vocabular Acte de vorbire
Ziua de naútere Dialoguri pe teme familiare • Utilizarea urărilor speci¿ce zilei de naútere • Utilizarea
formulelor uzuale în situaĠii de comunicare concrete (vizită, încurajare) • Utilizarea
Numerele în vorbire a cuvintelor care denumesc însuúiri • Oferirea de informaĠii simple des-
de la 1 la 15 pre persoane cunoscute • Exprimarea de cantităĠi prin intermediul numerelor • For-
Petrecerea timpului mularea de răspunsuri úi întrebări, cu suport vizual • Formularea de răspunsuri la
liber cu prietenii întrebări de tipul „CâĠi ani împlineúti ... ?”, „CâĠi ani ai ... ?”, „CâĠi/Câte?”
Jocuri în aer liber
Povestirea unei Dialoguri pe teme familiare • Oferirea de informaĠii simple despre evenimente
poveúti trăite sau cunoscute • Utilizarea în vorbire a cuvintelor care denumesc acĠiuni •
Petrecerea timpului Formularea de răspunsuri úi întrebări, cu suport vizual
liber: carnavalul
Vremea úi lunile
de primăvară Dialoguri pe teme familiare • Utilizarea formulelor uzuale de permisiune • Oferirea
de informaĠii simple despre mediul înconjurător úi despre activităĠile speci¿ce pri-
Petrecerea timpului măverii • Utilizarea în vorbire a cuvintelor care denumesc relaĠii temporale úi spa-
liber: excursia Ġiale • Utilizarea urărilor speci¿ce sărbătorilor de Paúti
Obiceiuri de Paúti
Satul Dialoguri pe teme familiare • Utilizarea formulelor uzuale de salut • Utilizarea

în vorbire a cuvintelor care denumesc relaĠii spaĠiale • Oferirea de informaĠii sim-
Animalele domestice ple despre mediul înconjurător, despre animale úi folosul acestora • Formularea
Animalele sălbatice de răspunsuri úi întrebări, cu suport vizual
Oraúul, numerele
până la 20 Dialoguri pe teme familiare • Utilizarea formulelor uzuale de adresare úi solicitare
• IniĠierea, menĠinerea úi încheierea unui dialog în situaĠii de comunicare concrete
OcupaĠii (la cumpărături, pe stradă, la solicitarea de informaĠii) • Oferirea de informaĠii sim-
Mijloace de transport ple despre oraú, despre ocupaĠii, despre mijloace de transport úi semne de circu-
Semne úi simboluri în laĠie • Utilizarea în comunicare a numerelor, a semnelor úi simbolurilor din mediul
orientare apropiat • Oferirea de informaĠii simple despre activităĠi din timpul liber • For-
mularea de răspunsuri la întrebări de tipul „La ce număr ... ?, „Cât costă ... ?”,
Petrecerea timpului „De unde ... ?, „Ce vrei să ¿i când vei ¿ mare?”
liber în oraú
Dialoguri pe teme familiare • Utilizarea în vorbire a cuvintelor úi structurilor lexica-

Ceasul, orele ¿xe le care exprimă orele ¿xe • Oferirea de informaĠii simple despre mediul înconjură-
Vremea úi lunile tor úi despre activităĠile speci¿ce verii • IniĠierea, menĠinerea úi încheierea unui
de vară dialog în situaĠii de comunicare concrete (programul zilnic, activităĠi de vacanĠă) •
Petrecerea timpului li- Formularea de răspunsuri la întrebări de tipul „Ce faci la ora ... ?”, „Cât este ceasul?”,
ber: la mare, la munte „Ce arată ceasul?”, „Ce faci vara?”, „Unde mergi în vacanĠă?” • Formularea de răs-
punsuri úi întrebări, cu suport vizual
Anotimpurile, lunile Dialoguri pe teme familiare • Utilizarea în vorbire a cuvintelor care denumesc
anului lunile anului • Utilizarea în vorbire a cuvintelor care denumesc forme geometrice
Povestirea unei • Oferirea de informaĠii simple despre mediul înconjurător úi despre activităĠile
poveúti, speci¿ce anotimpurilor úi lunilor • IniĠierea, menĠinerea úi încheierea unui dialog
Forme geometrice în situaĠii de comunicare concrete (cumpărături) • Formularea de răspunsuri úi
ActivităĠi speci¿ce verii întrebări, cu suport vizual
4A La mulĠi ani, Radu!
Radu, astăzi este

ziua ta de naútere! La mulĠi ani, Radu! Ce ceas frumos! Îmi place
La mulĠi ani! MulĠumesc!
ği-am adus un cadou! mult! MulĠumesc!
Ce spune mama? De ce? Ce spune Ana? Ce spune Radu? Ce cadou a primit el?
MulĠumesc! La mulĠi ani, Radu! Astăzi împlinesc 8 ani.
La mulĠi ani, prietene!
Mă bucur că ai venit! CâĠi ani împlineúti?
Ce spune Emil? Ce spune Radu? Ce spune Maria? CâĠi ani împlineúte Radu?
Sosesc prietenii lui Radu. Radu desface cadoul. Radu împlineúte 8 ani. Copiii cântă
Ei aduc cadouri. El se bucură. El suÀă lumânările. „MulĠi ani trăiască!”
Tata are un aparat foto. Copiii mănâncă felii de tort. Copiii ascultă muzică Copiii se joacă
El face fotogra¿i. Ei beau suc de portocale. úi dansează. de-a v-aĠi ascunselea.

Profesorul rosteúte enunĠuri- Cine soseúte la Radu? Ce aduc copii? Ce desface Radu? Unde sunt
le de mai sus, iar elevii arată lumânările? Cine suÀă lumânările? Ce face tata? Ce mănâncă/beau
imaginile potrivite. copiii? Ce ascultă copiii? Ce joc joacă copiii? Ce cântă copiii?
Cuvinte: ceas, lumânări, felicitare, astăzi, a sosi, a se bucura, a împlini, a desface, a suÀa
8
3. a) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, în ordinea în care le auzi! Profesorul rosteúte într-o or-
dine oarecare următoarele structuri: „desface cadoul”, „împlineúte 8 ani”, „face fotogra¿i”, „mănâncă fe-
lii de tort”, „ascultă muzică”, „se joacă de-a v-aĠi ascunselea”. Elevii aúază pe masă jetoanele potrivite.
4
b) Spune câte un enunĠ pe baza ¿ecărui jeton!
c) Ascultă úi răspunde la întrebări!

Profesorul formulează enunĠuri úi întrebări pe baza jetoanelor, iar elevii răspund.
Exemplu: Profesor: Eu desfac cadoul. Tu desfaci cadoul? Elev: Da, eu desfac cadoul.
4. a) Ascultă dialogul dintre Ana úi mama! b) Desenează úi colorează, pe o coală

(Textul dialogului se aÀă în anexă.) de hârtie, felicitarea pe baza dialogului!
c) Copiază pe felicitare urarea de pe etichetă!
LA MULğI ANI!
5. a) Descoperă de la cine a primit Radu cadourile! Uneúte, cu diferite culori, ce se potriveúte!
b) Spune ce cadou a primit Radu de la ¿ecare!

– Emil, ce cadou ai primit – Ana, ce ai mâncat la ziua – Radu, ce cadou
de la părinĠi? de naútere a Mariei? cumperi mamei?
– De la părinĠi am primit – Am mâncat o felie de tort – Eu îi cumpăr Àori.
un calculator. úi salată de fructe.
Ce a cadou a primit Emil Ce a mâncat Ana la ziua Ce cumpără Radu mamei?
de la părinĠi? de naútere a Mariei?
7. Ascultă cântecul „MulĠi ani trăiască!”. Repetă úi miúcă-te în ritmul cântecului!

Structuri lexicale: zi de naútere, felii de tort, aparat foto, a face fotogra¿i, a asculta muzică,
de-a v-aĠi ascunselea, La mulĠi ani! CâĠi ani împlineúti ... ?
Reluare: familia, culorile, formule de mulĠumire
9
4A Numărăm până la 15!
1. a) Ascultă cântecul „Să numărăm”! 2
Repetă úi miúcă-te în ritmul cântecului! 1
b) Numără degetele! Completează
desenul cu numere pe baza modelului!
1 (un) tort 2 (doi) prieteni 3 (trei) cadouri 4 (patru) pahare 5 (cinci) farfurii
1 (o) Àoare 2 (două) baloane
6 (úase) felii de tort 7 (úapte) úerveĠele 8 (opt) lumânări 9 (nouă) linguriĠe 10 (zece) îngheĠate
11 (unsprezece) 12 (doisprezece) 13 (treisprezece) 14 (paisprezece) 15 (cincisprezece)

banane ursuleĠi Àori mere bomboane
12 (douăsprezece)
jucării
b) Ascultă úi arată! Profesorul rosteúte c) Spune câte obiecte sunt în ¿ecare desen!
numerele, iar elevii arată imaginea potrivită.
3. a) Numerotează casele!
b) Spune numerele de la 1 la 15! c) Spune numerele de la 15 la 1!
Cuvinte: degete, unu, doi, două, trei, patru, cinci, úase, úapte, opt, nouă, zece, unsprezece,
10 doisprezece, douăsprezece, treisprezece, paisprezece, cincisprezece, CâĠi? Câte?
4. a) Ascultă úi aúază pe masă b) Spune numerele de pe jetoane în ordinea în care
jetoanele, în ordinea în care le auzi!
Profesorul rosteúte numerele într-o or-
le-ai pus pe masă! 4
dine oarecare, iar elevii aúază pe ma-
Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi jetoanele cu numere.
să jetoanele potrivite.
Pe rând vor trage jetoane úi vor denumi numerele.
5. a) Completează după model! b) Spune úirul numerelor!
6. Joc: „Spune corect numerele!” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)

7. a) Găseúte tortul ¿ecărui copil! Uneúte cu diferite culori ce se potriveúte!
7 ANI 8 ANI 9 ANI 7 ANI
b) Răspunde la întrebări! CâĠi ani are Ana/Radu/Maria/Emil? CâĠi ani ai tu?

Cine are 7/8/9 ani? Ce formă are tortul Anei/Mariei/lui Radu/lui Emil?
8. Joc: „CâĠi ani ai?” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
9. a) Ascultă dialogul dintre mamă úi copii! Completează tabelul cu numerele potrivite!
11
b) Desenează, pe baza dialogului, ce este pe masă! c) Spune ce este pe masă!
10. Ascultă dialogurile! Scrie răspunsul la ¿ecare întrebare!

– CâĠi ani ai? – Ana, câte caiete ai cumpărat? – Emil, câte creioane colorate ai?
– Eu am úase ani. – Am cumpărat treisprezece – Eu am cincisprezece creioane
caiete. colorate.
Câte creioane colorate
CâĠi ani are copilul? Câte caiete a cumpărat Ana? are Emil?
11. Ascultă úi repetă numărătoarea!

(Textul numărătorii se aÀă în anexă. Se va exersa alternarea ritmului úi a intonaĠiei.)
Structuri lexicale: a număra pe degete, am/are ... ani, formă de minge/maúinuĠă/
Àoare/ursuleĠ 11
Reluare: ziua de naútere, aranjarea mesei
4A Prietenii mei
Bună ziua, copii! Emil, au venit prietenii tăi!

Sărut mâna!
Salut! Bine aĠi venit!
Am venit la Emil.
Cum a salutat Radu? Cum a salutat mama? Cum a salutat Emil? Ce a spus Emil?
LuaĠi loc! VreĠi să ne ui-
tăm la desene animate? Ce bine! Am câútigat! Ai jucat bine!
Nu, mai bine

jucăm cărĠi.
Bravo!
Cine a vrut să se uite la desene animate? Cine a câútigat? Ce a spus Ana? Ce a spus Emil?
Cine a vrut să joace cărĠi?
Emil úi Radu sunt prieteni. Emil úi Ana sunt prieteni. Emil úi Maria sunt prieteni.
Emil e prietenul lui Radu. Emil e prietenul Anei. Emil e prietenul Mariei.
Radu e prietenul lui Emil. Ana e prietena lui Emil. Maria e prietena lui Emil.
Ana úi Maria sunt prietene. Radu úi Maria sunt prieteni. Ana úi Radu sunt prieteni.
Ana e prietena Mariei. Radu e prietenul Mariei. Radu e prietenul Anei.
Maria e prietena Anei. Maria e prietena lui Radu. Ana e prietena lui Radu.
b) Răspunde la întrebări! c) Joc: „Prieteni, prietene”

Cine este pietenul/prietena lui Emil/Anei? (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
Cine sunt prieteni/prietene?
Cuvinte: prieten, prietenă, prieteni, prietene, coú, punct, puncte, bucuros, bucuroasă, trist, tristă,
12 primul, al doilea, a câútiga
Aruncă de trei ori mingea! 4
Ne jucăm cu mingea?
Numărăm
Da, aruncăm punctele!
mingea la coú.
Am trei puncte!
Sunt bucuros!
Să mai jucăm o dată!
Ai câútigat! Ana, de ce
Tu eúti primul! eúti tristă?
Eu am două
puncte. Eu sunt
al doilea. Eu nu am niciun punct! Nu ¿i tristă!

Profesorul rosteúte următoarele enunĠuri: Cine este bucuros/tristă/primul/al doilea? Cine are două/
„Are în mână o minge. Aruncă mingea trei puncte? Cine nu are niciun punct? Ce fac copiii? Cine
la coú. Numără punctele. E bucuros. aruncă primul mingea? Cine câútigă? Cine numără punctele?
Are două puncte. A câútigat, este primul. d) ExersaĠi dialogurile!
Este al doilea. Este tristă. Nu are niciun Se va exersa corelarea elementelor verbale cu cele non-
punct.” Elevii arată imaginea potrivită. verbale (miúcări, gesturi úi mimică).
Radu este prietenul meu. El este înalt.

Are păr scurt, maro. Are ochi albaútri.
El are 8 ani. Este úcolar în clasa I.
Radu este un prieten bun.
Ana este prietena mea. Are păr lung
úi blond. Are ochi căprui. Ea are 7 ani.
Este úcolăriĠă în clasa I. Ana este o
prietenă bună.
b) Ascultă úi încercuieúte copiii despre care auzi! 5. a) Desenează-l pe prietenul tău!

Deseneaz-o pe prietena ta!
Are păr blond úi scurt.

Are ochi căprui.
Este úcolar.
Are păr maro úi lung.

Are ochi căprui.
Este prietenă bună.
c) Spune pe cine ai încercuit! Spune cum sunt b) Spune cum este prietenul tău/
aceúti copii! prietena ta!
Structuri lexicale: desene animate, a lua loc, a juca cărĠi, de trei ori, o dată, niciun punct,
Ce bine!, Bravo!, Sărut mâna!, Bine aĠi venit!
Reluare: salutul, prezentarea, petrecerea timpului liber
13
4B Hai cu mine în parc!
1. a) Priveúte!
b) Ascultă úi arată! c) Ascultă úi repetă! Profesorul denumeúte pe rând

Profesorul rosteúte enunĠurile, iar elevii acĠiunile copiilor arătându-le pe desen, iar copiii repetă.
arată desenele potrivite.
Ana, Maria, Emil úi Radu sunt în parc. d) Răspunde la întrebări!
Ana se dă în leagăn. Emil se dă cu bici- Cine se dă în leagăn/se dă cu bicicleta/se dă pe tobogan/
cleta. Radu se dă pe tobogan. Maria stă stă lângă balansoar/stă pe bancă/este în parc?
lângă balansoar. Mama stă pe o bancă. Ce face Ana/Maria/Radu/Emil/mama?
un leagăn un tobogan un balansoar o bicicletă

Ana se dă în leagăn. Radu se dă pe tobogan. Ana úi Maria se dau Emil se dă cu bicicleta.
Eu mă dau în leagăn. Eu mă dau pe tobogan. pe balansoar. Eu mă dau cu bicicleta.
Eu mă dau pe balansoar.
o trotinetă o coardă patine cu role BăieĠii se joacă

Maria se dă cu trotineta. Ana sare coarda. Radu se dă cu rolele. de-a prinselea.
Eu mă dau cu trotineta. Eu sar coarda. Eu mă dau cu rolele. Eu mă joc de-a prinselea.
b) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, c) Spune ce fac copiii, conform jetoanelor
în ordinea în care le auzi! pe care le-ai pus pe masă!
Cuvinte: parc, leagăn, tobogan, balansoar, bicicletă, trotinetă, coardă, bancă

14
3. a) Ascultă úi colorează! Profesorul rosteúte enunĠurile pe baza imaginilor. Dacă enunĠurile
sunt adevărate elevii vor colora feĠele zâmbitoare, iar dacă sunt false, feĠele triste.
Copiii se dau Copiii se joacă de-a Ana sare coarda, Maria Radu se dă în leagăn,
4
pe balansoar. v-aĠi ascunselea. se dă cu patinele cu role. Emil se dă cu trotineta.
b) Spune ce fac copiii în ¿ecare imagine!
c) Desenează ce îĠi place să faci în parc!
d) Spune ce ai desenat!
4. a) Ascultă dialogurile dintre copii! (Textul dialogurilor se aÀă în anexă.)

b) Uneúte copiii cu obiectele potrivite, pe baza dialogurilor!
c) Spune ce fac copiii în parc! d) ExersaĠi dialogurile! Se va exersa corelarea elemen-

telor verbale cu cele nonverbale (miúcări, gesturi úi mimică).
5. a) Priveúte úi compară cele două imagini!
b) Spune ce ai observat! d) Spune ce ai desenat!

c) Completează desenul din dreapta, pe baza enunĠurilor! e) Formulează câte două enun-
Pe o bancă este o coardă. Sub bancă este o minge roúie. Ġuri despre ¿ecare imagine!
Structuri lexicale: role, a se da în leagăn/pe tobogan/pe balansoar/cu bicicleta/cu trotineta/
cu patinele cu role, a sări coarda, a se juca de-a prinselea
Reluare: prepoziĠiile, timpul liber, culorile
15
4B
4A Să spunem o poveste!
– Cei trei purceluúi –
1. a) Priveúte imaginile úi ascultă povestea!
Purceluúii Nif-Nif, Nuf-Nuf NIF–NIF A venit lupul.

úi Naf-Naf s-au jucat toată ziua. Purceluúul Nif-Nif a făcut A suÀat úi a distrus casa din paie.
Lupul cel rău a vrut să îi mănânce. o casă din paie. Purceluúul Nif-Nif a fugit.
NUF–NUF A venit lupul. NAF–NAF

Purceluúul Nuf-Nuf a făcut A suÀat úi a distrus casa din lemn. Purceluúul Naf-Naf a făcut
o casă din lemn. Purceluúul Nuf-Nuf a fugit. o casă din cărămidă.
A venit lupul. A suÀat, dar degeaba. Lupul a fugit. Cei doi purceluúi au venit la Naf-Naf.
Nu a distrus casa din cărămidă. Nu a mâncat purceluúii. De atunci, locuiesc împreună.
b) Ascultă úi arată! c) Ascultă úi repetă!

Profesorul rosteúte enunĠurile de sub imagini, Profesorul arată desenele, rosteúte enunĠurile
iar elevii arată desenele potrivite. de sub imagini, iar copiii repetă.
CâĠi purceluúi s-au jucat? Cum se numeau purceluúii? Ce au făcut ei toată ziua? Cine a vrut să mă-
nânce purceluúii? Cine a făcut o casă din paie? Ce a făcut lupul/purceluúul Nif-Nif? Cine a făcut o ca-
să din lemn? Ce a făcut lupul/purceluúul Nuf-Nuf? Câte case a distrus lupul? Cine a făcut o casă
din cărămidă? Ce a făcut lupul? Unde au venit cei doi purceluúi? CâĠi purceluúi au locuit în casa
de cărămidă?
Cuvinte: poveste, purceluú, purceluúi, lup, degeaba, împreună, a vrea, a prinde, a distruge
16
4
lupul cel rău

cei trei purceluúi casă din paie
Lupul cel rău a vrut
Cei trei purceluúi s-au jucat. Nif-Nif a făcut o casă din paie.
să mănânce purceluúii.
casă din lemn casă din cărămidă Lupul a suÀat.

Nuf-Nuf a făcut o casă din lemn. Naf-Naf a făcut Lupul nu a distrus
o casă din cărămidă. casa din cărămidă.
b) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, în ordinea în care d) Aranjează jetoanele
le auzi! Profesorul rosteúte într-o ordine oarecare enunĠurile de sub în ordinea întâmplărilor!
imagini. e) Spune povestea pe
c) Spune ce vezi desenat în jetoanele pe care le-ai pus pe masă! baza jetoanelor!
3. a) Colorează hainele purceluúilor pe baza desenelor de la exerciĠiul 1!
NUF–NUF NIF–NIF NAF–NAF
b) Copiază numele purceluúilor pe etichetele de sub desene!

4. a) Desenează, pe baza etichetelor, casele pe care le-au făcut purceluúii!
NUF–NUF NIF–NIF NAF–NAF
b) Spune ce fel de case au făcut purceluúii!

c) Numerotează casele în ordinea în care apar în poveste!
5. Joc: „Adevărat sau fals?” 6. Joc: „LanĠul poveútii”
(Descrierea jocului se aÀă în anexă.) (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
7. Ascultă cântecul „Trei purceluúi”! Repetă úi miúcă-te în ritmul cântecului!
Structuri lexicale: toată ziua, lupul cel rău, casă din paie/lemn/cărămidă, de atunci
Reluare: numerele 17
4B E carnaval!
1. a) Priveúte úi ascultă dialogurile! Eu lipesc măúti pe tablă.
Copii, sâmbătă organizăm
un carnaval.
Abia aútept!
Ce bine!
Eu am adus Ana, noi punem

baloane. panglicile.
Eu vin la carna-
val în costum Eu vin la carnaval Eu mă îmbrac
Eu mă îmbrac cu în costum de prinĠesă. cu un costum
de clovn. Tu cu
un costum de indian. Tu cu ce te îmbraci? de vrăjitoare.
ce te îmbraci?
b) Ascultă úi arată! Profesorul rosteúte ur-
mătoarele cuvinte úi structuri: „baloane”, „măúti”,
Cine vorbeúte cu copiii? Cine a adus baloane/
„panglici”, „costum de clovn”, „costum de indian”,lipeúte măúti/pune panglici? Cine are costum
„costum de prinĠesă”, „costum de vrăjitoare”, ară-de clovn/indian/prinĠesă/vrăjitoare?
tându-le, iar elevii repetă úi arată desenele potrivite.
d) Ascultă úi repetă! Profesorul arată
desenele, rosteúte dialogurile, iar copiii repetă.
2. a) Ascultă úi repetă cum s-au îmbrăcat copiii la carnaval!
Emil are costum de clovn. Radu are costum Ana are costum Maria are costum
Costumul lui e colorat. de indian. El are în mână de prinĠesă. de vrăjitoare. Ea are
o săgeată. Ea are pe cap o coroană. o baghetă magică.
FetiĠa are costum Băiatul are costum FetiĠa are costum Băiatul are costum
de Albă-ca-Zăpada. de pitic. de Scu¿Ġa Roúie. de vânător. El are
Ea are o oglindă. El are o căciulă roúie. Ea are în mână un coú. în mână o puúcă.
b) Încercuieúte costumele care îĠi plac cel mai mult! c) Spune ce ai încercuit!
Cuvinte: carnaval, măúti, panglici, săgeată, coroană, coú, puúcă, a organiza

18
b) Denumeúte costumele cu care se îmbracă copiii! Exemplu: Aici este un costum de prinĠesă. 4
c) Spune cine se îmbracă cu ¿ecare costum! Exemplu: Ana se îmbracă cu costum de prinĠesă.
4. a) Uneúte punctele, apoi colorează desenele! c) Spune cine are aceste obiecte!
b) Denumeúte obiectele! Exemplu: Indianul are săgeată.
5. a) Completează desenele pe baza enunĠurilor! b) Povesteúte ce vezi în ¿ecare imagine!
Clovnul are în mâna dreaptă Scu¿Ġa Roúie are Albă-ca-Zăpada are pe ro- Lângă indian este
un balon. În mâna stângă în mână o pară. chie patru panglici roúii. o săgeată úi o puúcă.
are două Àori.
c) Ascultă úi repetă cum se prezintă clovnul! d) Spune cum se prezintă Scu¿Ġa
Salut! Eu sunt clovnul. Eu am costum colorat. Roúie, Albă-ca-Zăpada úi indianul!
Am un balon úi două Àori.
6. a) Priveúte desenele! b) Colorează feĠele zâmbitoare dacă ceea ce auzi cores-

Ascultă ce spun copiii! punde desenelor úi pe cele triste dacă nu corespunde!
– Salut, clovnule! – Vânătorule, ce co- – Piticule, îmi place – Ce ai în coú, Scu¿Ġa Roúie?
– Bună ziua, Albă-ca-Zăpada! roană frumoasă ai! căciula ta roúie! – Mâncare pentru bunica!
c) Formulează enunĠuri corecte despre desenele sub care ai colorat feĠele triste!
7. Ascultă cântecul „Carnavalul copiilor”! Repetă úi miúcă-te în ritmul cântecului!
Structuri lexicale: costum de clovn/indian/prinĠesă/vrăjitoare/Albă-ca-Zăpadă/pitic/

Scu¿Ġa Roúie/vânător, baghetă magică 19
Reluare: numerele
4C Îmi place primăvara!
1. a) Ascultă ce spun copiii! Uite, înÀoresc ghioceii
Iarba înverzeúte.
úi viorelele!
Ce bine! A venit
primăvara!
Soarele străluceúte.
Zăpada se topeúte.
b) Repetă úi arată! c) Răspunde la întrebări!

Profesorul rosteúte, pe rând, replicile copii- Ce străluceúte/se topeúte/înverzeúte primăvara?
lor úi arată desenele potrivite enunĠurilor. Ce Àori înÀoresc primăvara?
Copiii repetă enunĠurile úi arată desenele.
d) Spune, pe baza imaginii, ce se întâmplă
2. a) Ascultă úi repetă! primăvara!
Primăvara/În luna martie soarele ghiocei, viorele Àuturi, buburuze, albine

străluceúte úi zăpada se topeúte. Primăvara/În luna martie înÀoresc Primăvara/În luna aprilie zboară
ghioceii úi viorelele. Àuturi, buburuze úi albine.
berze, rândunele Primăvara/În luna aprilie Primăvara/În luna aprilie/luna mai

Primăvara/În luna aprilie copacii înverzesc. copacii înÀoresc.
se întorc berzele úi rândunelele. În luna mai frunzele sunt verzi.
le auzi! Răspunde la întrebări! Profesorul rosteúte, pe rând, Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi je-
enunĠurile de mai sus úi formulează întrebări de tipul: toanele. Vor formula întrebări úi răs-
„Când ... ?, Ce se întâmplă ... ?” punsuri pe baza acestora.
Cuvinte: primăvară, soare, ghiocel, ghiocei, viorea, viorele, copac, copaci, iarbă, Àuture, Àuturi,
20 buburuză, buburuze, albină, albine, barză, berze, rândunică, rândunele, a străluci,
a se topi, a înverzi, a înÀori
3. a) Ascultă dialogul dintre Ana úi Radu! (Textul dialogului se aÀă în anexă.)
b) Completează úi colorează desenul, pe baza dialogului! c) Spune ce vezi în desen! 4
4. a) Ascultă dialogul dintre Maria úi Emil! (Textul dialogului se aÀă în anexă.)

b) Completează cu numerele potrivite, c) Spune câte a desenat Maria
pe baza dialogului! din ¿ecare!
5. a) Desenează pe baza modelului!
b) Ascultă úi repetă! Profesorul rosteúte for- c) Joc: „Eu spun una, tu spui multe ... ”
mele de singular úi plural ale cuvintelor desenate, iar (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
copiii repetă. Exemplu: Àuture-Àuturi, copac-copaci
6. a) Ascultă enunĠurile! Încercuieúte desenele care corespund acestora!
Copacul a înÀorit. Zboară patru berze úi două rândunele.
Buburuza este pe frunza verde. Sub copac sunt ghiocei úi viorele.

7. a) Ascultă ghicitoarea! Desenează răspunsul la întrebare! b) Spune ce ai desenat!
Zboară din Àoare în Àoare
ùi are úase picioare!
Ce este?
8. Ascultă cântecul „Primăvara”! Repetă úi miúcă-te în ritmul
cântecului! (Textul cântecului úi partitura se aÀă în anexă.)
Structuri lexicale: luna martie/aprilie/mai

Reluare: anotimpurile, numerele 21
4C Mergem în excursie!
Copii, mâine Unde mergem? Radu, eu pun în rucsac sendviúuri úi apă.
mergem
în excursie. Mergem
în pădure.
Bine, eu iau
Ce Àori Ce bine! mingea úi paletele
frumoase sunt Radu, eu de badminton.
pe câmpie! pescuiesc. Mai târziu. Acum
Ne odihnim aici? Vii úi tu? jucăm badminton.
Nu. Acolo este

o pădure. Eu culeg Àori
Ne odihnim lângă cabană.
lângă pădure. Ce faci, mamă?
b) Ascultă úi arată! Profesorul rosteúte următoarele cuvinte úi structuri: „pădure”, „rucsac”, „pa-
lete de badminton”, „câmpie”, „iarbă”, „Àuturi”, „Àori”, „culege Àori”, „pescuieúte”, „cabană”, arătându-le,
iar elevii repetă úi arată desenele potrivite.
Cine merge în excursie? Unde merge familia în excursie? Ce pune Ana/Radu în rucsac? Unde sunt
Àori frumoase? Cine se odihneúte lângă pădure? Cine culege Àori/pescuieúte/joacă badminton?
Ce face mama/tata? Ce fac copiii? Unde culege mama Àori/pescuieúte tata/joacă copiii badminton?
d) Ascultă úi repetă! Profesorul arată desenele, rosteúte dialogurile, iar copiii repetă.
un rucsac o pădure o câmpie o cabană

Ana pune sendviúul Aici este o pădure. Aici este o câmpie. Lângă pădure
în rucsac. În pădure sunt copaci. Pe câmpie sunt Àori. este o cabană.
Mama, tata, Ana úi Mama, tata, Ana úi Ana úi Radu joacă badminton. Tata pescuieúte.
Radu merg în excursie. Radu se odihnesc. Ei au palete de badminton.
b) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, în ordinea în care le auzi!
Profesorul rosteúte într-o ordine oarecare enunĠurile de sub imagini.
c) Spune ce vezi pe jetoanele pe care le-ai pus pe masă!
Cuvinte: excursie, pădure, câmpie, rucsac, cabană, mâine, acum, a se odihni, a pescui
22
3. a) Priveúte úi repetă!
4
Aici este o cabană, Aici sunt palete de bad- Aici este un rucsac, Aici este un lac,
acolo este o pădure. minton, acolo este o minge. acolo este o bicicletă. acolo este o câmpie.
b) Ascultă úi completează desenele pe baza enunĠurilor!
Aici este o buburuză, Aici este o barză, Aici este o Àoare roúie, aco- Aici este un ghiocel,
acolo sunt doi Àuturi. acolo este o rândunică. lo sunt două Àori albastre. acolo este o albină.
c) Spune ce vezi în desene!

4. Joc: „Aici sau acolo?” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
5. a) Priveúte úi repetă!
Acum Radu scrie. Mai târziu Radu Acum Ana mănâncă. Mai târziu Ana
se dă cu trotineta. se joacă cu păpuúa.
b) Spune ce fac copiii mai târziu! Colorează desenele potrivite!
6. Joc: „Acum sau mai târziu?” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
7. a) Priveúte imaginea! b) Ascultă, apoi colorează feĠe-
le zâmbitoare dacă enunĠurile sunt
adevărate, úi pe cele triste dacă e-
nunĠurile sunt false!
Profesorul rosteúte pe rând enunĠurile.
După ¿ecare enunĠ, copiii colorează
semnele potrivite numerelor enunĠurilor!
1. Lângă cabană sunt copaci.
2. Radu pescuieúte în lac.
3. Mama pune mâncarea în rucsac.
4. Ana culege Àori frumoase.
5. Copiii joacă badminton.
6. Soarele străluceúte.
7. Pe iarba verde sunt multe buburuze.
8. Lângă lac sunt două berze.
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
c) Continuă enunĠurile începute!
Copacii sunt lângă ... Bunicul pescuieúte în ... Lângă lac este o ...
Pe câmpie Ana culege ... Tata úi Radu joacă ... Mama are în mână un ...
Structuri lexicale: palete badminton, a juca badminton, mai târziu
Reluare: primăvara 23
4C Sărbătorim Paútele
Ouăle sunt frumoase.
Mamă, am vopsit ouăle!
Astăzi este sărbătoare. V-am adus cozonac.
MulĠumim.
Să vopsim ouă roúii,

Da, este Paúte. verzi úi galbene.
Mamă, Ġi-am desenat Tată, când mergem la stropit?
o felicitare. Paúte fericit! Am învăĠat o poezie frumoasă. Luni stropim fetele.
Mamă, Ġi-am adus
lalele! Paúte fericit!
MulĠumesc!
Paúte fericit!
b) Ascultă úi arată! Profesorul rosteúte următoarele cuvinte úi structuri: „ouă roúii/verzi/galbe-
ne”, „lalele”, „cozonac”, felicitare de Paúti”, iar elevii repetă úi arată desenele potrivite.
Ce sărbătoare este? Ce vopsesc copiii? Cum sunt ouăle? Ce este în coúul Anei? Ce aduce mama?
Ce a desenat Ana? Ce a adus Radu? Ce spune mama? Când merge Radu la stropit?
d) ExersaĠi dialogurile!
2. a) Ascultă úi repetă poezia pe care o spune Radu la stropit!
Într-un coú cu viorele,

Cântă două păsărele.
Păsările ciripesc:
„Îmi daĠi voie să stropesc?”.
b) Arată desenele potrivite!

Profesorul rosteúte structurile: „Radu stropeúte”, „Radu stropeúte cu parfum” „coú cu viorele”, „două
păsărele”, iar copiii arată pe desene.
Cuvinte: Paúte, sărbătoare, lalea, lalele, parfum, poezie, păsărele, stropit, a vopsi, a se pregăti
24
3. a) Ascultă ce au spus copiii despre sărbători!
b) Uneúte, cu diferite culori, copiii cu simbolurile sărbătorilor preferate! 4
Sărbătoarea mea Sărbătoarea mea prefe- Sărbătoarea mea Sărbătoarea mea
preferată este Paútele. rată este ziua de naútere. preferată este Crăciunul. preferată este Paútele.
c) Spune care este sărbătoarea preferată a ¿ecărui copil!

d) Spune care este sărbătoarea ta preferată!
4. a) Ascultă enunĠurile úi desenează o felicitare de Paúti pe o coală de hârtie!
În coú sunt două ouă roúii, trei ouă verzi úi un ou galben. Lângă coú sunt două păsărele.
În jurul coúului sunt lalele.
b) Copiază pe felicitare urarea de pe etichetă!
PA ù T E F E R I C I T !
c) Spune ce ai desenat/ce ai copiat!
5. a) Priveúte desenele! Ascultă ce spun copiii!
b) Colorează feĠele zâmbitoare, dacă ceea ce auzi corespunde desenelor, úi pe cele triste,
dacă nu corespunde!
– Mă bucur că e sărbătoare. – Azi împlinesc 8 ani. – Astăzi e sărbătoare, vine Moú Nicolae.
– Crăciun fericit! – La mulĠi ani, Emil! – Paúte fericit!
c) Formulează enunĠuri corecte despre desenele sub care ai colorat feĠele triste!
6. a) Uneúte copiii cu ouăle pe care le-au desenat!
Foloseúte diferite culori!
b) Colorează ouăle!
c) Spune ce culori au ouăle!
7. a) Ascultă úi numerotează în ordine corectă numai desenele a căror denumire o auzi!

1 – rândunică, 2 – cozonac, 3 – baghetă magică, 4 – albină, 5 – ouă roúii, 6 – parfum, 7 – păsărele,
8 – Àuture, 9 – lalea
b) Denumeúte desenele în ordinea numerotării! Denumeúte úi celelalte desene!
Structuri lexicale: felicitare de Paúti, Paúte fericit!, Îmi daĠi voie?

Reluare: sărbători, urări speci¿ce 25
4 Recapitulare
1. a) Ascultă enunĠurile! Numerotează activităĠile lui Radu în ordinea în care le auzi!
AtenĠie, un desen este în plus!
1. Radu împlineúte 8 ani. El are un tort
cu opt lumânări.
2. Radu are un aparat foto. El face fotogra¿i.
3. Radu are un rucsac. El merge în excursie.
1 4. Radu are palete. El joacă badminton.
5. Radu are parfum. El stropeúte fetele cu parfum.
6. Radu e în parc. El se dă cu patinele cu role.
7. Radu are măúti. El merge la carnaval.
8. Radu se joacă în curte. El aruncă mingea la coú.
9. Radu ascultă o poveste. În poveste este un lup.
b) Spune ce face Radu! Te ajută imaginile.
Copiii vor lucra câte doi. Vor formula pe rând
întrebări úi răspunsuri, pe baza modelului!
Model: Ce are Radu? Ce face el?
Radu are măúti. El merge la carnaval.
2. a) Priveúte imaginea!
b) Ascultă, apoi colorează feĠele zâmbitoare, dacă enunĠurile sunt adevărate, úi pe cele
triste, dacă enunĠurile sunt false! Profesorul rosteúte pe rând enunĠurile. După ¿ecare enunĠ, copiii
colorează semnele potrivite numerelor enunĠurilor!
1. Copiii sunt în parc.

2. Lângă leagăn sunt doi
copaci înÀoriĠi.
3. Radu úi Ana se dau
pe balansoar.
4. Emil se dă în leagăn.
5. Maria se dă pe tobogan.
6. O fetiĠă sare coarda.
7. Băiatul se dă cu bicicleta.
8. În parc este o bancă.
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
c) Spune ce vezi în desen!
Profesorul poate formula întrebări de sprijin.
d) Continuă întrebările începute!

Profesorul va începe întrebările, rostind: „Cine ... ?”, „Ce face ... ?, „Unde ... ?”, „CâĠi/câte ... ?”, „Cum
este/cum sunt ... ?”, iar elevii vor continua pe baza desenului.
3. a) Ascultă úi repetă dialogurile de la lecĠiile „La mulĠi ani, b) ExersaĠi dialogurile!

Radu!”, „Prietenii mei ... ” úi „E carnaval!”
26 4. PovestiĠi în lanĠ povestea „Cei trei purceluúi”!

Evaluare 4
1. Ascultă úi numerotează în ordine corectă numai desenele a căror denumire 1. Evaluare:
= = 2 numerotĉri
o auzi! 1 – tobogan, 2 – ceas, 3 – lumânare, 4 – coú, 5 – ghiocel, 6 – rucsac
corecte
Fb
B
S
I –
2. Ascultă enunĠurile! Uneúte cu diferite culori copiii cu costumele úi obiec- 2. Evaluare:

tele potrivite! = 2 potriviri
Ana are costum de prinĠesă. Ea are coroană. Radu are costum de vânător. pe baza enunƜurilor
El are o puúcă. Emil are costum de pitic. El are o căciulă. Fb
B
S
I –
3. Ascultă úi colorează fe-

Ġele zâmbitoare, dacă enunĠurile
sunt adevărate, úi pe cele triste, 3. Evaluare:
dacă enunĠurile sunt false! Fb
1. Cei trei purceluúi locuiesc în casa B
din cărămidă. S
2. Lupul e prietenul purceluúilor. I –
3. Lupul a distrus casa din cărămidă.
1. 2. 3.
4. Ascultă úi încercuieúte desenele potrivite enunĠurilor! 4. Evaluare:

Radu este bucuros. Ana joacă cărĠi. Maria vopseúte ouă. Fb
B
S
I –
5. Ascultă dialogurile! Scrie răspunsul la ¿ecare întrebare! 5. Evaluare:

– Mihai, câĠi ani ai? – Emil, câte baloane colorate – Ana, câte lalele ai primit Fb
– Eu am unspreze- ai cumpărat? de la prietenele tale? B
ce ani. – Eu am cumpărat paisprezece. – Eu am primit treisprezece S
lalele. I –
CâĠi ani are Mihai? Câte baloane a cumpărat Emil? Câte lalele a primit Ana?
1. 2. 3. 4. 5.
27
5A În vizită la bunici
1. a) Priveúte úi ascultă dialogurile! Satul bunicilor Nu, nu e departe,
e departe? e aproape.
Cu ce mergem? Mergem cu maúina.
Uite, acolo
Copii, mâine este satul buni-
mergem la bunici! cilor. Satul
e lângă pădure.
Ce bine! Îmi place să

călătoresc cu maúina!
Sărut mâna,
bunico! ği-am MulĠumesc! Mă bu-
cur că aĠi venit! Uite, pisica
adus Àori. Câinele e aici. Unde e sub căruĠă.
este pisica mea?
Mai târziu.
Bunicule, când mergem

Bună ziua, bunicule! Salut, Azorel! Bine aĠi venit! cu căruĠa la pădure?
b) Ascultă úi arată! Profesorul ros- c) Răspunde la întrebări!
teúte următoarele cuvinte úi structuri: „ma- Când merg copiii la bunici? Cu ce merg ei? Unde e sa-
úină”, „călătoresc cu maúina”, „sat”, „satul tul buniilor? Satul e departe? Ce spune Ana/Radu/
bunicilor”, „câine”, „Azorel”, „căruĠă”, „pisică”, bunica/bunicul? Cu ce merg Radu úi bunicul la pădure?
iar elevii repetă úi arată desenele potrivite. Cum îl cheamă pe câine? Unde este pisica?
d) ExersaĠi dialogurile! Se va exersa corelarea elemen-
2. a) Ascultă úi repetă! telor verbale cu cele nonverbale (miúcări, gesturi úi mimică).
o maúină un sat un câine, o pisică o căruĠă

Copiii călătoresc cu maúina. Bunicii locuiesc în sat. Bunicii au un câine úi o pisică. Calul trage căruĠa.
o grădină cu Àori o grădină de legume o livadă un tractor

În grădina cu Àori sunt În grădina de legume În livadă sunt pomi. Tractorul este pe câmp.
tranda¿ri. bunica are varză.
b) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, c) Spune câte un enunĠ pe baza ¿ecărui
în ordinea în care le auzi! jeton!
Cuvinte: sat, maúină, pisică, pisici, câine, câini, cal, tranda¿r, tranda¿ri, căruĠă, tractor, livadă,
28 câmp, aproape, departe, a călători, a trage
3. a) Ascultă enunĠurile úi uneúte cu diferite culori desenele potrivite!
Ana este în grădina cu Àori.
Ea culege multe Àori.
Radu este în livadă.
El culege fructe.
Bunica este în grădina de legume.
Ea culege multe legume.
5
b) Spune ce culeg Ana, Radu úi bunica!
b) Ascultă enunĠurile úi
arată desenele!
Acolo, departe este un tractor/
o maúină/o pădure/o cabană.
c) Repetă enunĠurile úi
colorează desenele potrivite!
d) Formulează enunĠuri
despre celelalte desene,
pe baza modelului!
Model: Aici, aproape, este un lac.
5. Joc: „Aproape sau departe?” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)

În vază sunt doi tranda¿ri Tractorul este lângă Pe masă sunt legume: Câinele este aproape,
úi trei lalele. un pom. o varză, două roúii, pisica este departe.
un ardei úi trei morcovi.
b) Spune câte un enunĠ despre ¿ecare c) Formulează întrebări de tipul

imagine! „Unde este/sunt ... ?” pe baza desenelor!
7. PronunĠă cuvintele reprezentate prin imagini! Uneúte cu diferite culori imaginile cuvinte-
lor care se aseamănă prin sonoritate! Exemplu: Àoare – soare.
Structuri lexicale: grădină cu Àori, grădină de legume, Mă bucur că aĠi venit!

Reluare: formulele de salut, fructele, legume, Àorile, familia, prepoziĠiile 29
5A Animalele mele
1. a) Priveúte imaginea úi ascultă cântecul „Animalele mele”! Repetă úi miúcă-te în ritmul
cântecului! (Textul cântecului úi partitura se aÀă în anexă.)
b) Denumeúte animalele domestice pe care le cunoúti! d) Răspunde la întrebări pe baza

cântecului!
c) Ascultă úi arată! Profesorul rosteúte următoarele
Cine spune „mu-mu-mu”/„i-ha-ha”/„be-
cuvinte/structuri: „cal”, „vacă”, porc”, „oaie”, „găină”, „puiúor”, „câi-
he-he”/„gui-gui-gui”/„ham-ham-ham”/
ne”, „pisică”, „animale domestice”, arătându-le, iar elevii re-
„miau-miau-miau”/„cot-cot-cot?”, De ce
petă úi arată desenele potrivite.
este gălăgie?, Cine spune „Nu mai pot?”
o capră o gâscă úi o raĠă úi un boboc de raĠă un cocoú un puiúor

Capra mă- un boboc de gâscă RaĠa are Cocoúul cântă Puiúorul mă-
nâncă iarbă. Gâsca are un boboc de gâscă. un boboc de raĠă. „cucurigu”. nâncă boabe.
un curcan pene păsări de curte carne

Curcanul mă- Penele sunt albe. Găina, cocoúul, gâsca, raĠa úi curcanul Animalele domestice
nâncă boabe. sunt păsări de curte. Ele au pene. ne dau carne.
b) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, în ordi- d) Denumeúte animalele domesti-
nea îîn care le auzi! ce de pe jetoane după model!
c) Denumeúte animalele domestice de pe jetoane! Model: vacă – a-ă, gâscă – â-ă, puiúor – u-i-o
Cuvinte: vacă, porc, oaie, găină, puiúor, capră, cocoú, gâscă, raĠă, curcan, pene, boabe, carne,
30 folositor, folositoare, gălăgie
3. a) Ascultă sunetele úi încercuieúte animalele potrivite!
Profesorul va rosti vocalele pentru ¿ecare set de desene, iar elevii vor încercui desenul potrivit.
i–i–ă o–o â–ă
5
b) Spune ce ai încercuit!
4. a) Ascultă úi grupează jetoanele pe baza cerinĠelor! b) Activitate în perechi
Profesorul
f va rosti următoarele cerinĠe: „AlegeĠi jetoanele cu pă- Elevii vor lucra câte doi. Vor grupa jetoane-
sările de curte/cu animalele care ne dau lapte/carne/ouă/pene/ le cu animalele domestice pe baza cerin-
cu animalele care au patru picioare/cu animalele care mănâncă Ġelor de mai sus. Pe rând, vor formula ce-
boabe/iarbă/cu animalele domestice preferate! DenumiĠi-le!” rinĠe úi vor grupa/vor denumi animalele.
5. a) Ascultă dialogurile! Colorează desenele potrivite! (Textul dialogului se aÀă în anexă.)
– De ce este folositoare vaca? – De ce este folositor calul? – De ce este folositoare găina?
– Vaca ne dă lapte úi carne. – Calul trage căruĠa. – Găina ne dă ouă, pene úi carne.
b) Spune de ce sunt folositoare aceste animale!

Bunica are o găină, o gâscă, o raĠă, un curcan, un cocoú, Bunicul are un cal, o vacă, o oaie, o capră,
un puiúor, un boboc de raĠă úi un boboc de gâscă. un porc, un câine úi o pisică.
Câte păsări de curte are bunica? Câte animale are bunicul?
b) Scrie numerele potrivite în pătrăĠele! c) Spune cu ce animale ai completat desenele!

7. a) Ascultă enunĠurile úi colorează animalele potrivite!
Are patru picioare.

Mănâncă iarbă.
Ne dă carne úi lapte.
Are două picioare.

Mănâncă boabe.
Ne dă carne, ouă úi pene.
Are un puiúor.
b) Spune ce animale ai colorat! c) Formulează enunĠuri pe baza desenelor de la punctul

„a” despre următoarele animale: calul, capra, cocoúul, raĠa.
Structuri lexicale: animale domestice, boboc de raĠă/gâscă, păsări de curte

Reluare: alimentele 31
5A Mergem în pădure
Poate vedem un iepure
1. a) Priveúte úi ascultă dialogurile! sau o veveriĠă! Copii, auziĠi? Cucul cântă!
Mergem în pădure.
Cu-cu!
Acolo sunt multe animale.
Cu-cu!
Eu am auzit
o ciocănitoare.
Uite, acolo este!
Poate vedem un lup sau un urs!

Păcat că nu am văzut o vulpe.
Uite, o căprioară úi un cerb!
Unde?
Venim úi mâine.
Poate vedem atunci
o vulpe.
Acolo, lăngă izvor. Radu, uite un arici!
b) Ascultă úi arată! Profesorul rosteúte următoarele cuvinte: „iepure”, „veveriĠă”, „lup”, „urs”, „cuc”, „cio-
cănitoare”, „izvor”, „căprioară”, „cerb”, „vulpe”, „arici”, arătându-le, iar elevii repetă úi arată desenele potrivite.
Cine a mers în pădure? Cu ce au mers ei? Cine a vrut să vadă iepure sau veveriĠă/lup úi urs?
Cum cântă cucul? Unde este ciocănitoarea? Ce au văzut copiii lângă izvor? Ce a văzut Ana în iarbă?
Câte animale sălbatice au văzut copiii în pădure? Ce animale sălbatice nu au văzut copiii în pădure?
o veveriĠă o vulpe un urs un iepure un arici

VeveriĠa are Vulpea are blană roúca- Ursul are blană maro. Iepurele are Ariciul are
blană roúcată. tă. Ea are coadă lungă. El are coadă scurtă. urechi lungi. patru picioare.
o căprioară úi un cerb un cuc úi o ciocănitoare animale sălbatice

Căprioara úi cerbul Cucul úi ciocănitoarea Animalele sălbatice trăiesc în pădure.
beau apă din izvor. sunt păsări. Ele au pene.
b) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, c) Denumeúte animalele sălbatice
în ordinea în care le auzi! de pe jetoane!
3. Spune úi execută miúcările! Profesorul va arăta desene ale unor animale domestice úi săl-
batice, apoi va oferi modele de despărĠire în silabe ale acestora. DespărĠirea în silabe va ¿ însoĠită
de bătăi de palme. Se vor evita cuvintele care conĠin diftongi, triftongi. Model: raĠă: ra-Ġă, lup: lup
Cuvinte: veveriĠă, iepure, lup, urs, vulpe, căprioară, cerb, arici, ciocănitoare, cuc, izvor, blană,
32 coadă, roúcată, a trăi
4. a) Denumeúte animalele din desene pe baza exerciĠiului anterior! Numără de câte ori baĠi
din palme la pronunĠarea ¿ecărui cuvânt! 5
b) Scrie în pătrăĠele numărul bătăilor din palme!
5. a) Încercuieúte, în ¿ecare úir, desenul care nu se potriveúte!
b) Completează ¿ecare úir cu câte c) Denumeúte animalele din cele două

un desen potrivit! úiruri!
6. a) Ascultă dialogurile! Colorează feĠele zâmbitoare, dacă ceea ce auzi este adevărat,
úi pe cele triste, dacă e fals!
– Ana, veveriĠa e mai – Emil, ce culoare are – Iepurele are urechi mai – Ciocănitoarea are patru
mare decât căprioara? blana ursului? scurte decât lupul? picioare?
– Nu, veveriĠa este mai – Blana ursului este – Da, iepurele are urechi – Nu, ciocănitoarea
mică decât căprioara. albastră. mai scurte decât lupul. are două picioare.
b) Ascultă din nou al doilea úi al treilea dialog! Răspunde corect la întrebări!

7. a) Ascultă enunĠurile úi desenează animalele potrivite!
1. Trăieúte în pădure. Este un animal mare. Are patru picioare. Are blană maro.
2. Are pene gri. Are două picioare. Cântă frumos.
3. Este un animal mic. Trăieúte în pădure. Face gimnastică în copaci. Are blană roúcată.
1 2 3
b) Spune ce animale c) Activitate în perechi Elevii vor lucra câte doi. Vor formula, pe rând,
ai desenat úi prezintă-le! întrebări úi răspunsuri (adevărate sau false) despre animalele desenate.
8. a) Priveúte cu atenĠie! Spune ce ai observat!
b) Spune din ce animale s-au format! c) Dă-le nume ciudate!

Exemplu: cerb + veveriĠă = cer-ve sau ve-ve-cer
9. a) Ascultă din nou dialogurile b) ExersaĠi dialogurile! Se va exersa corelarea elemen-
de la exerciĠiul 1! telor verbale cu cele nonverbale (miúcări, gesturi úi mimică).
Structuri lexicale: animale sălbatice, Poate că ... , Păcat că ...

Reluare: părĠile corpului, animalele domestice 33
5B Strada Stadionului, numărul 20
1. a) Priveúte!
b) Repetă úi arată! Profesorul rosteúte următoa- c) Continuă enunĠurile începute!

rele enunĠuri, arătând desenele corespunzătoare, iar Ana merge la ... Maria locuieúte în oraú
elevii repetă úi arată desenele. pe strada Stadionului la numărul ... Ana tre-
Ana merge la Maria. Maria locuieúte în oraú, pe strada ce pe lângă un magazin de ... , pe lângă o ...
Stadionului, la numărul 20. Ana trece pe lângă un ma- Între farmacie úi blocul Mariei este un ...
gazin de jucării úi pe lângă o farmacie. Între farmacie úi Aproape de blocul Mariei este un ... Lângă
blocul Mariei este un restaurant. Aproape de blocul Ma- stadion este un ...
riei este un stadion. Lângă stadion este un parc. d) Trasează cu un creion roúu drumul
2. a) Ascultă úi repetă! Anei până la Maria!
o stradă o farmacie un restaurant un bloc un stadion

Aici este o stradă. La farmacie cumpă- La restaurant Maria locuieúte Radu joacă fotbal
răm medicamente. mâncăm. în bloc. pe stadion.
Ana locuieúte Magazinul de jucării Farmacia este Restaurantul Maria locuieúte

la numărul este la numărul la numărul este la numărul la numărul
16 (úaisprezece). 17 (úaptesprezece). 18 (optsprezece). 19 (nouăsprezece). 20 (douăzeci).
Cine locuieúte la numărul 16/20? La ce număr locuieúte Ana/Maria? Ce este la numărul 17/18/19?
La ce număr este magazinul/farmacia/restaurantul? Ce cumpărăm de la farmacie? Ce facem în res-
taurant? Unde joacă Radu fotbal?
Cuvinte: oraú, stradă, bloc, restaurant, farmacie, stadion, lei, úaisprezece, úaptesprezece,
34 optsprezece, nouăsprezece, douăzeci
3. a) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, b) Formulează câte un enunĠ despre ¿eca-
în ordinea în care le auzi! re jeton! 5
4. a) Numerotează blocurile!
b) Spune numerele de la 1 la 20! c) Spune numerele de la 20 la 1!

5. a) Completează numerele pe baza modelului! b) Spune úirul numerelor!
16 18 20 16
6. Ascultă dialogul dintre Maria úi Emil! (Textul dialogului se aÀă în anexă.)
b) Completează desenul pe baza c) Desenează casa sau blocul în care llocu-
dialogului! ieúti úi ce este aproape de locuinĠa ta! Scrie
úi numărul casei/al blocului în care locuieúti!
d) Spune unde locuieúti úi ce este aproape de locuinĠa ta!
7. a) Ascultă úi repetă preĠul produselor din vitrină!

Model: Cartea costă 5 lei. Creionul costă 1 leu.
7 lei 8 lei 12 lei
2 lei
5 lei 2 lei 1 leu
1 leu 3 lei
4 lei 4 lei 10 lei
b) Priveúte ce a cumpărat Ana! c) Desenează, lângă ¿ecare copil, produsele pe
care le cumpără! Alege dintre desenele de mai sus!
1 leu + 4 lei = 5 lei
d) Spune ce cumpără ¿ecare copil! f) Joc de rol

Spune cât costă cumpărăturile copiilor! Elevii vor lucra câte doi. Vor formula dialoguri, pe baza
Model: Coarda úi balonul Anei costă 5 lei. modelului ascultat, despre cumpărăturile celor trei copii.
Elevii vor schimba rolurile de vânzător úi cumpărător.
e) Ascultă dialogul dintre Ana úi vân- Se va exersa corelarea elementelor verbale cu cele
zător! (Textul dialogului se aÀă în anexă.) nonverbale (miúcări, gesturi úi mimică).
Structuri lexicale: locuiesc la numărul ... , pe lângă ... , un leu, La ce număr ... ? Cât costă?
Reluare: numerele, la cumpărături 35
5B Ce vrei să ¿i când vei ¿ mare?
Eu vreau să ¿u
1. a) Priveúte úi ascultă dialogurile! Radu, ce vrei să ¿i
fotbalist.
Eu vreau să ¿u când vei ¿ mare?
Maria, ce vrei să ¿i vânzătoare.
când vei ¿ mare?
De ce?
De ce? Îmi place la magazin.
Îmi place să joc fotbal.
Eu vreau să ¿u
Ana, ce vrei să ¿i Emil, ce vrei să ¿i Eu vreau
profesoară.
când vei ¿ mare? când vei ¿ mare? să ¿u doctor.
De ce?
Îmi place la úcoală. De ce?
b) Răspunde la întrebări! Îmi place să ¿u sănătos.
Cine vrea să ¿e vânzătoare/fotbalist/profesoară/ c) ExersaĠi dialogurile!
doctor? Ce vrea să ¿e Ana/Radu/Emil/Maria? Se va exersa corelarea elementelor verbale
Ce îi place Anei/Mariei/lui Radu/lui Emil? cu cele nonverbale (miúcări, gesturi úi mimică).
un úofer un pilot un poliĠist un pompier

ùoferul conduce maúina. Pilotul conduce avionul. PoliĠistul dirijează circulaĠia. Pompierul stinge focul.
o casieră o doctoriĠă o cântăreaĠă o coafeză

Casiera lucrează DoctoriĠa lucrează CântăreaĠa cântă Coafeza aranjează
în supermarket. la spital. pe scenă. părul Anei.
b) Ascultă úi execută miúcările! Profesorul rosteúte denumirile ocupaĠiilor de la exerciĠiile 1 úi 2,
iar elevii mimează acĠiuni speci¿ce acestora.
Cine conduce maúina/conduce avionul/dirijează circulaĠia/stinge focul/lucrează la supermarket/lucrea-
ză la spital/cântă pe scenă/aranjează părul? Ce face úoferul/pilotul/poliĠistul/pompierul/cântăreaĠa/coa-
feza/fotbalistul? Unde lucrează casiera/doctoriĠa/profesoara/vânzătoarea?
b) Formulează câte un enunĠ despre ¿ecare jeton!
c) Joc: „Ghiceúte cine sunt!” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
Cuvinte: úofer, pilot, poliĠist, pompier, casieră, doctoriĠă, cântăreaĠă, coafeză, spital, supermarket,
36 scenă, a conduce, a lucra
4. a) Desenează ce lucrează (ce ocupaĠie au) b) Desenează ce vrei să ¿i tu când
părinĠii tăi! vei ¿ mare! 5
c) Spune ce lucrează (ce ocupaĠie au) d) Spune ce vrei să ¿i când vei ¿ mare úi de ce!
părinĠii tăi! Model: Eu vreau să ¿u ... pentru că îmi place ...
5. a) Denumeúte ocupaĠiile din desene! Numără de câte ori baĠi din palme la pronunĠarea
¿ecărui cuvânt! Scrie în pătrăĠele numărul bătăilor din palme!
4
b) Uneúte cu două culori diferite de- c) PronunĠă denumirile ocupaĠiilor pe baza modelului:
senele sub care sunt aceleaúi numere! Model: doctoriĠă: o – o – i – ă
6. a) Uneúte, cu diferite culori, persoanele cu locurile unde lucrează!
b) Spune cine unde lucrează! Spune ce face ¿ecare persoană!

7. a) Ascultă dialogurile!
– Ce doreúti să cumperi? – Ce te doare? – Copiii, ce aĠi învăĠat pentru astăzi?
– DaĠi-mi, vă rog, trei caiete úi – Mă doare gâtul, tuúesc úi – Pentru astăzi am învăĠat o poezie.
două creioane. am febră.
b) Spune cine întreabă la începutul ¿ecă- c) Activitate în perechi

rui dialog úi desenează locul unde lucrează! Elevii vor lucra câte doi. Vor formula, pe rând,
Profesorul rosteúte pe rând dialogurile, iar elevii întrebări úi răspunsuri pe baza modelului de la
denumesc ocupaĠia celui care întreabă. punctul a.
Structuri lexicale: dirijează circulaĠia, stinge focul, aranjează părul, Vreau să ¿u ... ,
Ce vrei să ¿i când vei ¿ mare? 37
Reluare: la cumpărături, la doctor, la úcoală
5B Cu ce călătorim?
1. a) Priveúte!
b) Repetă úi arată desenele potrivite! Profesorul rosteúte pe rând enunĠurile úi arată desenele
corespunzătoare cuvintelor/structurilor evidenĠiate. Elevii repetă cuvintele/structurile úi arată desenele.
Ana úi Radu sunt pe trotuar. Ei stau la trecerea de pietoni. Semaforul arată culoarea roúie.
Pe stradă circulă un autobuz albastru, un autoturism verde, o maúină de poliĠie úi un taxi galben.
Deasupra blocului zboară un elicopter.
Cine este pe trotuar? Ce fac ei la trecerea de pietoni? Ce culoare arată semaforul? Cum este
autobuzul/autoturismul/taxiul? Cine conduce maúina de poliĠie? Ce zboară deasupra blocului?
un trotuar o trecere de pietoni un semafor un autobuz

Copiii merg pe trotuar. Copiii trec strada Semaforul are trei culori: Ana úi Radu călătoresc
pe trecerea de pietoni. roúu, galben úi verde. cu autobuzul.
un camion o maúină de poliĠie o maúină de salvare o maúină de pompieri

ùoferul conduce PoliĠistul conduce Maúina de salvare Maúina de pompieri
camionul. maúina de poliĠie. duce bolnavii la spital. duce apă.
o motocicletă un elicopter un tren un vapor

Tata conduce motocicleta. Elicopterul zboară Maria úi Emil Vaporul circulă pe apă.
deasupra casei. călătoresc cu trenul.
Cuvinte: trotuar, semafor, autobuz, autoturism, camion, elicopter, tren, vapor, deasupra, a circula,
38 a trece, a călători
b) Ascultă úi execută miúcările! Profesorul rosteúte denumirile mijloacelor de transport. Elevii
vor sta ghemuiĠi dacă aud denumirea unui mijloc de transport care circulă pe pământ, se vor ridica pe vâr-
ful picioarelor dacă mijlocul de transport circulă în aer úi vor imita valurile dacă acesta circulă pe apă.
5
4. Ascultă, apoi colorează feĠele zâmbitoare, dacă enunĠurile sunt adevărate, úi pe
cele triste, dacă enunĠurile sunt false! Profesorul rosteúte pe rând enunĠurile. După ¿ecare
enunĠ, copiii colorează semnele potrivite numerelor enunĠurilor!
1. ùoferul conduce camionul. 2. PoliĠistul conduce maúina de salvare. 3. Vaporul zboară deasupra blo-
cului. 4. Maúina de pompieri duce apă. 5. Elicopterul circulă pe apă. 6. Ana trece strada pe trecerea
de pietoni. 7. Trenul circulă pe trotuar. 8. Pompierul stinge focul cu maúina de pompieri.
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
b) Desenează mijlocul de transport despre care auzi!
Profesorul rosteúte pe rând dialogurile, iar elevii desenează mijlocul de transport potrivit.
– Maria, cu ce călătoreúti când – Radu, ce conduce tatăl tău? – Ana, tu ai călătorit cu vaporul?
mergi la bunici? – Tatăl meu conduce un auto- – Nu, dar vreau să călătoresc úi
– Eu călătoresc cu trenul. turism albastru. cu vaporul.

Ana este pe trotuar. Lângă ea este În faĠa casei este un taxi. Dea- Pe stradă circulă un camion
un semafor úi o trecere de pietoni. supra casei zboară un avion. roúu úi o maúină de salvare.

7. a) Încercuieúte desenele care continuă enunĠurile începute!
În oraú călătorim cu ... În oraú copiii merg pe ...
Ana trece strada la ... În faĠa spitalului este o ...
b) Spune enunĠurile complete!

8. Ascultă cântecul „Semaforul”! Repetă úi miúcă-te în ritmul cântecului!
Structuri lexicale: trecere de pietoni, maúină de poliĠie/de salvare/de pompieri
Reluare: oraúul, ocupaĠiile 39
5B Vă rog să-mi spuneĠi unde este ...
Gara e lângă parcare.
1. a) Priveúte úi ascultă dialogurile! Mergi înapoi!
Este lângă parc.
Mergi înainte!
Vă rog să-mi spuneĠi unde Vă rog să-mi spuneĠi

este staĠia de autobuz! unde este gara!
b) Repetă úi arată desenele potrivite! c) Ascultă úi execută miúcările! Profesorul ros-
Profesorul rosteúte cuvintele/structurile „sta- teúte următoarele comenzi, însoĠite de miúcări: „Arată
Ġia de autobuz”, „parcare”, „gară”, „lângă parc”, cu mâna: înainte/înapoi/la dreapta/la stânga!”, „Mergi
„lângă parcare” úi arată desenele corespun- înainte/înapoi/la dreapta/la stânga!”, „Priveúte înain-
zătoare. Elevii repetă cuvintele/structurile úi te/înapoi/la dreapta/la stânga!!”, „Sari înainte/înapoi/
arată desenele. la dreapta/la stânga!”, iar elevii execută miúcările.
Autobuzul opreúte Radu urcă în autobuz. Radu coboară din autobuz. Trenul opreúte în gară.
în staĠia de autobuz.
Maúina galbenă Semaforul arată roúu. Semaforul arată verde.

porneúte din parcare. Ana se opreúte. Ana trece strada.
b) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, în ordinea în care le auzi!
Ce opreúte în staĠia de autobuz/în gară/în parcare? Unde opreúte autobuzul/trenul/autoturismul? Cine
urcă în autobuz/coboară din autobuz/trece strada/se opreúte la semafor? Ce face Radu/Ana? De
unde porneúte maúina/autobuzul/trenul?
d) Formulează câte un enunĠ despre ¿ecare jeton!
Cuvinte: înainte, înapoi, gară, parcare, a opri, a se opri, a urca, a coborî, a porni
40
3. a) Ascultă úi arată! Profesorul rosteúte cuvintele úi structurile „înainte”, „la stânga”, „la dreapta”,
„trecerea de pietoni”, „staĠia de autobuz”, iar elevii arată desenele potrivite. 5
b) Ascultă dialogul! c) Încercuieúte, dintre desenele de la punctul „a”, pe acelea

(Textul se aÀă în anexă.) despre care ai auzit în dialog!
d) Ascultă din nou dialogul úi trasează drumul Mariei!
MARIA
e) Repetă ce a spus doamna Mariei! f) Spune cum ajunge Maria la Clubul Copiilor!
Radu vrea să meargă la stadion. El nu útie pe unde să meargă.
b) Ajută-l pe Radu! Desenează-te lângă el úi spune pe unde să meargă până la stadion!

b) Încercuieúte semnele despre care ai auzit în ¿ecare dialog!
– Vă rog să-mi spuneĠi unde – Vă rog să-mi spuneĠi unde – Vă rog să-mi spuneĠi
este terenul de fotbal! este bazinul de înot! unde este parcarea!
– Mergi până la staĠia de auto- – La trecerea de pietoni treci – Mergi până la gară, apoi
buz úi de acolo mergi înainte! strada úi mergi la stânga! la dreapta! Acolo este parcarea.
6. Ascultă úi repetă poezia „Semaforul”!

(Poezia se aÀă în anexă. Se va exersa alternarea ritmului úi a intonaĠiei!)
Structuri lexicale: staĠia de autobuz, Vă rog să-mi spuneĠi ... , De unde?
Reluare: oraúul, mijloacele de transport
41
5B Ce faci la sfârúit de săptămână?
E sâmbătă. Am cum- Mie îmi plac acrobaĠii!
părat bilete la circ.
E foarte interesant!
Să aplaudăm!
Uite! Clovnul
úi maimuĠa
aruncă mingi!
Mie îmi place

Ce bine! Mie îmi plac po- clovnul! Uite! Uite, acrobatul!
neii! Vreau să ¿u dresor! Are úi o maimuĠă! Dresorul intră în arenă cu poneii! El face acrobaĠii.
b) Repetă úi arată desenele potrivite! d) Răspunde la întrebări!

Profesorul rosteúte cuvintele „circ”, „bilete”, „clovn”, Cine a cumpărat bilete? Când merg copiii úi pă-
„maimuĠă”, „acrobat”, „dresor”, „ponei”, „mingi”, „apla- rinĠii la circ? Cui îi place dresorul/clovnul úi mai-
udă” úi arată desenele corespunzătoare. Elevii muĠa? Cui îi plac poneii/acrobaĠii? Ce a cumpărat
repetă cuvintele úi arată desenele. tata? Ce vrea să ¿e Radu? Cine face acrobaĠii/
aruncă mingi/aplaudă/intră în arenă? Ce face
c) Priveúte a¿úul circului! Spune ce vezi
clovnul/maimuĠa/dresorul/acrobatul/tata?
pe a¿ú!
2. a) Priveúte úi ascultă dialogurile! Să cumpărăm bilete la grădina zoologică!
Ce facem la sfârúit de săptămână? Bine! Să mergem duminică!
o zebră o girafă o focă

Zebra are blană cu dungi albe úi negre. Girafa are gât lung. Foca înoată în bazin.
un tigru un leu un elefant

Tigrul are dungi. Leul este în cuúcă. Elefantul are urechi mari.
Cuvinte: circ, ponei, maimuĠă, zebră, girafă, leu, tigru, elefant, focă, dresor, arenă, bilet,
42 bilete, cuúcă, dungi, interesant, a aplauda
3. a) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, în ordi- c) Activitate în perechi
nea în care le auzi!
Elevii vor lucra câte doi. Pe rând, vor mima
úi vor ghici acĠiuni legate de circ úi de com-
5
portamentul animalelor de pe jetoane.
4. a) Spune ce vezi în desene! Numără b) Uneúte, cu trei culori diferite, desenele
de câte ori baĠi din palme la pronunĠarea cu numerele care arată de câte ori ai bătut
¿ecărui cuvânt! din palme la pronunĠarea cuvintelor!
1 2 3
5. a) Ascultă enunĠurile, apoi numerotează imaginile în ordinea corectă! Leul este în cuúcă.
Clovnul se joacă cu baloanele. Dresorul dresează câini. MaimuĠa merge cu bicicleta. Foca are o minge.
b) Spune ce vezi în ¿ecare imagine!c) Activitate în perechi Elevii vor lucra câte doi. Vor for-
mula întrebări úi răspunsuri despre animalele de mai sus!
6. a) Ascultă dialogul dintre Emil úi casieră! (Textul se aÀă în anexă.)
Se va exersa corelarea elementelor verbale cu cele nonverbale (miúcări, gesturi úi mimică.)
b) Priveúte desenele! Spune ce vezi!
c) Joc de rol
Elevii vor lucra câte doi. Vor formula dialoguri pe tema cumpărării de bilete. Vor schimba rolurile de ca-
sieră úi cumpărător.
7. a) Ascultă enunĠurile úi uneúte copiii cu locurile unde merg la sfârúit de săptămână!
Sâmbătă, Ana merge la restaurant. Duminică, Maria merge la circ. La sfârúit de săptămână, Radu mer-
ge la bazinul de înot. La sfârúit de săptămână, Emil joacă fotbal.
b) Spune unde merg copiii la sfârúit de săptămână úi ce fac ei!
c) Spune ce vrei să faci tu la sfârúit de săptămână!

8. RealizaĠi în grup un a¿ú despre o activitate pe care aĠi desfăúurat-o la úcoală!
Structuri lexicale: grădină zoologică, sfârúit de săptămână

Reluare: zilele săptămânii, petrecerea timpului liber, la cumpărături 43
5 Recapitulare
1. a)) ú animalele din desene!
Denumeúte
b) Încercuieúte, în ¿ecare rând, animalul care nu se potriveúte!

c) Spune ce ai încercuit! De ce?
d) Completează ¿ecare rând cu câte un animal potrivit!
e) Spune tot ce útii despre animalele pe care le-ai desenat!
f) Scrie în pătrăĠele numărul bătăilor din palme la pronunĠarea denumirii animalelor!
2. a) Ascultă enunĠurile úi uneúte, cu diferite culori,

copiii cu maúinile care se potrivesc ocupaĠiilor!
Ana vrea să ¿e doctoriĠă. Maria vrea să dirijeze
circulaĠia pe stradă. Radu vrea să ¿e pompier.
Emil vrea să conducă maúini mari.
b) Spune ce ocupaĠii le plac copiilor!
Copiii vor lucra câte doi. Vor formula între-
bări úi răspunsuri despre ocupaĠiile preferate.
3. a) Priveúte imaginile úi continuă dialogurile!
– DaĠi-mi, vă rog, bilete de tren! – Maria, pot să trec strada? – Vă rog să-mi spuneĠi unde este farmacia!
Copiii vor lucra câte doi. Vor formula dialoguri pe baza desenelor de mai sus!
4. a) Ascultă enunĠurile úi scrie în pătrăĠele numerele potrivite!
Clovnul are 20 de mingi. În grădina zoologică Radu a văzut 16 maimuĠe. Dresorul intră
în arenă cu 18 ponei. La circ lucrează 19 acrobaĠi. Au vizitat grădina zoologică 17 copii.
44 5. a)„Ce vrei
ExersaĠi dialogurile de la lecĠiile „În vizită la bunici”, „Mergem în pădure”,
să ¿i când vei ¿ mare?” úi „Ce faci la sfârúit de săptămână?”
Evaluare 5
1. Ascultă enunĠurile! Numerotează ocupaĠiile în ordinea în care le auzi! 1. Evaluare:
1. Pilotul conduce avionul. 2. Coafeza are în mână un pieptene. 3. CântăreaĠa cântă pe = 2 numerotĉri
scenă. 4. Fotbalistul e pe stadion. 5. Dresorul lucrează la circ. 6. Pompierul stinge focul. pe baza enunƜurilor
Fb
B
S
I –
2. Ascultă enunĠurile úi încercuieúte animalele corespunzătoare! 2. Evaluare:

Este o pasăre. Trăieúte în pădure. Are o cuúcă în Grădina Fb
Trăieúte în curtea bunicii. Are blană roúcată. Zoologică. Mănâncă car- B
Are pene albe. Locuieúte în copac. ne. Are blană cu dungi. S
I –
3. Ascultă úi colorează feĠele zâmbitoare, dacă enunĠurile sunt adevărate, 3. Evaluare:

úi pe cele triste, dacă enunĠurile sunt false! Fb
1. Ana úi Maria trec strada. 2. Lângă magazin este o farmacie. 3. În staĠia de autobuz B
sunt 15 copii. S
1. 2. 3. I –
4. Evaluare:
4. Ascultă úi completează desenul de la exerciĠiul 3 pe baza enunĠurilor!
Fb
Pe stradă este Pe trotuar este un semafor. În faĠa restaurantului
B
o trecere de pietoni. este o maúină.
S
I –
5. Ascultă dialogurile! Scrie în pătrăĠele numerele potrivite! 5. Evaluare:
– Cât costă un bilet la circ? – CâĠi copii din clasă merg – Câte fotogra¿i ai făcut
Fb
– Un bilet la circ costă la Grădina Zoologică? la circ?
optsprezece lei. – La Grădina Zoologică merg – Eu am făcut úaisprezece B
douăzeci de copii din clasă. fotogra¿i. S
I –
1. 2. 3. 4. 5.
45
6A Ce faci la ora ... ?
1. a) Priveúte!
b) Ascultă enunĠurile úi arată imaginile potrivite!

DimineaĠa, la ora 8, Ana este la úcoală.
La prânz, la ora 1, Radu mănâncă.
După-masă, la ora 5, Emil se dă cu bicicleta.
Seara, la ora 9, Maria se culcă.
Ce face Ana dimineaĠa, la ora 8?
Ce face Radu la prânz, la ora 1?
Ce face Emil după-masă, la ora 5?
Ce face Maria seara, la ora 9?
La ce oră merge Ana la úcoală/ia prânzul
Radu/se dă cu bicicleta Emil/se culcă Maria?
2. a) Numără de la 1 la 12!
b) Completează ceasul cu numerele care lipsesc!
c) Spune cu ce numere ai completat ceasul!
3. a) Ascultă úi repetă! Profesorul va arăta c) Ascultă úi execută miúcările!
pe un ceas diferite ore, rostind enunĠuri de tipul: Profesorul va indica orele pe care elevii le vor po-
„Este ora ... ”, iar copiii repetă. trivi pe ceasurile confecĠionate din carton.
b) Răspunde la întrebări! Profesorul va ară- d) Activitate în perechi
ta pe ceas diferite ore úi va formula întrebarea Copiii vor lucra câte doi. Pe rând, vor potrivi cea-
„Cât e ceasul?”, iar elevii vor răspunde. surile confecĠionate úi vor formula întrebări úi răs-
punsuri asemănătoare celor de la punctele a úi b.
4. a) Ascultă úi completează ceasurile pe baza modelelor!
Este ora 11. Ceasul arată ora 2. Este ora 3. Ceasul arată ora 5. Este ora 10.
b) Spune ce oră arată c) Spune ce faci tu la orele pe care le-ai desenat pe ceasuri!
¿ecare ceas! Exemplu: La ora 11 învăĠ la úcoală.
46
5. a) Ascultă dialogurile, apoi completează ceasurile!
– Maria, la ce oră mergi – Radu, ce faci seara,
la Clubul Copiilor? la ora 7?
– Ana, la ce oră mergi
sâmbătă la grădina zoo-
– Emil, ce faci seara,
la ora 6?
6
– Eu merg la Clubul – Seara, la ora 7, iau logică? – Seara, la ora 6, merg
Copiilor după-masă, cina. – Eu merg la grădina la carnaval.
la ora 4. zoologică la ora 10.
La ce oră merge Maria La ce oră La ce oră merge Ana La ce oră merge Emil
la Clubul Copiilor? ia cina Radu? la grădina zoologică? la carnaval?
b) Spune ce oră arată ¿ecare ceas!

Este ora 6 dimineaĠa. Este ora 7 dimineaĠa.Este ora 8 dimineaĠa. Este ora 1 noaptea. Este ora 3 noaptea.
Este ora 6/18 Este ora 7/19 seara. Este ora 8/20 Este ora 1/13 Este ora 3/15
după-masa. după-masa. la prânz. după-masa.
b) Colorează simbolurile potrivite, pe baza modelului!
7. a) Ascultă ce face Ana de luni până vineri, după-masa! (Textul se aÀă în anexă.)
b) Numerotează activităĠile Anei în ordinea în care le-ai auzit! Începe cu ziua de luni!
c) Ascultă din nou ce spune Ana d) Spune ce face Ana în ¿ecare zi!
úi scrie orele potrivite pe ceasuri! Denumeúte ziua úi ora!
8. a) Uneúte activităĠile cu orele potrivite!
b) Formulează întrebări úi răspunsuri despre desenele de mai sus, pe baza modelului!

Model: La ce oră se trezeúte Ana? Ce face Ana la ora 7?
Copiii vor lucra câte doi. Vor formula dialoguri simple, pe baza desenelor de mai sus!
Model: – Ce faci tu la ora 7?
– Eu la ora 7 mă trezesc.
d) Formulează enunĠuri despre activităĠile tale zilnice! Foloseúte imaginile de la lecĠia
„Programul meu zilnic”!
Structuri lexicale: este ora ... , la ora ... , Ce faci la ora ... ? Cât este ceasul? Ce arată ceasul?
Reluare: numerele, activităĠi speci¿ce momentelor zilei, activităĠi în timpul liber, zilele săptămânii 47
6A Ce faci vara?
1. a) Priveúte úi ascultă ce fac copiii vara!
Ana face plajă. Ea are Radu se scaldă în lac. Emil face castel de nisip. Maria mănâncă îngheĠată
costum de baie úi úlapi. El are un colac. El are lopată úi găletuúă. de căpúuni. Ea stă
sub umbrela de soare.
b) Repetă úi arată! Profesorul rosteú- c) Răspunde la întrebări!
te, pe rând, următoarele cuvinte úi structuri: Cine face plajă/se scaldă în lac/face castel de nisip/
„face plajă”, „costum de baie”, „úlapi”, „se scal- mănâncă îngheĠată? Ce face Ana/Radu/Emil/Maria?
dă”, „lac”, „colac”, „nisip”, „castel de nisip”, Ce are Ana/Radu/Emil? Unde se scaldă Radu/stă
„lopată”, „găletuúă”, „îngheĠată de căpúuni”, Maria? Ce îĠi place să faci vara?
„umbrelă de soare”, arătând desenele. Copiii
d) Spune, pe baza imaginilor, ce fac copiii vara!
repetă cuvintele/structurile úi arată desenele.
Vara/în luna iunie/în luna iulie/în luna august,

Vara/în luna iunie, Ana Vara/în luna iunie, Radu
e cald. Ana poartă pălărie de soare úi ochelari
culege căpúuni în grădină. culege cireúe în livadă.
de soare. Radu poartă úapcă úi ochelari de soare.
b) Continuă enunĠurile!
Vara, în grădină, Ana culege ... Vara, în livadă, Radu culege ... Când e cald, Ana poartă ... Vara, Radu poartă ...
3. a) Aúază pe masă jetoanele, în ordinea în care c) Activitate în perechi
le auzi! Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi jetoan-
ele. Vor formula întrebări úi răspunsuri pe ba-
b) Formulează câte un enunĠ despre ¿ecare jeton! za acestora.
4. a) Ascultă dialogurile! c) Spune ce fac copiii! Spune ce are ¿ecare!

d) Denumeúte din nou obiectele pe care
b) Desenează, pe baza dialogurilor, obiec- le au Radu úi Emil! Încercuieúte acele desene
tele despre care vorbeúte ¿ecare copil! la a căror pronunĠare baĠi din palme de trei ori!
Cuvinte: vară, úlapi, colac, lopată, găletuúă, căpúuni, cireúe, úapcă, cald, a se scălda, a purta
48
5. a) Priveúte imaginile úi încercuieúte ce nu se potriveúte verii!
6
b) Spune ce ai încercuit! c) Completează desenul pe baza enunĠurilor!

De ce? Lângă Emil este o umbrelă de soare. Radu are ochelari de soare.
Lângă Ana este o găletuúă.
6. a) Colorează pătrăĠelele de la imaginile de vară!
b) Răspunde la întrebări pe baza c) Formulează enunĠuri despre imaginile

imaginilor! de vară!
Cu ce o stropeúte Radu pe Ana? Ce poartă/
d) Desenează câte o viorea în pătrăĠelele de
ce face Emil? Ce culege bunicul? Unde se dă
lângă imaginile de primăvară úi câte un fulg de ză-
Maria cu sania? Unde se scaldă Ana? Ce are
padă în pătrăĠelele de lângă imaginile de iarnă!
ea? Cu ce este îmbrăcată Maria? Ce se întâm-
plă cu copacul? Ce este sub umbrela de soare? e) Enumeră lunile de toamnă!
7. a) Ascultă, apoi colorează feĠele zâmbitoare dacă enunĠurile sunt adevărate úi pe cele
triste dacă enunĠurile sunt false!
Profesorul rosteúte pe rând enunĠurile. Copiii colorează semnele potrivite numerelor enunĠurilor!
1. Vara este cald. 2. Toamna Emil face om de zăpadă. 3. Primăvara zboară Àuturi úi albine.
4. Iarna Radu face plajă. 5.Vara Maria culege nuci úi struguri. 6. Toamna bate vântul úi plouă.
7. Iarna vine Moú Nicolae. 8. Primăvara sărbătorim Crăciunul.
1. 3. 5. 7.
2. 4. 6. 8.
b) Spune cum este corect! Profesorul rosteúte pe rând enunĠurile false, iar elevii le vor corecta.
8. Ascultă cântecul „Vara”! Repetă úi miúcă-te în ritmul cântecului!

Structuri lexicale: luna iunie/iulie/august, costum de baie, castel de nisip, îngheĠată de căpúuni,
umbrelă de soare, ochelari de soare, pălărie de soare, a face plajă
Reluare: îmbrăcămintea, anotimpurile, petrecerea timpului liber
49
6A Unde mergi în vacanĠă?
1. a) Priveúte úi ascultă dialogurile! b) Repetă úi arată!
Copii, unde mergem Să mergem la mare! Acolo sunt valuri Profesorul rosteúte pe rând
în vacanĠă? mari. Facem plajă úi ne scăldăm. următoarele cuvinte úi struc-
turi: „mare”, „umbrelă de soa-
re”, „munte”, „cort”, foc de ta-
bără”, arătând desenele. Copiii
repetă cuvintele/structurile úi
arată desenele.
c) Ascultă úi execută
miúcările!
Profesorul rosteúte următoare-
le enunĠuri: „Mă scald în mare.
Fac plajă. Călătoresc cu va-
porul. Urc pe munte. Intru
în cort. Fac foc de tabără. Pun
Să mergem la munte!
mâncare în rucsac.” Elevii re-
Dormim în cort. Facem Adunăm scoici úi
petă enunĠurile úi mimează
foc de tabără. mergem cu vaporul.
miúcările.
Aici este marea. În apă Aici este plaja. Pe plajă Aici sunt scoici. Aici este un munte.
sunt valuri. sunt umbrele de soare. Ana adună scoici. Radu urcă pe munte.
Aici este un cort. Aici este o tabără. Aici este un foc de tabără.
Radu doarme în cort. În tabără sunt corturi. Copiii sunt lângă focul de tabără.
b) Răspunde la întrebări pe baza imaginilor!

Unde sunt valuri? Unde sunt umbrelele de soare? Ce adună Ana? Cine urcă pe munte?
Unde doarme Radu? Ce sunt în tabără? Cine stă lângă focul de tabără?
3. a) Aúază pe masă jetoanele, în ordinea în care le auzi! c) Activitate în perechi

Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi
b) Formulează câte un enunĠ despre ¿ecare jeton! jetoanele. Vor formula întrebări úi răs-
punsuri pe baza acestora.
Cuvinte: vacanĠă, mare, valuri, plajă, scoici, munte, cort, tabără

50
4. a) Colorează desenele la pronunĠarea cărora baĠi de două ori din palme!
6
b) Formulează enunĠuri despre desenele pe care le-ai colorat!

5. a) Încercuieúte obiectele pe care le iei cu tine în tabără la munte!
b) Spune ce ai încercuit! Denumeúte celelalte obiecte úi spune unde le foloseúti!

6. a) Priveúte imaginea úi repetă enunĠul!
Pe mare este un vapor mic úi un vapor mare.
b) Colorează marea cu albastru!

Colorează vaporul mare cu roúu!
c) Desenează úi colorează pe baza enunĠurilor!

În mare este un peúte mic úi un peúte mare. Peú- Lângă mare este un cort mic úi un cort mare.
tele mic este portocaliu, peútele mare este maro. Cortul mare este verde, cortul mic este mov.
d) Spune ce vezi în desenele de mai sus!

7. a) Ascultă ce spun copiii despre vacanĠa de vară! (Textul spus de copii se aÀă în anexă.)
b) Spune ce a greúit Ana/Radu/Emil! d) Desenează pe o foaie un a¿ú despre locul

unde vrei să mergi în vacanĠă! Prezintă a¿úul tău
c) Spune ce faci tu în satul bunicilor/
colegilor!
la munte/la mare!
8. a) Ascultă dialogul dintre Maria úi Emil! b) Activitate în perechi
(Textul dialogului se aÀă în anexă.) Copiii vor lucra câte doi. Vor formula dialoguri scurte
despre vacanĠa de vară pe baza modelului ascultat.
Structuri lexicale: foc de tabără, a urca pe munte

Reluare: vara, excursia 51
6A Anul
1. a) Priveúte imaginile úi răspunde la întrebări!
Ce anotimp este? Pe cine vezi în imagine? Ce face Ce anotimp este? Pe cine vezi în imagine?
Ana? Cu ce este îmbrăcată ea? Cum este copacul? Ce face Radu? Cu ce este îmbrăcat el?
Ce animale vezi? Ce vezi lângă lac? Ce face copilul în lac?
Ce anotimp este? Pe cine vezi în imagine? Ce face Ce anotimp este? Pe cine vezi în imagine?
Maria? Cu ce este îmbrăcată ea? Ce vezi în copac/ Ce face Radu? Cu ce este îmbrăcat el?
sub copac? Pe cine vezi lângă lac? Ce face el? Ce vezi lângă Radu?
b) Numerotează desenele în ordinea în care urmează anotimpurile! Începe cu primăvara!

c) Colorează simbolul anotimpurilor din pătrăĠele!
d) Spune care este anotimpul tău preferat! De ce?
e) Joc: „Spune ce útii despre ... ” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
2. a) Ascultă dialogurile! (Textul dialogurilor se aÀă în anexă.) c) Spune când este ziua
b) Colorează, pe baza dialogurilor, simbolurile cores- de naútere a Anei/a Mariei/
punzătoare lunilor despre care vorbesc copiii! a lui Radu/a lui Emil! Spune
când este ziua ta!
52
3. a) Priveúte simbolurile úi repetă lunile anului!
6
ianuarie februarie martie aprilie mai iunie
iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
b) Spune câte un enunĠ despre ¿ecare lună, pe baza simbolurilor!

4. a) Aúază pe masă jetoanele, în ordinea în care le auzi!
b) Aúază în ordinea corectă jetoanele care reprezin- c) Denumeúte lunile anului!
tă lunile anului! Începe cu luna ianuarie!
5. a) Completează ¿ecare rând cu simbolurile lunilor potrivite!
b) Denumeúte lunile din ¿ecare rând!

6. Joc: „LanĠul lunilor” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
7. Ascultă enunĠurile úi colorează simbolurile anotimpurilor despre care auzi!
1. SuÀă vântul. Plouă. Cad frunze galbene.
2. Zăpada se topeúte. ÎnÀoresc ghioceii úi viorelele.

Iarba înverzeúte.
3. E frig. Cad fulgi mari de zăpadă. Lacul a îngheĠat.
4. E cald. Soarele străluceúte. Copiii fac plajă úi se scaldă.
8. a) Activitate în perechi
Copiii vor lucra câte doi. Vor grupa jetoanele pe anotimpuri (lunile de primăvară/vară/toamnă/iarnă).
Vor numi lunile ¿ecărui anotimp, apoi vor formula întrebări úi răspunsuri despre ele.
b) Joc: „Anotimpul câútigător” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
Reluare: anotimpurile
53
6B Poveste de vară
1. a) Priveúte imaginile úi ascultă povestea!
Un Àuture alb, un Àuture galben úi Fluturele alb avea Fluturele galben

un Àuture roúu zburau în grădină. pe aripi cercuri roúii. avea pe aripi pătrate albe.
Fluturele roúu avea Deodată cerul s-a înnorat. Fluturii A început ploaia. Fluturii au rugat
pe aripi triunghiuri roz. au zburat la un crin cu petale albe. crinul să-i ascundă printre petale.
Crinul a ascuns Àuturii. Ploaia s-a oprit. Crinul s-a bucurat.

ùi-a închis petalele. Fluturii au colorat petalele crinului Era cea mai frumoasă Àoare
Fluturii nu s-au udat. cu roúu, galben úi roz. din grădină.
b) Ascultă úi arată! d) Răspunde la întrebări!
Profesorul rosteúte enunĠurile de sub imagini, CâĠi Àuturi zburau în grădină? Care Àuture
iar elevii arată desenele potrivite. avea pe aripi cercuri roúii/pătrate albe/
triunghiuri roz? Ce s-a întâmplat deodată?
c) Ascultă úi repetă!
Unde au zburat Àuturii? Ce a făcut crinul?
Profesorul arată desenele, rosteúte enunĠurile
Ce au făcut Àuturii cu petalele crinului? De
de sub imagini, iar copiii repetă.
ce s-a bucurat crinul?
2. a) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, c) Aranjează jetoanele în ordinea
în ordinea în care le auzi! întâmplărilor!
Profesorul rosteúte într-o ordine oarecare d) Spune povestea pe baza jetoanelor!
enunĠurile de sub imagini.
b) Spune ce vezi în jetoanele pe care
le-ai pus pe masă!
Cuvinte: aripi, cerc, cercuri, pătrat, pătrate, triunghi, triunghiuri, crin, petale,
54 a se înnora, a începe, a ruga
3. a) Ascultă úi completează desenele unind punctele!
6
Fluturele are aripi. Crinul are petale. Eu desenez un cerc. Eu desenez două cercuri.
Eu desenez un pătrat. Eu desenez trei pătrate. Eu desenez un triunghi. Eu desenez patru triunghiuri.
b) Repetă úi arată!
Profesorul rosteúte enunĠurile de sub imagini aratând desenele. Elevii repetă úi arată desenele potrivite.
4. a) Colorează aripile Àuturilor úi petalele crinului b) Numerotează Àuturii în ordinea
pe baza poveútii! în care sunt prezentaĠi în poveste!
c) Spune, pe baza desenelor, cum sunt Àuturii!

5. a) Ascultă enunĠurile úi completează desenele! b) Spune ce vezi în ¿ecare imagine!
Buburuza are pe aripi Crinul are petale roz. În cerc este un pătrat Pe aripile Àuturelui sunt
patru cercuri negre. albastru. Lângă cerc úase triunghiuri mov.
sunt două pătrate verzi.
6. a) Completează úirurile cu formele b) Spune ce ai desenat! Spune formele
care lipsesc! din ambele úiruri!
7. a) Priveúte desenele úi spune ce vezi!

b) Numără formele úi completează tabelele
de sub desene cu numerele potrivite!
c) Desenează ceva interesant în chenar
folosind formele: , , !
d) Spune ce ai desenat úi câte forme
ai folosit din ¿ecare! 5
Structuri lexicale: nu s-au udat, cea mai frumoasă

Reluare: numerele, culorile 55
6B Pagini de joc
1. a) Priveúte imaginea colorată! Spune ce vezi!
b) Completează a doua imagine astfel d) Colorează a doua imagine în aúa fel încât
încât să ¿e la fel ca prima! să ¿e la fel ca prima!
c) Spune ce ai desenat! e) Activitate în perechi
Copiii vor lucra câte doi. Vor formula un dialog din-
tre copilul care cumpără îngheĠată úi vânzător.
2. a) Denumeúte desenele!
b) Desenează formele cu care seamănă aceste desene, pe baza modelului!
c) Spune ce forme ai desenat!
3. a) Completează úirurile cu desene diferite!
56 b) Colorează desenele tale! c) Denumeúte toate desenele!

Ana, Maria, Radu úi Emil merg în excursie în pădure. Copiii au în rucsacuri mâncare, jucării úi haine.
În pădure ei văd animale.
6
b) Uneúte, cu diferite culori, copiii
cu desenele potrivete!
Cine are în rucsac biscuiĠi/sendviú/napo-
litane/măr? Cine are în rucsac coardă/
paletă de badminton/păpuúă/minge?
Cine are tricou/pantaloni scurĠi/pălărie
de soare/geacă? Cine vede un Àuture/
o veveriĠă/un iepure/o căprioară?
Ce are în rucsac Ana/Radu/Maria/Emil?
Ce animale văd copiii? Ce face Ana
cu coarda? Ce face Maria cu păpuúa?
Ce face Radu cu paleta de badminton?
Ce face Emil cu mingea?
d) Desenează ce pui tu în rucsac când mergi în excursie (mâncare, îmbrăcăminte, jucării)!
Desenează úi animalul pe care vrei să-l vezi în pădure!
e) Activitate în perechi
Copiii vor lucra câte doi. Vor formula, pe rând, întrebări úi răspunsuri despre desenele lor.
b) Găseúte desenele mici care lipsesc din imagine! Uneúte-le cu locul potrivit!
c) Ascultă enunĠurile, apoi colorează feĠele zâmbitoare dacă enunĠurile sunt adevărate úi
pe cele triste dacă enunĠurile sunt false! Profesorul rosteúte pe rând enunĠurile. După ¿ecare enunĠ,
copiii colorează semnele potrivite numerelor enunĠurilor!
1. Ana culege scoici. 2. Radu se scaldă în mare. 3. Ana face castel de nisip. 4. Lângă Radu este
o găletuúă. 5. Pe plajă sunt zece umbrele de soare. 6. În apa mării sunt valuri. 7. Radu este în cort.
8. Pe plajă este un foc de tabără.
1. 3. 5. 7.
2. 4. 6. 8.
d) Spune ce vezi în imagine! Povesteúte ce fac copiii la mare!
57
6 Recapitulare
1. a) Ascultă enunĠurile! Completează úi colorează desenele!
Soarele străluceúte. În copac sunt

frunze verzi úi cireúe. Sub copac
este o umbrelă de soare.
Ninge cu fulgi mari de zăpadă.

Sub copac este un om de zăpa-
dă. Lângă omul de zăpadă este
o sanie portocalie.
Copacul este înÀorit. Iarba e verde.

Sub copac sunt lalele. Zboară trei
Àuturi úi o buburuză.
Cerul este înnorat. Plouă.

În copac sunt mere roúii.
Sub copac sunt frunze galbene.
b) Denumeúte anotimpurile din desenele de mai sus! d) Denumeúte lunile de vară/

de toamnă/de iarnă/de primăvară!
c) Numerotează desenele în ordinea în care urmează
Spune în care anotimp úi în care lu-
anotimpurile! Începe cu vara!
nă sărbătoreúti ziua ta de naútere!
2. a) Ascultă enunĠurile úi colorează, după model, orele potrivite!
Seara, copiii sunt lângă focul de tabără. DimineaĠa, Ana face plajă. La prânz, Maria mănâncă înghe-
Ġată. După-masă, Emil face castel de nisip. Seara, Radu doarme în cort.
8:00 15:00 22:00 10:00 16:00 24:00 6:00 14:00 21:00

9:00 17:00 23:00 7:00 13:00 18:00
Ce face Radu/Ana/Emil/Maria? Ce fac copiii? La ce oră doarme Emil în cort/face plajă Ana/
face castel de nisip Emil/mănâncă îngheĠată Maria/sunt copiii lângă focul de tabără?
3. a) Ascultă dialogurile! Desenează răspunsul la ¿ecare întrebare!
– Ce mănânci, Ana? – Emil, ce cumperi – Maria, ce faci pe plajă? – Bunicule, ce culegi în li-
– Eu mănânc o înghe- de la magazin? – Eu adun scoici vadă?
Ġată de căpúuni. – Eu cumpăr ochelari pe plajă. – Eu culeg cireúe în livadă.
de soare.
Ce mănâncă Ana? Ce cumpără Emil? Ce adună Maria? Ce culege bunicul?
b) AscultaĠi din nou dialogurile de la punctul „a”! FormulaĠi dialoguri asemănătoare des-
pre alimente, cumpărături, plajă úi livadă!
4. ExersaĠi dialogurile de la lecĠiile „Ce faci la ora ... ?”, „Unde mergi în vacanĠă?
58 Se va exersa corelarea elementelor verbale cu cele nonverbale (miúcări, gesturi úi mimică).
Evaluare 6
1. Ascultă enunĠurile úi colorează desenul! 4. Evaluare:
= câte 2 forme
colorate corect
Cercurile sunt albastre.
Fb
Triunghiurile sunt verzi. B
Pătratele sunt roúii. S
I –
2. Evaluare:
2. Ascultă enunĠurile úi completează desenul de la exerciĠiul 1!
Sub umbrela de soare se vede o găletuúă maro úi un rucsac mov. Fb
B
Lângă umbrela de soare este un cort portocaliu. S
I –
3. Ascultă dialogurile! Încercuieúte desenul potrivit ¿ecărui dialog! 3. Evaluare:
(Textul dialogurilor se aÀă în anexă.) Fb
B
S
I –
4. Ascultă úi colorează feĠele zâmbitoare dacă enunĠurile sunt adevărate úi 4. Evaluare:

pe cele triste dacă enunĠurile sunt false! Fb
1. Ana culege cireúe. 2. Emil se joacă în nisip. 3. Radu adună scoici. B
S
1. 2. 3. I –
5. Ascultă dialogurile! Scrie/desenează răspunsul la ¿ecare întrebare! 5. Evaluare:

– Radu, când mergi la circ? – Maria, ce ai primit – Emil, ce Ġi-a plăcut Fb
– Eu merg la circ la ora de la bunica? cel mai mult în tabără? B
zece. – Eu am primit o pălărie – Mie mi-a plăcut cel mai S
de soare. mult focul de tabără. I –
La ce oră merge Radu Ce a primit Maria Ce i-a plăcut cel mai mult
la circ? de la bunica? lui Emil în tabără?
1. 2. 3. 4. 5.
59
Recapitulare la ¿nalul semestrului al II-lea
1. a) Ascultă enunĠurile! Completează úi colorează desenele!
În faĠa casei galbene este o grădină cu Àori. Acolo sunt Ana stă lângă semafor. Semaforul arată culoarea
lalele roúii úi roz. Câinele úi pisica sunt lângă căruĠă. roúie. Acolo este o trecere de pietoni. Pe stradă
Câinele are blană maro, iar pisica are blană neagră. circulă o maúină verde úi un autobuz albastru.
b) Formulează întrebări despre cele două desene!

Copiii, pe rând, vor formula întrebări despre cele două desene. (Model: „E adevărat că…?)
CeilalĠi vor răspunde cu „da” sau cu „nu”.
c) Spune ce vezi în imaginile de mai sus!
2. a) Continuă numerotarea animalelor!
21
b) Spune numerele de la 1 la 20!
c) Denumeúte animalele în ordinea numerotării!
d) Încercuieúte animalele domestice! Spune ce ne dau ele!
e) Ascultă enunĠurile úi scrie numerele animalelor potrivite!
1. Este animal sălbatic, are dungi albe úi negre. 4. Are gât lung úi mănâncă frunzele copacilor.
2. La Grădina Zoologică înoată în bazin. 5. Îi plac bananele úi îi place să se joace.
3. Are blana maro úi iarna doarme. 6. Este un animal mare úi are urechi mari.
f) Activitate în perechi
60 Copiii vor formula enunĠuri despre celelalte animale pe baza celor de la punctul e,
apoi le vor ghici. După ghicirea animalelor, rolurile se vor inversa.
3. a) Denumeúte toate desenele!
6
b) Încercuieúte, pe ¿ecare rând, desenul c) Spune ce ai încercuit! De ce?

care nu corespunde!
4. a) Ascultă, apoi continuă enunĠurile, pe baza desenelor!
Pilotul conduce un ... DoctoriĠa lucrează la ... ùoferul conduce un ... Profesoara scrie pe ...
Coafeza are în mână un ... Vânzătoarea lucrează în ... Pompierul conduce ...
b) Formulează întrebări despre ocupaĠiile de la punctul „a”, pe baza modelului!

Model: Cine lucrează la spital? Ce face pilotul?
5. a) Priveúte úi ascultă dialogurile! (Textul dialogului se aÀă în Anexă)
b) Încercuieúte indicatoarele care arată direcĠiile sau locurile despre care ai auzit!
c) Numerotează indicatoarele pe care le-ai încercuit în ordinea în care le-ai auzit!
d) Activitate în perechi
Copiii vor lucra câte doi. Vor formula dialoguri, pe baza celor de mai sus.
6. Ascultă întrebările, apoi răspunde cu ajutorul imaginilor!
– Maria, unde mergi – Emil, ce faci în vacanĠă? Ce face Ana dumincă Ce organizează copiii
sâmbătă după-masă?
p în p
parc? ú de săptămână?
la sfârúit p
7. a) Priveúte imaginile úi spune ce vezi! b) PovestiĠi în lanĠ cele două poveúti!
61
6 Evaluare la ¿nalul semestrului al II-lea
1. Priveúte imaginea! 1. Evaluare:
Ascultă enunĠurile, apoi Fb
colorează! B
S
Bicicleta este albastră. I –
Balansoarul este roúu.
Băiatul se dă pe tobo-
ganul verde.
2. Ascultă enunĠurile úi completează desenul de la exerciĠiul 1! 2. Evaluare:

Fb
Lângă bancă este o trotinetă. B
Sub tobogan este o găletuúă. S
I –
Maria are în mână o coardă.
3. Ascultă enunĠurile! Numerotează numai animalele despre care auzi, în ordinea 3. Evaluare:
în care sunt prezentate! Fb
B
1. Este animal domestic. Are patru picioare úi ne dă lapte.
S
2. Este animal sălbatic. Are coadă lungă úi blană roúcată. I –
3. Trăieúte în curtea bunicilor. Are pene. Are puiúori. Ne dă ouă.
4. Ascultă dialogurile! Încercuieúte indicatoarele care arată direcĠiile sau locurile 4. Evaluare:
despre care auzi! = 2 încercuiri
– Ana, unde este farmacia? – Vă rog să-mi spuneĠi unde este – Radu, unde este úcoala ta? corecte
– Mergi înainte. Farmacia gara! – ùcoala mea este între Fb
este lângă staĠia de autobuz. – Mergi la dreapta, apoi la stânga. parcare úi staĠia de autobuz. B
S
I –
5. Ascultă dialogurile! Desenează/scrie răspunsul la ¿ecare întrebare!

5. Evaluare:
– Radu, cu ce călătoreúti – Ana, la ce oră te uiĠi la ¿lmul – Maria, ce a cumpărat
Fb
la mare? tău preferat? mama de la magazin?
B
– Eu călătoresc cu trenul. – La ora optsprezece mă uit – Mama a cumpărat ochelari
S
la ¿lmul meu preferat. de soare.
I –
Cu ce călătoreúte Radu? La ce oră se uită Ce a cumpărat mama
Ana la ¿lm? de la magazin?
1. 2. 3. 4. 5.

Recapitulare la sfârúitul anului úcolar
1. Priveúte desenul! Spune ce vezi! 2. a) Colorează acea clădire care se asea-
mănă cu locuinĠa ta! Desenează-te lângă ea!
b) Desenează obiecte de mobilier care sunt
în camera ta, în bucătărie úi în baie!
c) Spune ce ai desenat pentru ¿ecare încăpere!

d) Joc: „Ascultă úi arată repede!”
e) „Fă fotogra¿i” despre familia ta! Dese-
nează-i în chenare pe părinĠii tăi, pe bunicii tăi,
pe copiii din familie (pe tine úi pe fraĠii/surorile
tale)!
f) Prezintă familia ta! Prezintă-te úi tu!
3. a) Colorează úcoala úi curtea úcolii pe desenul de la exerciĠiul 1!

b) Trasează drumul de la locuinĠa ta până la úcoală! Spune pe lângă ce trebuie să treci ca
să ajungi la úcoală!
c) Încercuieúte rechizitele úcolare! Denumeúte-le!
d) Ascultă întrebările! Aúază pe masă jetoanele/rechizitele potrivite úi răspunde!

Cu ce scrii/desenezi/colorezi/tai hârtia/lipeúti? Ce ai în penar/în ghiozdan/pe bancă?
e) Ascultă úi execută miúcările!
Profesorul rosteúte enunĠuri de tipul: „Pune creionul pe bancă/în penar/sub carte/lângă caiet/
între radieră úi ascuĠitoare!” ExerciĠiul continuă úi cu alte rechizite! 63
f) Denumeúte jucăriile de la punctul „c”! Spune care este jucăria ta preferată!
4. a) Colorează supermarketul pe desenul de la exerciĠiul 1!
b) Priveúte semnele care sunt în supermarket! Spune ce arată ele!
Ce fel de legume/fructe/îmbrăcăminte/încălĠăminte/alimente cumperi de la supermarket?
d) Denumeúte obiectele pe care le cumpără copiii de la supermarket!
e) Ce spune vânzătoarea, ce spun copiii? FormulaĠi dialoguri!

5. a) Ascultă dialogurile úi priveúte imaginile! (Textul dialogurilor se aÀă în anexă.)
b) Numerotează numai meniurile care corespund dialogurilor, în ordinea în care le-ai ascutat!
c) Spune ce mănâncă copiii la micul dejun, la prânz úi la cină!
d) Spune ce mănânci tu la micul dejun, la prânz úi la cină!
6. a) Colorează spitalul úi farmacia pe desenul de la exerciĠiul 1!
b) Priveúte imaginile úi răspunde la întrebări!
Unde este Radu? De ce? Unde este Maria? De ce? Unde este Ana? Ce o doare?
Ce spune doctorul? Ce întreabă doctoriĠa? Ce spune dentistul?
Ce primeúte Radu de la doctor? Ce spune Maria? Când se spală pe dinĠi Ana?
64 c) FormulaĠi dialoguri pe baza imaginilor!

7. a) Ascultă enunĠurile úi completează desenul de la exerciĠiul 1!
În parc, lângă leagăn, este un balansoar albastru. În parc este úi un tobogan.
Trei copiii se joacă în parc cu mingea. Mingea este roúie cu cerculeĠe verzi.
b) Ascultă úi colorează feĠele zâmbitoare, dacă enunĠurile sunt adevărate, úi pe cele
triste, dacă enunĠurile sunt false! Profesorul rosteúte pe rând enunĠurile. După ¿ecare enunĠ, copiii
colorează semnele potrivite numerelor enunĠurilor.
1. Copiii sunt în parc.
2. Emil se dă cu trotineta.
3. Mama stă pe o bancă.
4. Maria se dă în leagăn.
5. Radu se dă pe balansoar.
6. O fetiĠă sare coarda.
7. Doi copii se joacă
de-a v-aĠi ascunselea.
8. Este iarnă.
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
c) Poveúteúte, pe baza desenului, ce fac copiii în parc!
d) Spune ce faci tu în parc!
8. a) Colorează indicatoarele în desenul de la exerciĠiul 1!

b) Spune ce ai colorat! Spune unde sunt aceste indicatoare!
c) Ascultă enunĠurile úi completează desenul de la exerciĠiul 1!
Lângă trecerea de pietoni este un semafor. Lângă spital este o maúină de salvare. În parcare sunt trei
autoturisme. Pe stradă circulă un camion úi o motocicletă. Autobuzul este în staĠie. Zboară un elicopter.
d) Activitate în perechi
Copiii vor lucra câte doi. Vor formula întrebări úi răspunsuri despre mijloacele de transport cu care
au completat desenul. Exemplu: Unde este maúina de salvare?
9. a) Ascultă enunĠurile úi completează desenul!
În arena circului sunt: o maimuĠă, un elefant, o zebră úi un dresor. Dresorul are în mână
un cerc roúu. MaimuĠa se joacă cu o minge mică, neagră. În arenă intră úi un clovn.
Clovnul are pantaloni cu dungi. Pe haina lui sunt triunghiuri úi pătrate colorate.
b) Povesteúte ce vezi în imagine!
Urechile elefantului sunt mari sau mici? Gâtul girafei este
lung sau scurt? Clovnul este trist sau bucuros? Mingea mai-
muĠei este albă sau neagră? Pe pantalonii clovnului sunt
cercuri sau dungi? Elefantul este un animal mare sau mic?
d) Ascultă, apoi continuă enunĠurile!
Foca înoată în ... Tigrul are blană cu ... VeveriĠa are blană ...
Iepurele are urechi ... Vulpea are coadă ... Ursul are coadă ...
Căprioara úi lupul trăiesc în ... Ciocănitoarea úi cucul sunt ...
10.a) Priveúte a¿úul despre Clubul de vacanĠă!
b) Denumeúte desenele de pe a¿ú!
Spune ce fac copiii în Clubul de vacanĠă!
c) RealizaĠi în grup un a¿ú despre activităĠile
de vacanĠă preferate!
Profesorul asigură materialele necesare desfăúurării
activităĠii: coli de hârtie, hârtie colorată etc.
d) PrezentaĠi a¿úele realizate!
65
Evaluare la sfârúitul anului úcolar
1. Priveúte desenul úi ascultă enun-
Ġurile! Colorează feĠele zâmbitoare, da-
că enunĠurile sunt adevărate, úi pe cele 1. Evaluare:
triste, dacă enunĠurile sunt false! Fb
1. În parc sunt patru copii. B
2. FetiĠa blondă are ochelari de soare. S
3. Un băiat mănâncă o prăjitură. I –
1. 2. 3.
2. Priveúte desenul de la exerciĠiul 1! Numerotează numai copiii despre 2. Evaluare:

care auzi, în ordinea în care sunt prezentaĠi! Fb
1. Cumpără îngheĠată, lângă el este o minge. 2. Mănâncă îngheĠată, are un balon. B
3. Este fetiĠă, are păr maro. S
I –
3. Ascultă enunĠurile úi completează desenul de la exerciĠiul 1! 3. Evaluare:

Lângă Maria este un câine. Ana are pălărie de soare. Emil are în mână o paletă Fb
de badminton. B
S
I –
4. Ascultă dialogurile! Încercuieúte desenul potrivit ¿ecărui dialog!
– Salut, Radu. Ce ai cum- – Ana, ce ai făcut dumini- – Ana, cum arată prietena ta?
părat? că? – Ea are păr negru úi lung.
– Am cumpărat o periuĠă – Duminică am fost la Gră- Are ochi verzi. 4. Evaluare:
de dinĠi. dina Zoologică. = 2 încercuiri
corecte
Fb
B
S
I –
5. Ascultă dialogurile! Desenează răspunsul la ¿ecare întrebare! 5. Evaluare:

– Maria, ai cumpărat o ro- – Ana, bei cacao cu lapte? – Radu, care este animalul Fb
chie? – Nu, eu beau suc de tău preferat? B
– Nu, eu am cumpărat portocale. – Îmi place calul, dar animalul S
o fustă. meu preferat este tigrul. I –
Ce a cumpărat Maria? Ce bea Ana? Care este animalul preferat
al lui Radu?
1. 2. 3. 4. 5.

*Grilă orientativă pentru evaluarea exprimării orale
DESCRIPTORI DE PERFORMANğĂ
Foarte bine Bine Su¿cient Insu¿cient
INDICATORI procent de realizare procent de realizare procent de realizare procent de realizare
a indicatorului: a indicatorului: a indicatorului: a indicatorului:
85–100% 65–84% 45–64% sub 45%
PronunĠă corect sunete-
le speci¿ce limbii române
1. în cuvinte, structuri lexi-
cale úi enunĠuri, respec-
tând accentul úi intonaĠia.
Denumeúte obiecte, per-
2. soane úi activităĠi cunos-
cute, din mediul apropiat.
Numără obiecte din
mediul apropiat úi
3.
exprimă cantităĠi prin
intermediul numerelor.
Integrează în enunĠuri
proprii cuvintele, struc-
4.
turile lexicale úi formu-
lele uzuale învăĠate.
Formulează enunĠuri sim-
ple referitoare la obiecte,
5. persoane, activităĠi din
mediul apropiat, pe ba-
za unui suport vizual.
Formulează răspunsuri
6. scurte la întrebări des-
pre teme familiare.
Formulează întrebări
7.
simple, pe teme familiare.
Formulează enunĠuri
simple de prezentare
8. a unor obiecte, persoa-
ne úi activităĠi cunoscu-
te, preferate.
Participă activ la situaĠii
de comunicare în care
9.
reproduce mesaje orale,
pe teme cunoscute.
Participă activ la schim-
buri de mesaje orale în
10, care formulează enun-
Ġuri simple/replici, pe te-
me familiare.
*Grila propusă pentru evaluarea formativă a capacităĠii de exprimare orală este un instrument cu ca-
racter orientativ.
Evaluarea capacităĠii de exprimare orală se va face de către profesor pe parcursul întregului an úcolar,
raportat la însuúirea conĠinuturilor plani¿cate, conform programei úcolare. Cali¿cativele vor ¿ stabilite în urma
uneia sau a mai multor evaluări, după caz, astfel încât să reÀecte cât mai bine progresul înregistrat de că-
tre elevi.
Indicatorii de evaluare propuúi au fost formulaĠi pe baza acelor competenĠe speci¿ce ale programei úcolare
care vizează exprimarea orală.
68 Anexă
LA MULğI ANI, RADU!

9/4. a) Dialog
– Ce faci, Ana? – Eu desenez un tort cu opt lumânări, Àori úi
– Desenez o felicitare pentru ziua de naútere a lui Radu. baloane.
– Ce desenezi? – Ce culori au Àorile úi baloanele?
– Florile sunt roúii, baloanele sunt colorate.
9/7. Cântec: „MulĠi ani trăiască”!
NUMĂRĂM DE LA 1 LA 15!
Muzica: Kuti Botond
10/1. a) Cântec: „Să numărăm!”
11/6. Joc: „Spune corect numerele!” 11/8. Joc: „CâĠi ani ai?”
Profesorul va rosti un număr. Elevii Profesorul împarte jetoanele cu numerele de la 1 la 15. În timpul
aúază pe masă jetonul potrivit. Unul jocului, ¿ecare elev are atâĠia ani cât arată jetonul primit. Elevii se
dintre ei va căuta vecinul mai mic, iar plimbă prin clasă úi, la semnul profesorului, se opresc lângă cel
celălalt, vecinul mai mare al numărului. mai apropiat coleg. Pe rând, vor întreba úi vor răspunde pe baza
Vor spune úirul de trei numere în ordine numărului de pe jeton: „CâĠi ani ai?” /„Am ... ani”, apoi colegii
crescătoare úi descrescătoare. schimbă jetoanele între ei. La semnul profesorului, jocul se reia.
11/9. a) Dialog 11/11. Poezie: „Numărătoare”
– Copiii, să aranjăm masa! O bomboană, două, trei,
– Ce punem pe masă? Maria, tu nu vrei?
– Punem unsprezece farfurii, treisprezece úerveĠele, Ba vreau patru, cinci, úase,
cincisprezece pahare úi douăsprezece linguriĠe. Că bomboanele-s gustoase.
– Ce mai punem pe masă? ÎĠi dau úapte, opt, nouă, zece,
– Un tort cu nouă lumânări úi paisprezece bomboane. Că eúti o fetiĠă tare dulce.
Eu vreau unsprezece, doisprezece,
treisprezece, paisprezece
úi cu încă una cincisprezece.
PRIETENII MEI HAI CU MINE ÎN PARC!
12/2. c) Joc: „Prieteni, prietene” 15/4. a) Dialog
Elevii se plimbă prin clasă. Profesorul pronunĠă un Dialogul dintre Radu úi Emil:
număr úi, alternativ, cuvintele „prieteni/prietene”. – Emil, hai în parc!
Exemplu: „trei prieteni/patru prietene”. Elevii vor – Bine, hai să mergem! Ce facem în parc?
forma într-un timp scurt cercuri în care numărul – Eu mă dau pe tobogan. Tu ce faci, Emil?
de „prieteni/prietene” corespunde celor rostite de – Eu mă dau cu trotineta.
profesor. Profesorul va formula întrebări de tipul: Dialogul dintre Ana úi Maria:
„Cine este prietenul tău/prietena ta? Cine sunt – Maria, vrei să ne dăm pe balansoar?
prietenii tăi/ prietenele tale?” Elevii vor răspunde – Nu, eu mă dau în leagăn. Tu ce faci, Ana?
individual. – Eu mă dau cu patinele cu role.
Anexă 69
SĂ SPUNEM O POVESTE! – CEI TREI PURCELUùI
17/5. Joc: „Adevărat sau fals?” 17/6. Joc: „LanĠul poveútii”
Profesorul va rosti enunĠuri adevărate úi false, legate Profesorul Ġine în mână o minge úi începe
de poveste. (Exemplu: Lupul s-a jucat cu purceluúii. să spună povestea „Cei trei purceluúi”. După
Purceluúul Naf-Naf a construit o casă din cărămidă.) primul enunĠ, aruncă mingea unui copil care
La enunĠurile adevărate, elevii vor bate din palme, iar continuă povestea. Jocul continuă prin arun-
la cele false, se vor ridica în picioare. Profesorul va carea mingii de către copii după ¿ecare enunĠ.
solicita corectarea enunĠurilor false. Se pot utiliza imaginile de la exerciĠiul 1.
17/7. Cântec: „Trei purceluúi” Muzica: Kuti Botond
E CARNAVAL!
19/7. Cântec: „Carnavalul copiilor” Muzica: Kuti Botond
ÎMI PLACE PRIMĂVARA!
21/3. a) Dialog 21/4. a) Dialog

Dialogul dintre Ana úi Radu: Dialogul dintre Maria úi Emil:
– Radu, uite ce frumos e parcul! – Ce desenezi, Maria?
Soarele străluceúte. – Eu desenez Àuturi, buburuze úi albine.
– Da, copacii au înverzit úi au înÀorit. – Câte desenezi din ¿ecare?
Iarba e verde. – Eu desenez opt Àuturi, douăsprezece buburuze úi cincispre-
– Uite, sub copaci sunt viorele! zece albine.
– Hai să le culegem pentru mama! – Maria, te rog, mai desenează trei berze úi cinci rândunele!
– Bine.
70 Anexă
21/5. c) Joc: „Eu spun una, tu spui multe...”
Profesorul rosteúte forma de singular a unui cuvânt de la punctul b úi aruncă mingea unui elev. Acesta
roseúte forma de plural a cuvântului spus de profesor aruncând mingea înapoi. Jocul continuă cu rostirea
formelor de singular úi plural ale celorlalte cuvinte.
21/8. Cântec: „Primăvara” Muzica: Kuti Botond
MERGEM ÎN EXCURSIE!
23/4. Joc: „Aici sau acolo?” 23/6. Joc: „Acum sau mai târziu?”
Profesorul stă în faĠa clasei úi rosteúte enunĠuri despre acĠiuni ca- Copiii stau în cerc. Profesorul începe jocul
re conĠin cuvintele „aici” sau „acolo”. (Exemplu: Aici copiii sar spunând: „Acum citesc, mai târziu desenez.”
coarda./Acolo copiii pescuiesc./Aici zboară Àuturi./Acolo copiii se Copilul care stă lângă el va relua ultima
joacă cu mingea.) Atunci când copiii aud în enunĠ cuvântul „aici” acĠiune spusă de profesor úi va adăuga o
se adună lângă profesor úi mimează acĠiunile. Dacă în enunĠ altă acĠiune: „Acum desenez, mai târziu mă
aud cuvântul „acolo”, se deplasează în partea opusă a clasei úi joc.” Jocul continuă până când ¿ecărui copil
mimează acĠiunile. Jocul devine mai distractiv dacă enunĠurile sunt îi vine rândul să vorbească. Profesorul poate
rostite într-un ritm alert. Jocul se poate juca úi în aer liber. ajuta elevii prin mimarea unor acĠiuni.
ÎN VIZITĂ LA BUNICI
29/5. Joc: „Aproape sau departe?”
Profesorul rosteúte enununĠuri de tipul: „Casa este aproape, copacul este departe.”, „Pădurea este departe,
căruĠa este aproape.” Când aud cuvântul „aproape”, copiii stau cu mâinile apropiate, iar când aud cuvântul
„departe”, stau cu mâinile întinse în faĠă. În a doua fază a jocului, copiii vor formula enunĠuri asemănătoare
despre obiectele din clasă úi colegi, apoi vor executa împreună miúcările.
ANIMALELE MELE
30/1. Cântec:
ântec: „Animalele mele” Muzica: Kuti Botond
STRADA STADIONULUI,
STADIONULUI NUMĂRUL 20
35/6. a) Dialog 35/7. e) Dialog
– Unde locuieúti, Emil? – Bună ziua! Ce doreúti?
– Eu locuiesc pe strada Tranda¿rilor la numărul 18. – Bună ziua! DaĠi-mi, vă rog, o coardă úi un balon.
– Tu locuieúti în casă sau în bloc? Cât costă?
– Eu locuiesc în casă. – Coarda úi balonul costă 5 lei. Mai doreúti ceva?
– Ce este lângă casa ta? – Nu, mulĠumesc.
– Lângă casa mea este o úcoală.
Anexă 71
CE VREI SĂ FII CÂND VEI FI MARE?
36/3. c) Joc: „Ghiceúte cine sunt!”
Profesorul rosteúte enunĠuri (la persoana I, singular) despre diferite ocupaĠii pe baza exerciĠiilor 1 úi 2. Elevii
trebuie să ghicească despre cine e vorba. Exemplu: „Îmi place să conduc maúina. Cine sunt?”/ „Lucrez la
spital. Îmi place să trăiesc sănătos. Cine sunt?” În faza următoare a jocului iese în faĠa clasei câte un elev,
trage un jeton úi se prezintă pe baza modelului de mai sus. Colegii lui ascultă prezentarea úi aleg jetonul
potrivit, pe care îl ridică.
CU CE CĂLĂTORIM?
39/8. Cântec: „Semaforul” Muzica: Kuti Botond
VĂ ROG SĂ-MI SPUNEğI UNDE ESTE...

41/3. b) Dialog 41/6. Poezie: „Semaforul”
– Sărut mâna! Vă rog să-mi spuneĠi unde este Clubul Copiilor! Cum treci strada? Uite cum:
– Mergi înainte până la trecerea de pieton. Treci strada úi ajungi la parc! Semaforul e pe drum,
– Clubul Copiilor e aproape de parc? Ochiul roúu spune: „Stai!”,
– Da. Clubul Copiilor e lângă parc. Ochiul verde zice: „Hai!”.
– MulĠumesc. Sărut mâna!
CE FACI LA SFÂRùIT DE SĂPTĂMÂNĂ? CE FACI LA ORA…?
43/6. Dialog 47/7. a) Ascultă ce face Ana de luni până vineri, după-
– Bună ziua! DaĠi-mi, vă rog, bilete de autobuz! masa!
– Câte bilete doreúti? Luni, la ora 14, cumpăr legume úi fructe de la piaĠă.
– Vreau două bilete. Cât costă? MarĠi, la ora 17, dansez la Clubul Copiilor. Miercuri,
– Două bilete costă 4 lei. la ora 15, merg la bazinul de înot. Joi, de la ora 18, am
– MulĠumesc. bilet la circ. Vineri, la ora 20, mă uit la desene animate.
CE FACI VARA?
48/4. a) Dialog Dialogul dintre Ana úi Maria: Dialogul dintre Radu úi Emil:
– Ana, hai să facem plajă! – Emil, cu ce te joci în nisip?
– Bine. Mă îmbrac cu costum de baie. – Eu mă joc cu lopată úi găletuúă.
Tu ce faci, Maria? Tu ce faci, Radu?
– Eu pun pe cap o pălărie de soare. – Eu iau colacul úi mă scald în bazin.
ântec: „Vara”
49/8. Cântec: Muzica: Kuti Botond
Ă
UNDE MERGI ÎÎN VACANğĂ?
51/7. a) Ana: În vacanĠa de vară eu merg la bunici. Bunicii locuiesc
51/8. a) Dialog
în sat. Îmi place să merg cu vaporul la pădure. În pădure sunt valuri
– Maria, unde mergi în vacanĠă de vară?
mari úi mulĠi peúti. Radu: În vacanĠa de vară eu merg în tabără la
– Eu merg la mare.
munte. Acolo dorm în cort. Îmi place să urc pe munte cu patinele– De ce mergi la mare?
cu role. Pun în rucsac un colac, un castel de nisip úi o găletuúă.
– Îmi place apa úi nisipul.
Emil: În vacanĠa de vară eu merg la mare. Acolo mă scald úi fac – Ce faci la mare?
plajă în palton. În nisip mă dau cu schiurile úi cu snowboardul.– Mă scald, fac plajă úi adun scoici.
72 Anexă
ANUL
52/1. e) Joc: „Spune ce útii despre...”
Profesorul rosteúte: „Spune ce útii despre vară!” úi aruncă mingea unui copil. Acesta va formula un enunĠ
despre vară úi va arunca mingea altui copil. Al doilea copil va repeta ce a spus primul úi va formula despre
vară úi un alt enunĠ. După 5 enunĠuri formulate despre vară, jocul va continua în acelaúi mod úi cu celelalte
anotimpuri.
52/2. a) Dialog
Dialogul dintre Ana úi Maria: Dialogul dintre Radu úi Emil:
– Ana, când este ziua ta de naútere? – Radu, când este ziua ta de naútere?
– Ziua mea de naútere este primăvara, în luna martie. – Ziua mea de naútere este vara, în luna iunie.
Maria, când este ziua ta de naútere? Emil, când este ziua ta de naútere?
– Ziua mea de naútere este toamna, în luna – Ziua mea de naútere este iarna, în luna
septembrie. decembrie.
53/6. Joc: „LanĠul lunilor” 53/7. b) Joc: „Anotimpul câútigător”
Profesorul împarte cele 12 jetoane care reprezintă Profesorul împarte cele 12 jetoane care reprezintă lu-
lunile anului. Numeúte un copil care iese în faĠa nile anului. Copiii se vor deplasa liber prin clasă úi vor
clasei, ridică jetonul úi spune: „Sunt luna…” Copiii spune: „Sunt lună de primăvară/ vară/ toamnă/ iarnă”.
care au jetoanele care preced úi urmează după Se vor grupa pe anotimpuri, apoi se vor aúeza în ordinea
luna numită de colegul lor se vor aúeza în drepta úi în care urmează lunile una după alta. Ei vor denumi
stânga lui úi se vor prezenta pe rând. LanĠul lunilor anotimpul, lunile acestuia úi vor formula enunĠuri despre
se va întregi atunci când vor ieúi copiii care au în anotimpul pe care îl reprezintă. Va câútiga grupul care
mână jetoanele cu lunile ianuarie/ decembrie. va avea cea mai reuúită prezentare.
EVALUARE
59/3. Dialog
Dialogul dintre Ana úi Maria: Dialogul dintre Radu úi Emil: Dialogul dintre Maria úi Emil:
– Ana, ce faci după masă, la ora 16? – Radu, unde mergi în vacanĠă? – Maria, în ce lună este ziua ta de naútere?
– După masă, la ora 16, fac plajă. – În vacanĠă merg la mare. – Ziua mea de naútere este în luna martie.
RECAPITULARE LA FINALUL SEMESTRULUI AL II-LEA

61/5. a) Dialog
Dialogul dintre Radu úi Emil: Dialogul dintre Ana úi profesoară:
– Radu, te rog să-mi spui unde este stadionul! – Doamna profesoară, vă rog să-mi spuneĠi unde
– Mergi înainte până la farmacie, apoi la dreapta. este Grădina Zoologică!
– Acolo este stadionul? – Mergi până la staĠia de autobuz, apoi la stânga úi
– Da. înainte. Acolo este Grădina Zoologică.
– MulĠumesc.
RECAPITULARE LA SFÂRùITUL ANULUI ùCOLAR
63/2. d) Joc: „Ascultă úi arată repede!”
Profesorul rosteúte cuvinte úi structuri lexicale care denumesc obiecte de mobilier úi arată poziĠii ale corpului
potrivite ¿ecăruia. Elevii vor exersa aceste poziĠii ale corpului până când le vor asocia corect cu denumirile
obiectelor de mobilier. Profesorul va rosti denumirile într-un ritm alert, iar elevii vor executa miúcările. Cei care
greúesc sau reacĠionează cu întârziere, se vor aúeza la locurile lor.
masă scaun lampă uúă fotoliu fereastră fereastră dulap WC cadă

deschisă închisă
64/5. a) Dialog
Dialog 1: Dialog 2: Dialog 3:
– Bună dimineaĠa, copii! – Emil, cum a fost azi la úcoală? – Mamă, ce mâncăm la cină?
– Bună dimineaĠa, mamă! – Bine. Mamă, ce mâncăm azi – Maria, ce doreúti să mănânci?
– Ce mâncaĠi la micul dejun? la prânz? – Vreau omletă sau macaroane cu
– Eu mănânc sendviú cu úuncă – Supă de legume, piure de car- brânză.
úi caúcaval. to¿ úi friptură. – ÎĠi fac omletă úi ceai.
– Ana, tu ce mănânci? – Avem úi prăjitură? – Bine, mamă. MulĠumesc.
– Eu mănânc cereale cu lapte. – Nu, dar avem salată de fructe. – Poftă bună!
– Poftă bună! – Bine, îmi place úi salata de
– MulĠumim. fructe.

Karp Ágnes Makai Emese-Márta COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Karp Ágnes Makai Emese-Márta COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Karp Ágnes Makai Emese-Márta

Karp Ágnes Makai Emese-Márta

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Deúteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

PriviĠi, măreĠe umbre, Mihai, ùtefan, Corvine,

PreoĠi, cu crucea-n frunte! căci oastea e creútină,

Ascultă! Execută miúcările!3

Spune! Activitate în perechi

Colorează! Joc de rol

Desenează! Cântec, poezie, ghicitoare

1.1., 1.2., 1.3., 1.4., Hai cu mine la úcoală! 14 2

1C 1.1., 1.2., 1.3., 1.4., Îmi place acasă! 20 2

Îmi place salata de fructe! 46 2

Date personale Utilizarea formulelor de prezentare úi de salut • Oferirea de informaĠii simple

Dialoguri pe teme familiare • Utilizarea formulelor uzuale de salut, de adresare,

Servus! Eu mă numesc Radu.

Salut! Eu mă numesc Ana.

Ea este Ana. Ea este fetiĠă. El este Radu. El este băiat.

Ana úi Maria sunt fetiĠe. Radu úi Emil sunt băieĠi.

4. Joc: „Cine mă salută?” 5. ExersaĠi dialogurile de la exerciĠiul 1!

2. a) Ascultă úi aúază pe masă jetoa- c) Activitate în perechi

3. a) Desenează familia ta! 4. a) Priveúte imaginea úi ascultă dia-

Aici este locuinĠa mea.

o masă un scaun un aragaz un frigider o chiuvetă de bucătărie un dulap

o cadă o oglindă o chiuvetă o maúină de spălat un WC

c) Spune ce este în bucătărie úi ce este în baie!

o canapea o măsuĠă un televizor un fotoliu un covor raft cu cărĠi

o noptieră o lampă o pernă o plapumă un pat

4. a) Desenează obiectele care lipsesc din camera de zi úi din dormitor!

b) Spune ce este în camera de zi úi ce este în dormitor!

5. a) Ascultă úi aúază pe masă 6. Răspunde la întrebări! Profesorul formulează întrebări

b) Spune ce ai încercuit! Spune ce lipseúte din bucătărie úi din dormitor!

Aici este camera mea.

b) Spune ce vezi în camera lui Radu!

o minge o păpuúă o maúinuĠă o carte un ursuleĠ

un avion un trenuleĠ un balon un robot un dinozaur

un birou un calculator un joc Lego cuburi

4. a) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, în ordinea în care le auzi!

Ana are un dinozaur. Radu are un robot. Copiii au un balon.

7. a) Ascultă enunĠurile! Uneúte cu diferite culori copiii cu jucăriile potrivite!

Aici este curtea úcolii, acolo este úcoala.

Aici este clasa mea.

Îmi place clasa ta!

o masă mese un scaun scaune o fereastră ferestre

o tablă o catedră o uúă un cuier un burete un coridor

b) Ascultă úi execută miúcările! Profesorul formulează comenzi de tipul: c) Spune ce

un úcolar o úcolăriĠă úcolari

un profesor o profesoară profesori

Colegul meu Colega mea Colegii mei se numesc

2. a) Ascultă enunĠurile, apoi desenează obiectele care lipsesc!

b) Răspunde la întrebări pe baza modelului!

4. Ascultă úi execută miúcările! Profesorul formulează

6. a) Priveúte úi ascultă dialogul

8. a) Ascultă úi colorează! Profesorul rosteúte enunĠurile pe baza imaginilor.

b) Spune ce vezi în ¿ecare imagine!

9. Joc: „Spune ce s-a schimbat!” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)

Ana desenează. Maria cântă. Radu citeúte.

Emil scrie. Ana numără. Maria colorează.

Radu lipeúte. Ana taie. Emil face sport.

b) Ascultă úi arată! c) Execută miúcările úi spune ce faci tu!

2. a) Ascultă enunĠurile! Uneúte, cu diferite culori, copiii cu rechizitele potrivite!

b) Răspunde la întrebări! c) Activitate în perechi