CUPRINS

1. Proiectarea fundatiilor constructiilor cu pereti structurali din zidari Prevederi generale de

alcatuite..........................................................................................................................................1
2 . Fundatii la cladiri amplasate pe teren bun de fundare în zone cu seismicitate redusa..........................2
2.1. Fundatii la cladiri fara subsol............................................................................................................2
2.2 Fundatii la cladiri cu subsol................................................................................................................5
Dimensionarea fundatiilor.......................................................................................................................5
3 Fundatii la cladiri amplasate pe teren bun de fundare în zone cu seismicitate ridicata..........................9
4. Racordarea in trepte a fundatiilor avand cote de fundare diferite........................................................10
5 Fundatii pe pamânturi foarte compresibile si pamânturi sensibile la umezire......................................11
5.1 Fundatii pentru consrtuctii fara subsol...........................................................................................12

1
 1.Proiectarea fundatiilor constructiilor cu pereti structurali din zidarii

Prevederi generale de alcatuire

Alcatuirea fundatiilor se diferentiaza functie de urmatoarele conditii:

a)                  conditiile geotehnice de pe amplasament;

b)                  zona seismica de calcul a amplasamentului:

. seismicitate ridicata - zonele A÷D

. seismicitate redusa - zonele E÷F

c)    regimul de înaltime al constructiei:

. foarte redus - cladiri parter (P) sau cladiri parter si etaj (P+1E)

. redus - cladiri cu putine niveluri (P+2E÷P+4E)

d)   cladire cu sau fara subsol.

Fundatiile peretilor sunt de tip continuu; în anumite situatii pot fi avantajoase si fundatiile cu descarcari
pe reazeme izolate.

Fundatiile se pozitioneaza, de regu 15215y249p la, centric si, numai în anumite situatii particulare,
excentric fata de peretii pe care îi suporta.

2
 2 . Fundatii la cladiri amplasate pe teren bun de fundare în zone cu
seismicitate redusa

2.1. Fundatii la cladiri fara subsol

Tipurile de fundatii cele mai frecvent utilizate sunt cele prezentate în imagini.

Fundatiile bloc cu o treapta (fig. 1) se recomanda atunci când latimea fundatiei B depaseste latimea b a
peretelui cu cel mult 50÷150 mm de fiecare parte.

Solutia indicata în fig. 2 se recomanda în situatiile în care latimea fundatiei B depaseste latimea b a
peretelui cu mai mult de 150 mm de fiecare parte.

Fundatiile cu soclu si bloc având una sau doua trepte sunt prezentate în figurile 3 si 4.

3
 Fig. 1 Fundatie bloc cu o treapta

4
 Fig. 2 Fundatie bloc cu doua trepte

5
 2.2 Fundatii la cladiri cu subsol

Peretii subsolului se prevad sub peretii structurali, pe cât posibil axati fata de acestia si realizati din
beton armat sau din zidarie de caramida.

Se recomanda realizarea peretilor de la subsol din beton armat.

În cazul peretilor de subsol din zidarie (caramida plina, piatra) fundatiile se alcatuiesc conform detaliilor
din figurile 3 si 4.

Dimensionarea fundatiilor

Latimea blocului de fundatie B se stabileste functie de:

a)      calculul terenului de fundare la eforturile transmise de fundatie conform prevederilor

de la capitolul 6;

b)      grosimea peretelui (sau soclului) care reazema pe fundatie: B ³ b+100 mm;

(B ³ Bs+100 mm);

c)      dimensiunile minime necesare pentru executarea sapaturilor conform tabelului.

Adâncimea sapaturii h (m) Latimea minima (m)

h£0.40 0.30
0.40<h£0.70 0.40
0.70<h£1.10 0.45
h>1.10 0.50

Inaltimea soclului si a treptelor blocului de fundatie va fi de cel putin 400 mm. La determinarea
înaltimii blocului si a treptelor se va respecta valoarea minima tga .

6
Fundatiile supuse la solicitari excentrice (de exemplu fundatiile zidurilor de calcan) se dimensioneaza
astfel încât rezultanta tuturor fortelor N sa se mentina în treimea mijlocie a bazei pentru ca întreaga
latime sa fie activa la transmiterea presiunilor pe teren.

Când acest lucru nu poate fi realizat iar latimea activa B a = 1.5b (Fig.5a ) nu satisface din punct de
vedere al presiunilor efective acceptabile la teren, se tine seama de efectul favorabil al deformarii
terenului si a blocului de fundatie si se admite o latime activa B a = 2.25b (Fig. 5b), cu urmatoarele
conditii:

- peretele ce sprijina pe fundatie trebuie sa fie legat de constructie la partea superioara prin placa
planseului sau centura planseului, precum si prin ziduri transversale suficient de dese (recomandabil la
maximum 6 m distanta);

- presiunea ce se dezvolta între perete si fundatie sa nu depaseasca rezistentele de calcul ale

materialelor din care sunt alcatuite peretele si fundatia.

În cazul fundatiilor sub pereti cu goluri pentru usi se verifica conditia:

unde: tga- valoare data în tabelu;

Rt- rezistenta de calcul la întindere a betonului din blocul fundatiei.

Daca relatia (1) este îndeplinita, fundatia poate prelua presiunile de pe deschiderea golului. În
acest caz fundatia se poate realiza din beton simplu sau, daca se dispune armatura, aceasta poate
corespunde procentului minim de armare (p min = 0.10%).

În cazul în care relatia (1) nu este respectata fundatia se calculeaza la încovoiere si forta taietoare ca o
grinda pe mediu elastic. Armatura se calculeaza si se dispune avand ca referinta reglementarea tehnica
STAS 10107/0-90.

7
 Fig. 3 Fundatie sub perete exterior de subsol

8
 Fig. 4 Fundatie sub perete interior de subsol

a
b

Fig. 5 Determinarea latimii active Ba la fundatia peretelui de calcan

9
 3 Fundatii la cladiri amplasate pe teren bun de fundare în zone cu
seismicitate ridicata

În gruparile speciale de încarcari solicitarile transmise infrastructurii de catre suprastructura sunt

stabilite în functie de comportarea specifica a peretilor din zidarie sub aceste încarcari (cedare ductila
la compresiune excentrica; comportare elastica, etc.).

Solicitarile la nivelul terenului de fundare se determina functie de eforturile transmise de

suprastructura considerând comportarea de ansamblu a infrastructurii (fig. 6).

Fig. 6

Fundatiile se realizeaza, de regula, sub forma unor grinzi continue de beton armat si se calculeaza
dupa modul de calcul al grinzilor continue.

Dimensionarea sectiunii de beton si a armaturilor se defineste în concordanta cu prevederile din

reglementarea tehnica de referinta STAS 10107/0-90.

10
 4.Racordarea in trepte a fundatiilor avand cote de fundare diferite

Racordarea în trepte a fundatiilor este necesara în urmatoarele situatii:

- amplasament pe terenuri în panta sau stratificatie înclinata;

- cladiri cu subsol partial;

- intersectii de fundatii având cote de fundare diferite (fundatie perete exterior - fundatie perete
interior etc.).

Se recomanda respectarea urmatoarelor conditii (fig. 7):

- racordarea între cotele de fundare diferite sa se realizeze în trepte;

- linia de panta a treptelor sa respecte conditia tgd £ 0.65;

- înaltimea treptelor se limiteaza la 0.50 m în terenuri putin coezive, respectiv 0.70 m în terenuri
coezive sau compactate;

- cota superioara a blocului de fundatie se pastreaza la acelasi nivel pe cel putin întreaga lungime a
zonei de racordare.

Fig. 7 Racordarea în trepte a fundatiilor având cote de fundare diferite

11
 5 Fundatii pe pamânturi foarte compresibile si pamânturi sensibile la
umezire

În cazul în care sunt de asteptat tasari neuniforme, structura trebuie astfel alcatuita încât constructia sa
poata prelua eforturilesuplimentare ce rezulta ca urmare a acestor tasari, dupa cum urmeaza:

- pentru tasari inegale mici se pot utiliza fundatii cu rigiditate sporita;

- pentru tasari inegale mari se poate opta fie pentru realizarea unei rigiditati sporite a

ansamblului suprastructura - infrastructura, fie pentru o structura flexibila adaptabila la

deformatii mari.

La alcatuirea planului de fundatii se cere respectarea urmatoarelor conditii:

- realizarea de elemente de legatura între fundatiile peretilor structurali (fig. 8);

Fig. 8

12
- fundatiile peretilor sa formeze contururi închise (fig. 9);

Fig. 9

- lungimea fundatiilor fara legaturi pe directie transversala nu trebuie sa depaseasca 6 m.

5.1 Fundatii pentru consrtuctii fara subsol

La constructiile fara subsol amplasate în zone cu seismicitate redusa, fundatiile se prevad cu doua zone
armate dispuse la partea superioara si inferioara, iar betonul trebuie sa fie de clasa minim C12/15
(fig. 10 a).

În cazul constructiilor fara subsol dar cu adâncime mare de fundare se pot introduce centuri
suplimentare pe înaltimea zidului (de exemplu în dreptul pardoselii parterului);

13
În cazul în care este necesara o latime B a talpii mai mare decât latimea elementului din beton armat se
prevede un bloc din beton simplu de clasa minim C8/10 (fig. 10 b).

Fig. 10

Astfel de fundatii se recomanda a se utiliza în cazul în care fundatiile au o înaltime suficienta pentru a
prelua eforturile datorate diferentei de tasare (tasarilor diferentiale).

14
15