Apa in atmosfera

Condensarea in paturile inferioare ale troposferei

Condensarea, alaturi de evaporare, reprezinta procese fizice de baza ce exprima intr-un mod direct
circuitul apei in natura. In situatia cand stratul subtire de aer aflat in contact cu suprafata terestra se
raceste pana sub punctual de roua, vaporii de apa in exces condenseaza sau sublimeaza dand nastere
unor fenomene precum roua, bruma, chiciura sau poleiul (fenomene climatic e de risc)

Coborarea sub punctual de roua a temperaturii paturilor celor mai de jos ale troposferei,
determina condensarea si/ sau sublimarea vaporilor dand nastere unor picaturi fine de apa sau unor
cristale mici de gheata care constituie hidrometeorii numiti aer cetos si ceata. Fiind mici, particulele
ce compun ceata plutec in aerul din vecinatatea suprafetei terestre micsorandu-I substantial
transparenta. In consecinta, vizibilitatea orizontala si uneori si cea vertical scad proportional cu
intensitatea produselor de condensare.

Aerul cetos= suspensia in patura troposferica inferioara a unor picaturi microscopice de apa sau a
unor cristale fine de gheata care reduc vizibilitatea orizontala intre 1 si 10 km

- Precede ori succeede gheata avand aspectul unui val cenusiu putin dens prin care norii
de deasupra se vad ca printr-un geam murder

Ceata= suspensia in patura troposferica inferioara a unor picaturi mici de apa si/sau cristale fine de
gheata care reduc vizibilitatea orizontala sub 1 km. In lumina puternica, picaturile/ cristalele care
alcatuiesc ceata pot fi vazute cu ochiul liber

- Prezinta in general aspectul unui val albicios care acopera peisajul

- Creeaza sensatia certa de umezeala deoarece in prezenta ei umezeala relative a aerului
este de 100 % sau foarte aproape de aceasta valoare

Structura si caract. microfizice ale cetei sunt similar cu cele ale norilor de care se deosebeste numai
prin faptul ca ea se afla in contact cu suprafata terestra. Ea este alcatuita numai din picaturi de apa in
cazul in care temperature punctului de roua este pozitiva. Din picaturi de apa supraracite si cristale
de gheata la temepraturi cuprinse intre 0 si -40⁰C si numai din cristale de gheata la temperature sub
-40⁰C. Dimensiunile picaturilor variaza in limite largi:

- La temperaturi positive razele lor sunt cuprinse intre 1 si 60 de microni (1-60 µ)

- La temperaturi negative sunt mai mici de 5µ

La randul sau, nr picaturilor este cuprins intre 50 si 100/cm cubi pt ceata slaba si 500-600/cm cubi pt
deata densa.

Pt ceata frontal, la temperature positive, umezeala relativa este de 100%, pe cand in ceata
formata la temperature negative aceasta este sub 90%.

Pt formarea cetii este necesar ca aerul din apropierea suprafetei terestre sa ajunga la
suprasaturatie (e>E). Aceasta se realizeaza fie prin cresterea cantitatii de vapori de apa, fie prin
scaderea temperaturii aerului, fie prin ambele cai deodata. Pt disparitia cetii, aerul din apropierea
suprafetelor terestre trebuie sa devina nesaturat. Subsaturatia se atinge fie prin scaderea cantitatii
de vapori de apa datorata condensarii/ sublimarii acestora sub forma de roua sau bruma, fie prin
incalzirea aerului datorata absorbtie radiatiei calorice emise de suprafata terestra.

Dupa modul de formare, ceata poate fi impartita in doua mari categorii:

a) Ceata din interiorul aceleasi mase de aer

b) Ceata frontal

a) Se subimparte in:
1. Ceata formata prin cresterea cantitatii de vapori de apa din aer
(apare in conditii de stabilitate atmosferica atunci cand de pe suprafata evaporate
mai calda, o mare cantitate de apa patrunde sub forma de vapori in aerul mai rece de
deasupra unde condenseaza )
← poarta numele de ceata de evaporare
← este mai frecventa iarna
← se subdivide in: ceata de mare
← ceata de lac
← ceata de rau
← ceata de mlastina

2. ceata formata prin racirea aerului

- se subidivide dupa cauzele racirii in: (ceata de: radiatie, advectie, advetic radiativa,
de amestec, adiabatica)

- ceata de radiatie este tipic continental si ia nastere datorita racirii radiative a

suprafetei terestre si a aerului de deasupra, adica in conditii de inversiune termica,
frecvente noaptea si iarna in regim anticiclonic caracterizat prin calm atmospheric
sau vant slab (sub 2m/ sec).

in functie de grosimea ei, ceata de radiatie poate fi joasa sau inalta.

Cea joasa apare in urma racirii nocturne a aerului. Are grosimi de ordinal catorva zeci
de metri si dispare la cateva ore dupa rasaritul soarelui.

Cea inalta se produce prin extinderea vertical a cetii radiatiei joase pana la inaltimi
cuprinse intre 200-800 m, ca urmare a mentinerii inversiunii termice pe parcursul
mai multor zile sau saptamani.

-ceata de advectie (deplasarea pe orizontala a aerului)se formeaza in interiorul

maselor de aer cald si umed care se deplaseaza peste suprafete intinse cu
temperature scazute, dar si in interiorul maselor de aer rece care se deplaseaza peste
suprafete acvatice mai calde. Din aceasta categorie fac parte ceata aerului tropical
(se dezvolta mai ales iarna pe areale de sute de mii de km si grosimi de 1-2 km
datorita aerului maritim tropical care ocupa supr. Continentale reci ); ceata musonica
(impropriu denumita astfet intrucat se datoreaza nu circulatiei muonice specific care
 in semestrul cald are directia dinspre ocean spre uscat, ci deplasriolr aerului
continental fierbinte peste suprafata mai rece a oceanului); ceata marilor arctice
(formata prin inaintarea maselor de aer arctic foarte rece peste suprafata cu
temperaturi mai ridicate a unor mari care beneficiaza de aportul unor curenti calzi ex:
curetul cald al Norvegiei); ceata marilor temperate (se formeaza iarna cand aerul
continental mai rece se deplaseaza peste suprafete acvatice mai calde)

-ceata advectiv radiativa ia nastere sub actiunea conjugate a proceselor advective si

radiative cum se intampla iarna in urma deplasarilor aerului arctic sau polar maritime
peste uscatul continental unde continua sa se raceasca prin emisie de rad. Inrfarosii

- ceata de amestec se datoreza suprasaturatiei rezultata in urma amestecului unor

volume de aer cu temperature si umezeli diferite. Este caracteristica litoralelor, dar si
regiunilor oceanice in care se intalnesc curenti calzi si reci (ex: japonia)

-ceata adiabatica ia nastere in timpul miscarilor ascendente lente ale aerului pe

pantele muntilor fiind rezultatul racirii acestuia pana sub punctul de roua.

3. ceata formata prin crestera concentratiei nucleelor de condensare

- nu se datoreaza nici cresterii cantitatii de vapori de apa, nici scaderii temperaturii

aerului, ci nr mare al nucleelor de condensare din aerul urban al regiunilor
industriale. Intrucat multe din acestea sunt picaturi fine de sol. Saline, condensarea
poate incepe la valori ale umezelii relative sub 100%, ceea ce contribuie la stabilitatea
mult mai mare a acestui tip de ceata numita si ceata urbana.

b) ceata frontala

-este ceata care apare in zonele de separate a maselor de aer cu insusiri fizice diferite

- suprasaturatia se produce atat datorita amestecului si racirii adiabatice, cat si evaporarii

precipitaiilor care insotesc fronturile

Combaterea cetii

Intrucat prezenta cetii provoaca in mod current dereglari si chiar pagube serioase in domenii cum ar
fi transporturile aeriene, navale si mai ales rutiere, combaterea ei presupune o serie de metode cum
ar fi:

- Incalzirea aerului din apropierea suprafetelor terestre prin imprastierea unor substante
higloscopice ce absorb picaturile de apa
- Prin insamantarea cu dioxid de carbon a ceturilor cu picaturi supraracite pt inghetarea si
precipitarea acestora

Pacla= se aseamana cu ceata prin aglomerarea de particule in suspensie, insa, spre deosebire de
ceata, pacla este un fenomen litometrologic promat prin spulberarea de la sol, prin eruptii vulcanice,
prin incendii si prin emisii industrial a unor mari cantitati de particule uscate care reduc vizibilitatea
pe orizontala intre 1 si 10 km.