Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Schizofrenia
Schizofrenia
Prin schizofrenie definim boala caracterizata prin disocierea functiilor psihice, tulburari
de gandire, idei delirante, halucinatii, inversiuni afective, tulburari catatonice, cu pastrarea in
memorie a datelor achizitionate.
Este una dintre psihozele cele mai frecvente si care ridica cele mai multe probleme in
psihiatria actuala. Poate aparea brusc sau lent, imbracand aspectul unei nevroze, tulburari de
comportament, cu debut depresiv, expansiv sau chiar aspect demential.
La inceput, bolnavul sau cei din jurul sau pot constata ca s-a schimbat ceva in
personalitatea si comportamentul sau, in sensul ca acesta devine mai izolat, mai retras. Prin
scaderea randamentului in munca, elevul sau studentul bolnav ramane in urma celorlalti;
intreaga comportare se modifica, isi schimba indeletnicirile, preocuparile, in special de-
dicandu-se problemelor abstracte de filozofie.
Alteori, bolnavul prezinta tulburari nevrotice, cefalee, senzatie de „cap gol", astenie,
insomnii sau acuza diverse senzatii neplacute, vegetative. Indiferent de ceea ce se intampla in
jur, scade sfera intereselor, scad sentimentele fata de cei din jur, se inverseaza sau apare o
ambivalenta afectiva, interesul pentru tinuta si preocuparile fata de igiena personala ramanand in
urma. De multe ori bolnavul este surprins cu privirea fixa intr-un punct, avand intr-adevar
aspectul unui individ rupt de realitate .
Persoanele care au schizofrenie sufera cumplit din cauza ca aud voci pe care alte
persoane nu le aud, sau au credinta ca oamenii le pot citi gandurile, le pot controla gandurile, sau
comploteaza pentru a le face rau. Aceste simptome pot face ca schizofrenul sa fie anxios si
retras. Vorbirea si comportamentul persoanei care sufera de schizofrenie pot fi atat de
dezorganizate incat ii sperie pe cei din jur, sau in cel mai bun caz schizofrenul nu este inteles de
ceilalti- de exemplu poate percepe timpul intr-un mod complet diferit.
Tratamentele disponibile la ora actuala pot ameliora multe din simptomele
schizofreniei, dar cei mai multi pacienti cu schizofrenie continua sa aiba cel putin o parte din
simptome pe tot parcursul vietii lor. Se estimeaza ca numai unul din cinci pacienti cu
schizofrenie se recupereaza complet. La ora actuala cercetarile releva insa tot mai multe aspecte
legate de schizofrenie si cauzele acesteia
Primele semne de schizofrenie apar de obicei sub forma unor modificari confuzive sau
socante ale comprtamentului. Membrii familiei unei persoane suferinde de schizofrenie pot gasi
foarte dificil sa se adapteze la aceste comportamente, mai ales cand isi amintesc cum era
pacientul inainte de debutul schizofreniei.
1) Schizofrenie paranoida
Se caracterizeaza in primul rand prin idei delirante sau halucinaţii auditive. Ideile
delirante pot fi multiple, dar de regulă sunt organizate în jurul unei teme coerente. Pentru ca acest
tip de schizofrenie debuteaza de obicei mai tarziu comparativ cu celelalte forme de schozofrenie
acesti pacienti au resurse ale eului mai mari. In schizofrenie paranoida apare o regresie mai mica
a facultatilor mentale, raspunsului emotional si comportamentului decat in celelalte subtipuri de
schizofrenie.
2) Schizofrenie catatonica
Halucinatiile si delirul sunt rare si daca apar nu persista mult timp. In general pacientii
cu schizofrenie simpla sunt izolati social, evita contactul cu oamenii, isi dau demisia de la
serviciu si evita sa se mai intalneasca cu prietenii.
Persoanele care sufera de schizofrenie simpla evita sa mearga pe strada in timpul zilei
dar de multe ori fac plimbari de unii singuri la 2 sau la 3 dimineata. Tind sa doarma peste zi si sa
stea treji noaptea.
La inceputul bolii pot avea multe simptome fizice. De multe ori persoanele cu
schizofrenie simpla sunt tratate cativa ani pentru afectiuni psihosomatice inainte de a se stabili
diagnosticul corect. In multe cazuri aceste persoane ajung sa isi piarda locuinta, devin din ce in
ce mai retrasi emotional si doresc sa fie lasati singuri.