BIOCHIMIE

ASISTENT MEDICAL GENERALIST, ANUL I, G

BIOCHIMIA SÂNGELUI

Elev: Manole Stefan Marian

Profesor: Mihai Florenta

Scoala Sanitara Postliceala “Fundeni”

 BIOCHIMIA SÂNGELUI
Sângele este un fluid care circula în interiorul sistemului cardiovascular. Împreună cu
limfa și lichidul intercelular, sângele constituie mediul intern al organismului.

Volumul sangvin – volemia:

Reprezintă cantitatea totală de sânge din organism și aproximativ 7% din greutatea totală
a corpului. Volemia variază în condiții fiziologice în funcție de sex, vârstă, mediu geografic.

Proprietățile sângelui:
Culoarea:
Sângele are culoarea roșie datorită hemoglobinei din eritrocite. Cel recoltat din artere este
roșu deschis datorită oxihemoglobinei, iar cel din vene este roșu închis datorită hemoglobinei
reduse.

Densitatea:
Saângele este mai greu decât apa. Densitatea sângelui are valoarea 1055g/l, iar plasma
sanguina are o densitate de 1025 g/l.
 Componentele sângelui:

- Prin centrifugarea sângelui se obțin două componente: elementele figurate ale sângelui și
plasma sangvina.
- Elemente figurate sunt: eritrocitele, leucocitele și trombocitele.

Apă – 91,5%
Albumine – 55%
Globuline – 38%
Fibrinogen – 7%

Proteine – 7%
Plasmă

55%
45% Electroliţi – 1,5%
Elementele figurate:

Numărul pe μl (milimetru3) sânge:

• Eritrocite 4,5-5,0 mil. femei; 5,0-5,5 mil. Bărbaţi

• Leucocite 5.000–9.000  Granulare   Bazofile 10–100

Eozinophile 40–400
Neutrophile 2.500–7.500

Agranulare
Limfocite 1.500–3.500
Monocite 200–800

• Trombocite 300.000
Eritrocitele (globulele roșii; hematiile):

-au formă de disc biconcav;

-sunt anucleate la maturitate;
-au culoare roșie dată de hemoglobina;
-transportă gaze respiratorii;
-durată medie de viață este de aproximativ 120 de zile;
-procesul de distrugere se numește hemoliza și se realizează în ficat, splină, măduva oaselor;
-procesul de formare a eritrocitelor se numește eritropoieză și se realizează în măduva roșie.

Leucocitele(globulele albe):
-Sunt între 6000-8000/mm 3 de sange;
-Sunt celule nucleate, mobile care emit pseudopode;
-După prezența sau absența granulațiilor în citoplasma se clasifică în :
 A. GRANULARE

• Bazofile - 1%;20-60/mm3
- celule sferice cu nucleu lobat;
- au in citoplasma granulatii care se coloreaza in albastru in prezenta colorantilor
bazici;
- intervin in stadii tardive ale inflamatiilor.

• Eozinofile - 2-4%;100-400/mm3
- celule sferice cu nucleu bilobate;
- au granulații ce devin roșii cu coloranți acizi;
- numărul lor crește în boli alergice și parazitare.

• Neutrofile - 65%;
- 3000-7000/ mm3.
- au granulații ce devin roz cu coloranți neutri;
- ajung primele la teșutul afectat și fagocitează microbii.
 B. AGRANULARE:

• Limfocite B - interactionează cu antigenele produc 2 linii de celule: unele care produc

anticorpi altele sunt limfocite de memorie care prelungesc imunitatea față de acel antigen.
Această proprietate stă la baza vaccinării.

• Limfocite T - nu produc anticorpii ci recunosc celulele corpului care au fost invadate și

produc și ele 2 linii; o linie stimulează activitatea altor celule T si B, distrug celulele corpului
invadate de agresori si o a doua linie reprezentată de celule T cu memorie.

• Monocite-macrofage de fagocitare; pot părăsi vasul de sânge și participă la atacul

agresorilor.
Leucocitele (4 – 8 mii/mm 3), celule nucleate mobile formate în măduva hematogenă.

Polinucleare (granulocite) cu rol în diapedeză şi fagocitoză.

Neutrofile 65%-rol in fagocitoza

Acidofile 2-4%-rol in reactii alergice
Bazofile 1% -rol in inflamatie

Monocite 7% -fagocitoza
Mononucleare
Limfocite 25%- anticorpi
Trombocitele
• Sunt între 150.000-300.000/mm3 de sânge;
• Sunt fragmente citoplasmatice provenite din celule precursoare numite megacariocite;
• Conțin factori ai coagulării.
GRUPELE DE SÂNGE
Omul prezintă 4 grupe de sange:
Pe suprafața hematiilor se pot afla antigene (aglutinogene) notate cu A și B. În plasmă se
pot găsi anticorpi (aglutinine) notați cu α sau β. Aglutininele nu trebuie să ajungă în contact cu
aglutinogenele de același fel deoarece se produce aglutinarea și liza hematiilor.

Hemostaza
a) Timpul vasculo-plachetar (2-4min)
b) Timpul plasmatic – coagularea (4 – 8 min)

Ca ++
Protrombina Trombina

K
Tromboplastina Fibrină insolubilă
Fibrinogen
Intevin factori plasmatici , tisulari , trombocitari.

c) Timpul trombodinamic (2 – 24 h)

• Retracţia cheagului
• Fibrinoliza
• Îndepărtarea cheagului

În dreapta - sânge proaspăt recoltat.

În stânga - sânge recoltat pe anticoagulant (EDTA) şi lăsat să sedimenteze. Se observă separarea

de plasmă a elementelor celulare, care au sedimentat la fundul eprubetei.
Plasma este lichidul transparent şi uşor gălbui aflat deasupra.

Funcţiile sângelui:

• Transportul apei şi substanţelor nutritive

• Transportul substanţelor de excreţie
• Transportul gazelor respiratorii – oxigen , dioxid de carbon
• Echilibru hidroelectrolitic
• Functie de apărare
• Termoreglare
• Funcţie hemostatică
• Transfuzia si grupele sanguine

BIBLIOGRAFIE:

-www.referate.ro-medicina
-www.referate.ro-sangele
-Biochimie medicala – S. Căpâlna · D. Tănăsescu · E. Truţia
-Fiziopatologie – R. Barbu
-Biochimie dinamica - S. Căpâlna
-Biochimie generala – F. Dumitru · S. Mager · A. Turcu
- https://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2nge