PROIECT DE LECŢIE

OBIECTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: PSIHOLOGIE

Grupa :
SUBIECTUL: REPREZENTĂRILE ( reprezentarea ca proces senzorial, însuşirile reprezentărilor, clasificarea reprezentărilor,
rolul reprezentărilor în activitatea mintală )

TIPUL LECŢIEI: mixta

OBIECTIVE :
Competenţă generală: Însuşirea limbajului psihologic şi utilizarea sa adecvată în acţiuni de caracterizare şi
autocaracterizare.
Obiective operaţionale: Oo1: să definească reprezentarea ; să stabilească asemănări şi deosebiri între percepţie şi
reprezentare ; să cunoască însuşirile reprezentărilor
Oo2: să explice diferite tipuri de reprezentări ( clasificarea reprezentărilor)
Oo4 : să explice rolul reprezentărilor în activitatea umană

STRATEGII DIDACTICE:
 METODE ŞI PROCEDEE:
expunerea, explicaţia didacticǎ, conversaţia, problematizarea, observaţia sistematicǎ şi independentǎ,
reflecţia personalǎ, activitatea independentǎ.
 MIJLOACE ŞI MATERIALE:
fişe de lucru individuale

1
 Elemente esenţiale de conţinut Strategii didactice
Secvenţele lecţiei T Ob. Evaluare
Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Mijloace
' - se va realiza prin
1. Captarea antrenarea elevilor în a face - participǎ la discuţii, -strategie observarea
atenţiei un desen. argumentându-şi discursivǎ de -manual de sistematicǎ
Imaginativa muntii: rǎspunsurile ; tip psihologie- a elevilor;
Desenatii va rog. argumentativ- Editura
persuasiv ; Aramis;
- în urma discuţiilor se va -dezbaterea ;
preciza faptul cǎ
informaţiile perceptive care
servesc direct la organizarea
conduitei omului nu dispar
fără urmă ; ele mai persistă
un interval scurt de timp
Reactoalizarea (de la câteva sutimi la o Elevii vor povesti in fata
informatiilor secundă) şi apoi intră într-o clasei subiectul
anterioare nouă procesare specifică anterior :Perceptiile.
procesului reprezentării.
- reprezentarea ca proces
este constructivă şi
reconstructivă pentru că
poate face să apară în plan
intern mintal , pornind de la
diverse elemente
semnalizate de percepţie, o
imagine unitară şi apoi o
poate modifica aşa cum o
cere desfăşurarea activităţii
mintale şi practice.

2
 - se va anunţa subiectul
lecţiei şi se vor comunica
obiectivele într-un mod
accesibil, clar ; observarea
- se vor analiza urmǎtoarele -manual de sistematicǎ
2.Comunica- aspecte relevante pentru -strategie psihologie- a elevilor;
rea subiectului tema în cauzǎ : - ascultǎ cu atenţie discursivǎ de Editura
şi a obiectivele lecţiei ; tip explicativ ; Aramis;
obiectivelor - Reprezentarea ca
lecţiei proces senzorial

Definiţia reprezentărilor
Însuşirile reprezentărilor

3. Dirijarea Oo1 Reprezentarea are ca

învǎţǎrii surse informaţionale
fundamentale senzaţiile şi
percepţiile ; în desfăşurarea -expunerea ;
ei se constată o implicare
latentă a analizatorilor. - ascultǎ ceea ce li se
Definiţie : comunicǎ ;
Reprezentarea se defineşte
ca proces cognitiv-senzorial
de semnalizare în forma
unor imagini unitare, dar
schematice, a însuşirilor
concrete şi caracteristice
ale obiectelor şi
fenomenelor în absenţa
acţiunii directe a acestora
asupra analizatorilor. -manual de

3
 Calitatea reprezentărilor psihologie-
este condiţionată de cea a Editura
percepţiilor corespunzătoare Aramis;
şi de frecvenţa contactului
direct cu obiectele.Dar
reprezentarea nu este o
simplă sumă a percepţiilor. -explicaţia
J. Piaget a adus două didacticǎ ;
argumente în acest sens :
a) avem cu mult mai multe
percepţii decât reprezentări observarea
b) percepţiile apar mai - elevii vor utiliza corect sistematicǎ
devreme , în copilărie ( la 2- conceptele de bază ale a elevilor;
3 luni) faţă de reprezentări cunoaşterii senzoriale
(acestea apar după
împlinirea primului an de -conversaţia ;
viaţă).
În procesul de elaborare a
imaginii reprezentării, un
rol foarte important îl are
relaţia activă cu obiectele
corespunzătoare acesteia,
care sunt implicate într-o
activitate importantă pentru
om.
Specific procesului
reprezentării este şi
implicarea mecanismelor - elevii vor exemplifica
verbale. Acestea au cu situaţii concrete din
următoarele roluri : viaţa lor
1)cuvântul evocă

4
reprezentarea deja formată, -strategie -manual de
aşa cum este cerută de didacticǎ de tip psihologie-
sarcini cognitive şi practici; argumentativ- Editura
2)dirijează construirea unei deductiv ; Aramis;
imagini noi mai bogate sau
mai schematice, mai fidelă
obiectului sau mai
îndepărtată;
3)asigură înlănţuirea şi
organizarea unei serii întregi
de imagini; observarea
4)este instrument de sistematicǎ
transformare a imaginilor ; - elevii vor face distincţia a elevilor;
5)integrează produsele clară între percepţii şi -conversaţia ;
reprezentării în gândire şi reprezentări
imaginaţie.
Procesul reprezentării se
sprijină mult pe memorie ,
dar cele două procese nu se
identifică. Memoria
conservă informaţia
percepută, apoi o pune la -problematiza-
dispoziţia reprezentării. rea ;
Rezultatele procesului
constructiv al reprezentării
sunt conservate de memorie,
dar memoria nu construieşte
ea însăşi imagini, calitatea
ei cea mai importantă este
fidelitatea şi nu
transformarea imaginilor şi -manual de

5
ideilor. psihologie-
Apariţia reprezentărilor şi - elevii vor explica Editura
manifestarea lor la niveluri importanţa Aramis;
calitative din ce în ce mai reprezentărilor în
înalte presupun strânse activitatea mintală a -strategie
interacţiuni cu nivelul omului discursivǎ de
mintal general, cu tip explicativ;
inteligenţa şi operativitatea
gândirii şi de aceea se poate
atinge un nivel înalt de
generalizare. observarea
Procesarea informaţională sistematicǎ
realizată în procesul a elevilor;
reprezentării implică atât - vor prezenta unele
analize şi sinteze senzoriale situaţii din viaţa lor, în
ca cele ale percepţiei, cât şi care au apelat la
altele mai complexe, cum ar reprezentare
fi selecţii, schematizări,
accentuări, estompări, -expunerea;
condensări, simplificări, -explicaţia ;
eliminări, dar şi generalizări
şi regrupări ce se apropie de
gândire.
Deci, reprezentările se
aseamănă sub raportul
conţinutului cu percepţiile,
dar din punctul de vedere a
procesului de producere, ele
se apropie de gândire.
Reprezentarea are o dublă
natură: -manual de

6
- intuitiv-figurativă psihologie-
- operaţional-intelectivă Editura
de aceea face trecerea la -strategie Aramis;
procesele cognitive didacticǎ de tip
superioare. argumentativ- observarea
deductiv ; sistematicǎ
Însuşirile reprezentărilor a elevilor;

Deşi reprezentarea apare în

absenţa obiectelor şi are o
intensitate mai slabă în
comparaţie cu percepţia,
însuşirile importante sunt
mai accentuate în - ascultǎ ceea ce li se
reprezentare. comunicǎ ;
- reprezentarea este o
imagine panoramică , adică
ea reconstituie în plan -conversaţia ;
mintal şi apoi redă integral
şi simultan toate
informaţiile despre obiect –
în timp ce percepţiile -problematiza-
cuprind numai acele însuşiri rea ;
care pot fi percepute din - participǎ la discuţii
poziţia pe care o avem faţă
de acel obiect (numai ceea
ce se poate vedea)
- ca şi percepţiile,
reprezentările în cea mai
mare parte sunt figurative ,
adică simbolizează însuşiri -manual de temǎ de

7
concrete intuitive de formă, psihologie- lucru în
mărime, culoare Editura clasǎ ;
(reprezentarea nu cuprinde Aramis;
detaliile, ci însuşirile - elevii fac unele -exerciţiul;
intuitive pentru un obiect comparaţii între percepţii
sau pentru un grup de şi reprezentări,
obiecte) înţelegând că
în reprezentare , imaginea reprezentarea nu este o
este desprinsă de contextul simplă urmă a percepţiei
spaţio-temporal în care ci este o verigă
obiectul a fost perceput, importantă în procesul -observaţia
aceste schimbări sunt unitar şi ascendent al sistematicǎ şi
însoţite de conştiinţa cunoaşterii umane independentǎ; observarea
absenţei obiectului şi de sistematicǎ
reflectarea trecutului ca a elevilor;
trecut
- toate calităţile
reprezentării pun în evidenţă
nivelul mai înalt de
generalizare pe care ea îl
atinge, este vorba de o -conversaţia;
generalizare intuitivă
(schematizarea9, dar
superioară celei perceptive,
pentru că este susţinută de
operativitatea gândirii şi de
semnificanţii verbali
implicaţi în desfăşurarea
acestui proces psihic.

8
 -Clasificarea
reprezentărilor
a) după analizatorul -manual de
dominant: psihologie-
Oo2 - reprezentări vizuale – sunt Editura
cele mai numeroase în -reflecţia Aramis;
experienţa fiecăruia şi personalǎ;
prezintă cele mai multe
dintre caracteristicile
analizate anterior
- reprezentări auditive – observarea
reproduc atât zgomote, cât sistematicǎ
şi sunete muzicale şi verbale a elevilor;
şi structuri melodice şi
verbale
- reprezentările chinestezice - elevii vor exemplifica - expunerea
–sunt imagini mintale ale cu situaţii concrete explicaţia
propriilor mişcări întâlnite desfăşurarea
b) după gradul de activităţilor lor
generalitate :
- reprezentările individuale
– sunt cele ale obiectelor,
fiinţelor, fenomenelor reale
şi care au o anumită
semnificaţie pentru
persoană
- reprezentările generale –
cuprind în structura lor
însuşirile comune şi
caracteristice pentru o
întreagă clasă de obiecte şi,

9
 de aceea, orice nou -activitatea
exemplar cu care ne-am independentǎ; -manual de observarea
întâlnit este recunoscut ca psihologie- sistematicǎ
aparţinând aceluiaşi grup Editura a elevilor;
c) după nivelul operativităţii - ascultǎ ceea ce li se Aramis;
mintale implicate în comunicǎ ;
generarea lor:
- reprezentări reproductive
– evocă obiecte sau
fenomene percepute
anterior; ele pot fi : simple -
statice, complexe - cinetice
şi de transformare, cele
complexe apar după vârsta
de 7-8 ani - conversaţia
- reprezentări anticipative –
se referă la mişcări sau
transformări care nu au fost
niciodată percepute, apar tot - participǎ la discuţii
după vârsta de 7-8 ani.

- Rolul reprezentărilor în
activitatea mintală
1.Reprezentările readuc în
minte imaginea obiectelor şi
fenomenelor care nu mai
Oo3 sunt prezente.
2.Datorită însuşirilor lor de
a fi configurative şi
panoramice, reprezentările
sunt un sprijin necesar în

10
construirea sensului -manual de
cuvintelor noi. psihologie-
3.Reprezentările pregătesc Editura
şi uşurează generalizările Aramis;
din gândire.
4.reprezentările constituie - ascultǎ ceea ce li se
un punct de plecare şi suport comunicǎ ; observarea
intuitiv pentru desfăşurarea sistematicǎ
şirului de raţionamente în a elevilor
vederea rezolvării unor - expunerea
probleme. explicaţia
5.Verificarea logică a
generalizărilor din
activitatea gândirii poate fi
anticipată prin aplicarea la
situaţii reprezentate.
6.Reprezentările pot fi
componente importante ale
procesului de imaginaţie,
atât în forma ei - participǎ la discuţii -observaţia
reproductivă, cât şi sistematicǎ şi
creatoare. independentǎ;
7.Ca şi alte procese psihice,
reprezentarea contribuie la
reglarea mişcărilor şi
acţiunilor omului.

- se vor trece în revistǎ

11
 elementele-cheie ale temei,
prezente în schema lecţiei observarea
(anexa nr.1) sistematicǎ
4.Obţinerea a elevilor
performanţei ; - se va realiza frontal, prin observaţia
asigurarea evaluarea rǎspunsurilor sistematicǎ şi
feed-back-ului obţinute la solicitǎrile - participǎ la discuţii independentǎ;
adresate; evaluarea va avea
o componentǎ predominant
5.Intensificarea stimulativǎ; - evaluare
retenţiei şi orală
transferului - se vor da îndrumǎri
bibliografice, referitoare la - conversaţia
tema abordatǎ.

6. Evaluarea
performanţei

12
 ANEXA NR. 1
SCHEMA LECŢIEI
I. DEFINIŢIA REPREZENTĂRILOR..ÎNSUŞIRILE REPREZENTĂRILOR
Reprezentarea se defineşte ca proces cognitiv-senzorial de semnalizare în forma unor imagini unitare, dar schematice, a însuşirilor
concrete şi caracteristice ale obiectelor şi fenomenelor în absenţa acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor.
- reprezentarea are ca surse informaţionale senzaţiile şi percepţiile, în desfăşurarea ei implicarea analizatorilor este latentă.
- calitatea reprezentărilor este condiţionată de cea a percepţiilor corespunzătoare şi de frecvenţa contactului cu obiectul.
- reprezentările se aseamănă sub raportul conţinutului cu percepţiile
- reprezentarea se apropie de gândire din punctul de vedere al procesului de producere
Însuşirile reprezentărilor:
- reprezentarea este o imagine panoramică
- reprezentările sunt figurative
- în reprezentare imaginea este desprinsă de contextul spaţio-temporal : există conştiinţa absenţei obiectului reflectarea trecutului ca
trecut
- imaginea reprezentării atinge un nivel înalt de generalizare
II. CLASIFICAREA REPREZENTĂRILOR :
a) după analizatorul dominant b) după gradul de generalitate c)după nivelul operativităţii mintale
1. reprezentări vizuale 1.Reprezentări individuale 1. Imagini reproductive
2. Reprezentări auditive 2.Reprezentări generale 2.Imagini anticipative
3. Reprezentări chinestezice
III. ROLUL REPREZENTĂRILOR ÎN ACTIVITATEA MINTALĂ
1.Reprezentările readuc în minte imaginea obiectelor şi fenomenelor care nu mai sunt prezente.

13
2.Datorită însuşirilor lor de a fi configurative şi panoramice, reprezentările sunt un sprijin necesar în construirea sensului cuvintelor
noi.
3.Reprezentările pregătesc şi uşurează generalizările din gândire.
4.reprezentările constituie un punct de plecare şi suport intuitiv pentru desfăşurarea şirului de raţionamente în vederea rezolvării unor
probleme.
5.Verificarea logică a generalizărilor din activitatea gândirii poate fi anticipată prin aplicarea la situaţii reprezentate.
6.Reprezentările pot fi componente importante ale procesului de imaginaţie, atât în forma ei reproductivă, cât şi creatoare.
7.Ca şi alte procese psihice, reprezentarea contribuie la reglarea mişcărilor şi acţiunilor omului.

14