Proiectarea Programului de Constructie Al Unei Sonde in Foraj

UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI A GAZELOR
PROIECTAREA PROGRAMULUI DE CONSTRUCTIE AL

UNEI SONDE IN FORAJ
Prof. coord:Petre Maria Student:Timur Agzamov

Anul: IV
Grupa: 20104
2017
1
Cuprins
Capitolul 1: Geologia structurii

1.1.Situarea geografica a structurii
1.2.Stratigrafia si tectonica
1.3.Variatia gradientilor presiunii din pori si a presiunii de fisurare in functie de adancimea
sondei
Capitolul 2: Stabilirea programului de tubare
2.1.Determinarea numarului de coloane pe baza variatiei gradientilor de presiune
2.2.Stabilirea diametrelor coloanelor si a sapelor de foraj
Capitolul 3: Calculul de rezistenta al garniturii de foraj
3.1.Alegerea garniturilor de foraj
3.2.Calculul de rezistenta al garniturii pentru forarea intervalului corespunzator coloanei
de exploatare
Capitolul 4: Fluide de foraj
4.1.Tipuri de fluide de foraj
4.2.Determinarea proprietatilor fluidelor de foraj
4.3.Cantitati de material necesare pentru prepararea si pomparea fluidelor de foraj
Capitolul 5: Tubarea sondei
5.1.Calculul de rezistenta al coloanei de ancoraj
5.2.Calculul de rezistenta al coloanelor intermediare
5.3.Calculul de rezistenta al coloanei de exploatare
Capitolul 6: Cimentarea coloanelor de tubare
6.1.Alegerea metodei de cimentare
6.2.Cimentarea coloanei de ancoraj tinand seama de durata operatiei de cimentare
6.3. Cimentarea coloanelor intermediare
6.4.Cimentarea coloanei de exploatare in regim turbulent
Bibliografie
2
CAPITOLUL I
GEOLOGIA STRUCTURII
I.1.Caracteristici generale
Zona Butoiesti este situata intre Argetuaia la sud si Dealul Mare la

nord,inrudind caracteristicile stratigrafice ale ambelor zone,precum si pe cele
ale aliniamentului Racari-Capu Dealului situat la est.
Datele seizmice desi sigure aduc unele argumente in sprijinul acestei
ipoteze. Astfel formatiunile geologie incep cu depozitele Paleozoice
reprezentate prin seria calcaroasa a Carboniferului se continua cu
Triasicul(superior,mediu si inferior) dar cu dezvoltare discontiunua in functie de
pozitia blocurilor tectonice.
Seria calcaroasa Malu Cretacic este bine dezvoltata in zona , putand alege
grosimi de 700-800m. Ciclurile sedimentare Neogen incep cu Sarmatianul si se
continua cu Meotian,Pontianul si Dacianul.
I.2.Litostratigrafia structurii
Pe baza datelor de foraj existente si interpretate geologic a sectiunilor

seizmice relativ putin acoperitoare si cu material destul de incert,sau intocmitt
totusi imagini structurale la intrarea in Triasicui inferior sau mediu a
coloanelor Paleozoicelor si la limita Neocen-Cretacie.
S-au avut in vedere informatiiie geologice asupra discordantelor cunoscute si
mai bine sesizate pe sectiuni.
Formele structurale la nivelut Trisicului inferior plus mediu se suprapun in
general peste formele structurale ale Paleozoicului carbonatic dar sunt mult
mai aplatizate ca cele din urrna.
Un studiu de falii orientate aproximativ N-S si altul directia E-V,determina
o serie de blocuri de tendinta de afundare de la S-N.Pe partea nordica a
platoului cuprins intre Occidentui tectocic F1 la S si F2 la N,avand aceeasi
directie E-V se afla doua blocuri tectonice pe care se inscriu doua elemente
structurale forma anticlinala asimetrica eu flancul nordic mai abrupt decat cel
sudic.Blocul vestic este fragmentat prin falia F4 astiel incat
compartimentulNordic B este mai coborat decat blocul es , tic B2, iar cel sudic
B3 este ridicat fata de amandoua.
3
I.3.Litostratigrafia structurii
Acumularile de hidrocarburi de pe structura Racari,situata la cca 20Km spre
est conducc la ideia exitinderii acestora si in zonele si formatiuni asemanatoare
celor productive cunoscute in pIatforma Moesica.
Fenomenele . generare-migrare au avut teoretic aceleasi conditii de manifestare
in zona,iar rolul de capcana pot avea mai multe din blocurile tectonice daca sa
realizat ecranitarea pe falii.
Din analiza efectuata asupra zonei s-a considerat ca blocul 132 este elementul
structural cel mai favorabil acumularilor de hidrocarburi,deoarece are inchideri
laterale de balta atat la paleozoic cat si la Mezozoic fiind partial independent de
caracterul de ecran al faliilor care-l delimiteaza si are o pozitie ridicata fata de
blocul din vest.
Pentru acesta se prcsupune saparea sondei de prospectiune Butoiesti cu
adancimea proiectata de 3500m obiectivul sondei fiind obtinerea de informatii de
ordin stratigrafic asupra formatiunilor preneogene verificarea continutului in
fluide la colectoarele traversate.
In limita urmatoarelor adancimi proiectate sonda va intercepta urmatoarele
formatiuni geologice:
PONTIAN - MEOTIAN 1000 m

MEOTIAN - SARMATIAN 1450 m
SARMATIAN - CRETACIC 1800 m
CRETACIC - JURASIC 2000 m
JURASIC-TRIASIC 2650m
TRIASIC sup – TRIASIC med 2750 m

TRIASIC med – TRIASIC inf 2850 m
TRIASIC inf – PALEOZOIC 3600 m
Pentru corelarca geologica si tehnologica a formatiunilor care vor traversate de

sonda proiectata se recomanda sondele 601 Dealu mare si 120 Argetoaia.
I.4 Profilul Litostratigrafic

4
La alcatuirea zonei Butoiesti iau parte formatiunile Paleozice,Mezozoice,
Neogene. Coloana lito-stratigrafica s-a obtinut pe baza datelor oblinute la sonde
de coreIare si sa redat in comanda geologo-tehnica.
Din analiza datelor obtinute la sonele de corelare si anume deseurile

petrografice si mineralogica ale carotelor mecanice si probelor de sita in corelare
cu diagrafille electrice pe intervalele respective se estimeaza ca sonda Butoiesti va
traversa formatiuni geologicei
Dacian (0-500m) este reprezentat prin pietrisuri si nisipuri grosiere la partea
superioara,apoi din pachetele de nisipuri cu fineintercalatii de marne si argile nisipoase.
Pontian(500-800m) de circa 500m,este alcatuit din marne nisipoase , nisipuri
marnoase,intercalatii de nisipuri fine.
Sarmatian(1350-1800m) estimat la circa 450m grosime este constituit din marne
grezoase cu intercalatii de gresii si orizonturi nisipoase mai frecvente spre partea
inferioara.
Creatacic(1800-2000m) de cca 200m grosime,este dezvolatat in calcare cu fine
interealatii de marne.
Jurasic(2000-2650m) estimat a avea o grosime de cca 650m facies calcaros ca si
cretacicul,calcare albinoase marne si argile grezoase,facandusi prezenta gresiile siliciase
galbui-cenusii.
Triasic(2650-3250m) in grosime de aproximativ 600m a fost impartit baza de trei
criterii litologice in trei complexei
• Superior
• Mediu
• Inferior
I.5.Agentii contaminati ai fluidului de foraj
Din analiza lito-stratigrafica se observa ca singurul agent contaminant pentru fluidul
de foraj il constituie intercalatiile marnoase si argiloase prezente in majoritatea
formatiunilor geologice.
I.6.Gradienti de presiune si fisurare
5
Din preluerarea datelor obtinute in timpul forajului sondei 102 Argetoaia s-a estimat
de catre ICPPC Craiova aliura gradientilor de presiune si fisurare care s-au redat in
figura.
Astfel se pot face urmatoarele observatii cu privire la evolutia gradientilor de
presiune si fisurare a formatiunilor care vor fi traversate la sonda prolectata.Dacianul si
Pontianul vor avea un gradient de presiune sub normal,de 0.10at/m caracteristice
formatiunilor relativ tinere saturate cu apa dulce.Gradientul de presiune are valoricare
cresc normal cu adancimea de la cca 0.138 -0.165 at/m.
I.7. Greutati specifice ale fluidului de foraj
Interval (m) Formatia Γn( dop/m3)
0-500 DACIAN 1225

500-800 PONTIAN 1225
800-1300 MEOTIAN 1225
1350-1800 SARMATIAN 1225
1800-2000 CRETACIC 1225
2000-2650 JURASIC 1225
2650-2750 TRIASIC III 1225
2750-2850 TRIAISC II 1225
2850-3250 TRIASIC I 1225
3250-3600 PALEOZOIC 1225
3600-4000 PALEOZOZIC 1225
Capitolul II
Stabilirea programului de constructie al sondei
6
2.1.Determinarea numarului de coloane de tubare
Program de tubare format din 3 coloane: coloana de ancoraj, coloana intermediara si coloana de exploatare.
2.2.Calculul diametrelor coloanelor si al sapelor de foraj

Date initiale:
Adancimea sondei: H=3510 m

n =4 coloane
Numarul de coloane: coloane
Diametrul coloanei de exploatare: De =51 /2 in
Jocul radial dintre pereții găurii de sondă și coloană

Tab.1. Diametrele burlanelor
Diam.ext.al Diam. peste Grosimi de perete min si Diam. interior, Di

burlanelor mufa, Dm max
1/ 2
5 in 139.7 mm 153.7mm 6.20 mm 127.3 mm
10.54 mm 118.6 mm
5 /8
8 ∈¿ 219.1 mm 244.5 mm 7.92 mm 228.7 mm
13.84 mm 216.8 mm
133 /8 ∈¿ 329.7 mm 365.1 mm 8.38 mm 323 mm
13.06 mm 316.6 mm
185 /8 in 473.1 mm 508 mm 11.05 mm 451mm
14.30mm 444.5 mm
Coloana de exploatare:
Diametrul coloanei de exploatare: De =51 /2 in = 139.7 mm
Dm =153.7
Diametrul peste mufa al coloanei de exploatare: e
mm
δ e =10
Jocul radial dintre mufa si peretele gaurii de sonda: mm
D s =Dm +2 ∙ δ e
Diametrul sapei pentru coloana de exploatare: e e
= 153.7 + 2 · 10 = 173.7 mm
7
Ds catalog 3/4
Diametrul sapei pentru coloana de exploatare din catalog: e
= 171.5 mm = 6 in
δ e D s −D m 183.7−153.7
Re =
= 0.051 ϵ [0.05 … 1]
= e e
Ratia de tubare: Ds 2∙Ds = 2∙ 183.7

e e
Di D s catalog +2 ∙a=171.5+2 ∙2=175.5 mm

Diametrul interior al coloanei intermediare: i
= e
a=¿ jocul dintre sapa si interiorul coloanei urmatoare

a=2 … 4 mm ; a=2 mm
D i catalog t max
Diametrul interior al coloanei intermediare din catalog: i
= 216.8 mm(pt =13.84mm)
D i catalog> D s catalog
i e
190.8 mm > 171.5 mm

5/8
Diametrul coloanei intermediare: Di=8 in=219.1 mm
Coloana intermediara I:
5/8
Diametrul coloanei intermediare: D i=8 in=219.1 mm
D m =244.5
Diametrul peste mufa al coloanei intermediare: i
mm
δ i=20
D s =Dm +2 ∙ δ i
Diametrul sapei pentru coloana intermediara: i i
= 244.5 + 2 · 20 = 295 mm
D s catalog 1/ 4
Diametrul sapei pentru coloana intermediara din catalog: i
= 311.2 mm = 12 in
δ i D s −Dm 295−244.5
R i=
= 0.08 ϵ [0.08 … 1]
= i i
Ratia de tubare: Ds 2∙ Ds = 2∙ 2.95

i i
Di Ds catalog +2∙ a=295+2 ∙2=299 mm

Diametrul interior al coloanei de ancoraj: a
= i

a=2 … 4 mm ; a=2 mm
Di catalog t max
Diametrul interior al coloanei de ancoraj din catalog: a
= 316.6 mm(pt =13.06mm)
3 /8
Diametrul coloanei intermediaraII Di II =13 in=329.7 mm
Coloana intermediara II:
3 /8
Diametrul coloanei intermediare: D i=13 in=329.7 mm
Dm =365.1
Diametrul peste mufa al coloanei intermediare: i
mm
δ i=40
D s =Dm +2 ∙ δ i
Diametrul sapei pentru coloana intermediara: i i
= 365.1 + 2 · 40 = 445.1 mm
D s catalog 1 /2
Diametrul sapei pentru coloana intermediara din catalog: i
=444.5mm = 17 in
8
δ i D s −Dm 444.5−365.1
R i=
= 0.089 ϵ [0.08 … 1]
= i i
Ratia de tubare: Ds 2∙ Ds = 2 ∙ 444.5

i i
Di Ds catalog +2∙ a=444.5+ 2∙ 2=448.5 mm

Diametrul interior al coloanei de ancoraj: a
= i

a=2 … 4 mm ; a=2 mm
Di catalog t max
Diametrul interior al coloanei de ancoraj din catalog: a
= 444.5 mm(pt =14.30 mm)
5/ 8
Diametrul coloanei de ancoraj: Da=18 in=473.1 mm
Coloana de ancoraj:
Diametrul coloanei de ancoraj: Da=18 5/ 8 in=473.1 mm
Dm =508
Diametrul peste mufa al coloanei de ancoraj: a
mm
δ a=50
D s =Dm +2∙ δ a
Diametrul sapei pentru coloana de ancoraj: a a
= 508+ 2 · 50 = 608 mm
D s catalog
Diametrul sapei pentru coloana de ancoraj din catalog: a
= 622.3 mm = Sapa largitoare cu role
SL
δ a Ds −Dm 608−508
R a=
= 0.091 ϵ [0.05 … 1]
= a a
Ratia de tubare: Ds 2∙ Ds = 2∙ 608

a a
Tipul Diametrul exterior Interval tubal Dm Ds catalog

R
coloanei al coloanei
in mm m-m mm in mm -
Ancoraj 18 5 /8
473.1 0-500 508 SL 622.3 0.091
5 /8 1 /2
Intermediara II 13 329.7 0-1850 365.1 17 444.5 0.089
Intermediara I 85 /8 219.1 0-2700 244.5 121/ 4 311.2 0.08

1/ 2 3/4
Exploatare 5 139.7 0-3510 153.7 6 171.5 0.081
9
Capitolul III
Garnitura de foraj
Alegerea garniturii de foraj:
a) Coloana de ancoraj
 Prajini grele:
Pentru alegerea diametrelor prajinilor grele se impune conditia:
Dg ≤ Ds catalog
e
- 1 in
D g ≤ 279.4 mm
D g = 11 in = 279.4 mm
di g = 76.2 mm
q g = 444.5Kg/m
 Prajini de foraj:
D s catalog
e = 622.3 mm
D p = 6 5/8 in = 168.3 mm
t p =8.38 mm
q p = 37.50 Kg/m
 Lungimea prajinilor grele:
10
c s ∙ Gs
l g=
ρn
( )
q g ∙ g ∙ 1−
ρo
l g=50 m
c s =1.5 (coeficient de siguranta)
m
g=9.81 s2
Kg
ρo=7850 3
m
 Lungimea prajinilor de foraj:

L p=H a −l g=500−50=450 m
b) Coloana intermediara
 Prajini grele: II
Dg ≤ Ds catalog
e
- 1 in
D g ≤ 419.1 mm
D g = 11 in = 279.4 mm
di g = 76.2 mm
q g = 444.5 Kg/m
D s catalog
e = 311.2 mm
D p = 51/ 2 in = 139.7 mm
t p =9.17 mm
q p = 32.59 Kg/m

c s ∙ Gs
l g=
ρn
( )
q g ∙ g ∙ 1−
ρo
l g=100m
m
g=9.81 s2
11
Kg
ρo=7850 3
m

L p=H i−l g=1850−100=1750 m
 Prajini grele: I
Dg ≤ Ds cataloge
- 1 in
D g ≤ 269.6 mm
D g = 11 in = 279.4 mm
di g = 76.2 mm
q g = 444.5 Kg/m
D s catalog
e = 311.2 mm
D p = 5 in = 127 mm
t p =9.19 mm
q p = 29.02 Kg/m

c s ∙ Gs
l g=
ρn
( )
q g ∙ g ∙ 1−
ρo
l g=100m
m
g=9.81 s2
Kg
ρo=7850
m3

L p=H i−l g=2700−150=2550 m
c) Coloana de exploatare
 Prajini grele:
Dg ≤ Ds cataloge
- 1 in
D g ≤ 146.1 mm
12
D g = 6 in = 152.4 mm
di g = 57.2 mm
q g = 135.2 Kg/m
D s catalog
e = 187.3 mm
D p = 31 /2 in = 88.9 mm
t p =9.35 mm
q p = 19.79 Kg/m

c s ∙ Gs
l g=
ρn
( )
q g ∙ g ∙ 1−
ρo
l g=200 m
m
g=9.81 s
2
Kg
ρo=7850
m3

L p=H e −l g=3510−200=3310 m
Extragere fara circulatie:

Sectiunea 1-1:
13
G p +Gg −F p 1 + F p 2+ F f + F i
σ z=
Ap
628132.28+241300.52−101000.01+85950+260520.4
σ z= =372.029 N/ mm2
2337
G p=q p ∙ L p ∙ g=19.79∙ 3310 ∙ 9.81=628132.28 Kg=628.132 tone
Gg =q g ∙ Lg ∙ g=123.1 ∙200 ∙ 9.81=241300.62 Kg=241.300 tone
F p 1= ρne ∙ g ∙ L∙ A g=1200 ∙ 9.81∙ 3510 ∙23997.29=1.01∙ 1012 N
F p 2= ρne ∙ g ∙ ( L−l g ) ∙ ( A g− A p )=1200 ∙ 9.81∙ 3235 ∙21664.386=8.595 ∙10 12 N
π 2 2 π 2 2
A p=π ∙ t ∙ ( ∆ p−t )=
4
( D p −di p )= ( 0.0889−0.0702 )=2337 mm
4
di p=D p −2∙ t p=88.9−2∙ 9.35=70.2mm
π 2 2 π
A g= ( D g −di g ) = ( 0.1524 2−0.5722 ) =23997.296 mm2
4 4
−ρne −1200
−F p 1+ F p 2= ( G p+ G g ) = ∙ ( 628132.28+241300.62 )=−141300.01 N
ρo 7850
F f =s ∙ ( G p +G g ) =0.1 ∙ ( 628132.28+241300.62 )=304120.468 N
S=coeficient de frecare
S=0.1
a extr 0.3
Fi = ( G p+ Gg ) = 9.81 ∙ ( 628132.28+241300.62 )=26050.4 N
g
aextr =0.3 (acceleratie la extragere)
G
ρne a
(¿ ¿ p+Gg )∙(1− +s + extr )
ρo g
Ap
σ z =¿
1200 0.3
( 628132.28+ 241300.62)∙(1− +0.1+ )
7850 9.81
σ z=
2337
σ z=372.029 N/ mm2
14
Sectiunea 2-2:
F −ρ ∙ g ∙ L∙ A g
σ z= p 1 = ne =−ρne ∙ g ∙ L=−1200∙ 9.81 ∙3510
Ag Ag
σ z=−42120 N/ mm2
Torsiunea: τ
Sectiunea 1-1:
τ =0 N/ mm2
Sectiunea 2-2:
τ =0 N/ mm2
σ inc
Incovoierea:
Sectiunea 1-1:
σ inc =0 N/ mm2
Sectiunea 2-2:
σ inc =0 2
N/ mm
σ ax
Tensiunea axiala:
σ ax =σ z + σ inc
Sectiunea 1-1:
σ ax =σ z =372.029 N/ mm2
Sectiunea 2-2:
σ ax =σ z =−42.12 2
N/ mm
Tensiunea datorata presiunii interioare si exterioare:
Sectiunea 1-1:
pe =0 ¯
¿
pi=0 ¯¿
σ t =σ r=0 N/ mm2
Sectiunea 2-2:
pe = pi=ρ ne ∙ g ∙ L=ρne ∙ g ∙ H sd=42120=42.12 2
N/ mm
Formula lui Lamme:
r 2 ∙ p −r 2 ∙ p r 2 ∙ r 2 ∙( p − p )
σ t ,r = i 2i e2 e ± i 2e 2 i 2 e
r e −r i r (r e −r i )
2 2
r −r
σ t =σ r= i2 2e ∙ p=−p=−ρ ne ∙ g ∙ L=−42.12 N/ mm2
r e −r i
Tensiuni principale:
15
σ 1=σ r =0 N/ mm2
σ +σ
σ 2,3 = ax t ±
2 √( σ ax−σ t 2 2
2 )
+τ
Sectiunea 1-1:
σ 1=0 2
N/ mm
σ 2=σ ax =σ z=372.029 N/ mm2
σ 3 =0 2
N/ mm
Sectiunea 2-2:
σ t =σ r=− p=−42.12 N/ mm2
σ 1=−p=−42.12 2
N/ mm
σ 2,3 =
σ ax + σ t
2
±
√( σ ax−σ t 2 2
2 )
+τ
σ +σ
σ 2= ax t +
2 √( σ ax −σ t 2 2
2 ) +τ
τ =0 N/ mm2
σ 2=
−42.12−42.12
2
+
√( −42.12−42.12 2
2 )=−42.12
σ +σ
σ 3 = ax t −
2 √( σ ax−σ t 2 2
2 )
+τ
σ 3 =−42.12−42.12=−84.24 N/ mm2
Tensiunea echivalenta:
1
2 √
σ ech = ∙ [ ( σ 1−σ 2 ) + ( σ 2 −σ 3 ) + ( σ 3−σ 1 ) ]
2 2 2
σ ech 1−1=
√ 1
2
∙ [ ( 0−372.029 ) + ( 372.029−0 ) ]
2 2
σ ech 1−1=
√ 1
2
∙ [ (−372.029 ) + (372.029 ) ]
2 2
σ ech 1−1=372.029 N/ mm2
σ ech 2−2=
√ 1
2
∙ [ (−42.12 ) + (−42.12+84.24 ) + (−84.24−42.12 ) ]
2 2 2
σ ech 2−2=
√ 1
2
∙ [ (−42.12 ) + ( 42.12 ) + (−126.36 ) ]
2 2 2
σ ech 2−2=98.78 2
N/ mm
16
In timpul forajului:
Sectiunea 1-1:
Intindere:
G +G −F p 1 + F p 2−Gs + F p3
σ z= p g
Ap
ρ ne
(G p +G g)−(1− )−G s+ F p 3
ρo
σ z=
Ap
1200
( 628132.28+ 241300.62)−(1− )−135497+ 73540.52
7850
σ z=
2337
σ z=276.75 N 2
/ mm
ρne
G s=
1
cs (
∙q g ∙l g ∙ g ∙ 1−
ρo ) 1
( 1200
= 1.5 ∙200 ∙ 123.1∙ 9.81 ∙ 1− 7850 ) =135497Kg= 135.497tone
π π
F p 3 =p inc ∙ d ip
=
pinc ∙
· d ip 2 =19· 0.7022 =73540.52 N
4 4 ·
di p=D p −2∙ t p=88.9−2∙ 9.35=70.2mm
pinc=190 ¯¿
l g =200 m
Sectiunea 2-2:
Compresiune:
−F p 1 +G s −1.25 ∙10 6+ 135497.45 6 2
σ z= = = 71.44 10 N/ mm
Ag 0.0156
6
F p 1= ρne ∙ g ∙ L∙ A g=1200 ∙ 9.81∙ 3510 ∙0.0156=1.25 ∙10 N
π 2 π
A g= ( D g −di 2g ) = ( 0.152.4 2−0.57 .22 ) =15663.82 mm2 =0.0156 m2
4 4
Torsiunea(rasucirea):
17
Sectiunea 1-1:
Mm 1356.299
τm 2
= Wpp = 0.000084 =16.15 N/ mm
π D 4p −di 4p π 0.0889 4−0.07024

Wpp= 16 · = ∙ =0.000084 m3
Dp 16 0.0889
M m=M s + M rg −M rp =M s + M rgf =1354970+120.037=1356299kN
M s=M sp +Gs =10·135497=1354970 kN
m
M sp=( 10 … 15 ) N∙
kN
m
M sp=10 N∙
kN
Prgf Prgf 1252

M rgf = = = 2 ∙ π ∙ 1.66 = 120.037kN
ω 2∙π ∙n
2 2
D g ∙l g + D pi ∙ L p
)· n · ρn
1.7
Prgf =c ∙¿
−7
C= 2· 10
2 2
0.01524 ∙ 200+ 0.0889 ∙ 3510 1.7
−7
P rgf =2 ∙ 10 ∙ ¿ )· 100 ·1200=1.252 kW=1252 W
n= 100 rot/min
Sectiunea 2-2:
Ms 1354.970
τm 2
= Wpp = 0.00068 =1.993 N/ mm
18
π D 4g−di 4g 4
π 0.1524 −0.0572
4
3
Wpp= 16 · = 16 ∙ =0.00068 m
Dg 0.1524
M s=M sp +Gs =10·135497=1354970 kN
Tensiuni radiale si tangentiale datorate presiunii interioare si presiunii exterioare:

Sectiunea 1-1:
r 2 ∙ p −r 2 ∙ p r 2 ∙ r 2 ∙( p − p )
σ t ,r = i 2i e2 e ± i 2e 2 i 2 e
pe =0 ¯
¿
pi= pinc =190 ¯¿

2 2 2
r i − pi r i ∙ r e ∙ pi
σ t ,r = 2 2
± 2 2 2
di p 70.2
r i= = =35.1 mm
2 2
D p 88.9
re= = =44.45 mm
2 2
r ∈ [ r i ,r e ¿ →r ∈ [ 35.1,44 .45 ¿ mm
ri
Pt r= (pe suprafata cilindrica inferioar) r=35.1 mm
2 2 2 2
r i +r e 0.0351 +0.04445
σt = 2 2
∙ p i = 2 2
∙ 19=181.943 N/ mm2
r e −r i 0.04445 −0.0351
r 2i −r 2e
σ r = 2 2 ∙ pi=− pi=−19 N/ mm2
r e −r i
re
Pt r= (pe suprafata cilindrica inferioar) r=44.45 mm
2∙ r 2i 2 ∙ 0.044452
σt = 2 2
∙ p i = 2 2
∙ 19=100.943 N/ mm2
r e −r i 0.04445 −0.0351
σ r =0 2
N/ mm
Sectiunea 2-2:
2 2 2 2
r i ∙ p i−r e ∙ pe r i ∙ r e ∙( pi− p e )
σ t ,r = 2 2
± 2 2 2
pe =ρne ∙ g ∙ L=ρne ∙ g ∙ H sd =1200 ∙9.81 ∙ 3510∙ 10−5=42.12 N/ mm2
pi= ps + ρne ∙ g ∙ L=9.97+ 42.12=52.09 2

N/ mm
v 2j 120 2
ps= ρne = mm2
2 ∙ φ2 · 2∙ 0.952 ·1200=9.97 N/
19
v j =120 m/s
φ=0.95
di g 57.2
r i= = =28.6 mm
2 2
Dg 152.4
re= = =76.2 mm
2 2
2
0.0286 ∙ 52.09−0.0762 ∙ 42.12
2
0.02862 ∙ 0.07622 ∙ ( 52.09−42.12 ) 2
σt = 2
0.0762 −0.0286
2 + 0.02862 ∙ ( 0.07622−0.0286 2 ) =-28.95 N/ mm
2 2
0.02862 ∙ 52.09−0.07622 ∙ 42.12 0.0286 ∙ 0.0762 ∙ ( 52.09−42.12 ) 2
σr= 2
0.0762 −0.0286
2 - 2 2 2
0.0286 ∙ ( 0.0762 −0.0286 ) =52.02/ mm
σ t =¿ 2
-28.95 N/ mm
σ r =52.02 2
N/ mm
Tensiuni principale:
σ 1=σ r
Sectiunea 1-1:
σ +σ
σ 2,3 = ax t ±
2 √( σ ax−σ t 2 2
2 ) +τ
σ2
=
276.7 +181.943
2 + √( 276.7−181.943 2
2 )+ 16.152 =275.141 N/ mm2
σ3
=
276.7 +181.943
2 - √(
276.7−181.943 2
2 )
+ 16.152 =183.502 N/ mm2
Sectiunea 2-2:
σ 2,3 =
σ ax + σ t
2
±
√( σ ax−σ t 2 2
2 ) +τ
σ2
=
71.44 +(−52.02)
2 + √( 71.44−(−52.02) 2
2 )
+1.9332 =71.47N/ mm
2
σ3
=
71.44 +(−52.02)
2 - √( 71.44−(−52.02) 2
2 )
+1.9932 =-52.05N/ mm
2
Tensiunea echivalenta:
σ ech =
√ 1
2
∙ [ ( σ 1−σ 2 ) + ( σ 2 −σ 3 ) + ( σ 3−σ 1 ) ]
2 2 2
20
R p 0,2
σ ech max ≤ σ ad=
cs
R p 0,2 ≥ cs ∙ σ echmax σ ech max 2

= 1.5· =1.5 ·304.40=456.6 N/ mm
σ ech 1−1=
√ 1
2
∙ [ (−19−275.141 ) + ( 275.141−183.502 ) + ( 183.502+ 19 ) ]
2 2 2
σ ech 1−1 2
=304.40 N/ mm
σ ech 2−2=
√ 1
2
∙ [ ( 52.02−52.05 ) + ( 71.47+(−52.05) ) + ( −52.05+(52.02) ) ]
2 2 2
σ ech 2−2 2
=19.42 N/ mm
Clasa de rezistenta R p 0,2 2

Limita la curgere , N/ mm
D 380
E-75 517
X-95 655
G-105 724
V- 170 1170
Solicitarea Extragere fara circulatie In timpul forajului

garniturii de foraj 1-1 2-2 1-1 2-2
Intinderea si 372.029 -42.12 276.75 71.44
compresiunea:
σ z ,N/ mm2
Torsiunea sau 0 0 16.15 1.993

rasucirea:
τ , N/ mm2
Incovoierea: 0 0 0 0
σ inc , N/ mm2
Tensiunea axiala: 372.029 -42.12 275.141 71.44

σ ax , N/ mm 2
Tensiunea data de 0 -42.12 181.943 -52.02

Presiunea interioara
si exterioara:
σ t , N/ mm2
σ r , N/ mm2 0 -42.12 -18 42.12
Tensiunea principala 0 -42.12 -18 42.12

σ 1 , N/ mm 2
Tensiunea principala 372.029 -42.12 275.41 71.47

σ 2 ,N/ mm2
21
Tensiunea principala 0 -42.12 183.502 52.05
σ 3 ,N/ mm2
Tensiunea echivalenta 372.029 0 304.40 19.42

σ ech ,N/ mm2
Capitolul IV
Fluide de foraj
4.1.Tipurile de fluide de foraj
In functie de densitatea noroiului de foraj,tipurile de noroi de foraj sunt urmatoarele:
Kg
ρn ≤1200 3 →noroi natural format dinapa siargila
m
Kg
ρn >1200 3
→ noroi ingreunat cu barita
m
−la strat de sare → noroi sar at
4.2.Stabilirea densitatii fluidelor de foraj si a programelor reologice
Pentru coloana de ancoraj:

Kg
ρn=1220 3 → noroi natural format din apa si argila
m
Pentru coloana intermediara II:
Kg
m
Pentru coloana intermediara I:
Kg
m
Pentru coloana de exploatare:

Kg
m
4.3.Calculul volumelor fluidelor de foraj
Pentru coloana de ancoraj:

Vna=V sd + V rez
V rez =V sd
π π
Vna=2 ∙ ∙ Ds catalog2 ∙ H a = 2 · ∙ 0.62232 ·500= 243.321 m3
4 a
4
22
Pentru coloana intermediara I :
π π
∙ Diacatalog2 ∙ H a + ∙ D sicatalog2
4 4 ·( H i 2−H a ¿ ]
Vni =2∙ ¿
Di 1 + Di 2 451+444.5
D ia= = =447.75 mm
2 2
π π
Vni=¿ ∙ 0.4477 2 ∙ 0.44452 3
2 ·[ 4 ·500+ 4 ·(1850-500)]= 350.947 m
Pentru coloana intermediara II :
23
π π
∙ Diacatalog2 ∙ H i 1+ ∙ Dsicatalog2
4 4 ·( H i−H a ¿ ]
Vni=2∙ ¿
Di 1 + Di 2 316.6+ 323
D ia= = =319.8 mm
2 2
π π
Vni=¿ ∙ 0.31982 ∙ 0.3112 2 3
2 ·[ 4 ·2700+ 4 ·(2700-1850-100)]= 502.633 m
Pentru coloana de exploatare:
π 2
∙D π 2
4 iicatalog ·( H i−H a ¿+ ∙ D secatalog ·( H e −H i ¿ ]
4
Vne =2 ∙¿
D i 1 + Di 2 118.6 +127.3
D ii = = =122.95 mm
2 2
π 2 π 2
Vne =¿ ∙ 0.1229 ∙ 0.171 .5 3
2 ·[ 4 ·2700+ 4 ·(3610-2700)]= 260.5 m
4.4.Calculul cantitatii de materiale utilizate pt prepararea fluidelor de foraj
Coloana de ancoraj:
Kg
ρna =1200 3 →noroi natural format dinapa siargila
m
V a +V arg =V n ancoraj
V a ∙ ρ a+V arg ∙ ρarg =V n ancoraj ∙ ρna

3
V a=V n ancoraj−V arg → V a=243.321−32.443=210.878 m apa
Kg
ρarg =2500
m3
Kg
ρa=1000
m3
24
ρna − ρa
V arg =
ρ arg−ρa · V n ancoraj
1220−1000
V arg = 3
· 243.321 = 32.443 m argila
2500−1000
marg=V arg ∙ ρarg =32.443 ∙2500=81110 Kg=81.110 tone
Coloana intermediara II :
Kg
ρniII =1150 3 → noroi natural format din apa si argila
m
V a +V arg =V nintermediara II
V a ∙ ρ a+V arg ∙ ρarg =V nintermediara II ∙ ρna
V a=V nintermediara II −V arg → V a=350.947−35.095=315.852m3 apa
Kg
ρarg =2500 3
m
Kg
ρa=1000 3
m
ρniII −ρa
V arg =
ρarg −ρa · V n intermediara II
1150−1000
V arg = 3
· 350.947 = 35.095 m argila
2500−1000
Coloana intermediara I :
Kg
ρniI =1190 3 → noroi natural format dinapa si argila
m
V a +V arg =V n intermediara I
V a ∙ ρ a+V arg ∙ ρarg =V n intermediara I ∙ ρna
V a=V nintermediara I −V arg → V a=502.633−60.316=442.317 m3 apa
Kg
ρarg =2500
m3
Kg
ρa=1000
m3
ρn 1−ρa
V arg =
ρ arg−ρa · V n intermediara I
1190−1000
V arg = 3
· 502.633 = 60.316 m argila
2500−1000
25
Coloana de exploatare:
Kg
ρne =1200 3
m
V a +V arg =V n e
V a ∙ ρ a+V arg ∙ ρarg =V n e ∙ ρna

3
V a=V n e−V arg → V a=250.86−25.086=225.774 m apa
Kg
ρarg =2500
m3
Kg
ρa=1000 3
m
ρninit −ρa
V arg =
ρarg −ρa · V n exploatare
1200−1000
V arg = 3
· 250.86 = 25.086 m argila
2500−1000
mapa =V apa ∙ ρapa =225.774 ∙ 1000=225774 Kg=225.774 tone
26
Capitolul V
Tubarea coloanelor de burlane
27
Se adoptă următorul program de tubare:
28
2700
3510
m m
185/8
Ds= SL
500 m
135/8
Ds=
1850 171/2
m 85/8
Ds=
121/4
51/ 2
in
Γ fis a =1.68bar/10 m
p fisa ρn fis ∙ g∙ H a
Γ fis ρn fis
= Ha = Ha = ·g
Γ fisa 1.68 ∙ 105

ρfis echiv a = = m3
g 10 ∙10 =1680 Kg/
ρfis echiv i=¿ 3

1850 Kg/ m .
29
Calculul de rezistenta al coloanei de ancoraj
H a=500 m
D a = 185/8 in
Presiunea fluidului din pori:

p p i 2=ρn i 2 ∙ g∙ H i 2 −5
= 1150·9.81·1850· 10 =¿ 208.708 bar
p p i 1=ρn i 1 ∙ g∙ H i 1 −5
= 1190·9.81·2700· 10 =¿ 315.2 bar
Presiunea de fisurare la siul coloanei de ancoraj:

pfisa =¿
( ρfis echiva +100 ¿ ∙ g∙ H a =(1680+100)·9.81·500· 10 =87.31 ¯¿
−5
Presiunea interioara (sonda inchisa si plina cu gaze) :
Kg
ρam=1050
m3
Kg
ρg =200
m3
1) La gura sondei:
pi 1= pc = pfis a−ρ g ∙ g∙ H a −5
= 87.31-200·9.81·500· 10 =¿ 77.5 bar
Presiunea exterioara:
pe1 =0 ¯
¿
Diferenta de presiune:
∆p pc =77.5 ¯¿
i1 = pi 1−¿ pe1 =
2) La siul coloanei:
pi 2= pfis a=¿ 87.31 bar
30
pe 2=p c =ρam ∙ g∙ H a −5
= 1050·9.81·500· 10 =¿ 51.5 bar
∆p i2 = pi 2−¿ pe 2 = 87.31−51.5=35.81 ¯¿
Da t Ote Imb. q A pt pe a ps p pi a Fs Fsa

l
in mm mm Kg/m m2 bar bar bar bar kN kN
185 /8 473. 11.05 J- S 130.21 0.01 53 50.95 155 124 335 1916.5
1 55 6 4
12.3 S 143.61 0.01 61 58.09 173 138. 381 2178.2
2 7 4 2
14.3 S 162.73 0.02 92 87.61 201 160. - -
0 0 8
c t =1.05
c sp =1.25
c s=1.75
pt
pe a=
ct
p sp
pi a=
c sp
31
Fs
F s a=
cs
π ∙ t ∙ ( Da−t )
A=
H a=500 m →
l = H a=500 m
pi a=124 ¯¿
∆ p =77.5 ¯¿
i1
pi a >∆ p i1
t=11.05 mm
J-55; S
q=130 kg/m
2
A=0.017 m
psp =155 ¯¿
Presiunea exterioara(golire totala):
∫ ¿=0
ρ¿
ρext = ρn a=1220 kg /m3
Sectiunea 1-1:
pe1 =0 bar
pi 1=0 bar
∆p e1 = pe1 −¿ pi 1 = 0 ¯
¿
Sectiunea 2-2:
pe 2=ρn a ∙ g∙ H a −5
= 1220·9.81·500· 10 =¿ 47.87 bar
∆p e 2−¿
pi 2 ¯
e2
= p¿ = 47.87−0=47.87 ¿
∆p ∆ p =47.87 ¯
¿
e2
= esiu
pe a=50.95 ¯¿
32
pe a> ∆ p e2
t= 11,05 mm
J-55; S
H a=l=500 m
Verificarea profilului la tractiune:

Greutatea coloanei in aer:
Ha
G= q· ·g=130·500·9.81=637700 N=637.7 kN ¿ F s a
33
F s a=1916.57 kN
Greutatea coloanei in noroi:

ρn a 1220
¿=538.59 kN ¿ Fsa
G’=G·(1- ρo ¿ =637.7·(1- 7850
R p 0,2=379 2
k N/ mm
Fax =G' =538.59 kN
[ √ )]
2
F ax
pcor =p ea ∙
−F ax
2∙ A∙ R p 0,2
+ 1−3∙
(
2 ∙ A∙ R p 0,2
[ √ )]
2
−538.59 ∙10 3 539.5910 3
pcor =50.95∙
2∙ 0.016 ∙ 379∙ 106
+ 1−3 ∙
(
2 ∙ 0.016 ∙379 ∙ 106
pcor =48.48 ¯¿
pcor > ∆ p e siu
48.48 ¿ 47.87 →
¯ profilulsondei este format numai din burlane cu grosimea de perete t=11.05 mm
D ia Da−2 ∙ t=473.1−2 ∙ 11.05

=
D ia=451 mm
Calculul de rezistenta al coloanei intermediare II

H i=1850 m
5
Di
= 13 8 ∈¿
H=H sd =3510 m
Kg
ρn e =1200 3
m
Kg
ρfis echiv i=1850
m3
p p e =ρn e ∙ g∙H −5
= 1200·9.81·3510· 10 =¿ 413.2 bar
Presiunea de fisurare pt coloana intermediara:
34
pfisi =¿
( ρfis echivi +100 ¿ ∙ g∙ H iII =1950 ∙ 9.81·1850· 10 =348.45 ¯¿
−5
Presiunea interioara:
Kg
ρam=1050 3
m
Kg
ρg =300
m3
Sectiunea 1-1:
pi 1= pc = pfis i−ρ g ∙ g∙ H iII −5
= 348.45-300·9.81·1850· 10 =¿ 294.005bar
pe1 =0 ¯
¿
∆p pc =294 ¯¿
i1 = pi 1−¿ pe1 =
Sectiunea 2-2:
pi 2= pfisi =¿ 348.451 bar
pe 2=ρam ∙ g∙ H i −5
= 1050·9.81·1850· 10 =¿ 190.559 bar
∆p i2 = pi 2−¿ pe 2 = 348.451−190.55=157.892 ¯¿
Di II t Otel Fil q A pt pe a ps p pi a Fs Fsa

et
in mm mm Kg/m m2 bar bar bar kN kN bar
3 /8
13 339.7 10.92 L 90.78 0.01127 115 109.52 310 248 3777 2158
12.19 N-80 L 101.2 0.01253 156 148.57 314 251.2 4284 2448
13.03 L 107.1 0.01339 184 175.23 3.14 251.2 4626 2643
pi a=251 b ar > ∆ p =157 ¯¿ i2
35
p i a 1−∆ p ( 251−157)∙ 10
5
l1 i3
= g ∙(ρ am−ρg ) = 9.81∙(1050−300) =1278 m
l 2=H i−l 1=1850−1278=572 m
c t =1.05
c sp =1.25
c s=1.75
Presiunea exterioara(golire partiala)

pn i 1− pam
Hg= -H
pn i 1
1150−1050
Hg= - 1850
1150
H g =160.87 m
Sectiunea 1-1:
pe1 =0 ¯
¿
pi 1=0 ¯¿
∆p i1 = 0 bar
Sectiunea 2-2:
pi 2=0 ¯¿
pe 2=ρniII ∙ g∙ H g −5
= 1150·9.81·160.87· 10 =¿ 18.05 bar
∆p pe 2 −pi 2 = 18.05 ¯¿
i2 =
Sectiunea 3-3:
pe3 =ρn i ∙ g∙ H i −5
= 1150·9.81·1850· 10 =¿ 208.7bar
H
(¿ ¿ i−H g)
−5
=1200·9.81·(1850-160)· 10 =198.9 bar
pi 3=ρn e ∙ g∙¿
∆p e3 = pe3 −p i 3 ¿ 208−198=10 ¯¿
36
Tronsonul 1
l 1 =1279m
t 1 =10.92 mm; N-80; L
G1 q1 l1 −3
= · ·g=101·1278·9.81· 10 =992kN
F s a 1=2158 kN
F s a 1>G1
Tronsonul 2
l 2 =572 m
t 2 =12.19 mm; N-80; L
G2 q2 l2 −3
= · ·g=90·5729.81· 10 =782 kN
F s a 2=2448 kN
F s a 2>G 2
ρn i
Fax =G 1 ∙ 1− ( ρo )
− ρ n i ∙ g∙ H 1− A 1
H 1=H i−l 1=1850−1278=572 m
37
1150
Fax =992∙ 103 ∙ 1− ( 7850 )
−1150 ∙ 9.81 ∙572−0.00666=560600 N=560 kN
[ √ )]
2
F ax
pcor =p ea 1 ∙
−Fax
2 ∙ A∙ R p 0,2
+ 1−3 ∙ (
2 ∙ A∙ R p 0,2
R p 0,2=551 2
k N/ mm
Fax =G
[ √ )]
2
−560∙ 103 560∙ 103
pcor =148∙
2∙ 0.01127 ∙ 551 ∙106
+ 1−3 ∙
(
2∙ 0.01127 ∙ 551∙ 106
pcor =130.95 ¯¿
pcor > ∆ p e siu
pe −5
H1
= ρn e ∙ g∙ H 1=1150∙ 9.81 ∙1278 ∙ 10 =144.2 bar
pcor < pe → H1
profilulnu sondei este bun
Dupa mai multe iteratii:
pcor 131 ∙105

H 2=
ρn e ∙ g = 1200 ∙ 10 = 1104 m
l 1=H−H 2 =1850-1104=746 m
Fax =−1161000 N
pcor =151.42 ¯¿
pe = ρn e ∙ g∙ H 2
= 1200∙ 10 ∙1104 ∙ 10 =130 ¯¿
−5
H2
pcor > pe → H2
profilul este bun
G1 q1 l1 −3
= · ·g = 53.57·828·10· 10 = 482 kN
38
F s a 2=1151 kN
F s a 2>G1
D ii Dei −2∙ t med

=
t 1 ∙ l 1+t 2 ∙ l 2 +t 3 ∙ l 3 10.92 ∙1104 +12.19 ∙ 746

t med= = = 11.43 mm
Hi 1850
D ii =339.7-2 ∙11.46 =316.78mm
Profilul coloanei :
746m
12.19
mm
N- 80
1104m
10.92
mm
N - 80
Calculul de rezistenta al coloanei intermediare I

H iI =2700 m
5
Di
= 8 ∈¿8
H=H sd =3510 m
Kg
ρn e =1200
m3
Kg
ρfis echiv i=1900
m3
= 1200·9.81·3510· 10 =¿ 413.2 bar
Presiunea de fisurare pt coloana intermediara:
pfisi =¿
( ρfis echiv i +100 ¿ ∙ g∙ H i =2000 ∙ 9.81·2700· 10 =529.7 ¯¿
−5
39
Presiunea interioara:
Kg
ρam=1050 3
m
Kg
ρg =300 3
m
Sectiunea 1-1:
pi 1= pc = pfis i−ρ g ∙ g∙ H i −5
= 529-300·9.81·2700· 10 =449.54 bar
pe1 =0 ¯
¿
∆p pc =449 ¯¿
i1 = pi 1−¿ pe1 =
Sectiunea 2-2:
pi 2= pfisi =¿ 529 bar
pe 2=ρam ∙ g∙ H i −5
= 1050·9.81·2700· 10 =¿ 278.1 bar
∆p i2 = pi 2−¿ pe 2 = 529−278.1=251 ¯¿
Di I t Otel Fil q A pt pe a ps p pi a Fs Fsa

et
in mm mm Kg/m m2 bar bar bar kN kN bar
85 /8 219.1 10.16 L 53.57 0.00666 283 269.52 447 347.6 3060 1748
11.43 N-80 L 59.53 0.00745 381 362.85 503 402.4 3505 2002
12.70 L 65.48 0.00833 479 456.19 560 448 3946 2254
40
14.15 L 72.92 0.00910 591 562.85 623 498.4 4435 2534
c t =1.05
c sp =1.25
c s=1.75
pmax =p c =350 ¯¿
Presiunea interioara(dop de gaze la talpa)

p fisi −p max ρg
H n= H ∙
g∙ (ρn e −ρ g) - i
ρn e −ρg
2
(591−350)∙10 300
H n= - 2700
9.81 ∙(1200−300) 1200−300
H n=614.2 m
Sectiunea 1-1:
pi 1= pmax =¿ 350 bar
pe1 =0 ¯
¿
∆p i1 = pmax =¿ 350 bar
Sectiunea 2-2:
pi 2= pmax ∙ ρn e ∙ g∙ H n=350+1200 ∙ 9.81∙ 614.2 ∙10 =422.30 ¯
−5
¿
pe 2=ρam ∙ g∙ H n −5
= 1050·9.81·614.2· 10 =¿ 63.27 bar
∆p i2 = pi 2−¿ pe 2 = 422−63=359 ¯¿
Sectiunea 3-3:
H
(¿ ¿ i−H n )
pi 3= pmax + ρn e ∙ g∙ H n + ρg ∙ g∙ ¿
pi 3=350+1200 ∙ 9.81∙ 614 ∙ 10 + 300∙ 9.81 ∙(2700−614)∙ 10 =613.9 ¯¿

−5 −5
pe3 =ρam ∙ g∙ H i −5
= 1050·9.81·2700· 10 =¿ 283.4 bar
∆p
= pi 3−¿ pe3 ¯
i3 = 613.9−283.4=330.5 ¿
41
pi a=402.4 ¯
¿ ∆ p =359 ¯¿
i2
p i a 1−∆ p 5
( 402.4−283)∙10
l1 i3
= g ∙(ρ am−ρg ) = 9.81∙(1050−300) =1864 m
l 2=H i−l 1=2700−1864=836 m
Presiunea exerioara(golire partiala)

ρn e −ρa m 1190−1050
Hg ∙ H= ∙ 2750=323 m
= ρne 1190
Sectiunea 1-1:
pe1 =0 ¯
¿
pi 1=¿ 0 bar
∆p e1 =0 bar
Sectiunea 2-2:
pe 2=ρn i ∙ g∙ H g −5
= 1190·9.81·323· 10 =¿ 37.71 bar
pi 2=0 ¯¿
∆p e2 = pe 2−p i2 ¿ 37 ¯¿
Sectiunea 3-3:
pe3 =ρn i ∙ g∙ H i −5
= 1190·9.81·2700· 10 =¿ 315.2 bar
42
H
(¿ ¿ i−H g) =1200·9.81·(2700-323)· 10−5 =279.8 bar
pi 3=ρn e ∙ g∙¿
∆p e3 = pe3 −p i 3 ¿ 315.2−279.8=35.4 ¯
¿

Tronsonul 1
l 1 =1864 m
t 1 =10.16 mm; N-80; L
G1 q1 l1 −3
= · ·g=53.57·1864·9.81· 10 =925.44 kN
F s a 1=1748 kN
F s a 1>G1
Tronsonul 2
l 2 =836 m
t 2 =11.43 mm; N-80; L
G2 q2 l2 −3
= · ·g=59.53·836·9.81· 10 =488.2 kN
F s a 2=2002 kN
F s a 2>G 2
G= ∑ q i ∙ li ∙ g =
q1
·
l1
·g+
q2
·
l2
·g=925.44+488.2=1414 kN
i=1
F s a 3=2254 kN
43
F s a 3>G
[ √ )]
2
F ax
pcor =p ea 1 ∙
−Fax
2 ∙ A∙ R p 0,2
+ 1−3 ∙
(
2 ∙ A∙ R p 0,2
R p 0,2=551 2
k N/ mm
ρn i
Fax =G 1 ∙ 1− ( ρo )
− ρ n i ∙ g∙ H 1− A 1
H 1=H i−l 1=2700−1864=836 m
1190
Fax =925∙ 103 ∙ 1− ( 7850 )
−1190 ∙9.81 ∙ 836−0.00666=−864200 N=−864 kN
[ √ )]
2
−−864 ∙103 −864 ∙ 103
pcor =269.52∙
2∙ 0.00666 ∙551 ∙ 106
+ 1−3 ∙
(
2 ∙0.00666 ∙ 551∙ 106
pcor =267.18 ¯¿
pe −5
H1
= ρn e ∙ g∙ H 1=1190 ∙ 9.81 ∙1864 ∙10 =217.6 bar
pcor > pe → H1
profilulsondei este bun
D ii Dei −2∙ t med

=
t 1 ∙ l 1+t 2 ∙ l 2 +t 3 ∙ l 3 10.16 ∙ 836+11.43 ∙ 1864

t med= = = 10.66 mm
Hi 2700
D ii =219.1-2 ∙10.66 =197.78 mm
Profilul coloanei :
44
836m
11.43
mm
N- 80
1864m
10.16
mm
N - 80
Calculul de rezistenta al coloanei de exploatare

De 1/ 2
= 5 ∈¿
H=H e =H sd =3510 m
Kg
ρn e =1200 3
m
Kg
ρg =300 3
m
Kg
ρam=1050
m3

= 1200·9.81·3510· 10 =¿ 413.2 bar
45
H
ρne
ppe
Presiunea la capul coloanei:

pc = p p e −ρ g ∙ g∙H −5
= 413.-300·9.81·3510· 10 =¿ 309.91 bar
1
ρg
ρam
2
ppe
Solicitari combinate:
∆p ρ ∙ g∙H −5
= ne
esiu
= 1200·9.81·3510· 10 =¿ 413.2 bar
Da t Otel Fil q A pt pe a ps p pi a Fs Fsa

et
1.05 1.25 1.75
2
in mm mm Kg/m m bar bar bar bar kN kN
51/ 2 139. 6.20 H-40 L 20.83 0.0022 181 172 214 171 578 330
6.20 J-55 L 20.83 0.0022 215 204 294 235 765 437
7
6.98 J-55 L 23.07 0.00291 278.5 273.8 331.6 265.3 965 550
7.72 J-55 L 25.30 0.003201 338.5 322.4 366.8 293.5 1099 628
9.17 J-55 L 29.76 0.003201 456 434 436 348.8 1063 607
10.54 J-55 L 34.23 0.004277 529 503.8 501 400.8 1210 691
7.72 N-80 L 25.30 0.003201 433 412.4 533.7 427 1548 885
9.17 N-80 L 29.76 0.003201 609 579.8 633.6 506.9 1904 1088
10.54 N-80 L 34.23 0.004277 769 734.9 681.6 545 2333 1333
10.54 P-110 L 34.23 0.004277 1002 954.8 900.5 725.4 2860 1634
46
Tronsonul 1:
pe a 1 > ∆ p e siu
pe a 1=434 ¯¿
t 1 =9.17 mm; J-55; L
t 2 =7.72 mm; J-55; L
pe a 2=322.4 ¯¿
pi a 2=293.5 ¯¿
F s a 2=628 kN
H 2 =inaltimea de la suprafata pana la capul tronsonului 1
p ea 2 322.4 ∙10 5
H 2=
ρn e ∙ g = 1200 ∙ 9.81 = 2739m
H2
l 1=H−H 2 =3510-2739=771m
[ √ )]
2
F ax
pcor =p ea 1 ∙
−F a x
2 ∙ A∙ R p 0,2
+ 1−3 ∙ (
2 ∙ A∙ R p 0,2
R p 0,2=551 2
k N/ mm
ρn e
Fax =G ∙ 1−( ρo ) − ρn e ∙ g∙H −A
47
ρn e
Fax
=
q1
·
l1
·g· ( 1−
ρo )− ρ n e ∙ g∙ H 2− A2
1200
Fax =29.76 ∙ 771∙ 9.81 ∙ 1− ( 7850 )
−1200∙ 9.81 ∙2739−0.003201=−320500 N
[ √ )]
2
pcor =434 ∙
−−320500
2∙ 0.003201 ∙551 ∙10
6
+ 1−3 ∙
−320500
2∙ 0.003210 ∙551 ∙10
6 (
pcor =443.80 ¯
¿
pe ρn e ∙ g∙ H 2=1200 ∙ 9.81∙ 2739 ∙10

−5
H2
= = 322.4
pcor > pe → H2
profilul este bun
Verificarea la tractiune:
G1 q1 l1 −3
= · ·g =29.76·771·9.81· 10 = 202.4 kN
F s a=607 kN
F s a>G1
Verificarea la presiune interioara:

∆p pc + ρ g ∙ g∙ H 2 −ρam ∙ g∙ H 2
eH 2
= = pc −( ρam−ρ g)∙ g∙ H 2
∆ p =309−(1050−300) ·9.81·2738· 10−5 =107.6 bar

eH 2
pi a 2=293 ¯ ¿ ∆p
¿ e H2
=107.6 bar → profilul se verifica
Tronsonul 2:
t 2 =7.72 mm; J-55; L
t 3 =6.98 mm; J-55; L
pe a 3=273.8 ¯
¿
pi a 3=265.3 ¯
¿
F s a 3=550 kN
48
p ea 3 273.8 ∙105
H 3=
ρn e ∙ g = 1200 ∙ 9.81 = 2326 m
H2
H1
l 2=H−l 1−H 3 =3510-771-2326=413 m
ρn e
Fax q1 l q l
= ¿ · 1 ·g+ 2 · 2 ·g ) · ( 1−
ρo ) − ρn e ∙ g∙ H 3− A3
1200
Fax =(25.30 ∙771 ∙ 9.81+ 23.07∙ 413∙ 9.81)∙ 1− ( 7850 )
−1200 ∙ 9.81∙ 2326−0.00291
Fax =−270800 N
[ √ )]
2
Fax
pcor =p ea 3 ∙
−Fax
2 ∙ A∙ R p 0,2
+ 1−3 ∙ (
2 ∙ A∙ R p 0,2
R p 0,2=551 2
k N/ mm
[ √ )]
2
pcor =273.8∙
−−270800
2∙ 0.00291 ∙551 ∙10 6
+ 1−3 ∙
(
−270800
2 ∙0.00291 ∙551 ∙10 6
pcor =279.56 ¯¿
pe = ρn e ∙ g∙ H 3=1200 ∙ 9.81∙ 2326 ∙10−5 =273.8 ¯¿

H3
pcor > pe → profilu l se verifica

H3
Verificarea la tractiune:
49
2
G=∑ qi ∙ l i ∙ g=q1 ∙l 1 ∙ g+q 2 ∙ l 2 ∙ g=25.30 ∙ 771+ 23.07 ∙ 413∙ 9.81 ∙10−3=318.6 kN
i=1
F s a=628 kN
F s a>G1
Verificarea la presiune interioara:

∆p pc + ρ g ∙ g∙ H 3 −ρam ∙ g∙ H 2
eH 2
= = pc −( ρam−ρ g) ∙ g∙ H 3
∆ p =309−(1050−300) ·9.81·2326· 10−5 =137.9 bar

eH 2
pi a 2=265 ¯ ¿ ∆p
¿ e H2
=155.7 bar → profilul se verifica
Tronsonul 3:
t 3 =6.98 mm; J-55; L
pe a 3=273.8 ¯
¿
pi a 3=265.3 ¯
¿
F s a 4=550 kN
F s a 3−¿(q ∙l ∙ g+q ∙l ∙ g)
l3
1 1 2 2
550 ∙ 103 ∙ 318600
= q3 ∙ g = 23.07 ∙ 9.81 =416 m
¿
Tronsonul 4 :
t4 = 6.20 mm; J-55L
Fsa 4   q1  l1  g  q2  l2  g  q3  l3  g 
l4 
q4  g
437 103  (84500)
l4   913.m
23.07  9,81
Tronsonul 5
t5= 6.20 mm; H-40 L
50
Fsa5   q1  l1  g  q2  l2  g  q3  l3  g  q4  l4  g 
l5 
q5  g
330 103  (84500  20.83  913  9,81)
l5   1506m
20.83  9,81
l 1+l 2 +l 3 = 771+413+416+913+1506 =4019
l5 =997
2
G=∑ qi ∙ l i ∙ g=29.76∙ 771 ∙9.81+25.30 ∙ 413 ∙ 9.81+23.07 ∙ 416 ∙9.81+20.83 ∙ 913 ∙ 9.81+ 20.83∙ 997 ∙ 9.81=608.3 kN
i=1
D ee De −2 ∙t med
=
t 1 ∙ l 1+t 2 ∙ l 2 +t 3 ∙ l 3 +t 4 ∙ l 4 + t 5 ∙l 5 9.17 ∙771+7.72 ∙ 413+6.98 ∙ 416+6.20∗913+6.20∗997

t med= = = 7.12
He 3510
mm
D ee =139.7-2 ∙7.12 =125.46 mm
t= 6.20 J-55
t= 6.20 J -55
t= 6.98 J-55
t= 7.72 J-55
t= 9.17 J-55
51
52
.
..
Capitolul 6
Cimentarea coloanelor
Cimentarea coloanei de ancoraj
Dg
ρn
hd4
Hc
ρp
h
Dg – diametrul gaurii de sonda pentru coloana de ancoraj
Di = D-2t = 451 mm
h = inaltimea inelului de retinere fata de siu = 20m
1. Adancimea de cimentare
Hc = Ha= 500 m
2. Densitatea pastei de ciment
ρp nu va fi aleasa conform metodei anterioare, ci este impusa prin tema de proiect la

ρp = 1800 kg/m3
3. Volumul de pasta de ciment
kcav = 1,2
   
V p  As  H a  Ai  h    D g2  D 2   H c   Di2  h    k cav  Ds2  D 2   H c   Di4  h
i
4 4 4 a
4
 
Vp   1,2  0,622 2  0,473 2   500   0,4512  20  100.54
4 4
m3
53
4. Volumul fluidului de refulare

Vn  k 2  Ai   H  h   k 2   Di2   H a  h 
4

Vn  1,05   0.4512   500  20  76.76
4
m3
5. Cantitati de materiale
- cantitati unitare
 a  1000
kg/m3
c  3150
kg/m3
 v a  v c  1m 3 p.c.

 v a   a  v c   c  1   pc
 vc  1  va

 va  1000  1  va   3150  1  1800
 2150  v a  1350
v a  0,628
m3 apa/m3 p.c.
v c  1  v a  1  0,628  0,372
m3 cim/m3 p.c.
mc  v c   c  0,372  3150  1172
kg cim/m3 p.c.
- cantitati totale
M c  mc  V p  1172  100.54  129.27t

Va  v a  V p  0,628  100.54  62.82m 3 apa
La acestea se va adauga un coeficient de pierdere de 1,03.

M c  135.734t
Va  65.96m 3 apa
6. Numarul de autocontainere
M c 137
N ac    13.7
M ac 10 N ac  14ac
=>
M ac  10...12
tone
7. Numarul de agregate de cimentare
54
N ac 14
N agr  1   1  8agregate
2 2
8. Presiunea de pompare
V p  Vico l
V p  100.56
m3
 
Vicol   Di2  H a   0,4512  500  79.87
4 4
m3
Incepe pomparea
ρn
p p1  pc
pd 1  0
V p1  0
pc=0,012H+16 = 22 bar
1~[0;22]
Pasta de ciment ajunge la siu
55
ρc
Ha
ρn
p p2  p c  p d 2  p c    n   pc   g  H  22    28.4   6.4
bar
p d 2    n   p   g  H a  28.4
bar

V p2  Vico l   Di2  H a  79.87
4
m3
2~[79.87;-6.4]
S-a pompat intreaga cantitate de pasta de ciment
ρn
hd3
ρpc
x
hd 3=H a− X=500−293.58=206.58 m=207 m
V p=V ∫ col + A e ∙ X =79.87+0. 081∙ 293.52=373.471 m3
π π
A e= ·( k cav −D2s −D2a )= 2 2
1.2−0. 622 −0. 471 ¿ =0.081 m
2
4 4 ·(
V p −V ∫ col 100.54−76.76
=293.58
X= Ae = 0.081
V 3=V p =100.54 m3
p p 3= pc + ( ρn −ρ p ) ∙ g∙ hd 3 =22∙ 105 + ( 12 20−1800 ) ∙9.81 ∙ 207=−1.17 ¯¿
3~[100.54;-1.17]
Sfarsitul operatiei de cimentare
56
p p4  p c  p d 4  p max  22  22.55  44.55
bar
p d 4    pc   n   g  hd 4  1800  1220   9,81  480  22.55
bar
hd 4  H a  h  H c  h  500  20  480
m
V4  V p  Vn  100.54  76.76  177.3
m3
4~[177.3;44.55
9.Alegerea agregatelor de cimentare:
Se alege AC-350A cu caracteristicile din urmatorul tabel:
Viteza p a , bar Qa , l / min
I 210 372
II 110 700
III 60 1265
QIa real = 60 l/minut
10. Durata operatiei de cimentare
Tc  T p  Td  Tn
Td  15 min
V p  Vn 177  10 3
T p  Tn    174.72 min
QaIrea l 1012
Tc  15  174.72  189.72 min
11. Timpul de pompabilitate
Tpmin = 1,5 Tc = 274.58 min

Tpmax = 1,5 Tpmin = 426.87 min
57
Cimentarea coloanei intermediare II
100…150m
Ha
Hi
Hc = Hi1-Ha+100 = 1850-400+100 = 1550 m
2. Densitatea pastei de ciment
ρpmin < ρp < ρpmax

ρpmin= ρnoroi + 200 kg/m3 =1150 + 200 = 1350 kg/m3
ρpmax= ρpfis =1686
fisHi -  n  g  (H i - H c )
g  Hc
ρpfis= = 1635
 pc 
1500 kg/m3 => 2 componenti (apa+ciment)
3. Volumul de pasta de ciment
kcav = 1,2
   
V p  As  H a  Ai  h    D g2  D 2   H c   Di2  h    k cav  Ds2  D 2   H c   Di4  h
i
4 4 4 a
4
 
Vp   1,2  0,444 2  0,3397 2   1450   0,317 4  20  194.153
4 4
m3


Vn  k 2  Ai   H  h   k 2   Di2   H i  h 
4
58

Vn  1,05   0,317 2  1850  20   117.77
4
m3
Densitatea pastei de ciment este egala cu 1600 kg/m 3 si o vom considera o pasta normala ce va fi preparata
din apa si ciment.
a. cantitati unitare
 a  1000
kg/m3
c  3150
kg/m3
 v a  v c  1m 3 p.c.

 v a   a  v c   c  1   pc
 vc  1  va

 v a  1000  1  v a   3150  732.55
 p  a
 0,233
c  a
vc= m3 cim/m3 p.c
v a  1  v c  1  0,233  0,767 m3 apa/m3 p.c.
mc  v c   c  0,233  3150  733.95

kg cim/m3 p.c.
Cantitati totale
M c  mc  V p  733.95  194.15  142496
kg = 142.49 t
Va  v a  V p  0,767  194.15  156.45
m3 apa
Numarul autocontainerelor:
M c 142
N ac    14.2
=>
M ac  10...13
tone
5. Numarul de agregate de cimentare:

N ac 15
N agr   1   1  8 .5
2 2
Alegem Nagreg= 9
V p  Vico l
59
V p  194.15
m3
 
Vico l   Di2  H i   0,317 2  1850  146.009
4 i
4
m3
p p  pc  pd
pc  0,012  H i1  16  0,012  1850  16  38.2

bar
p c  const
Incepe pomparea
ρn
p p1  pc
pd 1  0
V p1  0
1~[0;38.2]
ρn
hd3
ρpc
x
60
p p 2  p c  p d 2  38.2  ( 84.42)  46.22
bar
p d 2    n   p   g  hd 2  1150  1500   9,81  2459  84.42
bar
Vp 194.15
hd 2    2459.86
Ai 
 0,317 2
4
m
V2  V p  194.15
m3
2~[194.15;-46.22]
ρc
Ha
ρn
p p 3  p p 2  46.22
bar

V p 3  Vicol   Di2  H i  146
4
m3
3~[146;-46.22]

p p4  p c  p d 4  p max  38.2  49.09  87.29
bar
p d 4    pc   n   g  hd 4  1500  1150   9,81  1430  49.09
bar
hd 4  H c  h  1450  20  1430
m
V4  V p  Vn  194.15  117.77  311.92
m3
4~[311.92,87.29;]
61
9.Alegerea agregatelor de cimentare
Viteza p a , bar Qa , l / min
I 210 372
II 110 700
III 60 1012
Td  15 min
V p  Vn 311  10 3
T p  Tn    308.229 min
QaIreal 1012
Tc  15  308.22  323.22 min
Tpmin = 1,5 Tc = 484.5 min

Tpmax = 1,5 Tpmin = 726.75 min
Cimentarea coloanei intermediare I
62
100…150m
Hi1
Hi2
1.Adancimea de cimentare
Hc = Hi2-Hi1-Ha+100 = 2700-1850-500+100 =450 m
2.Densitatea pastei de ciment
ρpmin < ρp < ρpmax

ρpmin= ρnoroi + 200 kg/m3 =1150 + 200 = 1390 kg/m3
ρpmax= ρpfis=2018
fisHi -  n  g  (H i - H c )
g  Hc
ρpfis= =1737
 pc  1600
kg/m3 > 1500 kg/m3 => 2 componenti (apa+ciment)
3.Volumul de pasta de ciment
kcav = 1,2
   
V p  As  H  Ai  h    Dg2  D 2   H c   Di2  h    kcav  Ds2  D 2   H c   Di4  h
i
4 4 4 a
4
 
Vp   1,2  0,3112  0,21912   450   0,198 2  20  32.92
4 4
m3
4.Volumul fluidului de refulare


Vn  k2  Ai   H  h   k 2   Di2   H  h 
4

Vn  1,05   0,198 2   450  20   14.23
4
m3
63
Densitatea pastei de ciment este egala cu 1500 kg/m 3 si o vom considera o pasta normala ce va fi preparata
din apa si ciment.
a. cantitati unitare
 a  1000
kg/m3
c  3150
kg/m3
 v a  v c  1m 3 p.c.

 v a   a  v c   c  1   pc
 vc  1  va

 v a  1000  1  v a   3150  1  1720
 p  a
 0,279
c  a
vc= m3 cim/m3 p.c
v a  1  v c  1  0,279  0,721m3 apa/m3 p.c.
mc  v c   c  0,279  3150  879

kg cim/m3 p.c.
5.Cantitati totale
M c  mc  V p  879  32.92  28942.8
kg = 28.94 t
Va  v a  V p  0,721  32.92  24.923
m3 apa
6.Numarul autocontainerelor:
M c 28.94
N ac    2.894
=>
M ac  10...13
tone
7. Numarul de agregate de cimentare:

N ac 3
N agr   1   1  2.5
2 2
Alegem Nagreg=3
V p  Vico l
V p  32.92
m3
64
 
Vico l   Di2  H i   0,3112 2  450  34.18
4 i
4
m3
p p  pc  pd
p c  0,012  H i1  16  0,012  450  16  21.4

bar
p c  const
Incepe pomparea
ρn
p p1  pc
pd 1  0
V p1  0
1~[0;21.4]
ρn
hd3
ρpc
x
p p 2  pc  p d 2  21.4  ( 42.99)  20.39

bar
pd 2    n   p   g  hd 2  1190  1600   9,81 1069  41.79
bar
65
Vp 32.92
hd 2    1039
Ai 
 0,198 2
4
m
V2  V p  32.92
m3
2~[32.92;-20.39]
ρc
Ha
ρn
p p 3  p p 2  20.39
bar

V p 3  Vicol   Di2  H i  34.18
4
m3
3~[34.18;-20.39]

p p4  p c  p d 4  p max  21.4  17.233  38.63
bar
p d 4    pc   n   g  hd 4  1600  1190   9,81  430  17.29
bar
hd 4  H c  h  450  20  430
m
V4  V p  Vn  32.92  18.23  51.15
m3
4~[51.15,38.63;]
66
9.Alegerea agregatelor de cimentare
Viteza p a , bar Qa ,l / min
I 210 372
II 110 700
III 60 1012
Td  15 min
V p  Vn 51.15  10 3
T p  Tn    46.60 min
QaIreal 1012
Tc  15  46.60  61.601 min
Tpmin = 1,5 Tc = 92.4min

Tpmax = 1,5 Tpmin = 138.6min
67
Cimentarea coloanei de exploatare
De = 51/2 in=139,7mm
tmed = 7.77 mm
H = He = Hsd = 3510m
Di2 = 85/8 in = 219,1mm
Deimed =123.1mm
Hi2 = 2700m
Dse=171,5mm
Hc = H - Hi2+200m = 3450-2750+200 = 900m
Di2imed = 198 mm
k1 = kcav = 1,2
h = 20m
Hs=3310m
Γfis = 1.6 bar/10m
ρne = 1200 kg/m3
ηpn = 20cP = 20·10-3 N·s/m2
τ0=5N/m2
Hc = H - Hi+200m = 3510-2700+200 =1010 m
2. Densitatea pastei de ciment si proprietatile reologice ale pastei
 p min   p   p max
 pmin   n  100...300   1200  100  1300

kg/m3
p fis   fis  H s   p fis  g   H s   H  H c     n  g   H  H c 
 fis  H s   n  g   H  H c 
 p fis 
g  H s   H  Hc 
68
1.6  10 5
 3510  1200  9.81   3510  1010
 p fis  10  2295
9.81   3310   3510  1010 
kg/m3
 pmax   p fis  200  2295  200  2095
kg/m3
1300kg/m 3   pmin   p   pmax  2095
kg/m3
 p  2000
Se alege kg/m3
Ciment S2:
ηpp = 316.01·ρp – 522.85 = 316.01·2 – 522.85 = 109 cP = 109·10-3 N·s/m2
τ0p = 213.08·ρp – 370.19 = 213.08·2 – 370.19 = 56 N/m2
Ciment S1 ηp = 900·ρp2 – 3050·ρp -2602= 900·4 – 3050·2-2602 = -5012

vom utiliza ηp= 0.3·ηpn = 6 cP = 6·10-3 N·s/m2
τ0p = 213.08·ρp – 370.19 = 213.08·2 – 370.19 = 55.97 N/m2
3. Volumul pastei de ciment
V p  Aen   H  H i   Aet   H c   H  H i    Ai 
h
 
Aen    D g2  D 2     0.174 2  0.139 2   0.012
4 4
m2
D gnetubata  k1  Ds  1,2  0.171  0.174
mm
D = 139.7mm
 
Aet    Diim
2
 D 2     0.198 2  0.139 2   0.015
4 4
m2
 
Ai   Di2   0.123 2   0.012
4 4
m2
Di  D  2  t  123.1
mm
V p  0.012   3510  2700   0.015  1010   3510  2700    0.012  20  12.80
m3
4. Cantitati de materiale
- unitare
69
 va  vc  1

 v a   a  v c   c  1   pc
 p   a 2000  1000
vc    0.465
 c   a 3150  1000
m3ciment/1m3pasta
v a  1  v c  1  0.465  0.535
m3apa/1m3pasta
qc  v c   c  0.465  3150  1465..11
kg ciment/1m3pasta
- totale
k2 = 1.05 (coeficient de pierdere de ciment)

M c  k 2  q c  V p  1.05  1464.75  12.80  19703.2
kg = 19.7t
Va  k 2  v a  Vp  1.05  0.535  12.80  7.19
m3
5. Numarul de autocontainere cu capacitate de 10 tone
M c 1`9.7
nac    1.97
M ac 10
nac  2
6. Volumul dopului de ciment separator cu o inaltime in spatial inelar de 200m

Vs  
     D 2  D 2  h

 4  g e  s
Vs= 2.475 m3
1200kg/m 3   n   s   p  2000
kg/m3
 s  1600
Se alege kg/m3
 ps  30 10 3
Ns/m2
 0s  6
N/m2

k 3  1,03
(coeficientul de compresibilitate al noroiului)
Vnr  k 3  Ai   H  h   1.03  0.012   3510  20   43.52
m3
70
8. Volumul interior al colanei
Vico l  Ai  H  0.012  3510  42.12

m3
Vico l  V p
9. Debitul de pasta si debitul de noroi
Agregate de cimentare ACF – 700

d p  100
mm
v  80%
Viteza Qagr , l/min Qagr-real = 0.8·Qagr pa, bar

6 555 444 60
7 753 602.4 120
602.4
Qagrrea l  602.4l / min   10.04
60
l/s
Qagrreal  10
l/s
Doua autocontainere la un agregat de cimentare.
Qp 20
nagr   2
Qagrrea l 10
n agr  2
Q p  2  Qagrrea l  2  10  20
l/s
Q p  20
l/s
 0 p   Dg  D  2   p 56   0.174  0.139   2000

2
He    21820
 pp
2
109  10 
3 2
numarul Hedstrom
Re cr  2000
 pp  Re cr 109  10 3  2000
v cr    2.265
D g  D   p  0.174  0.139  2000
m/s
Qn  Qcr  Aen  v cr  0.072  5.664  0.0408
m3/s = 40.8 l/s
Pentru curgerea turbulenta se limiteaza valoarea lui Qn.
Qn  30
l/s
71
Vs  2.475 Qs  10
3
Se admite: m l/s (un agregat)
V p  12.80 Q p  20
3
m l/s (doua agregate)
Vn  43.52 Qn  30
3
m l/s
v2 l
p     
2 d echiv
    Re, Bi 
v  d echiv  
Re 
p
 0  d echiv
Bi 
v  p
10. Viteze de curgere

Qp 20  10 3
v ip    1.3
Ai p 0.012
 interior: - pasta de ciment: m/s
3
Qs 10  10
v is    0.65
Ai 0.012
- fluid separator: m/s
Qn 30  10 3
v in    1.95
Ai 0.012
- fluid de refulare: m/s
Aen   H  H i   Aet  H i 0.012   3510  2700   0.015  2700
Aemed    0.013
H 3510
m2
Dg   H  H i   Dii  H i 0.174   3510  2700  0.198  2700
Demed    0.196
H 3510
m
Demed  D  196  139.7  56.3
mm
Qp 20 103
ve p    1.53
Aemed 0.013
 exterior: - pasta de ciment: m/s
Qs 10  103
ves    0.65
Aemed 0.013
- fluid separator: m/s
3
Q 30  10
ve n  n   2.29
Aemed 0.013
- fluid de refulare: m/s
11. Presiunea la manifold
72
pm  0.7  10    Q 2
p m  0.7  10  2000  (20 10 3 / 2) 2  2.7

bar
3
p m  0.7  10 1600  (10  10 / 2)  1.12
bar
3
p m  0.7  10 1200  (30 10 / 2)  3.4 2
bar
Nota: debitul se imparte la 2 deoarece se folosesc doua conducte colectoare pana la capul de cimentare.
Debitul l/s 10 20 30
Spatiul -- Interior Exterior Interior Exterior Interior Exterior
Viteza m/s 0.84 0.808 1.68 1.616 2.52 2.424
Fluid de Re 4037 7817 8074 15635 12110 23452
foraj
Bi 43 22 21 11 14 7
Regim Laminar Laminar Turbulent Turbulent Turbulent Turbulent
λ 0.083 0.07 0.027 0.028 0.017 0.015
pm 1 2.7 3.4
Fluid Re 3652 7073 7305 14146 10957 21218
separator
Bi 43 22 21 11 14 7
Regim Laminar Laminar Laminar Laminar Turbulent Turbulent
λ 0.185 0.15 0.054 0.043 0.028 0.028
pm 1.1 2.3 4.3
Pasta de Re 1058 2049 2116 4098 3174 6147
ciment
Bi 110 57 55 28 37 19
Regim Laminar Laminar Laminar Laminar Laminar Laminar
λ 1.2 0.78 0.29 0.28 0.15 0.12
pm 1.2 1.9 5.2
73
Lungimi de fluide Presiunea
Interior Exterior
Momentul Debitul pp pcap-col pfis-strat
ln ls lp hn hs hp
--- l/s M M m m M m Bar Bar bar

1.Incepe
pomparea
10 3510 0 0 3510 0 0 113 112 665
fluidului
separator
2.Sfarsitul
pomparii
10 3350 160 0 3510 0 0 72 71 665
fluidului
separator
3.Incepe
pomparea
20 3350 160 0 3510 0 0 158 156 668
pastei de
ciment
4.Sfarsitul
pomparii pastei 20 2348 160 832 3510 0 0 2.5 0 668
de ciment
74
5.Incepe
pomparea 2348
30 160 832 3510 0 0 3,85 0 675
noroiului de
refulare
6.Pasta de
ciment ajunge 30 2677 0 832 3310 200 0 3,85 0 675
la siu
7.Sfarsitul
operatiei de 30 3490 0 20 2410 200 900 214 210 709
cimentare
V s 2.475
ls    207
Ai 0.012
m (interior)
Vp 11.37
lp    955
Ai 0.012
m (interior)
ln  3510   l p  ls   3510  (207  955)  2348
m (interior)
Pasta ajunge la siu.
Vs 2.475
ls    207
Aemed 0.012
m (exterior)
hs  200
m
ln  3510  955  2555
m (interior)
hn  3510  200  3310
m (exterior)
Sfarsitul operatiei de cimentare.
hs  200
m (exterior)
75
h p  H c  900
m (exterior)
hn  3510  200  900  2410
m (exterior)
l n  3510  20  3490
m (interior)
l p  20
m
Incepe pomparea fluidului separator
ρn
pfis1
V1  0
Q1  10
l/s
p p1  pc1  pd1  pm1s
pd 1  0
pm1s  1.1
bar
pc1  pc1in t  pc1ext
v in2 l n 1.95 2 3510

p c1 in t  intn     n  0.044    1200  10 5  62.61
2 d ech 2 0.123
bar
2 2
v hn 2.29 3510
pc1ext  ext n  
en
  n  0.22   1200 10 5  49.88
2 Demed  D 2 0.056
bar
D g   H  H i   Dii  H i 0.174   3510  2700   0.198  2700
Demed    0.196
H 3510
m
Demed  D  0.056
p p1  62.61  49.88  1.1  113.59

bar
76
pcapul.coloanei1  p p1  p m1s  113.59  1.1  112.49
bar
2
v Hs
p fis1  p 'fis1  p 'fis
'
  n  g  H s  ext n  en
  n
1
2 Demed  D
2.29 2 3510
5
p fis1  1200  9,81  3510  10  0.22    1200  10 5  665
2 0.056
bar
Sfarsitul pomparii fluidului separator
V2  Vs  2.475.
m3
Q2  10
l/s
p p 2  pc 2  pd 2  pm 2 s
p d 2    n   s   g  l s  1200  1600   9.81  160  10 5  6.31

bar
pm 2s  pm1s  1.1
bar
pc 2  pc2 in t  pc 2 ext
vis2 ls v2 l
pc 2 int  int s     s  int n  in  n   n
2 Di 2 Di
2.475 2 160 2.475 2 3490

p c2 int  0.062    1600  10 5  0,062    1200  10 5  30.66
2 0,123 2 0,123
bar
2 2
v hn 2.475 3490
pc2 ext  ext n  en
   n  0,22   1200 10 5  40.52
2 Demed  D 2 0,056
bar
p p2  30.66  40.52  1,1  72.28

bar
77
pcapul.coloanei2  p p2  p m 2 s  72.28  1,1  71.18
p fis2  p fis1  665

bar
Incepe pomparea pastei de ciment
V3  Vs  2.475
m3
Q3  20
l/s
p p3  pc3  pd 3  pm 3 p
p d3  p d 2  6.31
bar
p m 3 p  2,5
bar
2 2 2
v ls v ln v en l
pc3  int s     s  int n
is
    n  ext n 
in
 n  n
2 Di 2 Di 2 Di
 0.65 2 160 1.95 2 2516 2.29 2 2516 

p c3   0,024    1600  0,024    1200  0,079    1200   162.55
 2 0,123 2 0,123 2 0,056 
bar
p p3  162.55  6.31  2,.5  158.74
bar
p capul.coloanei3  p p3  p m3 p  158.74  2,5  156.24
bar
2
v Hs
'
  n  g  H s  ext n  en
  n
3
2 Demed  D
78
2.29 2 3310
p fis3  1200  9,81  3310  10 5  0,056    1200  10 5  668.69
2 0,056
bar
Sfarsitul pomparii pastei de ciment
V4  V p  Vs  12.80  2.475  15.28

m3
Q4  20
l/s
p p 4  pc 4  pd 4  pm 4 p
 
p d 4    n   p   g  l p    n   s   g  l s  1200  2000   9,81  832  1200  1600   9,81  160  10 5
pd 4 
-45.61bar
p m 4 p  p m 3 p  2,5
bar
vip2 l p 2
v l 2
v l v2 hn
pc 4  int p     p  int s  is  s   s  int n  in  n   n  ext n  en   n
2 Di 2 Di 2 Di 2 Demed  D
1.3 2 823 0.65 2 160 1.95 2 3490

p c4  0,41    2000  0,024    1600  0,024    1200 
2 0,1234 2 0,123 2 0,123
2.29 2 3490
 0,056    1200  17.56
2 0,056
bar
79
p p4  17.56  45.61  2,5  25.55
bar
pcapul.coloanei4  25.55  2.5  28.05
bar
p fis4  p fis3  668
bar
Incepe pomparea noroiului de refulare
V5  V4  15.28
m3
Q5  30
l/s
p p5  pc5  pd 5  pm 5 n
p d 5  p d 4  45.61
bar
p m 5n  3,85
bar
2
v lp v l2
v2 l v2 hn
pc5  int p     p  int s
ip
  s   s  int n  in  n   n  ext n  en 
is
 n
1.3 2 832 0.65 2 160 1.95 2 2516

p c5  0,024    2000  0,0022    1600  0,0035    1200 
2 0,123 2 0,123 2 0,123
2,29 2 2516
 0,0035    1200  11.695
2 0,078
bar
p p5  11.69  45.61  3.85  30.07
bar
pcapul.coloanei5  30.07  3.85  33.92
bar
2
v Hs
'
  n  g  H s  ext n  
en
 n
5
2 Demed  D
80
2,29 2 3310
p fis5  1200  9,81  3310 10 5  0,0035   1200 10 5  675.14
2 0,056
bar
V6  Vintcol  42.49
m3
Q6  30
l/s
p p 6  pc6  pd 6  pm 6
p d 6    s   p   g  hs    n   p   g   l p  hs 
p d 6   1600  2000   9,81  200  1200  2000   9,81  823 955  200    10 5  31.46
bar
p m 6  3,85
bar
2
2
v ln v lp vis2 ls 2
v en hn
pc6  int n  in
   n  int p     p  int s 
ip
   s  ext n    n
1.95 2 2677 1.3 2 832 0.65 2 200

p c6  0,024    1200  10 5  0,0045    2000  10 5  0,035    1600  10 5 
2 0,123 2 0,123 2 0,056
2,29 2 3310
 0,035    1200  10 5  41.133
2 0,056
bar
p p6  41.113  31.46  3.85  13.52
bar
p capul.coloanei6  13.52  3.85  9.67
bar
p fis6  p fis5  675.14
bar
81
V7  V p  Vs  Vn  12.80  2.475  42.49  58.80

m3
Q7  30
l/s
p p7  pc7  pd 7  pm 7 n
pd 7    p   n   g   H c  h     s   n   g  hs
p d 7    2000  1200   9,81  1010  20   1600  1200  9,81  200  10 5  85.51

bar
p m 7  3,85
bar
2
v ln v ip2 l p vis2 ls 2
v en hn
pc7  int n  in
   n  int p     p  int s     s  ext n    n
1.95 2 3490 1.3 2 20 0.65 2 160

p c7  0,022    1200  10 5  0,045    2000  10 5  0,035    2000  10 5 
2 0,123 2 0,123 2 0,056
2,29 2 200 2,29 2 2300

 0,035    1600  10 5  0,045    1200  10 5  125.35
2 0,056 2 0,056
bar
p p7  125.35  85.51  3,85  214.72
bar
82
p capul.coloanei7  214  3.85  210.87bar
2
v ep H  200 v2 hs
p fis7   p  g   H c  200   s  g  hs   n  g  hn  ext p   c   p  ext s  es   s 
2 Demed  D 2 Demed  D
2
v en hn
 ext n    n
2 De med  D
p fis7  2000  9,81  1010  200  10 5  2300  9,81  200  10 5  1010  9,81  2300  10 5  214
p fis7  709.37
bar
Durata operatiei de cimentare
Vp Vn 12.80 42.49
Tc    15 min    15  49.85
Qp Qn 20  10  60 30  10 3  60
3
min
V 2.475
Ts  s   4.125
Qs 10 10 3  60
min
Tc  49.85  4.125  53.977

min
T pmin  1,5  Tc  1,5  53.977  80.966
min
T pmax  1,5  T pmin  1,5  80.966  121.44
min
Variatia presiunii de pompare cu volumul pompat
83
Variatia debitului cu volumul pompat
84
Variatia presiunii de strat cu volumul pompat
p fisH s  H s   fis
Odata ce se atinge aceasta presiune trebuie sa se reduca debitul.
Bibliografie:
1 Petre Maria, Suport de seminar;
2 Avram L., Suport de curs;
3 Avram,L., “Elemente de tehnologia forarii sondelor”, Editura Universitatii din Ploiesti ,2011;
4 Macovei, N., Forajul sondelor 2, “Echipamentul de foraj”, Editura Universită ții din Ploie ști, 1996;
5 Macovei, N., Forajul sondelor 3, “Tubarea și cimentarea sondelor”, Editura Universită ții din Ploiesti, 1998;
85

Proiectarea Programului de Constructie Al Unei Sonde in Foraj

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectarea Programului de Constructie Al Unei Sonde in Foraj

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI A GAZELOR

PROIECTAREA PROGRAMULUI DE CONSTRUCTIE AL

Prof. coord:Petre Maria Student:Timur Agzamov

Capitolul 1: Geologia structurii

Zona Butoiesti este situata intre Argetuaia la sud si Dealul Mare la

Pe baza datelor de foraj existente si interpretate geologic a sectiunilor

PONTIAN - MEOTIAN 1000 m

TRIASIC sup – TRIASIC med 2750 m

Pentru corelarca geologica si tehnologica a formatiunilor care vor traversate de

I.4 Profilul Litostratigrafic

Din analiza datelor obtinute la sonele de corelare si anume deseurile

I.6.Gradienti de presiune si fisurare

0-500 DACIAN 1225

2.2.Calculul diametrelor coloanelor si al sapelor de foraj

Adancimea sondei: H=3510 m

Diametrul coloanei de exploatare: De =51 /2 in

Jocul radial dintre pereții găurii de sondă și coloană

Diam.ext.al Diam. peste Grosimi de perete min si Diam. interior, Di

Ratia de tubare: Ds 2∙Ds = 2∙ 183.7

Di D s catalog +2 ∙a=171.5+2 ∙2=175.5 mm

a=¿ jocul dintre sapa si interiorul coloanei urmatoare

190.8 mm > 171.5 mm

Ratia de tubare: Ds 2∙ Ds = 2∙ 2.95

Di Ds catalog +2∙ a=295+2 ∙2=299 mm

a=¿ jocul dintre sapa si interiorul coloanei urmatoare

Ratia de tubare: Ds 2∙ Ds = 2 ∙ 444.5

Di Ds catalog +2∙ a=444.5+ 2∙ 2=448.5 mm

a=¿ jocul dintre sapa si interiorul coloanei urmatoare

Ratia de tubare: Ds 2∙ Ds = 2∙ 608

Tipul Diametrul exterior Interval tubal Dm Ds catalog

Intermediara I 85 /8 219.1 0-2700 244.5 121/ 4 311.2 0.08

 Lungimea prajinilor grele:

c s =1.5 (coeficient de siguranta)

 Lungimea prajinilor de foraj:

 Lungimea prajinilor grele:

c s =1.5 (coeficient de siguranta)

 Lungimea prajinilor de foraj:

 Lungimea prajinilor grele:

c s =1.5 (coeficient de siguranta)

 Lungimea prajinilor de foraj:

 Lungimea prajinilor grele:

c s =1.5 (coeficient de siguranta)

 Lungimea prajinilor de foraj:

Extragere fara circulatie:

G p=q p ∙ L p ∙ g=19.79∙ 3310 ∙ 9.81=628132.28 Kg=628.132 tone

Gg =q g ∙ Lg ∙ g=123.1 ∙200 ∙ 9.81=241300.62 Kg=241.300 tone

F p 1= ρne ∙ g ∙ L∙ A g=1200 ∙ 9.81∙ 3510 ∙23997.29=1.01∙ 1012 N

F p 2= ρne ∙ g ∙ ( L−l g ) ∙ ( A g− A p )=1200 ∙ 9.81∙ 3235 ∙21664.386=8.595 ∙10 12 N

di p=D p −2∙ t p=88.9−2∙ 9.35=70.2mm

F f =s ∙ ( G p +G g ) =0.1 ∙ ( 628132.28+241300.62 )=304120.468 N

aextr =0.3 (acceleratie la extragere)

σ ech 1−1=372.029 N/ mm2

di p=D p −2∙ t p=88.9−2∙ 9.35=70.2mm

π D 4p −di 4p π 0.0889 4−0.07024

M m=M s + M rg −M rp =M s + M rgf =1354970+120.037=1356299kN

M s=M sp +Gs =10·135497=1354970 kN

Prgf Prgf 1252

M s=M sp +Gs =10·135497=1354970 kN

Tensiuni radiale si tangentiale datorate presiunii interioare si presiunii exterioare:

pi= pinc =190 ¯¿

pe =ρne ∙ g ∙ L=ρne ∙ g ∙ H sd =1200 ∙9.81 ∙ 3510∙ 10−5=42.12 N/ mm2