ORDIN

Pentru aprobarea Regulamentului

privind siguranţa locurilor de deţinere
din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

Ministrul Justiţiei,

Având în vedere dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1897/2006 pentru aprobarea

Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a
măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal cu modificările şi
completările ulterioare,
în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici
cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor cu modificările şi
completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 1849/2004 privind organizarea,
funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor cu modificările şi
completările ulterioare,
în temeiul art. 16 alin (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a
măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal cu modificările şi
completările ulterioare, şi al art. 13 raportat la art. 6 pct. IV din Hotărârea Guvernului
României nr. 652/2009, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu
modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. 1 - Se aprobă Regulamentul privind siguranţa locurilor de deţinere din

subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, prevăzut în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.

Art. 2 - Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi directorii

de unităţi vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor prezentului ordin.

Art. 3 - La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice alte dispoziţii contrare
privind siguranţa locurilor de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor îşi încetează aplicabilitatea.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul justiţiei
Cătălin - Marian Predoiu

Bucureşti, 24 iunie 2010

Nr. 1.676/C.
2

Anexa

Regulament privind siguranţa locurilor de deţinere din subordinea

Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

Titlul I
Dispoziţii generale

Capitolul I
Definirea unor termeni

Art 1.
(1) Prezentul Regulament privind siguranţa penitenciarelor, denumit în continuare
Regulament, are drept scop organizarea şi executarea serviciului de pază, escortare,
însoţire şi supraveghere a persoanelor private de libertate din unităţile subordonate
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(2) În sensul prezentului Regulament termenii şi expresiile de mai jos au
următoarele semnificaţii:
a) persoane private de libertate - persoanele condamnate la pedeapsa închisorii ori
la detenţiune pe viaţă, arestate preventiv, precum şi la cele sancţionate cu măsura
educativă a internării într-un centru de reeducare;
b) loc de deţinere - penitenciare, penitenciare-spital, penitenciare pentru minori şi
tineri, penitenciare pentru femei şi centrele de reeducare din subordinea Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor;
c) Regulament de aplicare a Legii - Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006
privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul
procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1897/2006;
d) Lege - Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse
de organele judiciare în cursul procesului penal.
(3) În sensul prezentului Regulament, referirea la o funcţie din nomenclatorul de
funcţii al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor implică şi persoanele care îndeplinesc
atribuţii specifice acesteia astfel:
a) termenul director adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar se referă
şi la şeful serviciului siguranţa deţinerii şi regim penitenciar din unităţile care nu au
prevăzută în statul de organizare funcţia de director adjunct pentru siguranţa deţinerii şi
regim penitenciar;
b) termenul directorul adjunct educaţie şi asistenţă psihosocială se referă şi la şeful
serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială din unităţile care nu au prevăzută în statul de
organizare funcţia de director adjunct educaţie şi asistenţă psihosocială;
c) termenul de şef de tură se referă atât la ofiţerul de serviciu din unităţile care nu
au prevăzută în statul de organizare funcţia de şef de tură cât şi la educatorul coordonator
din centrele de reeducare;
d) responsabilul de zonă este ofiţerul sau agentul numit de directorul locului de
deţinere care coordonează activitatea unui anumit segment de activitate, ca de exemplu
şef de secţie, şef de schimb, ofiţer instructor acces, escortare, puncte de lucru sau
acordare drepturi la pachet, vizită şi corespondenţă;
e) termenul de şef ierarhic se referă la şefii cărora personalul li se subordonează pe
o anumită linie de muncă, chiar şi temporar. Şeful ierarhic cu funcţia imediat superioară
unui subordonat se numeşte şef nemijlocit.
3

Capitolul II
Principii, metode şi misiuni de realizare a siguranţei locurilor de deţinere

Art. 2
(1) În serviciul de pază, escortare, însoţire şi supraveghere se repartizează
personal care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are cunoştinţele şi deprinderile necesare executării îndatoririlor specifice funcţiei;
b) este apt din punct de vedere fizic şi psihic pentru executarea serviciului.
(2) Pentru abaterile disciplinare şi infracţiunile săvârşite în timpul executării
serviciului, începerea cercetării se face numai după schimbarea din post a persoanei în
cauză, dispusă de către şeful nemijlocit.

Art. 3
Executarea serviciului de pază, escortare, însoţire şi supraveghere a persoanelor
private de libertate obligă personalul locului de deţinere:
a) să respecte întocmai îndatoririle generale şi sarcinile specifice, conform fişei sau
carnetului postului;
b) să respecte programul orar al unităţii;
c) să informeze imediat şefii ierarhici cu privire la starea de sănătate şi capacitatea
de muncă;
d) să informeze, de îndată, conducerea unităţii despre schimbarea numărului de
telefon la care poate fi contactat;
e) să prezinte legitimaţia de serviciu la intrarea şi ieşirea din unitate;
f) să se supună controlului alcoolemiei cu aparate specifice;
g) să se supună controlului antiterorist şi de specialitate;
h) să se supună testării psihologice;
i) să-şi însuşească şi să-şi perfecţioneze continuu cunoştinţele de specialitate în
mod individual şi prin participarea la sesiunile de formare profesională şi să aplice
întocmai prevederile legale în activitatea pe care o desfăşoară;
j) să manifeste exigenţă, hotărâre, spirit de iniţiativă şi capacitate de analiză în
îndeplinirea sarcinilor încredinţate;
k) să cunoască, să păstreze şi să folosească în condiţii corespunzătoare
armamentul şi mijloacele tehnice din dotare;
l) să manifeste vigilenţă faţă de acţiunile persoanelor private de libertate, să
cunoască starea de spirit a acestora, să comunice imediat şefilor nemijlociţi încercările
persoanelor private de libertate de a se sustrage de la regimul executării pedepsei, luând
măsuri de prevenire a incidentelor;
m) să participe în mod direct la procesul de recuperare socială a persoanelor
private de libertate, folosind toate mijloacele şi procedeele de influenţare pozitivă a
acestora, acţionând în conformitate cu prevederile legale;
n) să fie în măsură să acorde primul ajutor persoanelor private de libertate sau altor
persoane aflate în dificultate;
o) să nu permită persoanelor private de libertate să fumeze în alte locuri decât cele
stabilite în acest sens;
p) să pretindă persoanelor private de libertate în orice împrejurare să respecte
regulile de ordine interioară şi să îndeplinească obligaţiile ce le revin;
r) să respingă încercările de corupere din partea persoanelor private de libertate
sau a altor persoane, informând imediat şefii ierarhici;
s) să respecte prevederile prezentului Regulament;
t) să aibă în toate împrejurările o conduită conformă cu dispoziţiile Legii nr.
293/2004, Codul deontologic al personalului din Administraţia Naţională a Penitenciarelor
aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2794/C/2004 şi Regulamentul de organizare şi
funcţionare al unităţii.
4

Art. 4
Efectivele necesare pentru paza, escortarea, însoţirea şi supravegherea
persoanelor private de libertate se stabilesc de către conducerea fiecărui loc de deţinere,
avându-se în vedere:
a) profilul locului de deţinere;
b) numărul, categoria, regimul de executare şi riscul pe care îl prezintă persoanele
private de libertate pentru siguranţa penitenciarului;
c) mărimea perimetrului, natura şi compartimentarea construcţiilor locului de
deţinere şi caracteristicile terenului înconjurător;
d) numărul instanţelor de judecată şi organelor de urmărire penală deservite,
amplasarea, frecvenţa prezentării şi distanţele până la acestea;
e) numărul şi suprafaţa punctelor de lucru unde se prestează activităţi productive;
f) necesarul de personal destinat intervenţiei în situaţii deosebite, asigurării
efectuării concediilor de odihnă, medicale şi de studii, a timpului liber corespunzător pentru
personalul care execută serviciul în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi pentru
cei care au un program de lucru prelungit;
g) gradul de dotare tehnică a locului de deţinere.

Art. 5
(1) Pentru asigurarea continuităţii pazei obiectivului şi a supravegherii interioare a
persoanelor private de libertate, personalul destinat acestor activităţi se organizează în
minimum 4 schimburi şi execută serviciul în ture.
(2) Pentru îndeplinirea misiunilor de escortare, la nivelul fiecărui loc de deţinere, se
organizează o formaţiune distinctă.
(3) Pentru intervenţia în situaţii deosebite, restabilirea ordinii în interiorul şi
exteriorul locului de deţinere, la nivelul fiecărui loc de deţinere se organizează structuri
asociate pentru măsuri de securitate specială, constrângere şi control, prevăzute la art. 31.

Art. 6
(1) Pentru realizarea în bune condiţii a activităţilor specifice sistemului penitenciar
se instituie Registrul de părăsire a localităţii de domiciliu sau de reşedinţă permanentă a
personalului.
(2) Registrul prevăzut la alin.(1) se întocmeşte la nivelul fiecărui loc de deţinere şi
cuprinde date cu privire la:
a) gradul profesional, numele şi prenumele;
b) funcţia deţinută;
c) intervalul de timp pe zile şi ore;
d) localitatea de deplasare;
e) modul în care poate fi contactat;
f) aprobarea sau neaprobarea directorului;
g) motivaţia directorului în caz de neaprobare, ţinând seama de prevederile alin.(1),
precum şi de obligaţiile şi interdicţiile personalului din sistemul administraţiei penitenciare
prevăzute de lege;
h) semnătura persoanei în cauză pentru luarea la cunoştinţă despre aprobare sau
neaprobare.
(3) Părăsirea se realizează numai după aprobarea directorului unităţii.

Art. 7
(1) Zilnic, înaintea intrării în serviciu se asigură instruirea personalului, pentru
fiecare loc de muncă, de către responsabilul de zonă.
(2) Activitatea de instruire urmăreşte informarea personalului cu privire la situaţia
operativă din locul de deţinere, din zona de dispunere a acestuia şi sarcinile de îndeplinit.
5

Cu prilejul fiecărei instruiri se verifică ţinuta precum şi starea fizică şi psihică aparentă a
personalului.

Art. 8
(1) În zona de acces şi pe perimetrul locului de deţinere, la magazia şi depozitul de
armament şi muniţie, zona de securitate, în secţiile de deţinere şi în alte locuri stabilite de
conducerea locului de deţinere, se instalează sisteme tehnice de supraveghere şi
alarmare. Datele şi informaţiile furnizate de aceste sisteme sunt monitorizate permanent şi
stocate, la nivelul centrului de supraveghere electronică.
(2) Informaţiile furnizate de sistemele instalate la sectorul de acordare a drepturilor
la pachet şi vizite se monitorizează şi stochează la nivelul centrului de supraveghere
electronică şi la nivelul sectorului.

Art. 9
(1) Câinii de serviciu din dotarea locului de deţinere se folosesc în activităţi de pază
şi escortare la punctele de lucru şi organele judiciare şi pentru paza perimetrelor, în
conformitate cu dispoziţiile prezentului Regulament.
(2) Câinii de serviciu din dotarea locului de deţinere se folosesc pentru
descoperirea telefoanelor mobile, explozibililor, substanţelor toxice sau stupefiante şi
urmărirea evadaţilor, în conformitate cu instrucţiunile emise prin decizie a directorului
general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Art. 10
(1) În funcţie de profil şi misiunile de îndeplinit, locurile de deţinere se dotează cu
armament, muniţie, mijloace de imobilizare, de control, de acces, de alarmare, de
legătură, de intervenţie şi de transport, în conformitate cu tabelele de înzestrare.
(2) Armamentul şi muniţia se păstrează în magazii de serviciu şi depozite,
amenajate conform normelor stabilite prin ordin al ministrului justiţiei.

Art. 11
Personalul locurilor de deţinere care, pentru îndeplinirea misiunilor, este dotat cu
armament, poate face uz de armă conform legii.

Art. 12
(1) Mijloacele tehnice din dotare se distribuie individual personalului din serviciul de
pază, escortare şi supraveghere, în raport de specificul misiunii de îndeplinit şi postul în
care acesta îşi îndeplineşte serviciul, conform planificării aprobate de către directorul
adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar.
(2) Pentru împiedicarea acţiunilor agresive şi violente ale persoanelor private de
libertate, restabilirea ordinii şi disciplinei, în camerele de cazare sau alte locuri, precum şi
pentru prevenirea incidentelor de altă natură, se folosesc ca mijloace de imobilizare:
a) cătuşe metalice pentru mâini - dispozitiv format din două inele metalice unite
între ele cu care se leagă mâinile persoanelor private de libertate;
b) centurile de imobilizare - sunt cătuşe pentru mâini prevăzute cu sistem de
prindere in jurul taliei şi se aplică persoanelor private de libertate care, prin
comportamentul lor, riscă să tulbure ordinea şi securitatea activităţilor, pe timpul deplasării
acestora la organele judiciare, policlinici, spitale, alte locuri din exteriorul locurilor de
deţinere, cu prilejul transferului de la o unitate la alta şi pentru deplasări în interiorul locului
de deţinere, în situaţii temeinic justificate;
c) mijloace de imobilizare pentru/în timpul deplasării/transportului - sunt cătuşe
metalice automate pentru mâini şi cătuşe pentru picioare, legate între ele şi se aplică
persoanelor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului. Aceste mijloace se aplică
6

pe timpul deplasării la organele judiciare, policlinici, spitale, alte locuri din exteriorul
unităţilor, precum şi cu prilejul transferului de la o unitate la alta şi inclusiv pentru deplasări
în interiorul locului de deţinere, în situaţii temeinic justificate.
d) curele de imobilizare din piele, plastic sau material textil se folosesc, ca măsură
de siguranţă, pentru imobilizarea persoanelor private de libertate internate în unităţi
sanitare sau a celor cu tulburări psihice grave în momentele de criză, pentru a evita
autorănirea, rănirea altor persoane sau distrugerea de bunuri. Aplicarea acestor mijloace
se face cu acordul medicului. Curelele de imobilizare sunt confecţionate astfel încât să
asigure, separat, imobilizarea mâinilor sau picioarelor.
e) mijloacele iritant–lacrimogene - sunt pulverizatoare, grenade de mână cu gaze
lacrimogene şi arme sau alte mijloace cu cartuşe iritant-lacrimogene;
f) bastonul sau tompha de cauciuc - se folosesc împotriva persoanelor private de
libertate care devin agresive şi violente, care atacă sau încearcă să imobilizeze personalul
ori pun în pericol viaţa acestuia, împotriva persoanelor private de libertate care prin
comportamentul lor zădărnicesc îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Bastonul/tompha de
cauciuc se foloseşte numai până când persoana privată de libertate împotriva căreia a fost
întrebuinţat a fost imobilizată, evitându-se lovirea părţilor sau organelor vitale ale corpului;
g) jetul de apă - se foloseşte în camerele de deţinere sau în alte spaţii din interiorul
sau exteriorul locului de deţinere, ca mijloc de dispersare a grupurilor de persoane private
de libertate care se dedau la acţiuni de distrugere, incendiere, blocare a căilor de acces,
deteriorarea dispozitivelor şi sistemelor de siguranţă ale locului de deţinere, revolte ori alte
acţiuni violente cu consecinţe grave asupra ordinii şi desfăşurării normale a activităţii
locului de deţinere;
h) armele cu cartuşe cu glonţ de cauciuc sau altă muniţie neletală - se folosesc
pentru întreruperea încercărilor de evadare ale persoanelor private de libertate, în cazul
răzvrătirilor, altercaţiilor sau în cazul incidentelor de luare de ostatici, în locurile sau în
situaţiile în care uzul de armă cu muniţie de război ar pune în pericol viaţa, integritatea
corporală ori bunurile altor persoane;
i) câinii de serviciu - se folosesc în activităţi de pază şi escortare la punctele de
lucru şi la organele judiciare, la activităţile de transfer a persoanelor private de libertate,
pentru paza perimetrelor şi pentru descoperirea telefoanelor mobile, explozibililor,
substanţelor toxice sau stupefiante şi urmărirea evadaţilor.
j) elemente acustice, luminoase, fumigene – se folosesc în situaţia baricadării
persoanelor private de libertate în camere, secţii sau alte locuri unde au acces;
k) forţa fizică - se foloseşte pentru imobilizarea persoanelor private de libertate în
situaţia rezistenţei pasive şi rezistenţei fizice active la dispoziţiile personalului şi reprezintă
ansamblul de procedee tehnico-tactice de imobilizare;
l) cazarea în camera de protecţie - este o cameră obişnuită, în care se cazează o
singură persoană privată de libertate, din care au fost îndepărtate elementele de bază de
mobilier. Aceasta se utilizează pentru a se preveni ca o persoană privată de libertate să se
automutileze, să rănească o altă persoană, să distrugă bunurile sau să tulbure în mod
grav ordinea din locul de deţinere;
m) orice alte mijloace de imobilizare prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare.
(3) Procedurile de folosire a mijloacelor de imobilizare prevăzute la alin.(2) sunt
stabilite în manualul prevăzut la art. 15 lit. r).

Art. 13
(1) Pentru transportul personalului, al persoanelor private de libertate şi al
materialelor, fiecare loc de deţinere dispune de mijloace operative proprii.
(2) Mijloacele operative de transport sunt autoturismele, autodubele, microdubele,
autobuzele, autosanitarele, navele fluviale sau alte mijloace de transport, aflate în dotarea
locului de deţinere. Pentru transportul persoanelor private de libertate care prezintă risc
7

pentru siguranţa penitenciarului, în situaţii speciale, sunt utilizate şi mijloace auto blindate.
(3) Mijloacele operative de transport se dotează cu echipamente speciale de radio-
comunicaţie, de semnalizare, de avertizare luminoasă şi acustică şi de legătură între
conducătorii acestora şi membrii escortei.
(4) Mijloacele operative de transport al persoanelor private de libertate sunt dotate
cu camere video şi monitoare, pentru supravegherea activităţii persoanelor private de
libertate pe timpul deplasării, precum şi cu echipamente de monitorizare a poziţiei în
traseu şi sunt compartimentate în modul arătat în Anexele nr. 1a-1c.

Art. 14
În raport de anotimp, de misiunile încredinţate şi de prevederile normelor de
înzestrare, cu aprobarea directorului locului de deţinere, se distribuie personalului
echipament de protecţie, care se utilizează numai în timpul serviciului şi este păstrat în
spaţii situate în afara sectorului de deţinere.

Capitolul III
Documentele de planificare, organizare, conducere şi executare a sarcinilor
specifice de pază, escortare, însoţire, supraveghere şi intervenţie

Art. 15
Pentru planificarea, organizarea, conducerea şi executarea misiunilor de pază,
escortare, însoţire, supraveghere şi intervenţie se folosesc următoarele documente:
a) planul de pază şi apărare a locului de deţinere;
b) planul de alarmare a locului de deţinere;
c) planul de cooperare regional ori inter-regional;
d) planul de acţiune pentru îndeplinirea în comun a misiunilor cu unităţi subordonate
Ministerului Administraţiei şi Internelor;
e) mapa documentară a şefului de tură;
f) raportul de recunoaştere a punctului de lucru;
g) raportul de înfiinţare şi funcţionare a punctului de lucru;
h) registrul pentru planificarea personalului în serviciul de pază şi supraveghere;
i) registrul pentru planificarea personalului în serviciul de escortare;
j) registrul pentru evidenţa dotării personalului cu armament, muniţie, mijloace de
imobilizare şi mijloace de legătură;
k) registrul de procese verbale de apel;
l) registrul de procese–verbale pentru predarea şi primirea serviciului;
m) fişa postului;
n) carnetul postului;
o) manualul de proceduri utilizat de negociatori în gestionarea incidentelor critice;
p) manualul pentru gestionarea incidentelor: volumul I - gestionarea incidentelor
operaţionale şi volumul II - gestionarea incidentelor critice;
r) manualul privind structurile asociate pentru măsuri de securitate specială,
constrângere şi control precum şi pentru utilizarea mijloacelor şi tehnicilor de imobilizare;
s) planuri de prevenire şi reacţie la situaţii de urgenţă;
t) documente privind informarea şi autorizarea aplicării mijloacelor de imobilizare;
u) formularul privind istoricul escortării persoanei private de libertate;
v) alte documente stabilite prin ordine ale ministrului justiţiei ori decizii ale
directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau ale directorului locului
de deţinere, conform competenţelor legale.
8

Art. 16
(1) Planul de pază şi apărare a locului de deţinere şi al secţiilor exterioare ale
acestuia se întocmeşte conform prevederilor Anexei nr. 2 de către directorul locului de
deţinere, se avizează de către directorul penitenciarului cu rol de coordonare la nivel
regional, directorul Direcţiei Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar şi se aprobă de către
directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Acest document se
întocmeşte în 4 exemplare în cazul penitenciarelor şi al centrelor de arestare preventivă şi
în 6 exemplare în cazul secţiilor exterioare ale acestora.
(2) Un exemplar al planului de pază şi apărare a locului de deţinere se înaintează la
Direcţia Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar, un exemplar la directorul penitenciarului
cu rol de coordonare la nivel regional, un exemplar se păstrează la directorul adjunct
pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, unul la şeful de tură, iar la secţiile
exterioare, un exemplar la şeful acestora şi unul la şeful de tură.
(3) Personalul locului de deţinere are obligaţia de a cunoaşte prevederile Planului
de pază şi apărare, conform atribuţiilor generale şi specifice.

Art. 17
(1) În scopul rezolvării unor situaţii deosebite, care impun prezenţa unui număr
sporit de cadre, se întocmeşte planul de alarmare a locului de deţinere de către directorul
adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar şi se aprobă de către director.
(2) Planul de alarmare a locului de deţinere se întocmeşte în două exemplare, din
care unul se păstrează la directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar,
iar celălalt la şeful de tură.

Art. 18
(1) Pentru realizarea în comun a unor misiuni, la nivelul fiecărei regiuni se
întocmesc planuri de cooperare regionale de către directorul penitenciarului cu rol de
coordonare, se avizează de către directorul Direcţiei Siguranţa Deţinerii şi Regim
Penitenciar şi se aprobă de către directorul general al Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor.
(2) Realizarea în comun a unor misiuni specifice de către unităţi situate în regiuni
geografice diferite se face în baza planurilor de cooperare inter-regionale întocmite de
către directorii locurilor de deţinere, avizate de către directorii penitenciarelor cu rol de
coordonare din regiunile respective şi directorul Direcţiei Siguranţa Deţinerii şi Regim
Penitenciar şi se aprobă de către directorul general al Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor.
(3) Periodic, se organizează şi desfăşoară exerciţii aplicative, frecvenţa acestora
fiind stabilită în planurile prevăzute la alin.(1)–(2).

Art. 19
(1) În vederea realizării unui schimb eficient de informaţii, asigurării siguranţei
locului de deţinere şi executării în comun a unor acţiuni directe, destinate exclusiv
asigurării pazei, escortării şi supravegherii persoanelor private de libertate, menţinerii
ordinii în rândul acestora, în baza Planului de cooperare între Ministerul Administraţiei şi
Internelor şi Ministerul Justiţiei, fiecare loc de deţinere încheie cu unităţile locale
subordonate Ministerului Administraţiei şi Internelor Planul de acţiune pentru îndeplinirea
în comun a misiunilor cu unităţi subordonate Ministerului Administraţiei şi Internelor,
document ce se păstrează la directorul unităţii.
(2) Periodic, se organizează şi desfăşoară exerciţii aplicative, frecvenţa acestora
fiind stabilită în planul prevăzut la alin.(1).
9

Art. 20
(1) Mapa documentară a şefului de tură se întocmeşte într-un singur exemplar şi
cuprinde:
a) programul şi atribuţiile şefului de tură;
b) situaţia operativă din locul de deţinere;
c) planul de măsuri pentru prevenirea incidentelor în locurile şi momentele
vulnerabile;
d) planul de măsuri pentru prevenirea introducerii obiectelor interzise;
e) planificarea personalului de intervenţie şi planul de instruire a acestuia;
f) programul de lucru al personalului medical şi al celui de educaţie şi intervenţie
psihosocială;
g) graficul de deplasare a mijloacelor de transport destinate transferării
persoanelor private de libertate de la un loc de deţinere la altul;
h) programul zilnic al persoanelor private de libertate pentru fiecare categorie în
parte;
i) tabelul cu persoanele private de libertate care prezintă risc pentru siguranţa
penitenciarului;
j) planul de pază şi apărare al locului de deţinere şi al secţiei de deţinere, în cazul
secţiilor exterioare;
k) planul de alarmare a locului de deţinere şi, după caz, a secţiilor exterioare de
deţinere;
l) manualul pentru gestionarea incidentelor: volumul I - gestionarea incidentelor
operaţionale;
m) planurile de prevenire şi reacţie la situaţii de urgenţă.
(2) Directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar ia măsuri ca
mapa documentară a şefului de tură să fie în concordanţă cu situaţia reală din locul de
deţinere, urmărind actualizarea acesteia ori de câte ori intervin modificări.

Art. 21
Rapoartele de recunoaştere şi de înfiinţare şi funcţionare a punctelor de lucru,
prevăzute în Anexele nr. 3 şi 4, se întocmesc de către o comisie formată din şeful
serviciului siguranţa deţinerii, şeful serviciului/biroului evidenţă şi organizarea muncii,
medicul locului de deţinere, responsabilul cu sănătatea şi securitatea în muncă din locul
de deţinere şi reprezentantul operatorului economic, separat pentru fiecare punct de lucru,
pe baza datelor rezultate din recunoaşterea la faţa locului, se avizează de către directorul
adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar şi se aprobă de către directorul
locului de deţinere.

Art. 22
(1) Registrul pentru planificarea personalului în serviciul de pază şi supraveghere,
prevăzut în Anexa nr. 5 se completează de şefii de servicii/birouri - siguranţa deţinerii şi
regim penitenciar - cu cel puţin 24 de ore înainte de intrarea în serviciu şi se aprobă de
directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar.
(2) În cazul secţiilor exterioare, registrul prevăzut la alin. (1) este completat de
către şeful de tură şi se aprobă de şeful secţiei.
(3) În registrul prevăzut la alin. (1) se consemnează şi rezultatele controalelor
efectuate pe timpul executării serviciului.
(4) Modificările în structura planificării se aduc la cunoştinţa celor interesaţi prin grija
şefului de tură, în timp util.

Art. 23
Registrul pentru planificarea personalului în serviciul de escortare, prevăzut în
Anexa nr. 6, se completează zilnic de către şeful serviciului siguranţa deţinerii ori de către
alte persoane desemnate de directorul locului de deţinere şi se aprobă de directorul
10

adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar sau, după caz, de şeful secţiei
exterioare.

Art. 24
(1) Dotarea personalului cu armament, muniţie, mijloace de imobilizare, alarmare,
legătură şi intervenţie se realizează pe baza registrului pentru planificarea personalului în
serviciul de pază şi supraveghere şi a registrului pentru planificarea personalului în
serviciul de escortare.
(2) În registrul pentru evidenţa dotării personalului din serviciu cu armament,
muniţie, mijloace de imobilizare, de alarmare, de legătură şi de intervenţie, prevăzut în
Anexa nr. 7, se consemnează primirea şi predarea acestora.

Art. 25
(1) Registrul de procese-verbale de apel, prevăzut în Anexa nr. 8, existent la nivelul
secţiilor de deţinere se completează de către agentul supraveghetor cu ocazia predării -
primirii serviciului, după efectuarea apelului, avându-se în vedere intrările şi ieşirile de la
luarea în primire a serviciului.
(2) Registrul de procese-verbale de apel existent la nivelul locului de deţinere
reprezintă un document centralizator şi se completează de către şeful de tură cu ocazia
predării - primirii serviciului, după efectuarea apelului întregului efectiv din locul de
deţinere, pe baza informaţiilor primite de la agenţii supraveghetori. Acesta are aceeaşi
structură ca cel de la alin.(1).

Art. 26
În registrul de procese-verbale pentru predarea şi primirea serviciului se
consemnează documentele şi materialele aflate în inventarul postului, sarcinile de
executat, aspectele relevante care privesc activitatea sectorului, incidentele şi dispoziţiile
date de şefii ierarhici.

Art. 27
(1) Fişa postului este principalul document de organizare structurală şi formală a
locului de deţinere şi cuprinde atribuţii, sarcini, interdicţii, funcţia, relaţii de subordonare, de
colaborare şi competenţe de reprezentare pentru fiecare membru al personalului locului de
deţinere.
(2) Pentru personalul destinat pazei, supravegherii, escortării şi intervenţiei în
situaţii deosebite atribuţiile, sarcinile şi interdicţiile se completează cu cele din
documentele specifice de organizare, planificare şi executare a misiunilor.

Art. 28
(1) Carnetul postului este documentul care conţine atribuţii, obligaţii, sarcini
specifice, precum şi anumite interdicţii ale personalului. Acesta se întocmeşte pentru:
a) puncte de lucru;
b) posturi de supraveghere în secţiile de deţinere;
c) bloc alimentar, popotă, spălătorie şi ateliere;
d) curţi de plimbare;
e) instanţe de judecată şi organe de urmărire penală;
f) spitale şi policlinici din reţeaua Ministerului Sănătăţii;
g) transferarea persoanelor private de libertate între locurile de deţinere;
h) alte locuri unde se desfăşoară activităţi cu persoanele private de libertate, în
afara secţiilor de deţinere.
(2) Carnetul postului cuprinde următoarele:
a) îndatoririle generale şi specifice ale postului;
b) dispozitivul elementelor aflate în serviciu;
11

c) numărul şi categoria persoanelor private de libertate încredinţate pentru pază,

escortare şi supraveghere;
d) situaţia nominală a persoanelor private de libertate care prezintă risc pentru
siguranţa penitenciarului;
e) adnotări cu privire la problemele deosebite apărute în timpul executării
serviciului;
f) constatările şi măsurile stabilite de organele de control;
g) consemnarea predării şi primirii armamentului între personalul din compunerea
escortei sau, după caz, dispozitivului de pază;
h) locuri şi momente vulnerabile;
i) uzul de armă atunci când personalul este dotat cu armament.
(3) Carnetul postului se întocmeşte de şefii de servicii, este avizat de directorul
adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar şi aprobat de directorul locului de
deţinere.

Art. 29
Manualul de proceduri utilizat de negociatori în gestionarea incidentelor critice se
aprobă prin ordin al ministrului justiţiei în scopul de a fi utilizat exclusiv de membrii
personalului special instruiţi ca negociatori pentru incidentele critice. Acesta prezintă
politici şi proceduri care vor fi urmate de negociatori şi de structurile în care funcţionează
aceştia.

Art. 30
Manualul pentru gestionarea incidentelor se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei
şi cuprinde două volume:
a) Volumul I - gestionarea incidentelor operaţionale, care oferă cadrul legal general
în temeiul căruia conducerea fiecărui loc de deţinere elaborează propriile instrucţiuni
privind implementarea sa de către personalul din subordine;
b) Volumul II - gestionarea incidentelor critice, care conţine reguli specifice
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, referitoare la structurile şi rolurile necesare
gestionării incidentelor critice, precum şi instrucţiuni de intervenţie standardizate.

Art. 31
(1) Manualul privind structurile asociate pentru măsuri de securitate specială,
constrângere şi control precum şi pentru utilizarea mijloacelor şi tehnicilor de imobilizare
se aprobă prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(2) Structurile asociate pentru măsuri de securitate specială, constrângere şi control
sunt:
a) detaşamentele de intervenţie;
b) grupele operative, formate din echipele de intervenţie, echipele operative
speciale şi echipele operative.

Art. 32
Planurile de prevenire şi reacţie la situaţiile de urgenţă se întocmesc de către
directorul locului de deţinere conform Manualului pentru gestionarea incidentelor, Volumul
I – Gestionarea incidentelor operaţionale.

Art. 33
Modelul şi modul de completare a formularului privind istoricul escortării persoanei
private de libertate sunt stabilite prin decizie a directorului general al Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor.
12

Capitolul IV
Înfiinţarea locurilor de deţinere

Art. 34
(1) Pentru înfiinţarea unui loc de deţinere sau a unei secţii exterioare se execută, în
prealabil, recunoaşterea în teren de către specialişti din Administraţia Naţională a
Penitenciarelor şi, după caz, din unităţile subordonate, pentru a stabili:
a) amplasarea şi zona de responsabilitate;
b) perimetrul şi împrejmuirile necesare;
c) numărul şi amplasarea posturilor de control, pază şi supraveghere;
d) sistemul şi dispozitivul de pază;
e) locul construcţiilor şi instalaţiilor necesare executării serviciului de pază,
escortare şi supraveghere;
f) necesarul de mijloace de legătură şi alarmare, intervenţie, precum şi de
echipamente tehnice ajutătoare destinate asigurării pazei, escortării, însoţirii şi
supravegherii;
g) numărul persoanelor private de libertate;
h) regimul de executare şi programele furnizate persoanelor private de libertate ;
i) condiţiile şi spaţiile de cazare a efectivelor;
j) condiţiile de asigurare logistică şi medicală;
k) măsuri pentru protecţia mediului înconjurător;
l) alte măsuri, în raport de condiţiile concrete de la faţa locului.
(2) Recunoaşterea în teren se finalizează prin întocmirea unui referat care se
înaintează după caz, ministrului justiţiei, pentru efectuarea demersurilor specifice înfiinţării
locurilor de deţinere sau directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor
pentru înfiinţarea secţiilor exterioare, care va dispune în conformitate cu dispoziţiile legii.

Titlul II
Primirea persoanelor private de libertate în locurile de deţinere

Capitolul I
Organizarea primirii persoanelor private de libertate

Art. 35
(1) Activitatea de primire a persoanelor private de libertate în locurile de deţinere se
organizează în spaţii anume destinate care să permită realizarea tuturor activităţilor
necesare.
(2) Categoria persoanelor private de libertate care pot fi deţinute de un loc de
deţinere se stabileşte prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor.
(3) Programul de primire a persoanelor private de libertate stabilite la alin.(2) se
realizează de comun acord, de către directorul fiecărui loc de deţinere şi şefii structurilor
de poliţie arondate.

Art. 36
(1) Spaţiul destinat primirii persoanelor private de libertate, denumit punct de primire
persoane private de libertate, trebuie să cuprindă:
a) spaţii de aşteptare pentru persoanele private de libertate, cu acces la grup
sanitar şi apă potabilă;
b) un spaţiu pentru identificarea persoanelor private de libertate şi verificarea
documentelor;
13

c) un spaţiu pentru fotografierea şi amprentarea persoanelor private de libertate;

d) un spaţiu pentru îmbăierea persoanelor private de libertate;
e) un spaţiu pentru percheziţionarea persoanelor private de libertate şi controlul
bagajelor acestora;
f) un spaţiu pentru efectuarea vizitei medicale sumare;
g) spaţii pentru echipare;
h) birouri şi spaţii de depozitare;
i) frizerie;
j) cameră pentru deparazitarea bagajelor personale.
(2) Punctul de primire persoane private de libertate se amenajează şi se dotează cu
mobilierul şi echipamentele necesare bunei desfăşurări a activităţii de primire a
persoanelor private de libertate, conform Anexei nr. 9.

Art. 37
Primirea persoanelor private de libertate se asigură cu personal instruit, în număr
suficient pentru identificarea şi înregistrarea acestora, pentru realizarea activităţilor
prevăzute la art. 38 - 44 din Regulament.

Capitolul II
Activităţi ocazionate de primirea persoanelor private de libertate în locurile de
deţinere

Art. 38
Verificarea legalităţii primirii de la organele de poliţie a persoanelor private de
libertate se efectuează în conformitate cu prevederile ordinului ministrului justiţiei referitor
la evidenţa nominală şi statistică determinată de punerea în executare a pedepselor şi
măsurilor privative de libertate în locurile de deţinere din subordinea Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor.

Art. 39
(1) După ce s-a constatat că nu există nici un impediment la primirea persoanei
private de libertate în locul de deţinere, se întocmeşte un proces-verbal, în care se fac
menţiuni cu privire la identitate, actele legale de deţinere, durata pedepsei, infracţiunea
comisă, sumele de bani şi obiectele de valoare găsite asupra acesteia, starea sănătăţii,
precum şi alte date care se apreciază că trebuie reţinute.
(2) Procesul-verbal este semnat de şeful de tură, lucrătorul de poliţie, personalul
medical şi persoana privată de libertate.

Art. 40
(1) Înregistrarea persoanelor private de libertate şi aducerea la cunoştinţa acestora
a informaţiilor şi documentelor prevăzute de reglementările legale, se efectuează de către
şeful de tură şi implică următoarele activităţi:
a) informarea, în scris sau telefonic a persoanei desemnate de către persoana
privată de libertate despre primirea în locul de deţinere, şi consemnarea despre aceasta în
procesul-verbal prevăzut de Lege;
b) consemnarea în registrul de evidenţă a primirii persoanelor condamnate ori în
registrul de evidenţă a primirii persoanelor arestate preventiv, după caz;
c) aducerea la cunoştinţa persoanelor private de libertate, sub semnătură, a
regulilor de comportare, drepturilor şi obligaţiilor pe care le au, a facilităţilor, stimulentelor
14

şi recompenselor ce se pot acorda, a sancţiunilor disciplinare care se pot aplica, precum şi

a situaţiilor în care se pot folosi mijloacele de constrângere şi imobilizare;
d) înmânarea, sub semnătură, persoanelor private de libertate, a regulamentului de
ordine interioară al locului de deţinere şi punerea la dispoziţie, în locuri accesibile
acestora, a prevederilor Codului penal şi Codului de procedură penală referitoare la
executarea pedepselor privative de libertate, a prevederilor Legii, Regulamentului de
aplicare a Legii, ordinelor emise în temeiul Legii, Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la
informaţiile de interes public şi Hotărârii Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001. În cazul persoanelor condamnate
la pedepse privative de libertate care au deficienţe de comunicare, punerea la dispoziţie a
acestor prevederi legale se realizează prin folosirea unor modalităţi care să permită
înţelegerea acestora.
(2) Persoanelor private de libertate de altă cetăţenie li se înmânează un document
care să cuprindă informaţiile prevăzute la alin.(1) lit. d), redactat în limba pe care o cunosc
sau într-o limbă de circulaţie internaţională.
(3) Activităţile prevăzute la alin.(1) lit. c) şi d) şi alin.(2), se consemnează într-o
declaraţie semnată de către persoana privată de libertate, care se depune la dosarul
individual al acesteia.

Art. 41
(1) Percheziţia persoanelor private de libertate şi controlul bagajelor se realizează
sub coordonarea şefului de tură, de către personalul desemnat de acesta, potrivit legii.
(2) Şeful de tură, înainte de efectuarea percheziţiei, aduce la cunoştinţa
persoanelor private de libertate bunurile permise a fi păstrate, bunurile care sunt interzise
şi consecinţele care decurg din nedeclararea şi păstrarea lor în ascuns.
(3) Percheziţia corporală efectuată asupra persoanelor private de libertate cu
ocazia primirii în locul de deţinere este amănunţită şi se realizează conform prevederilor
art. 260 - 263.
(4) Bunurile, obiectele de valoare şi sumele de bani aflate în posesia persoanelor
private de libertate, interzise a se afla asupra lor, se înregistrează în bonul de primire în
păstrare, respectiv în borderoul de încasare, după caz. Pentru obiectele de valoare şi
pentru medicamente se emit, separat, bonuri de primire în păstrare. Bunurile lăsate în
folosinţa persoanelor private de libertate se evidenţiază separat, conform rubricilor din
bonul de primire în păstrare.
(5) Bunurile aflate asupra persoanelor private de libertate, a căror cantitate
depăşeşte limita drepturilor legale sau care, prin natura lor, nu pot fi păstrate de acestea
pe timpul detenţiei, sunt depuse în păstrare la magazia locului de deţinere pe bază de bon
de primire în păstrare şi se restituie posesorilor la punerea în libertate sau, dacă există
posibilitatea, se predau familiilor acestora.
(6) Bonul de primire în păstrare se întocmeşte în 3 exemplare şi se semnează de
primitor, gestionar şi persoana privată de libertate.
(7) În bonul de primire în păstrare se înscriu şi bunurile lăsate în folosinţa
persoanelor private de libertate. Pentru toate bunurile înscrise în bonul de primire în
păstrare se menţionează denumirea lor exactă, cantitatea, calitatea şi caracteristicile
specifice.
(8) Seria, numărul bonului de primire în păstrare şi bunurile aflate asupra
persoanelor private de libertate cu ocazia primirii în locul de deţinere, cele primite sau
achiziţionate pe perioada detenţiei se înscriu şi în aplicaţia informatizată în modulul special
destinat.
(9) Banii, valorile şi înscrisurile de valoare aflate asupra persoanelor private de
libertate nou primite se păstrează la casieria locului de deţinere, întocmindu-se în acest
sens borderoul de încasare. Borderoul de încasare se întocmeşte în două exemplare şi se
15

semnează de persoana care l-a întocmit şi persoana privată de libertate. Primul exemplar
al borderoului împreună cu sumele de bani sau înscrisurile de valoare se predau
casierului, care emite chitanţa legală în 2 exemplare, din care una se anexează la
duplicatul borderoului. Banii şi obiectele de valoare ridicate de la persoanele private de
libertate, se predau la casieria unităţii în ziua primirii sau cel târziu în prima zi lucrătoare de
la primire.

Art. 42
Fotografierea şi amprentarea persoanelor private de libertate, precum şi
completarea documentelor specifice locului de deţinere, se realizează sub coordonarea
şefului de tură, de către personalul desemnat de acesta şi implică, după caz, următoarele
activităţi:
a) fotografierea persoanelor private de libertate, din faţă şi din profil;
b) amprentarea persoanelor private de libertate şi completarea fişei dactiloscopice
pentru înscrierea în cazierul judiciar;
c) completarea fişei individuale de cazare a persoanelor private de libertate,
prevăzută de Anexa nr. 10;
d) completarea fişei de evidenţă a sancţiunilor disciplinare, recompenselor şi
drepturilor acordate, menţionându-se dacă este fumător sau nefumător;
e) luarea unei declaraţii persoanei private de libertate cu privire la statutul de
fumător sau nefumător care se clasează la dosarul individual;
f) completarea fişei de evidenţă a convorbirilor telefonice;
g) întocmirea procesului – verbal ocazionat de prezentarea persoanei private de
libertate din întreruperea executării pedepsei sau după evadare.

Art. 43
(1) Asigurarea măsurilor de igienă stabilite de medic se realizează sub coordonarea
şefului de tură.
(2) Cu ocazia primirii în locurile de deţinere persoanele private de libertate sunt
supuse îmbăierii şi, după caz, măsurilor de tuns şi deparazitare.
(3) Persoanele private de libertate care nu posedă ţinută proprie, în stare bună sau
adecvată sezonului, sunt echipate prin grija administraţiei locului de deţinere.
(4) Cu ocazia primirii în locul de deţinere, fiecare persoană privată de libertate
primeşte, pe bază de semnătură, cazarmamentul şi lenjeria de pat necesare, obiectele de
veselă pe care le predă la expirarea perioadei de carantină, precum şi trusa cu materiale
de igienă personală.

Art. 44
(1) Şeful de secţie ia măsuri de repartizare a persoanelor private de libertate, la
camerele din secţia pentru carantină şi observare, ţinând seama de sexul, vârsta şi
categoria acestora.
(2) Şeful de tură este obligat să anunţe imediat conducerea locului de deţinere
despre orice incident ivit cu ocazia primirii persoanelor private de libertate în locul de
deţinere.
(3) În termen de 24 de ore de la înregistrarea persoanei private de libertate în
sistemul informatic de evidenţă se va înmâna acesteia legitimaţia de identificare, conform
modelului din Anexa nr. 11.
16

Titlul III
Paza locurilor de deţinere şi accesul în locurile de deţinere

Capitolul I
Paza perimetrelor locurilor de deţinere

Secţiunea 1 - Scop şi organizare

Art. 45
(1) Paza locurilor de deţinere se realizează în scopul prevenirii sustragerii de la
executarea pedepselor sau măsurilor preventive şi pătrunderii persoanelor neautorizate în
interiorul locurilor de deţinere.
(2) Paza locurilor de deţinere se face cu personal specializat şi/sau sisteme tehnice
de supraveghere şi alarmare.
(3) Delimitarea perimetrelor locurilor de deţinere trebuie realizată în mod vizibil, prin
împrejmuiri.
(4) Dispozitivul de pază se stabileşte prin Planul de pază şi apărare al locului de
deţinere şi se realizează, în funcţie de situaţia operativă, misiunea încredinţată, forţele şi
mijloacele la dispoziţie, dispunerea obiectivului, profilul acestuia şi particularităţile terenului
înconjurător.
(5) Dispozitivul de pază trebuie să împiedice evadarea persoanelor private de
libertate şi luarea de legături ilegale cu alte persoane, precum şi pătrunderea neautorizată,
în interiorul locului de deţinere a oricăror persoane străine, prin:
a) continuitatea pazei şi apărării în timp şi spaţiu, supravegherea locului de
deţinere, a căilor de acces şi a terenului înconjurător;
b) realizarea unei densităţi de forţe şi mijloace suficiente, pe direcţiile şi în punctele
vulnerabile;
c) menţinerea unei legături permanente de vedere şi, după caz, de foc între
posturile de pază de pe perimetrul locului de deţinere şi între acestea şi patrule, cu accent
deosebit pe direcţiile şi locurile vulnerabile;
d) trecerea rapidă de la dispozitivul de pază la dispozitivul de apărare;
e) coordonare eficientă;
f) cooperarea cu alte forţe care participă la paza şi apărarea locului de deţinere în
situaţii deosebite.
(6) În sensul prezentului Regulament, există legătură de vedere când între două
posturi de pază fixe, consecutive, vizibilitatea directă nu este afectată de diverse
obstacole.
(7) În sensul prezentului Regulament, există legătură de foc când distanţa dintre
două elemente de pază înarmate, consecutive, este mai mică decât distanţa până la care
armamentul din dotarea postului are eficienţă.

Art. 46
Paza locului de deţinere se realizează prin posturi de pază, posturi de control al
accesului, posturi de observare şi patrule, câini de serviciu, sisteme tehnice de
supraveghere şi alarmare, prevăzute în Planul de pază şi apărare a locului de deţinere.

Art. 47
(1) Postul de pază constituie parte a dispozitivului de pază şi poate fi fix sau mobil,
permanent sau temporar, în funcţie de modul de executare a serviciului.
(2) Prin post de pază se înţelege locul sau porţiunea de teren în care un membru al
personalului execută serviciul de pază şi apărare a locului de deţinere, precum şi
responsabilităţile încredinţate acestuia.
17

(3) Postul de pază instalat în foişor sau la sol, în care personalul execută serviciul
prin observare şi ascultare, fără a se deplasa mai mult de 5 metri, se numeşte post fix.
(4) Postul de pază în care personalul execută serviciul prin observare, ascultare şi
deplasare mai mare de 5 metri, în porţiunea de teren stabilită prin îndatoririle specifice, se
numeşte post mobil.
(5) Postul de pază în care serviciul se execută neîntrerupt, se numeşte post
permanent, iar cel în care serviciul se execută numai în anumite intervale de timp, se
numeşte post temporar.
(6) Persoana care execută serviciul în postul de pază este înarmată şi îndeplineşte
izolat o misiune, cu atribuţii specifice pentru paza şi apărarea postului încredinţat.
(7) Persoana care execută serviciul în postul de pază se bucură de protecţia legală
a drepturilor şi demnităţii sale, se subordonează unui număr strict limitat de persoane şi
are dreptul de a purta şi folosi armamentul din dotare în condiţiile strict prevăzute de lege.
(8) Personalul care execută serviciul în posturile de pază pe perimetrele centrelor
de reeducare şi în spaţii exterioare locului de deţinere destinate cazării condamnaţilor din
regimul deschis este neînarmat.

Art. 48
(1) Patrula este un element mobil al dispozitivului de pază, destinat să asigure paza
şi apărarea perimetrului locului de deţinere, a punctelor de lucru, a camerelor de arest de
la instanţele de judecată şi de la organele de urmărire penală, paza persoanelor private de
libertate internate în spitale ori legătura între două sau mai multe posturi de pază.
(2) Penitenciarele care au în custodie numai persoane private de libertate
clasificate în regimurile semideschis şi deschis şi a cărei pază pe perimetru se realizează
cu sisteme tehnice de supraveghere şi alarmare folosesc patrule, stabilite prin Planul de
pază şi apărare.
(3) Penitenciarele care au în custodie arestaţi preventiv, persoane private de
libertate clasificate în regimurile de maximă siguranţă sau închis folosesc patrula pentru
paza locului de deţinere sau menţinerea legăturii între două sau mai multe posturi de
pază, de regulă, pe timp de noapte, ceaţă, ploaie, ninsoare şi în alte situaţii stabilite prin
Planul de pază şi apărare.
(4) Patrula se deplasează pe itinerarul stabilit şi execută serviciul prin observare şi
ascultare din mers, făcând scurte opriri. Punctele obligatorii de observare, ascultare şi
durata opririi în acestea se prevăd în îndatoririle specifice cuprinse în carnetul postului.
(5) Patrula se deplasează în interiorul perimetrului obiectivului sau în afara
acestuia, în raport de situaţie, teren si condiţii de vizibilitate.
(6) Persoana care execută serviciul de patrulare poate fi înarmată sau neînarmată,
în funcţie de natura misiunii încredinţate.

Art. 49
(1) Postul de observare, fix sau mobil, are caracter temporar şi se compune din
două sau mai multe persoane care se dispun în ascuns, pe cât posibil grupate într-un loc
favorabil, pentru a executa observarea într-un sector, cu următoarele misiuni:
a) verificarea siguranţei unor obiective, misiuni sau activităţi şi prevenirea
incidentelor;
b) prevenirea evadării sau atacului asupra dispozitivelor de pază şi escortare.
(2) Durata serviciului în postul de observare se stabileşte de către directorul locului
de deţinere.
(3) Persoanele care execută serviciul în posturile de observare pot fi înarmate sau
neînarmate, în funcţie de natura misiunii încredinţate.
18

Secţiunea a 2-a - Amenajarea şi dotarea perimetrelor

Art. 50
(1) Perimetrele locurilor de deţinere se delimitează prin împrejmuiri interioare şi
exterioare, în funcţie de profilul unităţii.
(2) La penitenciarele care au în custodie arestaţi preventiv, persoane private de
libertate clasificate în regimurile de maximă siguranţă sau închis, împrejmuirile exterioare
au o înălţime de 6 metri, sunt construite, de regulă, din beton, iar cele interioare au o
înălţime de 4 metri şi sunt construite din beton, cărămidă, plasă de sârmă cu lamele, plasă
de sârmă sudată ori sârmă ghimpată, după caz.
(3) La penitenciarele care au în custodie numai persoane private de libertate
clasificate în regimurile semideschis şi deschis împrejmuirile exterioare au o înălţime de 4
metri, sunt construite, de regulă, din beton, iar cele interioare au o înălţime de 3 metri şi
sunt construite din plasă de sârmă cu lamele, plasă de sârmă sudată ori sârmă ghimpată,
după caz.
(4) Împrejmuirile exterioare se completează, după caz, cu supraînălţări din rulouri
de sârmă cu lamele, astfel încât să se excludă posibilităţile de escaladare, conform
Anexelor nr. 12 şi 13.

Art. 51
(1) În funcţie de configuraţia perimetrului şi nevoile de asigurare a pazei şi apărării
locului de deţinere, pe perimetru se pot amplasa foişoare de pază.
(2) Foişoarele de pază au o înălţime care să permită supravegherea zonelor şi
obiectivelor stabilite prin îndatoririle specifice ale postului şi sunt dotate corespunzător în
vederea executării în bune condiţii a serviciului, conform Anexei nr. 14.
(3) Foişoarele de pază sunt protejate cu geam antiglonţ sau alte materiale care nu
împiedică vizibilitatea.
(4) Pentru realizarea apărării obiectivului şi respingerii unui eventual atac din
exterior asupra acestuia, în gardul exterior împrejmuitor, precum şi în foişoare, se
amenajează ambrazuri sau fante mascate.

Art. 52
Câinii de serviciu sunt folosiţi în posturile de pază în condiţiile arătate în Anexa nr.
15.

Art. 53
(1) În funcţie de configuraţia perimetrului şi nevoile de asigurare a pazei şi apărării
locului de deţinere, pe perimetru se pot amplasa mijloace electronice de pază şi
supraveghere.
(2) Vizualizarea şi stocarea datelor furnizate de mijloacele electronice de pază şi
supraveghere se realizează într-un centru de supraveghere electronică.

Art. 54
(1) Pe întregul perimetru al locului de deţinere se amenajează fâşii de control.
Lăţimea fâşiilor de control este de cel puţin 5 metri între gardurile împrejmuitoare şi de
minim 3 metri în exteriorul lor, acolo unde terenul permite.
(2) Extremităţile fiecărei fâşii de control se marchează vizibil la înălţimea de 0,5
metri.
(3) Fâşia de control se întreţine permanent, astfel ca în materialul din care este
realizată să se imprime vizibil eventualele urme de trecere.
19

Art. 55
(1) În raport de caracteristicile terenului pe care este amplasat locul de deţinere, în
interiorul şi exteriorul acestuia se stabilesc zone interzise. Acestea se marchează din 25 în
25 de metri, la înălţimea de 1,5 metri de la sol, prin indicatoare cu inscripţii de avertizare:
„ZONĂ INTERZISĂ”, „OCOLIŢI DREAPTA”, „OCOLIŢI STÂNGA”, „ÎNAPOI” vizibile atât
ziua, cât şi noaptea de la o distanţă de cel puţin 25 de metri. Cu aceleaşi inscripţii se
marchează şi gardurile împrejmuitoare.
(2) În cooperare cu organele de poliţie şi cele ale administraţiei locale, temporar sau
permanent, pot fi instalate, în locurile vulnerabile, indicatoare pentru reglementarea
accesului persoanelor şi circulaţiei autovehiculelor pe căile pietonale şi rutiere din imediata
vecinătate a perimetrului locului de deţinere ori în alte locuri unde se desfăşoară activităţi
cu persoanele private de libertate.

Art. 56
(1) Pe perimetrul locului de deţinere se asigură în permanenţă o vizibilitate
corespunzătoare printr-un sistem propriu de iluminat.
(2) Sistemul de iluminat cuprinde totalitatea instalaţiilor tehnice care asigură
permanent vizibilitatea perimetrului locului de deţinere.
(3) La toate posturile de pază se instalează proiectoare care se pot orienta în plan
vertical şi orizontal, cu dispozitive de pornire, întrerupere, protecţie şi manevrare.
(4) Pe împrejmuirea exterioară, la interval de maximum 25 metri, se instalează
dispozitive de iluminat cu cel puţin două corpuri.
(5) Corpurile de iluminat se amplasează astfel încât să asigure atât iluminatul
fâşiilor de control, cât şi gardul împrejmuitor, în interior şi exterior. În zona foişoarelor de
pază, corpurile de iluminat se amplasează astfel încât acestea să nu se afle în conul de
lumină şi să nu afecteze vizibilitatea personalului de pază.

Art. 57
(1) Iluminatul incintei locului de deţinere trebuie să asigure gradul de vizibilitate
necesar executării corespunzătoare a atribuţiilor specifice.
(2) Circuitele sistemului de iluminat pentru perimetrul locului de deţinere, magazia
de armament şi muniţie şi posturile de control se realizează separat de circuitele celorlalte
sectoare, iar comenzile acestora se racordează într-un tablou separat, instalat de regulă la
posturile de control al accesului, dispecerat sau în alte zone în care accesul este strict
limitat.
(3) Regimul de funcţionare a sistemului de iluminat şi distribuţia energiei electrice la
prize se stabileşte de către director, în raport cu particularităţile locului de deţinere,
configuraţia terenului şi în funcţie de anotimp şi de starea vremii.
(4) Fiecare loc de deţinere este dotat cu cel puţin un generator propriu de energie
electrică, cu o capacitate adecvată pentru a asigura funcţionarea tuturor zonelor unităţii şi
a aparaturii în condiţii de siguranţă, pentru minim 48 ore, în cazuri de avarie la reţeaua
exterioară.

Secţiunea a 3-a - Amenajări şi mijloace suplimentare de pază

Art. 58
(1) În vederea sporirii gradului de siguranţă, acolo unde condiţiile din teren sau cele
constructive permit, secţiile interioare de deţinere se delimitează prin garduri
împrejmuitoare din cărămidă, plasă din sârmă cu lamele, plase metalice sudate ori sârmă
ghimpată, cu o înălţime de cel puţin 4 metri, completate cu supraînălţări din rulouri de
sârmă cu lamele.
(2) La intrarea-ieşirea în şi din secţiile interioare de deţinere se amplasează porţi
20

detectoare de metale.
(3) Secţiile interioare de deţinere se delimitează prin grilaje de tronsonare.
(4) Accesul în secţiile de deţinere destinate cazării persoanelor private de libertate
se amenajează în sistem tip ecluză.
(5) Sistemul tip ecluză este acel spaţiu care comunică alternativ cu alte încăperi sau
cu exteriorul prevăzut cu două uşi ori două porţi care atunci când se deschide una dintre
ele cealaltă rămâne închisă. În acest spaţiu se efectuează controlul persoanelor sau a
mijloacelor de transport.
(6) Camerele de cazare sunt dotate cu sisteme de închidere acţionate electric din
centrul de supraveghere electronică, sau mecanic de către personalul de supraveghere.
(7) Accesul în secţiile de deţinere şi spaţiile tronsonate se realizează cu sisteme de
închidere acţionate electric din centrul de supraveghere electronică, sau mecanic de către
personalul de supraveghere.
(8) Posturile din dispozitivul de pază de pe perimetru şi cele de supraveghere
interioară au asigurate minimum două posibilităţi de comunicare, legătură şi semnalizare,
între ele şi cu dispeceratul locului de deţinere.
(9) Accesul în posturile de control se amenajează în sistem tip ecluză. Posturile de
control sunt dotate cu porţi detectoare de metale, detectoare portabile de metale, aparate
cu raze X pentru controlul bagajelor, sisteme electronice de permisiune a accesului şi de
identificare a persoanelor şi, după caz, câini de serviciu specializaţi în descoperirea
telefoanelor mobile, explozibililor, substanţelor toxice sau stupefiante.
(10) La posturile de control, punctele de primire persoane private de libertate şi la
sectoarele de acordare a drepturilor la pachet şi vizite se instalează mijloacele electronice
digitale de amprentare.

Secţiunea a 4-a - Personalul destinat pazei locului de deţinere

Art. 59
(1) Personalul destinat pazei locului de deţinere se compune din şef de schimb, şef
post control, personalul din posturile de pază, de observare şi cel din compunerea
patrulelor.
(2) Personalul din posturile de pază de pe perimetrul locului de deţinere, şeful
postului de control, personalul din compunerea patrulelor şi a posturilor de observare se
subordonează nemijlocit şefului de schimb.
(3) Şeful de schimb se subordonează şefului de tură.
(4) Schimbarea personalului din paza locului de deţinere se realizează de către
şeful de schimb.
(5) Personalul destinat misiunilor de pază pe perimetrul locului de deţinere se
repartizează pe minimum 4 schimburi, repartizându-se 4 agenţi la 3 posturi.

Secţiunea a 5-a - Funcţionarea pazei perimetrelor

Art. 60
Şeful de schimb răspunde de executarea regulamentară a serviciului de către
personalul din posturile de pază de pe perimetrul locului de deţinere şi de către personalul
din compunerea patrulelor, de schimbarea la timp a acestora, precum şi de predarea şi
primirea regulamentară a posturilor.

Art. 61
(1) Şeful de schimb este obligat:
a) să cunoască numărul posturilor încredinţate schimbului său, dispunerea
acestora, condiţiile de pază şi apărare, fişa postului şi îndatoririle specifice pentru fiecare
21

post în parte, stabilite de Planul de pază şi apărare a locului de deţinere;

b) să se informeze de la şeful de schimb care predă serviciul despre problemele
apărute şi dispoziţiile primite;
c) să efectueze instruirea înaintea intrării în serviciu a personalului din subordine;
d) să verifice dacă subordonaţii cunosc fişa postului, îndatoririle ce le revin pe
timpul executării serviciului şi modul de acţiune în diferite situaţii prevăzute în Planul de
pază şi apărare al locului de deţinere;
e) să distribuie armamentul şi muniţia de la magazia de serviciu către personalul
planificat şi să coordoneze operaţiunile de încărcarea şi descărcarea armamentului de
către aceştia în locul stabilit;
f) să execute misiunile ce-i revin din Planul de pază şi apărare a locului de
deţinere;
g) să se deplaseze, la solicitarea personalului din posturile de pază sau din patrulă,
în cel mai scurt timp, la locul respectiv;
h) să indice persoanei care intră în post, direcţia şi locurile unde aceasta trebuie să
fie deosebit de atentă;
i) să verifice modul în care subordonaţii îşi îndeplinesc atribuţiile, înscriind
constatările în registrul pentru planificarea personalului în serviciul de pază şi
supraveghere;
j) să verifice starea împrejmuirilor şi amenajărilor de pe perimetrul locului de
deţinere, precum şi starea de funcţionare a sistemelor de legătură şi alarmare, a
mijloacelor tehnice de pază si supraveghere şi a sistemului de iluminat;
k) să urmărească întreţinerea corespunzătoare a fâşiei de control dintre gardurile
de pe perimetrul locului de deţinere.
(2) Pe timpul cât se deplasează pe perimetrul locului de deţinere, şeful de schimb
este obligat să participe la paza obiectivului şi a persoanelor private de libertate prin
observare, ascultare şi cercetare.

Art. 62
Pe timpul cât se află în serviciu, şefului de schimb îi este interzis:
a) să părăsească misiunile încredinţate şi itinerarul stabilit;
b) să încredinţeze arma altor persoane ori să o lase în locuri nepermise, în situaţia
în care este dotat cu armament;
c) să discute cu personalul din posturile de pază sau alte persoane, în afara
cerinţelor specifice îndatoririlor sale.

Art. 63
Personalul din posturile de pază de pe perimetrul locului de deţinere este dotat cu
armament şi muniţie conform prevederilor Planului de pază şi apărare a locului de deţinere
şi este obligat:
a) să ia în primire toate mijloacele şi materialele din dotarea postului, să cunoască
modul de funcţionare şi întrebuinţare a acestora şi să le folosească pe timpul îndeplinirii
misiunii, în conformitate cu regulile de exploatare şi îndatoririle specifice ale postului;
b) să păzească şi să apere cu fermitate postul încredinţat;
c) să nu părăsească postul, până când nu este schimbat de şeful de schimb;
d) să nu permită nici unei persoane să se apropie de post la distanţe mai mici
decât cele prevăzute în îndatoririle specifice ale postului;
e) să cheme la post pe şeful de schimb ori de câte ori constată vreo neregulă sau
se produce încălcarea ordinii în apropierea postului încredinţat;
f) să anunţe, prin mijloacele de legătură aflate la dispoziţie, la dispeceratul locului
de deţinere, în intervalele de timp stabilite prin îndatoririle specifice, despre situaţia la
postul încredinţat;
22

g) să cheme la post, dacă se îmbolnăveşte, şeful de schimb, continuându-şi

îndeplinirea misiunii până la sosirea acestuia;
h) să cunoască şi să respecte prevederile legale privind uzul de armă;
i) să someze şi să oprească persoanele neclasificate care intră sau ies în sau din
zona stabilită conform îndatoririlor specifice ale postului, efectuând, dacă este cazul, uz
de armă;
j) să anunţe de îndată şeful de schimb dacă persoane necunoscute încearcă să
arunce diverse obiecte prin zona sa de responsabilitate;
k) să intensifice observarea şi supravegherea către interiorul locului de deţinere pe
timpul desfăşurării apelului persoanelor private de libertate sau a altor activităţi
desfăşurate cu acestea în apropierea postului, pentru a fi în măsură să acţioneze în cazul
încercărilor acestora de a se sustrage de la regimul executării pedepsei.

Art. 64
Personalului din posturile de pază de pe perimetrul locului de deţinere îi este
interzis:
a) să întrerupă paza postului încredinţat, să discute cu persoane neautorizate sau
persoane private de libertate, să primească ori să transmită obiecte;
b) să încalce regulile privind portul şi manipularea armamentului şi muniţiei în
serviciu;
c) să încredinţeze armamentul altor persoane ori să îl lase în alte locuri decât cele
stabilite;
d) să aibă preocupări care să-i distragă atenţia de la executarea misiunii
încredinţate;
e) să intre cu armamentul încărcat în încăperi, cu excepţia cazurilor în care
execută serviciul în interiorul clădirilor;
f) să părăsească postul, până nu este schimbat de către şeful de schimb.

Art. 65
(1) Pe timpul executării serviciului, persoana care execută serviciul în postul de
pază de pe perimetrul locului de deţinere, opreşte prin somaţia “STAI” orice persoană sau
grup de persoane care se apropie de post sau de limita zonei interzise vizibil delimitată, în
afară de personalul care are drept de acces în zona de responsabilitate a postului.
(2) Dacă persoana sau grupul de persoane se opreşte, persoana din postul de
pază, cu voce puternică, dă indicaţii potrivit îndatoririlor specifice ale postului încredinţat :
”ÎNAPOI” sau “OCOLIŢI SPRE DREAPTA – STÂNGA”, la nevoie, însoţeşte cuvintele cu
gestul indicării direcţiei de urmat.
(3) În cazul în care cei somaţi nu se supun, persoana care execută serviciul în
postul de pază somează din nou prin cuvintele “STAI, CĂ TRAG!”.
(4) Dacă cel oprit la post pare suspect, persoana din postul de pază adaugă
“STÂNGA ÎMPREJUR”, “MÂINILE SUS” şi dispune celui în cauză să arunce obiectele din
mână şi cheamă şeful de schimb.
(5) Dacă persoana sau grupul de persoane nu se supune somaţiei se procedează
conform prevederilor legale privind uzul de armă.
(6) Persoanele din posturile de pază amplasate lângă străzi, şosele sau alte locuri
de trecere cu circulaţie frecventă, aplică prevederile prezentului articol numai cu privire la
persoanele sau grupurile de persoane care au intenţia vădită de a pătrunde în locul de
deţinere sau de a ataca postul.

Art. 66
(1) Orice persoană care se apropie de post este oprită atunci când a ajuns la limita
minimă a distanţei care exclude un atac prin surprindere în vederea verificării dreptului de
23

acces a acesteia în zona de responsabilitate a postului.

(2) Dacă persoana are drept de acces, conform deciziei directorului unităţii şi
Planului de pază şi apărare a locului de deţinere, i se permite accesul.
(3) Dacă vizibilitatea este redusă şi nu se poate realiza identificarea persoanei sunt
folosite mijloacele de iluminare aflate în dotarea postului sau a persoanei care solicită
accesul.
(4) Dacă personalul din post constată că persoana în cauză nu are drept de acces
ori nu se opreşte, avertizează prin somaţia “STAI, CĂ TRAG!”, şi solicită prezenţa şefului
de schimb. Dacă cel în cauză nu se supune nici de această dată, se somează prin
tragerea focului de armă în sus, în plan vertical.
(5) În cazul în care, după executarea somaţiei legale, potrivit alin.(4), împotriva
persoanei în cauză aflată în zona interzisă, se poate face uz de armă.

Art. 67
(1) În cazul când o persoană se apropie de limita interioară a zonei interzise,
persoana din postul de pază o somează prin cuvintele “STAI!, ÎNAPOI!”.
(2) Dacă persoana continuă înaintarea şi ajunge la limita zonei interzise, persoana
din postul de pază somează din nou “STAI, CĂ TRAG!”, apoi dispune, după caz, ”LA
STÂNGA ÎMPREJUR!”, “CULCAT!”, “MÂINILE SUS!” şi cheamă şeful de schimb.
(3) În cazul în care persoana aflată în zona interzisă nu se supune somaţiilor, se
face uz de armă, în condiţiile stabilite de lege.

Art. 68
În raport cu situaţia creată, persoana din postul de pază execută somaţia din
poziţiile culcat, în genunchi sau în picioare, de la sol sau din foişor.

Art. 69
Personalul din compunerea patrulelor poate fi dotat cu armament, muniţie, mijloace
de legătură şi imobilizare şi este obligat:
a) să întărească paza şi apărarea locului de deţinere conform îndatoririlor specifice
ale postului;
b) să interzică apropierea şi staţionarea persoanelor la o distanţă mai mică decât
cea stabilită prin îndatoririle specifice ale postului;
c) să interzică încercările de escaladare a gardurilor împrejmuitoare de către
persoanele private de libertate sau alte persoane;
d) să se deplaseze pe itinerarul stabilit, executând serviciul prin observare şi
ascultare, din mers, făcând scurte opriri;
e) să nu părăsească postul, până când nu este schimbat de şeful de schimb.

Art. 70
Personalului din posturile de patrulare, îi este interzis:
a) să discute cu alte persoane şi cu personalul din posturile de pază, în afara
atribuţiilor de serviciu;
b) să părăsească itinerarul stabilit, fără aprobare şi fără a fi schimbat de către şeful
de schimb;
c) să încredinţeze armamentul oricărei alte persoane.

Art. 71
Prevederile art. 62 – 64 se aplică în mod corespunzător şi personalului din posturile
de patrulare.
24

Art. 72
(1) La ora stabilită, personalul destinat pazei perimetrului locului de deţinere se
prezintă la locul destinat pentru efectuarea instruirii înaintea intrării în serviciu.
(2) După realizarea instruirii, personalul căruia i s-a comunicat repartizarea pe
posturi se deplasează, sub conducerea şefului de schimb, la magazia de serviciu, pentru
ridicarea armamentului şi muniţiei.
(3) După primirea armamentului şi muniţiei, schimbul se deplasează la locul de
încărcare şi descărcare a armamentului.
(4) După încărcarea armamentului, şeful de schimb conduce schimbul pe itinerarul
stabilit spre posturi.
(5) Pentru schimbarea posturilor, persoanele din schimb se deplasează în formaţie,
în coloană câte unul, cu armele în poziţii sigure pentru deplasare, şeful de schimb aflându-
se în faţa coloanei.
(6) Şeful schimbului aflat în serviciu participă la predarea-primirea posturilor.

Art. 73
(1) Când schimbul s-a apropiat de primul post la 8 – 10 metri, şeful de schimb care
intră în serviciu dispune ca schimbul să stea pe loc.
(2) Dacă serviciul se execută în foişor, persoana nu coboară decât în cazurile în
care s-a stabilit că nu se poate face predarea şi primirea postului în foişor, din cauza
spaţiului restrâns sau pericolului de accidente.
(3) Şeful de schimb care intră în serviciu dispune persoanei din schimb repartizată
în postul respectiv să se deplaseze la postul de pază în vederea preluării serviciului.

Art. 74
(1) Persoana care ia în primire postul controlează integritatea sectorului de pază,
existenţa, starea şi funcţionarea mijloacelor de legătură, iluminare, semnalizare şi
alarmare din dotarea postului, după care îl informează pe şeful de schimb.
(2) Dacă pe timpul predării-primirii postului se constată vreo neconcordanţă faţă de
prevederile îndatoririlor specifice ale postului, şeful de schimb care intră în serviciu
întrerupe primirea postului şi prezintă situaţia creată şefului de schimb care predă
serviciul.
(3) După schimbarea postului, şeful de schimb care intră în serviciu se deplasează
la schimb, se plasează înaintea coloanei, dispune deplasarea şi execută în continuare
schimbarea celorlalte posturi.
(4) După ce a fost schimbat şi ultimul post, şeful de schimb care predă serviciul
adună schimbul în formaţia în coloană pe un rând, cu armele la umăr şi îl conduce la locul
de încărcare şi descărcare a armamentului.

Art. 75
La schimbarea personalului din posturile de patrulare prevederile art. 71 - 73 se
aplică în mod corespunzător.

Art. 76
(1) După predarea şi luarea în primire a serviciului de pază pe perimetrul locului de
deţinere, şefii de schimb se prezintă în faţa şefilor de tură şi informează despre predarea
şi primirea serviciului.
(2) Şeful de schimb comunică şefului de tură din schimbul său toate neregulile
constatate cu ocazia luării în primire a serviciului de pază.
25

Art. 77
Prin Planul de pază şi apărare propriu, administraţia fiecărui loc de deţinere
stabileşte itinerarele de deplasare, personalul care are drept de acces pe perimetrul locului
de deţinere, regulile de control, modalităţile de recunoaştere şi comunicare şi orice alte
precizări necesare.

Capitolul II
Accesul în locurile de deţinere

Secţiunea 1 - Scop şi organizare

Art. 78
(1) Accesul în locurile de deţinere este strict limitat.
(2) Accesul în locul de deţinere se face numai pe la postul de control, special
amenajat în acest sens.
(3) Postul de control al accesului este locul special amenajat prin care se realizează
accesul într-un spaţiu delimitat, amenajat în scopul controlului şi cunoaşterii în orice
moment a persoanelor şi mijloacelor de transport intrate sau ieşite din respectivul spaţiu.
(4) Postul de control poate fi permanent sau temporar.
(5) Postul de control temporar se poate transforma în post de pază, post de
observare sau post de patrulare, în anumite momente ale zilei, stabilite prin Planul de
pază şi apărare a locului de deţinere.
(6) În funcţie de amplasare, arhitectură, spaţii şi dotări, locurile de deţinere sunt
prevăzute, de regulă, cu un post de control al accesului la intrarea în locul de deţinere, un
post de control al accesului la intrarea în sectorul de deţinere şi, după caz, unul sau mai
multe posturi de control al accesului la intrarea în spaţii de producţie, ateliere, puncte de
lucru interioare sau alte spaţii.

Art. 79
Amenajarea şi configuraţia de principiu a spaţiilor destinate controlului accesului se
regăsesc în Anexele nr. 16 şi 17.

Art. 80
(1) Persoanele care intră în locul de deţinere şi bagajele acestora sunt supuse
controlului antiterorist şi de specialitate.
(2) Se interzice accesul cu armament, muniţie ori substanţe stupefiante, toxice sau
explozive în locurile de deţinere, cu excepţia situaţiilor prevăzute în planurile de pază şi
apărare ale locurilor de deţinere ori prin alte ordine şi instrucţiuni scrise ale ministrului
justiţiei sau decizii ale directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(3) Personalul unităţii este obligat să depună la postul de control, într-un spaţiu
anume destinat, bagajele, telefoanele mobile şi obiectele care nu au legătură cu serviciul.
(4) Persoanele vizitatoare nu au acces cu băuturi alcoolice, bani, aparate de filmat,
de fotografiat, telefoane mobile ori alte dispozitive care au funcţii de
înregistrare/redare/transmitere date.
(5) Dispoziţiile art. 41 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Legii se aplică în mod
corespunzător.
(6) Directorul unităţii poate aproba accesul cu aparatură sau pachete în cazuri
temeinic justificate, după efectuarea controlului antiterorist şi de specialitate.

Art. 81
(1) În cadrul postului de control există instrucţiuni pentru reglementarea accesului,
26

tabele cu persoanele care au dreptul să intre în obiectiv, modele de documente pentru

acces şi de scoatere sau introducere a materialelor, mijloace de control şi verificare a
persoanelor, bagajelor, vehiculelor şi a încărcăturii acestora, documente de evidenţă a
intrării şi ieşirii persoanelor private de libertate, mijloacelor de transport şi a persoanelor,
mijloace tehnice de control acces şi de depistare a armamentului, explozibililor şi
drogurilor, mijloace de alarmare, un loc special amenajat pentru păstrarea bunurilor cu
care nu este permis accesul în locul de deţinere, precum şi alte materiale sau dotări
necesare executării serviciului.
(2) Documentele, mijloacele tehnice şi obiectele de inventar necesare funcţionării
postului de control se stabilesc de directorul locului de deţinere prin Planul de pază şi
apărare.

Secţiunea a 2-a - Personalul destinat controlului accesului

Art. 82
Personalul destinat controlului accesului este compus din agenţi şef post control. În
funcţie de arhitectură, afluxul de persoane şi mijloace de transport, pe lângă şeful postului
control pot fi numite ajutoare ale acestuia, bărbaţi sau femei.

Art. 83
Şeful postului de control răspunde de paza şi apărarea postului încredinţat,
respectarea cu stricteţe a regulilor stabilite în legătură cu accesul prin acest loc, verificarea
documentelor, controlul şi înregistrarea persoanelor şi vehiculelor care intră sau ies prin
postul de control, menţinerea ordinii şi curăţeniei, în conformitate cu îndatoririle specifice.

Secţiunea a 3-a - Accesul persoanelor în locurile de deţinere

Art. 84
(1) Şeful postului de control de la intrarea în locul de deţinere este dotat, după caz,
cu armament şi muniţie şi este obligat:
a) să execute paza şi apărarea locului de deţinere în postul încredinţat;
b) să ţină închisă poarta de intrare în locul de deţinere şi să o deschidă numai
după ce a identificat persoana şi, după caz, mijlocul de transport care solicită să intre sau
să iasă prin acest loc;
c) să verifice documentele de legitimare ale personalului la intrarea şi ieşirea în şi
din locul de deţinere;
d) să verifice documentele de identitate sau de legitimare ale persoanelor din afara
locului de deţinere cărora li s-a permis accesul, conform prevederilor legale;
e) să informeze pe cei în drept despre solicitările persoanelor sosite la postul de
control, să le permită accesul numai după primirea încuviinţării, înregistrarea în evidenţa
postului şi, după caz, înmânarea ecusonului şi încredinţarea vizitatorului unui membru al
personalului în vederea însoţirii până la destinaţie;
f) să înscrie, atunci când situaţia impune, într-un registru anume destinat,
persoanele care urmează să se deplaseze la sectorul de acordare a pachetelor şi vizitelor;
g) să permită ieşirea personalului din locul de deţinere, în timpul orelor de program,
numai pe bază de bilet de voie, delegaţie de serviciu, aprobare scrisă pentru personalul cu
atribuţii de serviciu în exteriorul unităţii, semnate de conducerea locului de deţinere;
h) să permită ieşirea persoanelor private de libertate, numai pe baza documentelor
legal întocmite şi, după caz, cu paza necesară. Intrările şi ieşirile se înregistrează în
documentele din evidenţa postului;
i) să oprească la postul de control persoanele pentru care se constată nereguli în
documentele acestora de identitate, să informeze şeful de tură şi să acţioneze conform
27

dispoziţiei acestuia;
j) să efectueze controlul specific tuturor persoanelor care intră în unitate şi
bagajelor acestora;
k) să permită accesul personalului locului de deţinere aflat în concediu de odihnă
ori medical, învoire sau în timpul liber, numai cu aprobarea conducerii unităţii;
l) să respecte regulile privind portul armamentului şi muniţiei.
(2) Măsurile de control antiterorist şi de specialitate se aplică tuturor persoanelor.
(3) Procedura de efectuare a controlului antiterorist şi de specialitate se stabileşte
prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(4) Şefului postului de control de la intrarea în locul de deţinere, pe timpul executării
serviciului, îi este interzis:
a) să părăsească postul de control fără a fi înlocuit ori să desfăşoare alte activităţi
decât cele stabilite prin îndatoririle specifice de serviciu;
b) să întreţină convorbiri cu persoane private de libertate sau alte persoane, în
afara celor strict necesare în interesul serviciului;
c) să permită accesul şi staţionarea persoanelor în zona postului de control;
d) să primească în păstrare corespondenţă şi obiecte în afara celor stabilite de
conducerea locului de deţinere;
e) să deschidă simultan ambele porţi de acces.

Art. 85
(1) Persoanele care au acces în locul de deţinere sunt obligate să se legitimeze la
postul de control de la intrarea în locul de deţinere; datele de identitate ale acestora sunt
înscrise în registrul special de evidenţă pentru intrări-ieşiri.
(2) Documentele de identitate ale persoanelor care au acces în locul de deţinere
pe bază de aprobare rămân în postul de control pe durata şederii acestora în locul de
deţinere, primind în schimb un ecuson.
(3) Persoanele care au primit aprobare de acces sunt însoţite la locul pentru care
au primit aprobarea.
(4) Pe durata şederii în locul de deţinere, aceste persoane au obligaţia să respecte
regulile de ordine interioară stabilite de către administraţie şi să poarte la vedere ecusonul
de acces.

Art. 86
În baza funcţiei şi a prerogativelor conferite de aceasta, precum şi pentru
îndeplinirea atribuţiilor profesionale, în locurile de deţinere au acces următoarele
persoane:
a) preşedintele României şi primul ministru al Guvernului României, împreună cu
persoanele care îi însoţesc;
b) ministrul justiţiei şi secretarii de stat din Ministerul Justiţiei împreună cu
persoanele care îi însoţesc;
c) directorul general şi directorii generali adjuncţi ai Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor împreună cu persoanele care îi însoţesc;
d) directorii şi şefii de servicii din structura organizatorică a Administraţiei Naţionale
a Penitenciarelor;
e) senatorii şi deputaţii din Parlamentul României, cu avizul camerei din care fac
parte;
f) avocatul poporului;
g) judecătorii delegaţi pentru executarea pedepselor privative de libertate, în
unităţile de jurisdicţie;
h) preşedintele Curţii Constituţionale, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, preşedinţii curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor în ale căror circumscripţii
28

se află locul de deţinere;

i) procurorul general al Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi adjuncţii săi, procurorii generali ai curţilor de apel, procurorul şef al D.N.A.,
procurorul şef D.I.I.C.O.T. şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele şi
judecătoriile în a căror circumscripţii se află locul de deţinere;
j) inspectorii de penitenciare din cadrul Ministerului Justiţiei;
k) personalul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor cu atribuţii de coordonare
şi control, care posedă legitimaţii cu menţiunea “acces în unităţile subordonate”;
l) şeful serviciului de probaţiune în a cărui circumscripţie se află penitenciarul,
precum şi consilierii de probaţiune desemnaţi de acesta
m) membrii comisiilor sau organizaţiilor internaţionale a căror competenţă este
acceptată ori recunoscută de România.

Art. 87
(1) În limitele competenţelor pe care le au şi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, în
locurile de deţinere subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au acces pe
bază de delegaţii semnate, după caz, de către ministrul justiţiei, secretarii de stat din
cadrul Ministerului Justiţiei, directorul general şi directorii generali adjuncţi ai Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor, sau una din persoanele prevăzute la art. 86 lit. h) şi i),
următoarele persoane:
a) specialişti din cadrul Ministerului Justiţiei şi Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor;
b) judecătorii de la instanţele judecătoreşti în a căror circumscripţie se află locul de
deţinere;
c) procurorii din Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
parchetele de pe lângă curţile de apel, D.N.A., D.I.I.C.O.T., parchetele de pe lângă
tribunalele şi judecătoriile în a căror circumscripţie se află locul de deţinere.
(2) În delegaţia eliberată persoanelor menţionate la alin.(1) se precizează: numele,
prenumele, funcţia celui delegat, numărul legitimaţiei de serviciu, instituţia şi structura
funcţională din care face parte, scopul pentru care a fost împuternicit, sectorul ori
problematica la care are acces şi termenul de valabilitate a delegaţiei.

Art. 88
(1) Persoanele prevăzute la art. 86 lit. b) - d), g), j) şi k) după prezentarea
documentelor de legitimare au acces în locul de deţinere, indiferent de oră, fără să fie
necesară însoţirea acestora.
(2) Personalul locului de deţinere desemnat să execute activităţi de control în afara
programului normal de lucru are acces în unitate pe baza unui "Tichet de control" primit de
la conducerea unităţii cu ocazia planificării şi instruirii asupra misiunii.

Art. 89
(1) Accesul poliţiştilor, procurorilor, avocaţilor, notarilor, interpreţilor, altor persoane
cu calităţi oficiale, precum şi al reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale care
desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei drepturilor omului se realizează în conformitate
cu dispoziţiile legale.
(2) Amenajarea şi dotarea spaţiilor destinate vizitei apărătorului şi notarului, precum
şi condiţiile în care se acordă vizita sunt prevăzute în Anexele nr. 18a - 18e. Pentru
realizarea de materiale publicistice, documentări sau reportaje despre persoanele
condamnate definitiv, reprezentanţii mass-media au acces în locurile de deţinere în
conformitate cu dispoziţiile Regulamentului de aplicare a Legii.
(3) Accesul reprezentanţilor cultelor şi asociaţiilor religioase în locurile de deţinere
se face cu aprobarea directorului locului de deţinere, cu respectarea dispoziţiilor legale.
29

Secţiunea a 4-a - Accesul mijloacelor de transport în locurile de deţinere

Art. 90
(1) Spaţiul destinat controlului mijloacelor de transport se amenajează în sistem
ecluză, astfel încât să nu se poată realiza deschiderea ambelor porţi în acelaşi timp.
(2) Spaţiul prevăzut la alin.(1) se dotează cu instalaţii de evacuare şi condiţionare a
aerului, canal de control, sistem de iluminat şi dispozitive de control a mijloacelor de
transport.

Art. 91
Şeful postului de control de la intrarea în locul de deţinere este obligat:
a) să verifice mijloacele de transport care intră sau ies prin postul de control,
încărcătura acestora şi documentele de însoţire, înregistrându-le în evidenţa postului;
b) să controleze mijloacele de transport, folosind procedurile destinate acestui
scop, atât la intrarea, cât şi la ieşirea din locul de deţinere, acordând o atenţie deosebită
verificării părţii superioare şi inferioare a caroseriei, zonelor interioare şi exterioare, locului
conducătorilor vehiculelor, portbagajelor, încărcăturii, lăzii pentru scule şi tuturor celorlalte
locuri în care s-ar putea ascunde persoane ori obiecte interzise;
c) să permită intrarea sau ieşirea mijloacelor de transport numai după ce au fost
înregistrate în evidenţa postului de control;
d) să interzică staţionarea mijloacelor de transport în zona de responsabilitate a
postului;
e) să oprească la postul de control mijloacele de transport, când constată nereguli
în documentele de însoţire ale materialelor ce se transportă, să informeze şeful de tură şi
să acţioneze conform dispoziţiei acestuia;
f) să solicite, la ieşirea mijloacelor de transport cu încărcături care nu pot fi
verificate, confirmarea în registrul special instituit, de către agentul însoţitor a faptului că a
asistat la încărcarea şi însoţirea mijlocului de transport.

Secţiunea a 5-a - Accesul în sectorul de deţinere

Art. 92
(1) Şeful postului de control de la intrarea în sectorul de deţinere este obligat:
a) să ţină permanent închise porţile de acces în sectorul de deţinere şi să le
deschidă numai după ce a verificat persoanele ori mijloacele de transport care solicită
ieşirea din sectorul de deţinere ori intrarea în incinta acestuia;
b) să permită accesul în sectorul de deţinere numai personalului care are
aprobarea scrisă a directorului, după efectuarea controlului antiterorist şi de specialitate.
Controlul se efectuează asupra tuturor persoanelor din afara sistemului penitenciar;
c) să permită ieşirea persoanelor private de libertate numai în baza aprobării scrise
a directorului, consemnând aceasta în evidenţele postului;
d) să execute, potrivit legii, percheziţia sumară persoanelor private de libertate
care intră sau ies prin postul de control;
e) să anunţe şeful de tură despre sosirea la postul de control a persoanelor private
de libertate care au prestat muncă sau activităţi de deservire ori au participat la activităţi
organizate în afara sectorului de deţinere;
f) să permită accesul personalului propriu si persoanelor din afara sistemului
penitenciar în sectorul de deţinere cu pachete sau bagaje, în cazuri temeinic justificate,
numai cu aprobarea scrisă a directorului, după efectuarea controlului antiterorist şi de
specialitate.
(2) Dispoziţiile art. 91 lit. b), c) şi f) se aplică în mod corespunzător.
30

Art. 93
(1) Şefului postului de control de la intrarea în sectorul de deţinere, pe timpul
executării serviciului, îi este interzis ca pe timp de noapte, să permită ieşirea pe poarta
sectorului de deţinere a persoanelor private de libertate fără prezenţa şefului de tură.
(2) Dispoziţiile art. 84 alin.(4) se aplică în mod corespunzător.

Art. 94
(1) În incinta sectorului de deţinere au acces:
a) persoanele prevăzute la art. 86, 87 alin.(1) şi art. 89, alin.(1);
b) persoanele prevăzute la art. 86 lit. b) - d), g) j) şi k) au acces în sectorul de
deţinere fără a fi necesară însoţirea acestora, indiferent de oră;
c) ofiţerii unităţii desemnaţi să execute activităţi de control în afara programului
normal de lucru au acces în unitate, pe baza tichetului de control primit de la conducerea
unităţii cu ocazia planificării şi instruirii asupra misiunii;
d) alte persoane, numai cu aprobarea scrisă a directorului locului de deţinere şi
însoţite.
(2) Personalul locului de deţinere are acces în sectorul de deţinere, potrivit funcţiilor
şi atribuţiilor de serviciu sau aprobării nominale a directorului unităţii, folosind mijloace
tehnice de identificare şi acces.
(3) Personalul care are acces în sectorul de deţinere în ţinută civilă poartă un
ecuson de identificare, conform Anexei nr. 19.

Art. 95
(1) Postul de control de la intrarea în sectorul de deţinere se dotează cu mijloace de
identificare a personalului care are acces în sectorul de deţinere şi dotări tehnice de
control a mijloacelor de transport.
(2) În sectorul de deţinere nu este permis accesul cu telefoane mobile, mijloace de
comunicaţie ori componente ale acestora, cu excepţia personalului care are în dotare
radio–telefoane portabile.
(3) În postul de control de la intrarea în sectorul de deţinere este interzisă păstrarea
telefoanelor mobile, mijloacelor de comunicaţie ori componente ale acestora.

Titlul IV
Supravegherea persoanelor private de libertate în locurile de deţinere

Capitolul I
Scop şi organizare

Secţiunea 1 - Principii generale

Art. 96
Supravegherea persoanelor private de libertate în locurile de deţinere are ca scop
cunoaşterea permanentă a preocupărilor acestora în vederea aplicării regimurilor de
executare a pedepselor privative de libertate, respectării de către persoanele private de
libertate a obligaţiilor legale, cunoaşterii şi influenţării acestora în vederea reintegrării
sociale şi prevenirii incidentelor.
31

Art. 97
(1) Activitatea de supraveghere se realizează, în principal, prin observare şi
ascultare.
(2) Observarea şi ascultarea constau în totalitatea acţiunilor întreprinse de
supraveghetor în timpul executării serviciului, pentru verificarea permanentă a respectării
regulilor aplicabile locului de deţinere.
(3) Observarea şi ascultarea se pot realiza şi în ascuns, în scopul de a verifica
prezenţa şi a cunoaşte preocupările persoanelor private de libertate în locurile în care se
află, fără ca supraveghetorii să fie văzuţi sau auziţi de către acestea.
(4) Apropierea de uşi sau de vizoarele de observare se face fără zgomot, în scopul
realizării surprinderii persoanelor private de libertate şi a preocupărilor lor, pentru
prevenirea unor acţiuni interzise sau a unor incidente.
(5) Când, prin observare sau ascultare, supraveghetorul receptează discuţii sau
zgomote suspecte, informează de îndată şeful secţiei iar în lipsa acestuia, şeful de tură.
(6) Supravegherea holurilor secţiilor de deţinere, spaţiilor de aşteptare, curţilor de
plimbare, aleilor pietonale, spaţiilor destinate activităţilor sportive, sălilor de mese,
cluburilor, locurilor în care se desfăşoară activităţi productive, spaţiilor destinate acordării
drepturilor la pachet şi vizită, spaţiilor exterioare ale pavilioanelor de detenţie se poate
realiza cu sisteme electronice de monitorizare video. Imaginile se vizualizează şi
stochează în Centrul de supraveghere electronică.

Art. 98
(1) Supravegherea persoanelor private de libertate în interiorul locului de deţinere,
se execută, după caz, la camere de cazare, camere de izolare, punctul de primire, blocul
alimentar, popotă, săli de mese, baie/spălătorie, ateliere, spaţii de producţie, infirmerie,
cabinete medicale, curţi de plimbare, baze sportive, cluburi destinate activităţilor socio-
educative, puncte de lucru, sectorul de acordare a drepturilor la pachet şi vizită şi pe
durata efectuării cumpărăturilor, precum şi pe timpul escortării şi însoţirii persoanelor
private de libertate.
(2) În spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea judecătorul delegat, în spaţiile în care
se acordă dreptul la convorbiri telefonice sau în cele în care au loc activităţile moral-
religioase, supravegherea se realizează vizual sau prin sisteme electronice de
monitorizare video, în condiţii de confidenţialitate. La solicitarea judecătorului delegat
pentru executarea pedepselor privative de libertate sau a reprezentantului cultului religios,
pe motive de siguranţă, directorul locului de deţinere aprobă ca supravegherea să se
realizeze ca şi în locurile prevăzute la alin. (1).

Art. 99
(1) Supravegherea persoanelor private de libertate la camere de cazare, camere de
izolare, infirmerie, cabinete medicale şi baie se realizează cu personal de acelaşi sex.
(2) În situaţii justificate, activităţile prevăzute la alin.(1) cu excepţia supravegherii
băii, se pot efectua de către personal de sex opus, în prezenţa cel puţin a unui membru al
personalului de acelaşi sex.

Secţiunea a 2-a - Amenajarea spaţiilor destinate cazării persoanelor private de

libertate

Art. 100
(1) Secţia de deţinere este constituită din două sau mai multe camere de cazare şi
alte spaţii necesare desfăşurării activităţilor şi aplicării regimurilor de executare a
pedepselor privative de libertate.
32

(2) Camerele de cazare se amenajează şi se dotează astfel încât să permită

aplicarea legală a regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate, cu
respectarea dispoziţiilor ordinului ministrului justiţiei prin care se aprobă normele minime
obligatorii privind condiţiile de cazare a persoanelor private de libertate.
(3) Camerele destinate cazării persoanelor private de libertate care execută
pedeapsa în regim de maximă siguranţă, inclusiv cele care prezintă risc pentru siguranţa
penitenciarului, ale căror caracteristici privind amenajarea şi dotarea sunt prezentate în
Anexele nr. 20 a - c, se dimensionează pentru o persoană.
(4) Camerele destinate cazării persoanelor private de libertate care execută
pedeapsa în regim închis sau sunt arestate preventiv, în perioada de carantinare-observare
sau nu li s-a stabilit regimul de executare a pedepselor privative de libertate, ale căror
caracteristici privind amenajarea şi dotarea sunt prezentate în Anexele nr. 21a şi 21 b se
dimensionează pentru 2 persoane.
(5) Camerele destinate cazării persoanelor private de libertate care execută
pedeapsa în regim semideschis, ale căror caracteristici privind amenajarea şi dotarea sunt
prezentate în Anexele nr. 22 a şi 22 b, se dimensionează pentru 10 persoane.
(6) Camerele destinate cazării persoanelor private de libertate care execută
pedeapsa în regim deschis, ale căror caracteristici privind amenajarea şi dotarea sunt
prezentate în Anexele nr. 23 a şi 23 b, se dimensionează pentru 10 persoane.
(7) Camerele destinate punerii în aplicare a sancţiunii disciplinare cu „izolarea
pentru maximum 10 zile” ale căror caracteristici privind amenajarea şi dotarea sunt
prezentate în Anexele nr.24 a şi 24 b se dimensionează, de regulă, pentru o persoană.

Art. 101
(1) Secţiile de deţinere se amenajează astfel încât să se respecte dispoziţiile legale
cu privire la separarea persoanelor private de libertate.
(2) Itinerariile de deplasare ale persoanelor private de libertate precum şi activităţile
la care acestea vor fi folosite, se stabilesc astfel încât să se asigure separarea acestora în
funcţie de sex, vârstă, situaţie juridică, regim de executare şi riscul pe care îl prezintă
pentru siguranţa penitenciarului.

Art. 102
(1) Pe timpul îndeplinirii misiunilor de supraveghere, vizetele camerelor de cazare
se deschid pentru distribuirea hranei, pentru transmiterea unor dispoziţii sau pentru alte
situaţii stabilite de conducerea unităţii.
(2) În zilele caniculare, cu aprobarea directorului locului de deţinere şi în limita
timpului stabilit de acesta, la camerele unde sunt cazate persoane private de libertate al
căror regim de executare prevede ca uşile să stea închise, vizetele sau uşile camerelor se
pot deschide, grilajele acestora fiind asigurate.

Secţiunea a 3-a - Scoaterea din camere a persoanelor private de libertate

Art. 103
(1) Scoaterea persoanelor private de libertate din camere, pentru executarea
activităţilor prevăzute în programul zilnic, se realizează de către supraveghetori.
(2) Predarea - primirea persoanelor private de libertate care se deplasează în afara
secţiei se face în zona de acces, după înscrierea acestora în registrul special destinat.
(3) Condamnaţii cărora li se aplică regimul de maximă siguranţă şi pentru care se
apreciază că se impun măsuri sporite de siguranţă, persoanele private de libertate
sancţionate disciplinar cu izolarea precum şi cele care prezintă risc pentru siguranţa
penitenciarului se scot din cameră în prezenţa şefului secţiei sau a unei persoane
desemnată de directorul locului de deţinere şi a unui număr sporit de membri ai
33

personalului, dotaţi corespunzător cu mijloace de intervenţie şi imobilizare. În cazuri

temeinic justificate, în baza autorizării directorului unităţii, acestor categorii de persoane
private de libertate li se pot aplica mijloace de imobilizare, în conformitate cu dispoziţiile
legale.

Art. 104
(1) Scoaterea din camere a condamnaţilor cărora li se aplică regimul de maximă
siguranţă sau închis şi pentru care se apreciază că se impun măsuri sporite de siguranţă,
a persoanelor private de libertate sancţionate disciplinar cu izolarea precum şi a celor care
prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului, pentru desfăşurarea unor activităţi din
programul zilnic, se face individual sau în grupuri mici.
(2) La scoaterea şi introducerea din şi în cameră a condamnaţilor cărora li se aplică
regimul de maximă siguranţă sau închis şi asupra arestaţilor preventiv, se efectuează
percheziţia corporală sumară, potrivit prevederilor legale. Aceasta se efectuează şi asupra
condamnaţilor cărora li se aplică regimul semideschis şi deschis ori de câte ori aceştia ies
sau intră din spaţiul de deţinere destinat cazării şi desfăşurării unor activităţi în care au
acces direct.
(3) La scoaterea şi introducerea din şi în cameră a persoanelor private de libertate
sancţionate disciplinar cu izolarea se efectuează percheziţia corporală amănunţită, potrivit
dispoziţiilor legale.

Art. 105
(1) Supraveghetorul înscrie în condica medicală cererile persoanelor private de
libertate, în vederea acordării asistenţei medicale şi o înaintează de îndată personalului
medical aflat în serviciu.
(2) Persoanele private de libertate se scot din camere pentru vizită medicală, la
solicitarea personalului medical al locului de deţinere.
(3) De la această regulă fac excepţie cazurile de urgenţă, când este anunţat, de
îndată, personalul medical al locului de deţinere.

Art. 106
Pentru activităţile productive, cultural–educative, sportive şi religioase desfăşurate
în spaţii anume destinate, persoanele private de libertate se scot din camere în
conformitate cu programul stabilit, respectându-se criteriile de separare şi regulile
referitoare la percheziţionare, însoţire şi supraveghere pe timpul deplasării şi desfăşurării
acţiunilor.

Secţiunea a 4-a - Personalul destinat activităţilor de supraveghere

Art. 107
(1) Personalul destinat supravegherii persoanelor private de libertate în locurile de
deţinere este compus din supraveghetori.
(2) Supraveghetorii de la camerele de cazare, camerele de izolare, baie,
infirmerie, cluburile destinate activităţilor socio-educative, precum şi supraveghetorii
însoţitori, se subordonează şefului secţiei de deţinere.
(3) Supraveghetorii de la sectorul de acordare a vizitelor, pachetelor,
cumpărăturilor, precum şi cei repartizaţi pentru supravegherea persoanelor private de
libertate pe durata efectuării convorbirilor telefonice se subordonează ofiţerului care
coordonează activitatea sectorului sau ofiţerului desemnat de directorul locului de
deţinere.
(4) Supraveghetorii de la curţi de plimbare, cabinete medicale, blocul alimentar,
spălătorie, spaţiile de producţie, ateliere, punctele de lucru interioare, baze sportive, se
subordonează persoanei anume desemnate de directorul locului de deţinere.
34

(5) Personalul destinat supravegherii minorilor internaţi în centrele de reeducare

se compune din supraveghetori – educatori.

Art. 108
(1) Personalul destinat supravegherii persoanelor private de libertate în locul de
deţinere se repartizează pe minimum 4 schimburi.
(2) Numărul posturilor de supraveghere se stabileşte prin Planul de pază şi
apărare, în funcţie de numărul persoanelor private de libertate, regimurile de executare a
pedepselor aplicate acestora, precum şi de arhitectura şi condiţiile specifice fiecărui loc de
deţinere, ţinându-se seama de următoarele:
a) cel puţin 2 agenţi supraveghetori pentru fiecare secţie unde sunt cazaţi
condamnaţi cărora li se aplică regimul de maximă siguranţă, pentru fiecare schimb de
serviciu de zi;
b) cel puţin 1 agent supraveghetor la 8 – 10 camere de deţinere sau pentru
supravegherea unui număr de 100 – 150 persoane arestate preventiv, persoane
condamnate cărora nu li s-a stabilit regimul de executare ori a celor din regimul închis,
pentru fiecare schimb de serviciu de zi;
c) cel puţin 2 agenţi supraveghetori pentru fiecare secţie destinată regimului
semideschis, pentru fiecare schimb de serviciu de zi;
d) indiferent de regimul de executare în serviciul de noapte se repartizează cel puţin
1 agent supraveghetor pentru fiecare secţie de deţinere;
e) la camerele unde sunt cazaţi condamnaţii cărora li se aplică regimul deschis nu
se repartizează supraveghetori, aceştia fiind controlaţi periodic de către o persoană numită
de conducerea locului de deţinere. În cazul în care se impune supravegherea, aceasta se
realizează cu un singur agent;
f) 1 agent supraveghetor pentru infirmerie, dacă aceasta nu funcţionează în cadrul
secţiilor, pentru fiecare schimb de serviciu;
g) 1 agent însoţitor - supraveghetor pentru fiecare activitate ocazionată de prezenţa
persoanelor private de libertate la: cabinet medical, săli mese, judecătorul delegat,
director, comisiile de individualizare, disciplină, selecţionare la muncă, în program de lucru
de zi;
h) 1 agent însoţitor – supraveghetor pentru fiecare locaţie unde se desfăşoară una
dintre următoarele activităţi: educative, de psihologie, plimbare şi sportive, în program de
lucru de zi;
i) cel puţin 1 agent supraveghetor la blocul alimentar;
j) în raport de dispunere şi condiţiile specifice, spălătoria, atelierele de producţie,
atelierele ocupaţionale, punctele de lucru interioare în funcţie de numărul lor, numărul
persoanelor private de libertate şi regimul aplicat pot constitui posturi de supraveghere
distincte.

Art. 109
(1) Personalul numit pentru supravegherea persoanelor private de libertate şi
conducerea activităţilor zilnice ale acestora execută serviciul neînarmat şi poartă baston,
cătuşe şi spray iritant lacrimogen.
(2) Personalul numit pentru supravegherea persoanelor private de libertate şi
conducerea activităţilor zilnice ale acestora se dotează cu mijloace de legătură şi cu
dispozitive individuale de alarmare-avertizare în caz de pericol sau producere a unor
incidente, conectate la dispeceratul locului de deţinere.
35

Capitolul II
Supravegherea persoanelor private de libertate cu prilejul unor activităţi specifice

Secţiunea 1 - Luarea în primire a serviciului de către supraveghetori

Art. 110
Predarea-primirea posturilor de supraveghere se efectuează direct între agenţii
supraveghetori în prezenţa şefului de secţie, iar în lipsa acestuia sub coordonarea şefului
de tură. Cu această ocazie se realizează instruirea înainte de intrarea în serviciu.

Art. 111
Pentru predarea - primirea serviciului de supraveghere se procedează astfel:
a) supraveghetorul aflat în serviciu pregăteşte postul pentru predare-primire, ia
măsuri să se execute curăţenia sectorului şi a camerelor de cazare, aranjarea paturilor,
bagajelor, a mobilierului şi atrage atenţia persoanelor private de libertate să se
pregătească în vederea efectuării apelului;
b) supraveghetorul ia în primire serviciul începând cu prima încăpere şi continuă
cu celelalte spaţii aflate în zona de responsabilitate a postului de supraveghere;
c) supraveghetorul care ia în primire postul efectuează în prezenţa
supraveghetorului din serviciu apelul persoanelor private de libertate, controlând cu acest
prilej integritatea camerelor de cazare, ordinea şi starea de curăţenie a acestora;
d) supraveghetorul care ia în primire postul verifică documentele şi obiectele de
inventar din dotarea postului, pe care le confruntă cu menţiunile din procesul-verbal de
predare - primire.

Art. 112
După primirea serviciului, supraveghetorul totalizează numărul de persoane private
de libertate din responsabilitatea postului său şi consemnează constatările făcute cu
această ocazie în procesul verbal, pe care îl semnează.

Secţiunea a 2-a - Atribuţiile generale ale supraveghetorului

Art. 113
Supraveghetorul are următoarele atribuţii generale:
a) să se prezinte la unitate la ora stabilită, cu ţinuta regulamentară, apt pentru
executarea serviciului;
b) să-şi însuşească, temeinic, atribuţiile specifice postului de supraveghere
încredinţat;
c) să cunoască configuraţia postului de supraveghere, numărul şi categoria
persoanelor private de libertate pe care le supraveghează şi nominal, pe cele care
prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului;
d) să verifice, la luarea în primire a serviciului, mijloacele de legătură, imobilizare şi
alarmare din dotarea postului;
e) să păstreze în condiţii de siguranţă bunurile pe care le are în dotare;
f) să supravegheze, în permanenţă, persoanele private de libertate pe care le are
în primire, să împiedice stabilirea de legături nepermise cu alte persoane private de
libertate şi să prevină abaterile din partea acestora;
g) să conducă şi să coordoneze activităţile stabilite prin programul zilnic care se
desfăşoară în sectorul său de activitate;
h) să respecte criteriile de separare a persoanelor private de libertate;
i) să pretindă respectarea de către persoanele private de libertate a regulilor de
36

ordine interioară în orice împrejurare şi să urmărească menţinerea stării de disciplină şi

curăţenie;
j) să cunoască regulile de prevenire şi stingere a incendiilor precum şi planul de
evacuare al secţiei;
k) să ţină permanent legătura cu posturile vecine şi să coopereze cu acestea
pentru rezolvarea situaţiilor deosebite;
l) să întocmească corespunzător documentele de evidenţă primară a muncii
persoanelor private de libertate care prestează activităţi lucrative în sectorul său de
responsabilitate.

Art. 114
Supraveghetorului îi este interzis:
a) să părăsească fără aprobare postul încredinţat;
b) să permită persoanelor private de libertate să circule fără aprobare sau
neînsoţite, în afara cazurilor în care regimul de executare a pedepsei le permite aceasta;
c) să folosească persoanele private de libertate pentru îndeplinirea altor sarcini
decât cele stabilite;
d) să intermedieze legături între persoanele private de libertate sau între acestea şi
alte persoane, în afara cadrului legal;
e) să scoată sau să introducă persoanele private de libertate din/în camere, fără
aprobare, sau să le introducă în alte camere în afara celor în care au fost repartizate;
f) să permită accesul în cadrul sectorului de responsabilitate persoanelor
neautorizate sau a celor care nu au aprobare în acest sens;
g) să înmâneze altor persoane mijloacele tehnice din dotare, dispozitivele de
închidere/deschidere ale uşilor din sectorul său de activitate sau alte sectoare unde are
acces;
h) să permită accesul personalului şi al persoanelor din afara sistemului
penitenciar în sectorul său de responsabilitate cu pachete sau bagaje, cu excepţia
cazurilor temeinic justificate, numai cu aprobarea scrisă a directorului;
i) să introducă sau să permită altor persoane să introducă bunuri şi obiecte al
căror acces este interzis în sectorul de deţinere.

Secţiunea a 3-a - Apelul persoanelor private de libertate

Art. 115
(1) Cu ocazia predării-primirii serviciului, în fiecare loc de deţinere se execută apelul
numeric al persoanelor private de libertate, care constă în numărarea întregului grup de
persoane private de libertate, existent la momentul respectiv.
(2) De regulă, prin grija factorilor responsabili, cu ocazia apelului, persoanele
private de libertate trebuie să se găsească în interiorul locului de deţinere.
(3) Excepţie de la prevederile alin.(2) fac persoanele private de libertate care, la
momentul apelului se găsesc în faţa organelor judiciare, internate în unităţi sanitare din
afara sistemului penitenciar, la puncte de lucru exterioare şi interioare locului de deţinere
şi implicate în alte activităţi aprobate de directorul locului de deţinere.
(4) Pentru persoanele condamnate din regimul semideschis şi deschis, apelul
numeric se realizează şi în situaţia închiderii uşilor, conform programului stabilit locului de
deţinere.
(5) Efectivele de persoane private de libertate aflate în mijloacele de transport ale
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în vederea transferării între locurile de deţinere
subordonate, sunt în responsabilitatea subunităţii de pază şi escortare deţinuţi transferaţi.
37

Art. 116
Prin executarea apelului se realizează verificarea prezenţei persoanelor private de
libertate, prevenirea, identificarea şi împiedicarea producerii unor eventuale acţiuni
neregulamentare sau ostile ale acestora.

Art. 117
(1) Cel puţin o dată pe lună se efectuează apelul nominal al persoanelor arestate
preventiv, condamnate din regimul închis şi maximă siguranţă, care constă în confruntarea
datelor din fişele individuale de cazare cu cele declarate de către acestea.
(2) Pentru persoanele condamnate din regimul semideschis şi deschis, apelul
nominal se realizează în fiecare zi de către agenţii supraveghetori aflaţi în serviciu. În
vederea realizării acestei activităţi, cu cel puţin 30 minute înainte de efectuarea apelului de
seară determinat de predarea primirea serviciului, uşile camerelor de deţinere se închid.

Art. 118
Cu 30 minute înainte de ora stabilită pentru executarea apelului, supraveghetorul
din secţie introduce toate persoanele private de libertate la camere, dispune efectuarea
curăţeniei, echiparea cu o ţinută corespunzătoare şi adunarea în spaţiul liber dintre paturi,
cu faţa spre direcţia intrării în cameră. Persoanele private de libertate cu afecţiuni
medicale invalidante sau cele din infirmerii, la recomandarea medicului locului de deţinere,
pot sta pe paturi.

Art. 119
(1) Apelul se execută de către supraveghetorul care ia în primire serviciul, iar cel
care predă serviciul rămâne la uşa camerei şi supraveghează comportarea şi atitudinea
persoanelor private de libertate pentru a fi în măsură, la nevoie, să alarmeze locul de
deţinere şi să intervină în cazul unor situaţii deosebite.
(2) La camerele unde sunt cazaţi condamnaţii cărora li se aplică regimul de maximă
siguranţă, persoanele private de libertate sancţionate disciplinar cu izolarea sau care
prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului, apelul se execută cu participarea nemijlocită
a şefului secţiei/şefului de tură sau a ofiţerului instructor, în prezenţa unui număr sporit de
membri ai personalului.

Art. 120
(1) După numărarea persoanelor private de libertate din cameră, se controlează
integritatea camerei de cazare prin verificarea tavanelor, pardoselii, pereţilor, uşilor,
grilajelor, a sistemelor de închidere, ferestrelor, gratiilor, a WC-ului, spălătorului, spaţiului
pentru depozitarea alimentelor, acordându-se atenţie tuturor locurilor în care pot fi
ascunse obiecte interzise.
(2) Gratiile de la ferestre şi grilajele uşilor camerelor de cazare se verifică prin
lovirea lor cu ciocanul din lemn, în locurile care se pretează a fi tăiate pentru a favoriza
evadarea, iar locurile întunecoase, prin iluminarea lor cu lanterna.
(3) Secţiile de deţinere se dotează cu un număr corespunzător de ciocane din lemn
şi lanterne.
(4) Cu prilejul apelului, se verifică şi toate spaţiile şi încăperile aflate în zona de
responsabilitate în care au acces persoanele private de libertate, precum cluburi, băi,
grupuri sanitare, holuri şi altele.

Art. 121
(1) Supraveghetorul care predă serviciul, după executarea apelului, închide şi
asigură camera respectivă şi o deschide pe următoarea, fiind interzis a se deschide două
sau mai multe camere în acelaşi timp.
38

(2) Problemele constatate de supraveghetor în timpul executării apelului cu privire

la starea fizică a persoanelor private de libertate şi integritatea camerelor se aduc la
cunoştinţa şefului de secţie/şefului de tură.

Art. 122
(1) După efectuarea apelului persoanelor private de libertate, agenţii supraveghetori
completează procesul-verbal prevăzut de Anexa nr. 8, prezentându-l spre avizare şefului
de secţie/şefului de tură.
(2) Dispoziţiile art. 25 se aplică în mod corespunzător.

Secţiunea a 4-a - Supravegherea la camerele de cazare

Art. 123
Supraveghetorul la camerele de cazare din secţia de deţinere are următoarele
atribuţii specifice:
a) verifică, după luarea în primire a persoanelor private de libertate şi controlul
camerelor de cazare, starea de funcţionare a mijloacelor de alarmare, legătură, iluminare,
imobilizare şi a celorlalte materiale existente în cadrul secţiei;
b) ţine în permanenţă încuiate, în funcţie de regimul de executare şi programul
stabilit pentru locul de deţinere, camerele de cazare şi le deschide numai pentru
desfăşurarea activităţilor prevăzute în programul zilnic şi la dispoziţia celor în drept;
c) înscrie în registrul special destinat toate persoanele arestate preventiv,
condamnate din regimul închis şi maximă siguranţă care intră sau ies în sau din secţie,
nominal până la cinci persoane private de libertate şi numeric pentru grupurile care
depăşesc această cifră, precum şi locul unde acestea se deplasează, persoana care le
însoţeşte sau escortează semnând de preluarea acestora;
d) înscrie în registrul special destinat toate persoanele condamnate din regimul
semideschis şi deschis care intră sau ies în sau din spaţiul destinat cazării şi în care au
acces direct pentru desfăşurarea anumitor activităţi, nominal până la cinci persoane
private de libertate şi numeric pentru grupurile care depăşesc această cifră, precum şi
locul unde acestea se deplasează, persoana care le însoţeşte sau escortează semnând
de preluarea acestora;
e) consemnează în registrul de procese verbale de predare-primire a serviciului
intervenţiile efectuate la instalaţiile din camerele de cazare, menţionând gradul profesional,
numele şi prenumele persoanei care a supravegheat activitatea. Intervenţiile se realizează
în prezenţa unui reprezentant al persoanelor private de libertate din cameră, după ce toate
celelalte persoane au fost mutate în alte spaţii, bagajele acestora putând să rămână în
cameră. Inventarierea sculelor se face la intrarea şi ieşirea în sau din cameră de către
supraveghetor, menţionând despre aceasta în registrul de procese verbale de predare-
primire a serviciului;
f) pe timp de noapte scoate din camere persoanele private de libertate, pe cât
posibil în mod individual, în situaţii excepţionale, de genul urgenţelor medicale şi
incendiilor, cu aprobarea şefului de tură şi în prezenţa unui număr suficient de membri ai
personalului;
g) consemnează în registrul de evidenţă a plimbării ora de începere şi de încheiere
a acestei activităţi pentru persoanele arestate preventiv, condamnate din regimul închis şi
maximă siguranţă, şi a celor din regimul semideschis şi deschis, în măsura în care nu au
acces direct la curţile de plimbare;
h) asistă la distribuirea hranei, urmărind ca aceasta să fie repartizată persoanelor
private de libertate conform normelor la care sunt alocate;
i) asigură distribuirea şi retragerea, pe bază de registru, a cuţitelor destinate
porţionării hranei;
39

j) asigură accesul la frizeria locului de deţinere, în funcţie de programare;

k) informează şeful secţiei în cazul în care constată schimbări vizibile a fizionomiei
unei persoane private de libertate, în vederea înregistrării în sistemul informatic de
evidenţă şi schimbării legitimaţiei de identificare;
l) verifică, înainte de ora stingerii, dacă toate uşile şi, după caz, grilajele de la
camere sunt încuiate şi asigurate şi înmânează cheile de la camerele de deţinere şefului
de tură. La penitenciarele-spital şi centrele de reeducare cheile de la camerele de
deţinere rămân la supraveghetori;
m) instruieşte persoanele private de libertate care execută serviciul de planton şi
urmăreşte modul în care acestea îşi îndeplinesc atribuţiile;
n) comunică la dispeceratul locului de deţinere, la intervalele stabilite prin atribuţiile
specifice, situaţia de la camerele unde asigură supravegherea;
o) anunţă imediat medicul locului de deţinere ori personalul mediu sanitar, atunci
când se impune prezenţa acestora;
p) face menţiuni despre persoanele private de libertate aflate în refuz de hrană în
registrul anume destinat, conform Anexei nr. 25.

Secţiunea a 5-a - Atribuţiile supraveghetorului la camerele de infirmerie

Art. 124
Supraveghetorul de la camerele de infirmerie are pe lângă atribuţiile prevăzute de
art. 123 următoarele atribuţii specifice:
a) efectuează, potrivit dispoziţiilor legale, percheziţia corporală amănunţită a
persoanelor private de libertate cu prilejul internării/externării acestora;
b) interzice oricăror persoane să intre în camerele de infirmerie, în afara celor
stabilite de medicul locului de deţinere şi aprobate de director;
c) ia măsuri ca persoanele private de libertate internate în infirmerie să respecte
indicaţiile medicului şi să-l sprijine pe acesta în aplicarea tratamentului medical, atunci
când este solicitat;
d) verifică dacă la internarea sau externarea persoanelor private de libertate în sau
din infirmerie, există avizul medicului şi aprobarea directorului, urmărind ca acestea să fie
însoţite, după caz, la camerele unde au fost repartizate, după ce în prealabil, le-a efectuat
percheziţia corporală amănunţită, potrivit dispoziţiilor legale.

Secţiunea a 6-a - Atribuţiile supraveghetorului la camerele unde se execută

sancţiunea disciplinară cu izolarea

Art. 125
Supraveghetorul de la camerele unde sunt cazate persoanele private de libertate
sancţionate disciplinar cu izolarea are pe lângă atribuţiile prevăzute de art. 123
următoarele atribuţii specifice:
a) la luarea în primire a serviciului, verifică existenţa şi valabilitatea hotărârilor de
sancţionare cu izolarea precum si a fişei individuale de monitorizare a comportamentului
persoanelor private de libertate sancţionate disciplinar cu izolarea;
b) efectuează, potrivit dispoziţiilor legale, percheziţia corporală amănunţită la
intrarea sau ieşirea în şi din cameră;
c) ridică obiectele interzise prevăzute prin regulamentul de ordine interioară,
descoperite cu prilejul executării, potrivit dispoziţiilor legale, a percheziţiei corporale
amănunţite la introducerea persoanelor private de libertate în camerele de executare a
sancţiunii cu izolarea, şi le înscrie în registrul de evidenţă anume destinat, prevăzut în
Anexa nr. 26;
d) asigură tunsul şi bărbieritul persoanelor private de libertate în afara camerei, sub
40

atentă supraveghere, folosind în acest scop frizerul locului de deţinere;

e) anunţă şeful secţiei/şeful de tură despre expirarea sancţiunii disciplinare aplicată
persoanelor private de libertate, pentru a dispune efectuarea percheziţiei corporale
amănunţite, înmânarea obiectelor personale şi însoţirea acestor persoane în camerele de
cazare în care au fost repartizate.

Secţiunea a 7-a - Atribuţiile supraveghetorului de la blocul alimentar

Art. 126
Supraveghetorul de la blocul alimentar are următoarele atribuţii specifice:
a) ia în primire de la supraveghetorul din secţia de deţinere, nominal, persoanele
private de libertate care deservesc blocul alimentar, execută apelul şi percheziţia corporală
sumară, potrivit legii şi le atrage atenţia asupra modului cum trebuie să se comporte şi să
execute sarcinile ce le revin;
b) ia măsuri ca persoanele private de libertate să folosească în incinta blocului
alimentar echipament de protecţie;
c) asigură respectarea regulilor de igienă în blocul alimentar, stabilite de către
medicul locului de deţinere;
d) ia în primire şi ţine încuiate şi asigurate toate obiectele ascuţite şi tăioase,
conform inventarului, distribuindu-le numai la nevoie şi pentru timpul strict necesar;
e) însoţeşte persoanele private de libertate la magazia de alimente şi pe baza
buletinului de distribuţie ia în primire alimentele necesare preparării hranei;
f) supraveghează prepararea hranei în conformitate cu meniul stabilit;
g) urmăreşte utilizarea în procesul de preparare a hranei, a întregii cantităţi de
produse alimentare, corespunzător normelor de hrană;
h) asigură păstrarea, în condiţii igienico–sanitare corespunzătoare a alimentelor ce
urmează a fi folosite şi a probelor de mâncare pentru toate normele de hrană şi
sortimentele preparate;
i) asigură, la ora stabilită în programul zilnic, distribuirea hranei la sălile de mese,
pe camere, secţii şi puncte de lucru;
j) urmăreşte ca toate persoanele private de libertate să aibă efectuat instructajul
privind securitatea şi sănătatea în muncă şi asigură respectarea de către acestea a
normelor respective;
k) verifică, la terminarea programului de lucru, modul cum s-a executat curăţenia
blocului alimentar, dacă au fost stinse şi asigurate toate sursele de foc şi închise
robinetele de apă şi însoţeşte persoanele private de libertate la camere, le predă
supraveghetorului din secţie, după ce, în prealabil, le-a efectuat percheziţia corporală
sumară;
l) nu permite nici unei persoane private de libertate să se deplaseze neînsoţită de
la blocul alimentar în alte locuri;
m) nu permite accesul în blocul alimentar persoanelor neautorizate;
n) previne sustragerile de produse alimentare.

Secţiunea a 8-a - Atribuţiile supraveghetorului de la spălătorie

Art. 127
Supraveghetorul de la spălătorie are următoarele atribuţii specifice:
a) ia în primire, nominal, persoanele private de libertate care deservesc spălătoria,
făcându-le instructajul zilnic asupra sarcinilor ce le revin;
b) urmăreşte ca toate persoanele private de libertate să aibă efectuat instructajul
privind securitatea şi sănătatea în muncă şi asigură respectarea de către acestea a
normelor respective;
41

c) nu permite înstrăinarea sau sustragerea articolelor de îmbrăcăminte sau altor

obiecte aduse pentru spălat;
d) ia măsuri ca uscarea obiectelor spălate să se facă numai în locurile stabilite
pentru aceasta;
e) ia măsuri ca la terminarea programului, persoanele private de libertate să
efectueze curăţenia la locul de muncă;
f) execută apelul nominal şi percheziţia corporală sumară, potrivit dispoziţiilor
legale;
g) conduce persoanele private de libertate la camerele de deţinere şi le predă
supraveghetorului.

Secţiunea a 9-a - Atribuţiile supraveghetorului de la ateliere şi spaţii de

producţie

Art. 128
Supraveghetorul de la ateliere şi spaţii de producţie are următoarele atribuţii
specifice:
a) ia în primire, nominal, persoanele private de libertate care prestează muncă în
ateliere, le instruieşte şi verifică prezenţa acestora pe timpul lucrului;
b) urmăreşte ca toate persoanele private de libertate să aibă efectuat instructajul
privind securitatea şi sănătatea în muncă şi asigură respectarea de către acestea a
normelor respective;
c) asigură respectarea de către persoanele private de libertate a normelor de
prevenire şi stingere a incendiilor;
d) urmăreşte să se execute numai lucrările aprobate;
e) verifică periodic existenţa sculelor şi obiectelor existente în cadrul atelierului,
conform inventarelor;
f) ia măsuri ca la terminarea programului, persoanele private de libertate să
strângă şi să predea sculele conform inventarului, să cureţe maşinile şi utilajele şi să facă
ordine la locul de muncă;
g) execută controlul spaţiilor pentru a depista obiectele interzise, verifică dacă s-au
stins luminile, sursele de foc ori dacă s-a oprit apa;
h) execută potrivit legii percheziţia sumară a persoanelor private de libertate;
i) execută apelul nominal al persoanelor private de libertate şi le conduce la
camere.

Secţiunea a 10-a - Atribuţiile supraveghetorului de la punctul de primire

persoane private de libertate

Art. 129
Supraveghetorul de la punctul de primire persoane private de libertate are
următoarele atribuţii specifice:
a) la intrarea în serviciu verifică sistemele de siguranţă de la camerele de aşteptare
precum şi de la încăperile unde se desfăşoară activităţi cu persoanele private de libertate,
consemnând în procesul-verbal de predare-primire a serviciului cele constatate;
b) preia persoanele private de libertate nou primite de la organele de poliţie sau
sosite prin transfer, le introduce în camerele de aşteptare respectând criteriile de separare
şi ia măsuri pentru prevenirea incidentelor;
c) urmăreşte realizarea măsurilor igienico-sanitare pentru persoanele private de
libertate nou primite de la organele de poliţie sau sosite prin transfer;
42

d) primeşte de la casieria unităţii cutiile cu obiecte de valoare însoţite de adresa de

expediere şi bonul de primire în păstrare, cu ocazia transferării persoanelor private de
libertate urmând să le sigileze în prezenţa acestora;
e) împreună cu şeful de tură execută activităţile prilejuite de primirea persoanelor
private de libertate;
f) primeşte nominal din secţiile de deţinere, persoanele private de libertate ce
urmează a fi transferate, în baza tabelelor aprobate;
g) completează împreună cu şeful de tură actele necesare pentru transferul
persoanelor private de libertate;
h) execută sau, după caz, urmăreşte executarea percheziţiei corporale amănunţite
în situaţiile prevăzute de art. 260 alin.(2) lit. a) – e) şi g);
i) ia măsuri de distribuire a hranei conform normelor aprobate;
j) la predarea-primirea serviciului face apelul nominal al persoanelor private de
libertate aflate în punctul de primire şi execută controlul tuturor spaţiilor din
responsabilitatea postului;
k) împreună cu şeful de tură execută activităţile prilejuite de punerea în libertate a
persoanelor private de libertate;
l) ia măsuri de ridicare a amprentelor prevăzute de imprimat pentru înregistrarea
în cazierul judiciar;
m) acordă o atenţie sporită modului de executare a supravegherii persoanelor
private de libertate ce sunt repartizate la activitatea de curăţenie a punctului de primire;
n) completează registrele şi documentele pe care le are în primire, inclusiv cele
prevăzute la art. 41;
o) prezintă zilnic, spre avizare, ofiţerului numit să coordoneze activitatea de la
punctul de primire, toate documentele specifice.

Secţiunea a 11-a - Atribuţiile supraveghetorului însoţitor

Art. 130
Supraveghetorul însoţitor are următoarele atribuţii specifice:
a) ia în primire, pe bază de semnătură, persoanele private de libertate de la
camere pentru a fi prezentate la cabinetele medicale, infirmerie, vizite, curţi de plimbare,
terenuri de sport ori alte locuri stabilite de conducerea locului de deţinere;
b) atrage atenţia persoanelor private de libertate asupra regulilor pe care trebuie să
le respecte pe timpul deplasării;
c) urmăreşte ca persoanele private de libertate pe care le însoţeşte să nu ia
legătura sau să nu înmâneze obiecte interzise altor persoane;
d) după terminarea activităţilor, conduce persoanele private de libertate la secţiile
de deţinere şi le predă, pe bază de semnătură, supraveghetorului.

Secţiunea a 12-a - Plimbarea persoanelor private de libertate

Art. 131
(1) Plimbarea persoanelor private de libertate se realizează conform programului
întocmit de şeful serviciului aplicarea regimurilor, avizat de directorul adjunct pentru
siguranţa deţinerii şi regim penitenciar şi aprobat de directorul locului de deţinere, cu
respectarea criteriilor de separare.
(2) Evidenţa plimbării persoanelor private de libertate se ţine într-un registru special,
prevăzut la Anexa nr. 27, în condiţiile arătate la art. 123 lit. g).

Art. 132
(1) Plimbarea se execută în spaţii amenajate astfel încât să împiedice producerea
43

incidentelor sau încălcarea prevederilor legale referitoare la executarea pedepselor

privative de libertate.
(2) Spaţiile destinate plimbării persoanelor arestate preventiv, condamnate din
regimul de maximă siguranţă şi închis, sancţionate disciplinar cu izolarea, precum şi
acelora care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului se dotează şi amenajează în
conformitate cu Anexa nr. 28.
(3) Spaţiile destinate plimbării persoanelor condamnate din regimul de semideschis
şi deschis se dotează şi amenajează în conformitate cu Anexa nr. 29.

Art. 133
(1) După introducerea persoanelor private de libertate în spaţiile de plimbare,
supraveghetorul asigură uşile acestora până la terminarea timpului alocat efectuării
plimbării.
(2) Supravegherea persoanelor private de libertate pe timpul plimbării se execută
din foişor sau dintr-un loc care să permită observarea întregului grup de persoane scos la
plimbare.
(3) Pe timpul plimbării, persoanele private de libertate pot efectua exerciţii fizice.

Art. 134
Supraveghetorul de la curţile de plimbare are următoarele atribuţii specifice:
a) ia în primire de la supraveghetorul însoţitor sau de la supraveghetorul din secţie,
persoanele private de libertate planificate pentru plimbare;
b) ia măsuri ca persoanele private de libertate scoase la plimbare să nu provoace
dezordine sau să nu comită acte de indisciplină;
c) respectă timpul de plimbare prevăzut pentru fiecare categorie de persoane
private de libertate;
d) predă persoanele private de libertate, după executarea programului de plimbare,
supraveghetorului însoţitor sau supraveghetorului din secţie;
e) controlează curţile de plimbare, înainte şi după terminarea plimbării de către
fiecare serie de persoane private de libertate, pentru a descoperi eventuale obiecte
interzise;
f) manifestă deosebită atenţie în cazul efectuării plimbării de către condamnaţii
cărora li se aplică regimul de maximă siguranţă, persoanele private de libertate
sancţionate disciplinar cu izolarea precum şi cele care prezintă risc pentru siguranţa
penitenciarului;
g) comunică ofiţerului responsabil de zonă/şefului de tură din schimbul său, orice
nereguli sau abateri din partea persoanelor private de libertate scoase la plimbare.

Secţiunea a 13-a - Desfăşurarea de activităţi sportive de către persoanele

private de libertate

Art. 135
(1) Persoanele private de libertate desfăşoară activităţi sportive în spaţii anume
amenajate, în aer liber sau acoperite, în incinta sectorului de deţinere sau în afara
acestuia, astfel încât să împiedice producerea unor incidente sau încălcarea prevederilor
legale referitoare la executarea pedepselor privative de libertate.
(2) Activităţile sportive se realizează conform unui program întocmit de şeful
serviciului educaţie/instructor sportiv, avizat de directorul adjunct educaţie şi asistenţă
psihosocială, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar şi aprobat de
directorul unităţii, cu respectarea criteriilor de separare.
(3) Activităţile sportive sunt conduse de instructorul/monitorul sportiv, care poate fi
sprijinit şi de supraveghetorul anume desemnat.
44

Art. 136
(1) Spaţiile destinate activităţilor sportive pot fi dotate cu materiale sau aparate
destinate efectuării exerciţiilor fizice sau cu amenajări care să permită practicarea jocurilor
colective.
(2) După introducerea persoanelor private de libertate în spaţiile destinate
desfăşurării activităţilor sportive, supraveghetorul asigură uşile acestora până la
terminarea timpului afectat. Dacă activităţile sportive se desfăşoară în spaţii neîmprejmuite
sau de dimensiuni mari, supravegherea persoanelor private de libertate se efectuează cu
un număr corespunzător de cadre, în funcţie de regimul de executare a pedepselor.
(3) Pe timpul desfăşurării activităţilor sportive, persoanele private de libertate nu pot
efectua decât exerciţiile sportive permise de dotările existente, fiind interzisă practicarea
sporturilor de contact sau care presupun vătămarea corporală a participanţilor.

Art. 137
Supraveghetorul de la spaţiile destinate desfăşurării activităţilor sportive are
aceleaşi atribuţii ca ale supraveghetorului de la curţile de plimbare.

Secţiunea a 14-a - Acordarea drepturilor la vizită, pachete şi efectuarea

convorbirilor telefonice şi a cumpărăturilor

Art. 138
(1) Deplasarea vizitatorilor la sectorul de acordare a vizitelor şi pachetelor se
efectuează, în funcţie de particularităţile locului de deţinere, prin spaţii amenajate care să
nu permită acestora să se abată de la traseu ori să afecteze activitatea de ansamblu a
locului de deţinere.
(2) Pe tot timpul deplasării, vizitatorii sunt însoţiţi.

Art. 139
Telefoanele destinate acordării dreptului la convorbiri telefonice se instalează în
spaţiile destinate acordării drepturilor la pachet şi vizită, la nivelul secţiilor de deţinere
precum şi în alte spaţii unde au acces persoanele private de libertate.

Art. 140
Supravegherea persoanelor private de libertate pe timpul desfăşurării activităţilor
prevăzute pentru acordarea drepturilor la vizită, pachet, efectuarea convorbirilor telefonice
şi cumpărături, se asigură de personal specializat, numărul şi programul acestuia
stabilindu-se în raport de efectivul şi categoria persoanelor private de libertate existente în
locul de deţinere.

Art. 141
(1) Drepturile la vizită şi pachet se acordă, de regulă, în baza unei planificări
aprobate prin decizie a directorului unităţii, ţinându-se seama de numărul şi categoria
persoanelor private de libertate precum şi de specificul locului de deţinere, cu respectarea
prevederilor legale în materie.
(2) Programul de vizită, pe zile şi ore, regulile de desfăşurare a vizitei şi alte
dispoziţii interne se aduc la cunoştinţa persoanelor private de libertate şi a vizitatorilor, prin
afişare în locuri accesibile şi pe pagina de internet a locului de deţinere.

Art. 142
(1) Introducerea persoanelor private de libertate precum şi a membrilor de familie în
încăperile destinate pentru vizită se face în grupuri mici.
(2) În cazul în care între persoanele private de libertate şi vizitatori au loc incidente,
45

supraveghetorul întrerupe vizita şi comunică situaţia creată ofiţerului responsabil de

zonă/şefului de tură.

Art. 143
Acordarea drepturilor şi efectuarea convorbirilor telefonice se consemnează în
fişele de evidenţă prevăzute la Anexele nr. 30 şi 31 şi în aplicaţia informatizată existentă la
nivelul sectorului vizite.

Art. 144
Modul de desfăşurare, măsurile de siguranţă, supraveghere, amenajarea şi dotarea
spaţiilor de acordare a vizitei intime sunt prevăzute în Anexa nr. 32 a.

Art. 145
(1) Supraveghetorul de la sectorul de acordare a drepturilor la vizite, pachet,
corespondenţă, cumpărături şi convorbiri telefonice se subordonează ofiţerului responsabil
de zonă şi are următoarele atribuţii specifice:
a) asigură acordarea drepturilor legale persoanelor private de libertate, în
cantităţile şi la perioadele stabilite pentru fiecare categorie, numai după ce a stabilit
identitatea acestora şi a vizitatorilor;
b) operează în fişele de evidenţă prevăzute în Anexele nr. 30 şi 31 orice schimbare
în situaţia juridică a persoanelor private de libertate, pe baza datelor comunicate de biroul
evidenţă;
c) operează în fişele de evidenţă prevăzute în Anexele nr. 30 şi 31 şi în aplicaţia
informatizată în modulele aferente, drepturile acordate, sancţiunile disciplinare aplicate,
recompensele acordate şi convorbirile telefonice efectuate;
d) controlează cu atenţie conţinutul pachetelor pentru a preveni introducerea
bunurilor sau substanţelor interzise şi urmăreşte exclusiv vizual desfăşurarea convorbirilor
pe timpul vizitelor, asigurând confidenţialitatea, informând imediat şeful nemijlocit atunci
când constată încălcări ale reglementărilor în vigoare;
e) întocmeşte bonul de primire în păstrare pentru bunurile aduse de persoanele
sosite la vizită şi le predă la magazia locului de deţinere. Pentru obiectele de valoare şi
sumele de bani, bonurile de primire în păstrare şi borderourile de încasare se predau la
casieria locului de deţinere. Mijloacele audio-vizuale se primesc în urma aprobării
directorului locului de deţinere şi în prezenţa personalului tehnic din serviciul de
specialitate, care le sigilează;
f) oferă informaţii persoanelor sosite la vizită, în limita competenţelor;
g) manifestă permanent spirit de observaţie şi responsabilitate pentru a reuşi să
descopere la timp încercările vizitatorilor şi ale persoanelor private de libertate, de a
transmite obiecte interzise;
h) respinge şi informează şefii ierarhici despre orice încercare de corupere din
partea persoanelor private de libertate sau a vizitatorilor acestora;
i) respectă durata timpului de vizită stabilit pentru fiecare categorie de persoane
private de libertate în parte;
j) asigură acordarea dreptului persoanelor private de libertate de a efectua
cumpărături, în baza planificării aprobate de directorul locului de deţinere;
k) supraveghează exclusiv vizual persoanele private de libertate pe durata
efectuării convorbirilor telefonice, cu respectarea confidenţialităţii, înscriind în fişă numărul
de telefon apelat;
l) efectuează, potrivit dispoziţiilor legale, percheziţia corporală sumară a
persoanelor private de libertate pe care le ia în primire;
m) efectuează, potrivit dispoziţiilor legale, percheziţia corporală sumară a
persoanelor private de libertate care au beneficiat de vizită cu dispozitive de separare şi
46

percheziţia corporală amănunţită a celor care au beneficiat de vizită fără dispozitive de

separare. Percheziţia corporală amănunţită este consemnată într-un registru destinat
acestui scop, care cuprinde data, numele şi prenumele persoanei private de libertate,
numele, prenumele şi semnătura celui care a efectuat-o;
n) predă persoanele private de libertate după terminarea activităţilor,
supraveghetorului de pe secţia de deţinere.
(2) Atribuţiile supraveghetorului de la camera de acordare a vizitei intime, modul de
desfăşurare, măsurile de siguranţă şi supraveghere, amenajarea şi dotarea spaţiilor de
acordare a vizitei intime sunt prevăzute în Anexele nr. 32 a şi 32 b.

Titlul V
Escortarea persoanelor private de libertate

Capitolul I
Scop şi organizare

Secţiunea 1 - Principii generale

Art. 146
Escortarea reprezintă totalitatea activităţilor desfăşurate de personalul locului de
deţinere, determinate de prezentarea persoanelor private de libertate în faţa organelor
judiciare, la puncte de lucru, policlinici, spitale sau în alte locuri din exteriorul locului de
deţinere, stabilite de directorul acestuia.

Art. 147
(1) Escorta este un element de serviciu, mobil, compus din două sau mai multe
persoane înarmate, destinat să asigure paza şi supravegherea persoanelor private de
libertate pe timpul deplasării acestora în afara locului de deţinere şi la locul de destinaţie.
(2) La constituirea escortei, indiferent de numărul membrilor, şeful serviciului
siguranţa deţinerii numeşte un şef al acesteia.
(3) În componenţa escortei cel puţin un membru trebuie să fie de acelaşi sex cu
persoanele escortate.
(4) Însoţirea în exteriorul locului de deţinere persoanelor condamnate din regimul
semideschis pentru activităţi productive şi a minorilor sancţionaţi cu măsura internării într-
un centru de reeducare se execută de personal neînarmat, dotat cu mijloace de legătură şi
imobilizare.
(5) În cazul în care se impune însoţirea persoanelor condamnate din regimul
deschis la locul de muncă şi în vederea participării la activităţile culturale, educative şi
sportive în exteriorul locului de deţinere, aceasta se realizează cu personal neînarmat,
dotat cu mijloace de legătură şi imobilizare.

Art. 148
Pentru executarea misiunii încredinţate, escorta adoptă pe timpul deplasării
dispozitive corespunzătoare, care trebuie să asigure:
a) paza şi supravegherea persoanelor private de libertate pe timpul deplasării;
b) prevenirea evadării pe timpul deplasării;
c) prevenirea realizării de legături nepermise între persoanele private de libertate şi
alte persoane;
d) folosirea judicioasă a forţelor şi mijloacelor la dispoziţie;
e) continuitatea misiunii.
47

Art. 149
(1) Escortarea se realizează în raport de modul de deplasare a persoanelor
private de libertate: în formaţie pe jos, cu mijloace de transport auto, cu ambarcaţiuni
fluviale sau cu aeronave.
(2) Se interzice deplasarea cu mijloace de transport cu aerisire sau iluminare
improprie sau în condiţii care să producă suferinţe fizice ori să pună în situaţii umilitoare
persoanele private de libertate.

Art. 150
(1) Pentru deplasarea şi escortarea persoanelor private de libertate în afara locului
de deţinere, se stabilesc cel puţin două itinerare pentru fiecare destinaţie.
(2) Itinerarele de deplasare trebuie să îndeplinească, pe cât posibil, următoarele
condiţii:
a) să permită ajungerea la destinaţie într-un timp cât mai scurt;
b) să asigure posibilitatea de deplasare în coloană şi de realizare a dispozitivului
de escortare;
c) să evite deplasarea pe străzi şi drumuri intens circulate, centre aglomerate, pe
poduri, prin pasaje subterane şi trasee turistice ori prin alte zone care prin natura lor pot
pune în pericol siguranţa misiunii.

Art. 151
Directorul locului de deţinere poate solicita sprijinul organelor de poliţie şi
jandarmerie în situaţia în care sunt escortate persoane private de libertate incluse în
categoria celor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului. De asemenea, aceste
măsuri sunt solicitate pentru asigurarea siguranţei misiunii, când escortarea se execută
în zone sau pe trasee care pot favoriza producerea unor incidente, când este pusă în
pericol viaţa şi integritatea persoanelor escortate sau a personalului ori când numărul
persoanelor escortate este mare iar resursele umane avute la dispoziţie sunt insuficiente.

Art. 152
(1) Escortarea persoanelor private de libertate se organizează, de regulă, ziua, iar
pe timp de noapte numai în caz de necesitate.
(2) Escortarea pe timp de noapte se execută cu efective sporite de cadre cărora li
se asigură mijloace de iluminat atât pe timpul transportului, cât şi la destinaţie.

Art. 153
(1) Organizarea escortării persoanelor private de libertate se face de către directorul
adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, în acest scop întocmindu-se:
a) tabelul nominal cu persoanele private de libertate escortate;
b) delegaţia pentru predarea şi primirea persoanelor private de libertate
transferate;
c) dovada pentru predarea şi primirea persoanelor private de libertate;
d) alte documente în funcţie de situaţie.
(2) Modelul delegaţiei pentru predarea şi primirea persoanelor private de libertate
transferate şi a dovezii pentru predarea şi primirea persoanelor private de libertate se
stabileşte prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Art. 154
(1) Tabelul nominal cu persoanele private de libertate escortate la punctele de lucru
este prevăzut la Anexa nr. 33 şi se întocmeşte de către şeful serviciului/biroului evidenţă
deţinuţi şi organizarea muncii.
(2) Modelul tabelelor nominale întocmite pentru prezentarea persoanelor private de
48

libertate la instanţele de judecată, organele de urmărire penală şi transfer sunt prevăzute

de ordinul ministrului justiţiei referitor la evidenţa nominală şi statistică determinată de
punerea în executare a pedepselor şi măsurilor privative de libertate în locurile de deţinere
din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(3) Pentru persoanele private de libertate care urmează a fi internate în spitale din
reţeaua Ministerului Sănătăţii Publice, trimise la consultaţii ori analize la policlinicile locale,
tabelul se întocmeşte de către medicul locului de deţinere.
(4) În toate cazurile, tabelul se întocmeşte în două exemplare, se avizează de
directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, se aprobă de directorul
locului de deţinere şi se păstrează, unul, la compartimentul care l-a emis, iar al doilea se
înmânează şefului de escortă sau, după caz, şefului punctului de lucru.

Art. 155
În funcţie de situaţia operativă şi complexitatea misiunilor de executat se întocmesc
documente referitoare la dotarea componenţei escortei, mijloacele de transport folosite,
itinerariile de deplasare şi alte elemente.

Secţiunea a 2-a - Personalul destinat activităţilor de escortare şi însoţire

Art. 156
Escortarea persoanelor private de libertate se efectuează cu personal specializat,
anume instruit.

Art. 157
Escorta este formată, de regulă, din următoarele elemente de serviciu:
a) şef de escortă;
b) ajutor şef de escortă, când escorta depăşeşte 8 agenţi;
c) şef post control, la punctele de lucru care necesită o astfel de amenajare;
d) un agent la 4-6 persoane private de libertate escortate, dar nu mai puţin de 2
agenţi într-o escortă;
e) un conductor cu câine de serviciu pe timpul deplasării persoanelor private de
libertate la şi de la punctele de lucru, instanţele de judecată sau organele de urmărire
penală.

Art. 158
(1) Şeful de escortă se subordonează şefului serviciului siguranţa deţinerii sau
ofiţerului anume desemnat de directorul locului de deţinere.
(2) Ajutorul şefului de escortă se subordonează şefului de escortă.
(3) Personalul din compunerea escortei se subordonează şefului de escortă.

Art. 159
Compunerea escortei se stabileşte în funcţie de:
a) numărul persoanelor private de libertate escortate;
b) riscul pe care îl prezintă aceştia pentru siguranţa penitenciarului;
c) misiunea escortei;
d) durata misiunii;
e) forţele şi mijloacele disponibile;
f) distanţa până la destinaţie;
g) itinerarul de deplasare;
h) caracteristicile terenului;
i) modul de escortare;
j) natura lucrărilor şi gradul de amenajare al locurilor de destinaţie;
49

k) nevoile de pază la destinaţie;

l) situaţia operativă din zona de dispunere a locului de deţinere şi pe traseul de
deplasare;
m) mijloacele de transport utilizate;
n) condiţiile de timp, anotimp şi starea vremii.

Art. 160
Şeful de escortă răspunde de executarea regulamentară a serviciului de către
subordonaţi şi de asigurarea pazei, supravegherii şi escortării persoanelor private de
libertate luate în primire şi are următoarele atribuţii generale:
a) verifică subordonaţii cu privire la cunoaşterea îndatoririlor specifice postului
încredinţat;
b) supraveghează încărcarea–descărcarea armamentului de către subordonaţi;
c) se informează despre comportamentul cunoscut al persoanelor private de
libertate care se escortează din Formularul privind istoricul escortării persoanei private de
libertate pe care îl comunică subordonaţilor;
d) dă dispoziţia de executare a misiunii şi fixează locul fiecărui subordonat, în
dispozitivul de escortare şi de pază la locul de destinaţie;
e) respectă itinerariile stabilite pentru deplasarea la şi de la destinaţie şi ia toate
măsurile pentru prevenirea şi zădărnicirea oricărui incident;
f) opreşte orice persoană care încearcă să ia legătura cu persoanele private de
libertate sau să le transmită obiecte ori să le favorizeze evadarea;
g) comunică la dispeceratul unităţii, la intervalele stabilite, situaţia operativă,
utilizând mijloacele de legătură din dotare;
h) comunică şefului ierarhic sau şefului de tură, la înapoierea din misiune, modul
de executare a acesteia, problemele apărute, soluţionarea lor şi propunerile sale, după ce
acestea au fost consemnate în carnetul postului – Probleme deosebite apărute în timpul
executării serviciului;
i) consemnează în mod corespunzător rubricile din Formularul privind istoricul
escortării persoanei private de libertate.

Art. 161
Pe timpul executării misiunilor, şefului de escortă îi este interzis:
a) să părăsească itinerariile de deplasare stabilite, fără a anunţa despre acest fapt
conducerea locului de deţinere;
b) să intre cu armamentul din dotare printre persoanele private de libertate ori să îl
lase în locuri nepermise;
c) să aibă asupra sa telefon mobil proprietate personală sau alte mijloace de
comunicare în afara celor din dotare;
d) să aibă preocupări care să-i distragă atenţia de la executarea misiunii
încredinţate;
e) să permită scoaterea persoanelor private de libertate în afara dispozitivului de
pază şi escortare, fără delegaţia pentru predarea sau primirea persoanelor private de
libertate transferate sau dovada pentru predarea şi primirea persoanelor private de
libertate;
f) să folosească în scopuri personale subordonaţii sau persoanele private de
libertate.

Art. 162
Personalul din compunerea escortei răspunde de paza persoanelor private de
libertate pe timpul deplasării şi la destinaţie, fiind obligat:
a) să-şi însuşească dispoziţia de executare a misiunii şi s-o execute întocmai;
50

b) să cunoască numărul, categoria şi riscul pe care îl prezintă pentru siguranţa

penitenciarului persoanele private de libertate din formaţia pe care o escortează;
c) să ocupe locul din dispozitivul de escortare stabilit de şeful escortei;
d) să ţină permanent legătura de vedere şi, după caz, de foc cu celelalte persoane
din dispozitiv şi să observe itinerarul şi terenul înconjurător;
e) să supravegheze cu atenţie ca, pe timpul deplasării, persoanele private de
libertate să nu comunice cu alte persoane, să trimită sau să primească bani, ţigări ori alte
obiecte sau substanţe sau să fumeze.

Art. 163
Personalului din compunerea escortei, pe timpul executării serviciului, îi este
interzis:
a) să părăsească postul încredinţat, fără aprobare;
b) să încredinţeze arma din dotare altor persoane ori să o lase în locuri nepermise;
c) să intre cu armamentul printre persoanele private de libertate;
d) să aibă asupra sa telefon mobil proprietate personală sau alte mijloace de
comunicare în afara celor din dotare;
e) să aibă preocupări care să-i distragă atenţia de la executarea misiunii
încredinţate;
f) să poarte discuţii care nu au legătură cu serviciul cu persoanele private de
libertate ori cu persoane civile sau să desfăşoare alte activităţi.

Art. 164
Personalul numit pentru escortarea persoanelor private de libertate se dotează cu
mijloace de legătură, de imobilizare şi cu dispozitive individuale de alarmare-avertizare în
caz de pericol sau producere a unor incidente, conectate la dispeceratul locului de
deţinere.

Capitolul II
Primirea şi predarea persoanelor private de libertate de către escortă

Art. 165
Instruirea personalului care execută serviciul de escortare se realizează zilnic
înaintea intrării în serviciu de către un ofiţer numit de directorul locului de deţinere. Cu
această ocazie, şefii de escortă comunică personalului escortelor date despre
comportamentul persoanelor private de libertate din Formularul privind istoricul escortării
persoanei private de libertate.

Art. 166
(1) Persoana care conduce această activitate transmite escortelor dispoziţiile
referitoare la:
a) compunerea escortelor;
b) repartizarea pe destinaţii;
c) numărul şi categoria persoanelor private de libertate care urmează a fi
escortate;
d) modul, mijloacele şi itinerarele de deplasare la şi de la destinaţie;
e) programul misiunii.
(2) După efectuarea instruirii dă dispoziţia de executare a misiunii şi dispune
ridicarea mijloacelor de imobilizare de la magazia de serviciu.
(3) Persoana care coordonează activitatea de scoatere a persoanelor private de
libertate din locul de deţinere sau şeful de tură înmânează şefului de escortă sau după
51

caz, şefului punctului de lucru, tabelul nominal cu persoanele private de libertate care
urmează a fi escortate şi dispune deplasarea la locurile stabilite pentru luarea în primire a
acestora.

Art. 167
Persoanele private de libertate care urmează a fi escortate se iau în primire numai
în zona de acces a secţiei de deţinere, pe bază de semnătură în registrul de evidenţă a
intrărilor-ieşirilor persoanelor private de libertate şi sunt conduse la locul destinat efectuării
apelului nominal şi percheziţiei corporale.

Art. 168
După executarea apelului şi a percheziţiei, persoanele private de libertate sunt
conduse în dispozitivul de escortare, unde şeful de escortă sau şeful punctului de lucru le
aduce la cunoştinţă regulile pe care sunt obligate să le respecte pe timpul deplasării şi
consecinţele ce decurg în cazul nerespectării lor.

Art. 169
Şeful postului de control numără persoanele private de libertate din formaţie, înscrie
numărul acestora într-un document anume destinat, prevăzut la Anexa nr. 34,
consemnează ora ieşirii şi solicită şefului de escortă sau şefului punctului de lucru să
semneze pentru primirea lor.

Art. 170
După semnarea de luare în primire, şeful de escortă sau şeful punctului de lucru
dispune punerea în mişcare a formaţiei, dacă deplasarea se face în formaţie pe jos sau
verifică dacă mijloacele de transport destinate deplasării îndeplinesc condiţiile prevăzute la
art. 181 - 182, după care dispune îmbarcarea persoanelor private de libertate.

Art. 171
(1) Şeful de escortă sau şeful punctului de lucru organizează supravegherea
persoanelor private de libertate cu personal din compunerea escortei şi dispune
deplasarea pentru ridicarea armamentului, muniţiei, a mijloacelor de legătură, semnalizare
şi alarmare, după care supraveghează operaţiunile de încărcare a armamentului.
(2) Şeful de escortă sau şeful punctului de lucru dispune, după caz, preluarea
câinelui de serviciu, îmbarcarea membrilor escortei în mijloacele de transport sau
realizarea dispozitivului de escortare pe jos şi deplasarea pe traseele stabilite.

Art. 172
După încetarea activităţilor de escortare a persoanelor private de libertate şi
înapoierea la locul de deţinere şeful de escortă sau şeful punctului de lucru organizează
deplasarea membrilor escortei la locul de descărcare a armamentului, supraveghează
desfăşurarea operaţiunilor de descărcare şi dispune deplasarea la magazia de serviciu în
vederea predării armamentului şi celorlalte materiale din dotare, asigurând supravegherea
persoanelor private de libertate cu personal din compunerea escortei.

Art. 173
După organizarea descărcării şi predării armamentului, materialelor din dotare şi a
câinelui de serviciu, se desfăşoară următoarele activităţi:
a) şeful de escortă sau şeful punctului de lucru dispune, succesiv, realizarea
dispozitivului de debarcare, debarcarea persoanelor private de libertate, încolonarea
acestora şi verifică mijloacele de transport auto;
b) şeful postului de control numără persoanele private de libertate, confruntă
52

rezultatul cu înregistrarea din registrul de evidenţă al postului, notează ora de intrare a

acestora în locul de deţinere şi semnează de primire;
c) şeful de escortă sau şeful punctului de lucru conduce persoanele private de
libertate pe locul stabilit, unde li se efectuează percheziţia, potrivit dispoziţiilor legale, după
care le predă supraveghetorilor din secţiile de deţinere.

Art. 174
După predarea persoanelor private de libertate la secţia de deţinere, şeful de
escortă sau şeful punctului de lucru se prezintă la şeful serviciului siguranţa deţinerii, la
persoana desemnată de directorul locului de deţinere sau, în lipsa acestora, la şeful de
tură şi îl informează despre modul de îndeplinire a misiunii şi completează în mod
corespunzător Formularul privind istoricul escortării persoanei private de libertate.

Capitolul III
Moduri de escortare

Secţiunea 1 - Escortarea persoanelor private de libertate pe jos

Art. 175
(1) Escortarea persoanelor private de libertate pe jos se poate executa în formaţie,
pe distanţe de maxim 3 kilometri, pe itinerare stabilite şi recunoscute, evitându-se, pe cât
posibil, locurile aglomerate sau traseele turistice precum şi orice alte zone care prin natura
lor pun în pericol siguranţa misiunii.
(2) Dispozitivul de escortare se realizează în raport de numărul persoanelor private
de libertate, regimul de executare şi riscul pe care îl prezintă aceştia pentru siguranţa
penitenciarului, mărimea coloanei şi caracteristicile terenului de pe itinerarul de deplasare,
astfel:
a) când escorta este formată din două persoane, acestea se deplasează în spatele
coloanei pe ambele laturi, la distanţe care să le permită paza şi supravegherea
persoanelor private de libertate în condiţii de siguranţă;
b) când escorta este formată din 3 persoane, una merge pe partea dreaptă şi alta
pe partea stângă la o distanţă de 4-5 metri de persoanele private de libertate, iar şeful de
escortă sau şeful punctului de lucru în spatele coloanei la aceeaşi distanţă;
c) când escorta este formată din 4 sau mai multe persoane, una se deplasează în
faţa coloanei la 7-10 metri, iar celelalte pe părţile laterale şi în spatele acesteia la 4 – 5
metri, dispuse astfel încât să poată supraveghea orice mişcare a persoanelor private de
libertate şi să se poată sprijini reciproc;
d) când la escortare se foloseşte şi câine de serviciu, conductorul cu câinele de
serviciu se deplasează la 4–5 metri lateral de coloană, pe partea cea mai vulnerabilă sau
în spatele coloanei.
(3) Când condiţiile de teren nu permit respectarea acestor distanţe personalul din
compunerea escortei se dispune în aceleaşi dispozitive la distanţe care să le permită paza
şi supravegherea persoanelor private de libertate în condiţii de siguranţă.
(4) Pe timpul escortării persoanelor private de libertate în formaţie pe jos,
armamentul se poartă în toc sau în poziţia ”la umăr”.

Art. 176
Şeful de escortă sau şeful punctului de lucru se deplasează în spatele coloanei, în
locul care-i permite să observe persoanele private de libertate şi dispozitivul de escortare,
astfel încât să poată interveni dacă este necesar.
53

Art. 177
Formaţia de persoane private de libertate şi dispozitivul de escortare se opresc
numai la dispoziţia şefului de escortă sau şefului punctului de lucru, în locurile dinainte
stabilite. Pe timpul opririlor scurte formaţia se dispune cu persoanele private de libertate
grupate pe o singură parte a drumului, escorta menţinând dispozitivul de pază.

Art. 178
Persoanele private de libertate care, din motive justificate, nu mai pot continua
deplasarea, sunt ajutate de alte persoane private de libertate. În această situaţie şeful de
escortă sau şeful punctului de lucru ia măsuri pentru acordarea primului ajutor şi comunică
situaţia creată la dispeceratul locului de deţinere.

Secţiunea a 2-a - Escortarea persoanelor private de libertate în mijloacele de

transport auto

Art. 179
(1) Pentru escortarea persoanelor private de libertate în mijloace auto, escortei îi
este destinat, în funcţie de numărul acestora, unul sau mai multe mijloace de transport
special amenajate, care să respecte condiţiile tehnice stabilite de legislaţia în vigoare cu
privire la transportul de persoane.
(2) În fiecare mijloc de transport se îmbarcă numai numărul de persoane legal
prevăzut pentru tipul autovehiculului respectiv.

Art. 180
Mijloacele de transport descoperite, special amenajate, se pot folosi numai pentru
transportul persoanelor private de libertate cărora li se aplică regimul deschis şi
semideschis la şi de la punctele de lucru.

Art. 181
(1) Mijloacele de transport utilizate pentru deplasarea şi escortarea persoanelor
private de libertate se amenajează cu dispozitive de siguranţă a personalului din
compunerea escortei, realizate din plase sau grilaje metalice, prevăzute cu încuietori care
să nu poată fi acţionate de către persoanele private de libertate.
(2) Dispozitivele de siguranţă se amplasează în mijloacele de transport astfel încât
să protejeze escorta şi conducătorul auto.

Art. 182
(1) Mijloacele de transport speciale din dotarea locului de deţinere destinate
transportului persoanelor private de libertate se amenajează în aşa fel încât să asigure
condiţii de separare pe timpul transportului, să aibă încuietori sigure la compartimentele
unde se introduc persoanele private de libertate şi la uşi, care să poată fi manevrate cu
uşurinţă în caz de forţă majoră.
(2) Mijloacele de transport speciale sunt astfel amenajate încât să asigure condiţii
de încălzire, iluminare şi aerisire corespunzătoare.
(3) Mijloacele de transport speciale se dotează cu mijloace de legătură radio cu
locul de deţinere, precum şi cu sisteme de legătură şi semnalizare-alarmare între
personalul din compunerea escortei şi cabina conducătorului auto.

Art. 183
Locul de îmbarcare a persoanelor private de libertate în mijloacele de transport se
stabileşte, de regulă, în imediata apropiere a postului de control de la intrarea în sectorul
de deţinere.
54

Art. 184
Înainte de îmbarcarea persoanelor private de libertate, şeful escortei controlează
încăperile mijloacelor de transport unde acestea urmează să fie introduse, în scopul
verificării gradului de siguranţă şi descoperirii obiectelor interzise şi stabileşte dispozitivul
de pază la locul de îmbarcare şi pe timpul deplasării.

Art. 185
Şeful escortei sau şeful punctului de lucru repartizează personalul din escortă pe
autovehicule, astfel:
a) când deplasarea se realizează cu un singur mijloc de transport, personalul din
compunerea escortei se dispune în funcţie de tipul autovehiculului, iar locul şefului escortei
sau al şefului punctului de lucru este lângă conducătorul auto;
b) când deplasarea se realizează cu două sau mai multe mijloace de transport,
personalul se repartizează în mod proporţional pe autovehicule;
c) când coloana este mai mare de 5 autovehicule, în primul şi ultimul nu sunt
transportate persoane private de libertate ci numai forţe suplimentare, materiale, câini de
serviciu precum şi alte mijloace tehnice. Şeful escortei se deplasează în ultimul
autovehicul pentru a supraveghea întreaga coloană iar ajutorul şefului de escortă în primul
autovehicul, conducând coloana pe itinerarul stabilit.

Art. 186
Înainte de luarea în primire a persoanelor private de libertate, şeful escortei sau
şeful punctului de lucru execută instructajul conducătorilor auto precizându-le:
a) obligaţiile ce le revin pe timpul transportului;
b) destinaţia;
c) itinerarul de deplasare;
d) viteza de deplasare;
e) distanţa între autovehicule;
f) opririle şi semnalele de legătură.

Art. 187
La dispoziţia şefului escortei sau şefului punctului de lucru persoanele private de
libertate se urcă în autovehicule în ordinea echipelor şi a detaşamentelor şi se aşează în
funcţie de tipul mijlocului de transport, astfel:
a) persoanele private de libertate din regimul deschis şi semideschis care se
deplasează cu mijloace auto descoperite sunt aşezate pe bănci sau scaune, fixate pe
platformă, care să nu depăşească înălţimea de 0,35 metri de la podea, cu faţa spre înapoi,
cu excepţia ultimului rând de la oblonul din spate, care se aşează cu faţa spre înainte.
Personalul de însoţire şi supraveghere se aşează pe o bancă sau scaune de lângă cabina
conducătorului auto, la o distanţă de 0,5 metri de persoanele private de libertate;
b) în autobuze, persoanele private de libertate se aşează pe scaune, iar personalul
din compunerea escortei stă lângă conducătorul auto şi pe ultimul rând de scaune, cu faţa
spre persoanele private de libertate.

Art. 188
După ce verifică aşezarea persoanelor private de libertate în autovehicule,
montarea dispozitivelor de siguranţă, închiderea şi asigurarea obloanelor sau uşilor, şeful
escortei sau şeful punctului de lucru dispune îmbarcarea escortelor. La această dispoziţie,
personalul din compunerea escortei se deplasează la autovehiculele unde au fost
repartizaţi şi îşi ocupă locurile stabilite.
55

Art. 189
Pe timpul escortării în mijloace de transport auto, personalul din compunerea
escortei ţine armamentul între genunchi, în poziţie verticală, cu ţeava îndreptată în sus
sau, după caz, în toc, funcţie de tipul acestuia.

Art. 190
(1) Pentru începerea deplasării, şeful escortei sau şeful punctului de lucru dă
dispoziţie de punere în mişcare a autovehiculului.
(2) Viteza de deplasare este cea prevăzută în actele normative care reglementează
circulaţia autovehiculelor pe drumurile publice, iar distanţa între autovehicule se fixează în
funcţie de viteza de deplasare şi condiţiile de vizibilitate.
(3) După ieşirea din localităţi, dacă este cazul, se dispune oprirea autovehiculelor
sau încetinirea vitezei pentru regruparea coloanei.
(4) În situaţia în care se impune debarcarea persoanelor private de libertate,
personalul din compunerea escortei coboară primul şi realizează dispozitivul de pază în
jurul coloanei de autovehicule.
(5) Dacă un autovehicul se opreşte din cauza unei defecţiuni tehnice sau din alte
cauze, se opreşte întreaga coloană. După înlăturarea cauzelor care au provocat oprirea,
se reia deplasarea. În cazul în care autovehiculul defect nu mai poate continua deplasarea
sau există un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor, acestea se repartizează şi se
îmbarcă în celelalte autovehicule, fără a se afecta siguranţa dispozitivului de escortare, iar
dacă acest lucru nu este posibil, se comunică la dispeceratul locului de deţinere, şeful
escortei sau şeful punctului de lucru urmând a executa dispoziţiile primite.

Art. 191
(1) La sosirea la locul de destinaţie, şeful de escortă sau şeful punctului de lucru
dispune debarcarea escortei şi realizarea dispozitivului de pază.
(2) Personalul din compunerea escortei coboară din mijloacele de transport şi
realizează dispozitivul de pază în jurul acestora.
(3) La darea dispoziţiei de debarcare, persoanele private de libertate coboară în
ordinea echipelor, începând cu primul autovehicul sau concomitent din toate şi se
încolonează în locul stabilit.
(4) După debarcarea şi încolonarea persoanelor private de libertate, şeful escortei
sau şeful punctului de lucru le numără, dispune verificarea mijloacelor de transport şi
realizarea dispozitivului de pază al obiectivului, după executarea controlului acestuia.

Secţiunea a 3-a - Escortarea persoanelor private de libertate în nave fluviale

Art. 192
Înainte de îmbarcarea persoanelor private de libertate, şeful escortei controlează
încăperile navei unde acestea urmează să fie introduse, în scopul verificării gradului de
siguranţă şi descoperirii obiectelor interzise şi stabileşte dispozitivul de pază la locul de
îmbarcare şi pe timpul deplasării.

Art. 193
(1) Posturile de pază se instalează pe punte, în interiorul navei, la uşile încăperilor
sau pe coridoare.
(2) În scopul supravegherii părţilor laterale ale navei şi suprafeţei apei, pe timpul
nopţii sau în condiţii de ceaţă, la unele posturi de pază se instalează reflectoare.

Art. 194
Persoanele private de libertate păstrează asupra lor alimentele primite de la
56

administraţia locului de deţinere şi câte un recipient din material plastic cu apă potabilă iar
celelalte obiecte şi bunuri se împachetează şi sigilează, urmând să fie predate de şeful de
escortă, odată cu persoana privată de libertate, la locul de deţinere de destinaţie.

Art. 195
Pe timpul opririi navei în porturi, şeful escortei este obligat să întărească paza, să
asigure supravegherea punctelor vulnerabile de pe navă şi să interzică urcarea
persoanelor străine la bord.

Art. 196
(1) În situaţiile când transportul persoanelor private de libertate se efectuează cu
nave de transport public, acestea sunt îmbarcate înaintea celorlalţi pasageri, sunt aşezate
separat de alte persoane, prevenindu-se stabilirea de legături interzise sau primirea de
bunuri şi obiecte.
(2) Bagajele personale ale persoanelor private de libertate rămân asupra acestora.
(3) Debarcarea persoanelor private de libertate în portul de destinaţie se efectuează
numai după ce au coborât ceilalţi pasageri sau în urma acestora, în cazul în care nava
continuă deplasarea.

Secţiunea a 4-a - Escortarea persoanelor private de libertate cu aeronave

Art. 197
(1) În aeronavă paza şi supravegherea persoanelor private de libertate se
realizează de personal neînarmat.
(2) Pe timpul transportului persoanelor private de libertate în aeronavă li se pot
aplica mijloace de imobilizare, în condiţiile legii, dacă regulile interne sau internaţionale de
transport nu dispun altfel.
(3) În aeronave, de regulă, persoanele private de libertate sunt aşezate în partea
din spate a acesteia, pe ultimul rând de scaune şi sunt încadrate de membrii escortei,
astfel încât să se prevină stabilirea de legături cu alţi pasageri sau primirea de bunuri şi
obiecte.
(4) Şeful de escortă stabileşte cu autorităţile aeroportului şi comandantul aeronavei
ca persoanele private de libertate să fie primii pasageri îmbarcaţi, iar la sosire să fie
debarcate după coborârea celorlalţi pasageri.

Capitolul IV
Situaţii de escortare

Secţiunea 1 - Escortarea persoanelor private de libertate la organele judiciare

Art. 198
Pentru îndeplinirea misiunilor de escortare, pază şi supraveghere a persoanelor
private de libertate la organele judiciare, se constituie o formaţiune distinctă formată din
personal specializat.

Art. 199
Şeful de escortă la organele judiciare are următoarele atribuţii specifice:
a) asigură pregătirea persoanelor private de libertate pentru prezentarea la
organele judiciare;
b) respectă regulile de separare pe timpul deplasării şi în camerele de arest;
c) stabileşte legătura, atunci când este cazul, cu organele de poliţie sau
jandarmerie împreună cu care ia măsuri de asigurare a ordinii în zona dispozitivului de
57

pază, a securităţii escortei şi persoanelor private de libertate;

d) informează organele judiciare cu privire la persoanele private de libertate
prezentate cu risc pentru siguranţa penitenciarului;
e) asigură paza şi supravegherea persoanelor private de libertate la camerele de
arest, de audiere şi sălile de judecată;
f) ia măsuri de prevenire a evadărilor, iniţierii de legături între persoanele private
de libertate şi alte persoane sau a altor incidente care se pot produce.

Art. 200
(1) Persoanele private de libertate escortate la organele judiciare sunt echipate cu
ţinută personală care trebuie să fie decentă, îngrijită şi adecvată anotimpului.
(2) Ţinuta persoanelor private de libertate trebuie să fie diferită de uniforma
personalului.

Art. 201
(1) Efectuarea percheziţiei corporale şi verificarea ţinutei persoanelor private de
libertate în vederea prezentării la organele judiciare se execută sub coordonarea directă a
şefului serviciului siguranţa deţinerii sau a persoanei nominalizată în acest sens, numită
prin decizie zilnică.
(2) Aceste activităţi se execută în încăperi anume destinate şi amenajate
corespunzător.
(3) Cu ocazia prezentării în faţa organelor judiciare, persoanele private de libertate
pot păstra asupra lor înscrisurile necesare cauzei aflate pe rol, hârtie de scris,
medicamentele necesare pentru intervalul de timp afectat acestei activităţi, ţigări, hrană
rece şi un recipient din material plastic cu apă.

Art. 202
(1) Mijloacele de imobilizare se aplică persoanelor private de libertate care prezintă
risc pentru siguranţa penitenciarului şi, cu aprobarea directorului penitenciarului, în cazuri
justificate pentru celelalte persoanele private de libertate pe timpul deplasării de la mijlocul
de transport la camera de arest şi de la aceasta până la boxa amenajată în sala de
şedinţă sau camera de audiere, putând fi scoase la solicitarea organului judiciar.
(2) Persoanelor private de libertate care prezintă risc pentru siguranţa
penitenciarului, în baza autorizării directorului locului de deţinere, li se aplică mijloace de
imobilizare şi pe timpul transportului.
(3) Sunt cazuri justificate, atunci când persoana privată de libertate:
a) manifestă o stare vizibilă de tulburare psihică;
b) se autorăneşte sau ameninţă că se va autorăni în timpul pregătirii în vederea
prezentării sau pe timpul efectuării deplasării;
c) pune în pericol viaţa sau integritatea corporală a membrilor personalului, a altor
persoane private de libertate, a membrilor completului de judecată ori a altor persoane
aflate în sediul instituţiei;
d) refuză să execute dispoziţiile legale date de personalul din compunerea escortei
cu privire la prezentarea în faţa organelor judiciare.
(4) Atunci când deplasarea de la mijlocul de transport către camerele de arest şi de
la acestea către sălile de judecată se realizează pe trasee comune cu ale publicului, ceea
ce nu permite deplasarea în condiţii de siguranţă, datorită arhitecturii, persoanelor private
de libertate li se aplică mijloacele de imobilizare până la intrarea în sala de judecată.

Art. 203
La sediul organelor judiciare, înainte de debarcarea persoanelor private de libertate
din mijloacele de transport, şeful escortei ia următoarele măsuri:
58

a) îndepărtează persoanele străine de la locul de debarcare şi de pe itinerarele pe

care urmează a se deplasa cu persoanele private de libertate;
b) controlează şi verifică integritatea camerelor de arest, a gratiilor de la ferestre, a
uşilor şi grilajelor, precum şi încuietorile acestora;
c) dispune instalarea dispozitivului de pază în jurul mijlocului de transport,
debarcarea persoanelor private de libertate şi deplasarea lor la camerele de arest;
d) introduce persoanele private de libertate în camerele de arest cu respectarea
criteriilor de separare, le atrage atenţia cu privire la regulile de comportare, închide şi
asigură grilajele. Scoaterea mijloacelor de imobilizare se realizează prin spaţiile prevăzute
în grilaje, înainte de închiderea uşilor camerelor de arest;
e) organizează paza şi supravegherea persoanelor private de libertate pe timpul
cât se găsesc în camerele de arest;
f) ia legătura cu preşedintele instanţei, al completului de judecată sau cu şeful
organului de urmărire penală, după caz, pentru a cunoaşte ora începerii activităţilor
specifice, sălile unde acestea au loc şi ordinea prezentării persoanelor private de libertate;
g) în situaţia în care la organele judiciare sunt prezentate persoane private de
libertate cu risc pentru siguranţa penitenciarului, şeful escortei solicită persoanelor
prevăzute la lit. f) ca acestea să fie prezentate separat;
h) verifică itinerarele de deplasare şi sălile de judecată/audiere;
i) ia măsuri de grupare a persoanelor private de libertate pe complete de judecată,
respectiv organe de urmărire penală şi de repartizare pe săli a personalului;
j) la ora stabilită, aplică mijloacele de imobilizare persoanelor private de libertate
prin spaţiile prevăzute în grilaje, scoate în ordine persoanele private de libertate din
camerele de arest şi coordonează escortarea acestora în sălile de judecată / audiere;
k) solicită sprijinul organelor de poliţie sau jandarmerie în situaţiile care impun
acest lucru.

Art. 204
(1) Paza persoanelor private de libertate la organele judiciare se execută cu
personalul care a asigurat escortarea acestora până la sediile autorităţilor respective.
(2) În scopul folosirii judicioase a efectivelor care asigură paza persoanelor private
de libertate la aceste organe, directorul locului de deţinere, de comun acord cu şefii
organelor judiciare în circumscripţia căruia se găseşte locul de deţinere, stabilesc graficul
de prezentare a persoanelor private de libertate pentru soluţionarea cauzelor aflate pe rol.

Art. 205
(1) Amenajarea, dotarea spaţiilor şi circuitele funcţionale necesare aducerii în faţa
organului judiciar a persoanelor private de libertate sunt prevăzute în Anexele nr. 35 a şi
35 b.
(2) Supraveghetorul de la camerele de arest prevăzute la alin.(1) nu poartă
armament, acesta fiind asigurat şi depozitat în dulapuri metalice, încuiate.

Art. 206
(1) Persoanele private de libertate sunt conduse spre sălile de judecată pe itinerare
prestabilite.
(2) Dispozitivul de pază în jurul boxelor în care au fost introduse persoanele private
de libertate se asigură cu cel puţin doi membri ai personalului, dispuşi în aşa fel încât să
poată observa permanent atitudinea şi comportarea acestora şi a persoanelor din sală,
fiind în măsură să acţioneze cu rapiditate pentru a împiedica orice acţiune de sustragere
de la executarea pedepsei sau de eludare a regimului legal de detenţie.
59

Art. 207
La încheierea şedinţei de judecată sau audierii, la dispoziţia şefului de escortă,
persoanele private de libertate sunt scoase din boxă şi sala de judecată sau din camera
de audiere, sunt conduse sub pază pe itinerarul prestabilit şi sunt introduse în camerele de
arest ori, după caz, în mijlocul de transport, în aceleaşi condiţii ca şi cele stabilite la
aducerea lor la sediul organului judiciar.

Art. 208
(1) La solicitarea avocatului, cu aprobarea organului judiciar, şeful de escortă
permite acestuia să ia legătura cu persoana privată de libertate căreia îi acordă asistenţă
juridică, într-un spaţiu anume destinat, cu asigurarea condiţiilor de siguranţă şi
confidenţialitate, sub supraveghere vizuală.
(2) Studierea dosarului de către persoana privată de libertate se realizează în
aceleaşi condiţii, în prezenţa unui funcţionar al organului judiciar.

Art. 209
În cazul în care este necesară prezentarea la organele judiciare a unui număr redus
de persoane condamnate din regimul semideschis şi deschis care în mod curent
desfăşoară activităţi în exteriorul locului de deţinere, cu aprobarea directorului
penitenciarului, aceasta se face cu personal neînarmat, dotat cu mijloace de imobilizare şi
legătură.

Secţiunea a 2-a - Escortarea şi paza persoanelor private de libertate la

spitalele din reţeaua sanitară a Ministerului Sănătăţii

Art. 210
La constituirea dispozitivelor de escortare a persoanelor private de libertate
internate în spitale din reţeaua sanitară publică este obligatoriu ca cel puţin un membru al
escortei să fie de acelaşi sex cu persoana privată de libertate.

Art. 211
(1) La internarea persoanelor private de libertate în spitale din reţeaua sanitară
participă şeful serviciului siguranţa deţinerii sau un alt ofiţer desemnat de directorul locului
de deţinere.
(2) Cu ocazia instalării dispozitivului de pază se fac menţiuni în carnetul postului cu
privire la îndatoririle specifice ale personalului, în raport cu amplasarea, configuraţia şi
dotarea camerei, stabilindu-se clar modul în care îşi execută serviciul personalul care
asigură paza, itinerarele de deplasare ale persoanei private de libertate pentru nevoi
fiziologice, servirea mesei, tratament şi se evidenţiază locurile şi momentele vulnerabile.
(3) Se verifică toate încăperile unde are acces persoana privată de libertate şi se
dispune cu privire la măsurile ce se impun a fi luate pentru înlăturarea condiţiilor favorabile
producerii unor incidente.

Art. 212
Pe timpul îndeplinirii misiunilor de pază şi supraveghere a persoanelor private de
libertate internate în spitalele din reţeaua Ministerului Sănătăţii, personalul are în primire
carnetul postului, registrul de procese-verbale pentru predarea-primirea serviciului şi este
dotat cu:
a) armament şi muniţie, în funcţie de regimul de executare a pedepsei şi riscul pe
care îl prezintă persoanele private de libertate pentru siguranţa penitenciarului;
b) mijloace de imobilizare;
c) mijloace de legătură cu locul de deţinere.
60

Art. 213
(1) Cu ocazia instruirii personalului înaintea plecării în misiune se urmăreşte
însuşirea atribuţiilor şi a datelor privind situaţia juridică a persoanei private de libertate,
riscul pe care îl prezintă aceasta pentru siguranţa penitenciarului, comportamentul adoptat
pe timpul detenţiei şi concluziile evaluării psihologice a acesteia.
(2) În măsura în care persoana privată de libertate este internată o perioadă mai
mare de timp, predarea primirea serviciului de către agenţii supraveghetori se poate
realiza şi la sediul spitalului din reţeaua Ministerului Sănătăţii.

Art. 214
(1) Directorii locurilor de deţinere întreprind demersuri în vederea amenajării a 1 – 2
saloane cu sisteme de siguranţă specifice, la spitalele din reţeaua sanitară publică, situate
de regulă la etajele superioare ale clădirilor.
(2) În situaţia internării în aceeaşi perioadă a mai multor persoane private de
libertate, se urmăreşte gruparea acestora în acelaşi salon dacă normele medicale permit.
(3) Pentru spitalele în care se internează frecvent persoane private de libertate şi
pentru policlinicile la care acestea sunt prezentate, carnetul postului este întocmit din timp,
detaliile şi particularităţile urmând a fi înscrise la fiecare caz de internare sau consultaţie.

Art. 215
(1) Compunerea escortei se stabileşte în raport de criteriile prevăzute în art. 159.
(2) Supravegherea persoanelor private de libertate clasificate în regim semideschis
internate în spitalele din reţeaua sanitară publică poate fi realizată de către un singur
membru al personalului, în funcţie de persoana şi conduita fiecărui condamnat.
(3) Persoanele private de libertate clasificate în regim deschis pot fi internate în
spitale din reţeaua sanitară fără supraveghere permanentă, în funcţie de persoana şi
conduita fiecărui condamnat.

Art. 216
(1) Cu ocazia internării, echipamentul şi obiectele persoanelor private de libertate
se ridică şi se depun la garderoba spitalului.
(2) În raport de condiţiile create de spital, persoanele private de libertate internate
folosesc echipament specific unităţilor sanitare, asigurat de către acestea, sau propriu.

Art. 217
Persoanelor private de libertate internate în spitale li se aplică mijloacele de
imobilizare, în urma autorizării directorului unităţii, după evaluarea riscului pe care îl
prezintă aceasta pentru siguranţa penitenciarului ţinându-se seama de starea de sănătate
şi tratamentul medical prescris.

Art. 218
(1) Persoana care deserveşte dispeceratul locului de deţinere este informată de
către membrii personalului care realizează paza şi supravegherea cu privire la situaţia
operativă, periodic şi de îndată în cazul producerii unor incidente.
(2) În situaţia arătată la art. 215 alin.(3), persoana care deserveşte dispeceratul
locului de deţinere se informează periodic în legătură cu persoana privată de libertate
internată prin intermediul personalului medical de gardă.
(3) Directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar se îngrijeşte să
fie realizate controale periodice la spitalele din reţeaua Ministerului Sănătăţii, indiferent de
regimul de executare în care este inclusă persoana privată de libertate şi de
existenţa/inexistenţa dispozitivului de pază şi supraveghere.
61

Capitolul V
Escortarea, paza şi supravegherea persoanelor private de libertate la punctele de
lucru

Secţiunea 1 - Înfiinţarea punctelor de lucru

Art. 219
(1) Locul special amenajat unde persoanele private de libertate desfăşoară activităţi
lucrative, permanent ori temporar, se numeşte punct de lucru.
(2) Punctul de lucru se poate înfiinţa în interiorul locului de deţinere sau în exteriorul
acestuia.
(3) Punctul de lucru unde lucrările se execută până la terminare pe aceeaşi
suprafaţă de teren constituie punct de lucru fix, iar cel pe care lucrările se execută pe
suprafeţe succesive constituie punct de lucru mobil.
(4) Punctele de lucru se înfiinţează cu aprobarea directorului locului de deţinere,
prin decizie zilnică.

Art. 220
(1) La înfiinţarea punctului de lucru se ţine seama de particularităţile acestuia,
urmărindu-se ca amenajările şi dispozitivul de pază să excludă orice posibilitate de
evadare sau de comunicare a persoanelor private de libertate cu persoane neautorizate,
înainte, în timpul şi după încetarea lucrului.
(2) Pentru realizarea condiţiilor de la alin.(1) se iau următoarele măsuri:
a) punctul de lucru fix se amenajează în conformitate cu prevederile Anexei nr. 36
şi se asigură cu mijloace tehnice, de alarmare, de legătură sau alte mijloace necesare
asigurării pazei;
b) dispunerea în afara punctului de lucru a vestiarelor cu haine şi obiecte
personale ale angajaţilor agentului economic, care au aprobare să lucreze pe punctul de
lucru împreună cu persoanele private de libertate;
c) mijloacele de transport aflate temporar în incinta punctului de lucru au uşile
asigurate şi sunt permanent supravegheate pentru a exclude posibilitatea folosirii lor de
către persoanele private de libertate;
d) suprafaţa punctului de lucru mobil se delimitează prin zone interzise, marcate
prin indicatoare sau benzi din material plastic, inscripţionate corespunzător;
e) în toate cazurile, în mod obligatoriu, se verifică şi asigură şanţurile, canalele şi
conductele care duc în afara punctului de lucru, precum şi reţelele electrice, tablourile de
înaltă tensiune, magaziile cu substanţe sau materiale toxice, inflamabile precum şi orice
alte lucrări sau amenajări de natură a permite producerea unor incidente.

Art. 221
(1) Punctul de lucru se organizează pe baza raportului de recunoaştere prin care se
stabilesc următoarele:
a) limitele suprafeţei de teren pe care urmează a se lucra, natura lucrărilor şi
durata lor;
b) zonele interzise, căile de acces şi locurile vulnerabile care pot favoriza evadarea
persoanelor private de libertate;
c) împrejmuirile şi amenajările necesare;
d) locurile pentru adunarea persoanelor private de libertate, depunerea uneltelor,
servitul mesei, adăpostirea persoanelor private de libertate în caz de condiţii
meteorologice nefavorabile, sursa de apă potabilă şi locul destinat satisfacerii necesităţilor
fiziologice;
e) dispozitivul de pază pe perimetrul punctului de lucru, amplasarea posturilor de
62

pază ori după caz, de supraveghere, de pază cu câini, de control, itinerarul patrulelor şi
îndatoririle specifice pentru fiecare dintre acestea;
f) numărul angajaţilor agentului economic care au acces în incinta punctului de
lucru sau care lucrează împreună cu persoanele private de libertate;
g) numărul persoanelor private de libertate care sunt solicitate, modul de deplasare
de la şi la locul de deţinere şi durata deplasării;
h) numărul personalului necesar pentru paza şi supravegherea persoanelor private
de libertate;
i) asigurarea transportului hranei la punctul de lucru pentru personalul de pază şi
persoanele private de libertate, atunci când este cazul;
j) modul de asigurare a legăturii cu locul de deţinere şi a cooperării cu punctele de
lucru vecine, în diferite situaţii;
k) ora începerii şi încetării activităţilor la punctul de lucru;
l) regulile de securitate şi sănătate în muncă care se aplică la punctul de lucru
respectiv;
m) alte măsuri în raport de situaţia concretă.
(2) Reprezentantul agentului economic care foloseşte forţa de muncă participă
numai la stabilirea datelor de interes comun şi a obligaţiilor care-i revin cu privire la
amenajarea punctului de lucru, a împrejmuirilor, foişoarelor pentru posturile de pază,
cabinei, barierelor şi indicatoarelor postului de control, asigurarea măsurilor sanitare şi de
protecţie a muncii pentru persoanele private de libertate şi personal, instalarea mijloacelor
de legătură şi a sistemului de iluminat (atunci când se lucrează pe timp de noapte) şi la
precizarea termenelor de realizare a acestora.
(3) Raportul de recunoaştere este semnat şi de către reprezentantul agentului
economic cu privire la obligaţiile ce-i revin pentru amenajarea punctului de lucru şi modul
de cooperare în diferite situaţii.
(4) Activităţile cu persoanele private de libertate la punctul de lucru încep numai
dacă sunt asigurate toate condiţiile stabilite prin raportul de recunoaştere.

Art. 222
(1) La solicitarea agentului economic, directorul locului de deţinere poate aproba ca
un număr limitat de angajaţi ai acestuia să poată lucra în acelaşi loc cu persoanele private
de libertate.
(2) Accesul angajaţilor în incinta punctului de lucru se face pe bază de tabel
nominal întocmit de agentul economic, avizat de directorul adjunct pentru siguranţa
deţinerii şi regim penitenciar şi aprobat de directorul locului de deţinere.
(3) Tabelul nominal întocmit de agentul economic cuprinde numele şi prenumele,
codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate şi funcţia.

Art. 223
(1) Directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar sau şeful
serviciului siguranţa deţinerii, cu sprijinul agentului economic, asigură instruirea angajaţilor
care au aprobare să lucreze împreună cu persoanele private de libertate, în legătură cu
relaţiile şi comportarea faţă de acestea, precum şi modul de colaborare cu personalul de
pază şi supraveghere.
(2) Instructajul se repetă ori de câte ori este necesar, iar în cazul nerespectării
instrucţiunilor, accesul persoanelor în cauză este interzis pe durata desfăşurării
contractului.

Art. 224
(1) Paza şi supravegherea persoanelor private de libertate la punctele de lucru
exterioare se execută, de regulă, cu aceleaşi efective de personal care au asigurat
63

escortarea lor pe timpul transportului, organizându-se posturi de pază, de supraveghere,

de control şi patrule, în conformitate cu cele stabilite cu ocazia recunoaşterii şi aprobate de
director.
(2) Distanţa dintre posturile de pază se stabileşte în raport de natura terenului,
specificul punctului de lucru şi categoria persoanelor private de libertate, astfel încât să se
asigure legătura de vedere şi, după caz, de foc între acestea, precum şi supravegherea
continuă a persoanelor private de libertate şi a suprafeţei de teren pe care acestea
lucrează.
(3) Patrula destinată pazei persoanelor private de libertate care prestează muncă la
punctul de lucru execută serviciul prin exteriorul perimetrului punctului de lucru, la o
distanţă care să permită observarea persoanelor private de libertate.

Art. 225
La punctele de lucru amenajate în interiorul locului de deţinere se aplică în mod
corespunzător prevederile din prezentul Regulament, referitoare la însoţirea şi
supravegherea persoanelor private de libertate.

Secţiunea a 2-a - Personalul destinat escortării persoanelor private de

libertate la punctele de lucru

Art. 226
Personalul destinat escortării, supravegherii şi pazei persoanelor private de libertate
la punctele de lucru se compune din şef punct de lucru şi, după caz, şef de escortă, şef
post control, conductor câine de serviciu şi personal din compunerea escortei.

Art. 227
(1) Şeful punctului de lucru se subordonează nemijlocit şefului serviciului siguranţa
deţinerii sau ofiţerului anume desemnat de directorul locului de deţinere.
(2) Şeful de escortă se subordonează nemijlocit şefului punctului de lucru.
(3) Şeful postului de control se subordonează, după caz, şefului punctului de lucru
sau şefului de escortă.
(4) Personalul din compunerea escortei se subordonează, după caz, şefului
punctului de lucru sau şefului de escortă.

Art. 228
(1) Personalul destinat escortării şi pazei la punctele de lucru exterioare a
persoanelor private de libertate cărora li se aplică regimul închis, se dotează cu armament.
(2) La punctele de lucru exterioare, supravegherea condamnaţilor cărora li se aplică
regimul semideschis este realizată, în raport de numărul acestora, de minim 2 agenţi
neînarmaţi, dotaţi cu mijloace de imobilizare şi legătură.
(3) Condamnaţii cărora li se aplică regimul deschis şi care prestează muncă în
afara locului de deţinere, de regulă, nu sunt supravegheaţi, dar sunt controlaţi periodic la
locurile de muncă şi pe itinerarele de deplasare de către personal anume desemnat de
directorul unităţii. În cazul în care se impune supravegherea acestora, aceasta se
realizează cu personal neînarmat dotat cu mijloace de legătură şi imobilizare.
(4) Condamnaţii cărora li se aplică regimul deschis, atunci când prestează munca în
afara locului de deţinere nesupravegheaţi, se deplasează neînsoţiţi la locurile de muncă,
pe itinerarii stabilite, pe baza documentelor de identitate eliberate de administraţia locului
de deţinere, prevăzute la Anexa nr. 37.

Art. 229
(1) Şeful punctului de lucru răspunde de organizarea şi executarea pazei, escortării
64

şi supravegherii persoanelor private de libertate pe timpul deplasării şi la punctul de lucru.

(2) Pe timpul desfăşurării activităţilor productive, şeful punctului de lucru are
următoarele atribuţii:
a) să cunoască persoanele private de libertate din formaţia de muncă care i s-a
repartizat şi ia măsurile necesare prevenirii oricărui incident;
b) să organizeze şi să asigure paza şi supravegherea persoanelor private de
libertate la punctul de lucru;
c) să verifice existenţa trusei medicale pentru acordarea primului ajutor;
d) să asigure verificarea temeinică a punctului de lucru înainte de a introduce
persoanele private de libertate la activităţi şi după încetarea acestora;
e) să organizeze formaţia de lucru în funcţie de specificul lucrărilor şi să
urmărească respectarea disciplinei muncii de către persoanele private de libertate;
f) să pretindă reprezentantului agentului economic care foloseşte forţa de muncă
asigurarea frontului de lucru, a sculelor, uneltelor şi materialelor necesare desfăşurării
normale a lucrului;
g) să asigure respectarea întocmai de către persoanele private de libertate a
normelor de securitate şi sănătate în muncă;
h) să verifice, periodic, prezenţa persoanelor private de libertate şi să anunţe
dispeceratul locului de deţinere, prin mijloacele de legătură aflate la dispoziţie, la
intervalele stabilite prin îndatoririle specifice, despre situaţia de la punctul de lucru;
i) să organizeze şi, după caz, să execute, potrivit dispoziţiilor legale, percheziţia
persoanelor private de libertate la plecarea de la punctul de lucru;
j) să completeze în tabelul de scoatere la muncă a persoanelor private de
libertate, prezenţa acestora şi timpul lucrat efectiv, să asiste la măsurarea şi recepţionarea
lucrărilor realizate de acestea şi să verifice dacă documentele de evidenţă primară a
muncii sunt corect întocmite;
k) să controleze mijloacele de transport;
l) să se deplaseze la posturile de pază, ori de câte ori este chemat;
m) să asigure condiţii pentru ca personalul din escortă să poată servi masa în
timpul planificat;
n) să controleze periodic modul în care membrii componenţi ai escortei îşi execută
serviciul;
o) să aibă în vedere ca între reprezentanţii operatorilor economici şi persoanele
private de libertate să existe relaţii de respect reciproc.

Art. 230
Pe timpul executării serviciului, şefului punct de lucru îi este interzis:
a) să părăsească postul încredinţat;
b) să folosească persoanele private de libertate la executarea măsurătorilor,
recepţionarea lucrărilor sau întocmirea documentelor de evidenţă primară a muncii;
c) să permită persoanelor private de libertate, la punctul de lucru, să confecţioneze
diferite obiecte care nu au legătură cu natura lucrărilor la care participă ori să le
comercializeze;
d) să permită persoanelor private de libertate să sustragă de la punctul de lucru
scule, unelte ori materiale;
e) să favorizeze persoanele private de libertate în repartizarea lucrărilor de
executat;
f) să permită fracţionarea dispozitivului de pază, modificarea sau deplasarea
acestuia fără aprobarea persoanelor competente;
g) să permită persoanelor private de libertate să ia legătura cu alte persoane, să
primească orice fel de obiecte sau substanţe;
h) să permită efectuarea altor lucrări sau activităţi, decât cele stabilite;
65

i) să permită accesul persoanelor neautorizate în incinta punctului de lucru;

j) să permită persoanelor private de libertate începerea lucrului, dacă nu sunt
respectate în totalitate normele legale de protecţie a muncii;
k) să predea persoanele private de libertate altor persoane, în alte condiţii decât
cele prevăzute la art. 161 lit. e).

Art. 231
(1) La punctele de lucru unde sunt repartizaţi mai mulţi şefi de puncte de lucru,
îndatoririle specifice ale acestora se stabilesc de către directorul adjunct pentru siguranţa
deţinerii şi regim penitenciar şi se aprobă de director.
(2) La punctele de lucru unde nu este numit şef de escortă, îndatoririle acestuia
revin şefului punctului de lucru.

Secţiunea a 3-a - Funcţionarea punctelor de lucru

Art. 232
(1) După sosirea la punctul de lucru, şeful punctului de lucru desfăşoară consecutiv
următoarele activităţi:
a) predă armamentul şi muniţia din dotare agentului din postul de pază nr.1, pe
bază de semnătură în carnetul postului;
b) controlează punctul de lucru pentru a descoperi eventualele obiecte interzise;
c) asigură instalarea indicatoarelor: “ZONĂ INTERZISĂ”, “LOC DE ADUNARE”,
“LOC PENTRU SERVIREA MESEI”, “LOC PENTRU DEPOZITAREA UNELTELOR”,
“POST CONTROL” sau a benzii din material plastic inscripţionate cu “ZONĂ INTERZISĂ”;
d) dispune debarcarea personalului şi formarea dispozitivului de pază prevăzut
pentru debarcare;
e) dispune debarcarea persoanelor private de libertate din mijloacele de transport
şi efectuează apelul numeric al acestora;
f) dispune instalarea personalului de pază în posturi conform schiţei din carnetul
postului;
g) aduce la cunoştinţă persoanelor private de libertate spaţiul de lucru sau de
deplasare, limita din interior a zonei interzise, locul şi semnalul de adunare, locul de
ridicare şi depozitare a sculelor, al sursei de apă potabilă, cel pentru satisfacerea
necesităţilor fiziologice, precum şi regulile pe care trebuie să le respecte pe timpul lucrului;
h) atrage atenţia persoanelor private de libertate cu privire la ordinea şi disciplina
ce trebuie respectate pe timpul executării lucrărilor şi a prezenţei în formaţii, precum şi cu
privire la respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă.
(2) Dacă cercetarea punctului de lucru şi trecerea de la dispozitivul de escortare la
dispozitivul de pază durează mai mult de 15–20 minute şi condiţiile de amenajare a
punctului de lucru permit, personalul destinat pazei se poate deplasa direct la posturi. În
acest caz, controlul punctului de lucru se execută de către celelalte persoane din escortă.
(3) În toate situaţiile, pe timpul instalării personalului în posturi, persoanele private
de libertate rămân grupate, sub pază sau supraveghere.
(4) După ocuparea locurilor de serviciu şi verificarea dispozitivului de pază, şeful
punctului de lucru dispune începerea activităţilor lucrative.
(5) Pentru punctele de lucru în care îşi desfăşoară activitatea condamnaţii din
regimul semideschis nu sunt aplicabile dispoziţiile alin.(1) lit. a), iar pentru cele în care îşi
desfăşoară activitatea condamnaţii din regimul deschis nu sunt aplicabile dispoziţiile
alin.(1) lit. a) şi c) şi alin. (2).

Art. 233
Şeful punctului de lucru sau şeful de escortă precizează, în teren, misiunea fiecărui
66

membru al dispozitivului de pază, fiind obligat să controleze executarea serviciului de către

aceştia şi să supravegheze activitatea desfăşurată de persoanele private de libertate pe
punctul de lucru.

Art. 234
(1) Pentru servirea mesei, şeful punctului de lucru procedează astfel:
a) dispune adunarea persoanelor private de libertate în locul stabilit;
b) execută apelul nominal sau numeric al persoanelor private de libertate;
c) retrage personalul din dispozitiv şi organizează paza sau supravegherea
persoanelor private de libertate pe timpul servirii mesei;
d) dispune intrarea în sala de mese, ori aşezarea în formaţie în ordinea echipelor,
pentru a servi masa.
(2) Personalul din posturi serveşte masa prin rotaţie, astfel încât să se asigure
permanent paza persoanelor private de libertate cu cel puţin jumătate din efectivul
escortei.
(3) După servirea mesei, se dispune instalarea dispozitivul de pază al punctului de
lucru, se face apelul numeric al persoanelor private de libertate şi se reiau activităţile
productive.

Art. 235
Pe timpul executării serviciului se asigură personalului din posturi câte 15–20
minute repaus la 2–3 ore, prin înlocuirea lor de către şeful escortei. Pe timpul repausului,
personalul poate sta numai în locurile stabilite, fiindu-i interzisă părăsirea punctului de
lucru.

Art. 236
(1) Scoaterea persoanelor private de libertate din incinta punctului de lucru exterior
se poate face doar în prezenţa şefului punctului de lucru şi numai dacă persoana din
cadrul locului de deţinere care a venit să le ridice prezintă legitimaţia de serviciu şi dovada
prevăzută de art. 153 alin.(1) lit. c) aprobată de director şi înregistrată la secretariatul
unităţii.
(2) Şeful punctului de lucru, după ce s-a convins de autenticitatea documentelor
prezentate, procedează la identificarea persoanelor private de libertate şi predarea lor,
menţionarea predării în carnetul postului şi reţinerea dovezii de predare-primire ca
document justificativ care urmează a fi predat şefului de tură la întoarcerea în locul de
deţinere, după care se depune la dosarul individual de deţinere.

Art. 237
(1) La terminarea lucrului sau la ora stabilită, şeful punctului de lucru efectuează
următoarele activităţi:
a) dă semnalul de adunare;
b) dispune depunerea uneltelor şi adunarea în formaţie la locul stabilit;
c) verifică prezenţa persoanelor private de libertate;
d) execută percheziţia corporală sumară, potrivit dispoziţiilor legale;
e) dispune ridicarea dispozitivului de pază şi realizarea celui de escortare.
(2) În timpul apropierii de locul de adunare a persoanelor private de libertate, când
condiţiile permit, personalul din dispozitivul de pază execută şi controlul punctului de lucru.
(3) Când condiţiile de amplasare a dispozitivului de pază nu permit, cercetarea
punctului de lucru se execută cu jumătate din efectivul escortei iar cu cealaltă jumătate se
asigură paza persoanelor private de libertate pe locul de adunare.
67

Art. 238
După controlul punctului de lucru, şeful punctului de lucru verifică mijloacele de
transport şi dispune deplasarea la acestea şi îmbarcarea.

Secţiunea a 4-a - Organizarea şi funcţionarea punctelor de lucru unde

persoanele private de libertate sunt cazate în exteriorul locului de deţinere

Art. 239
(1) În vederea folosirii persoanelor private de libertate cărora li se aplică regimul
semideschis sau deschis la activităţi productive, se pot înfiinţa puncte de lucru unde
aceste persoane sunt cazate în exteriorul locului de deţinere, în spaţii special amenajate
de agentul economic sau de administraţia locului de deţinere.
(2) Înfiinţarea punctelor de lucru prevăzute la alin.(1) se realizează cu aprobarea
directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(3) Documentaţia necesară aprobării cuprinde următoarele:
a) nota raport prin care se solicită înfiinţarea punctului de lucru, din care să rezulte
toate datele referitoare la amplasare, numărul persoanelor private de libertate, necesarul
de personal, activităţile lucrative ce urmează a se desfăşura, asigurarea materială şi
sanitară, dispozitivul de pază şi supraveghere, sistemele de legătură, alarmare şi
intervenţie;
b) procesul verbal de recunoaştere a punctului de lucru;
c) corespondenţa relevantă purtată cu diferite instituţii pentru înfiinţarea punctului
de lucru.

Art. 240
(1) Pentru înfiinţarea punctului de lucru unde persoanele private de libertate sunt
cazate în exteriorul locului de deţinere, comisia formată din director, directorii adjuncţi,
medicul locului de deţinere, un lucrător de la serviciul ori biroul evidenţă deţinuţi şi
organizarea muncii, responsabilul cu securitatea şi sănătate în muncă şi reprezentantul
beneficiarului realizează recunoaşterea prealabilă urmărind:
a) existenţa şi starea spaţiilor de cazare pentru persoanele private de libertate şi
personalul destinat pazei, supravegherii şi însoţirii;
b) posibilităţile şi modalităţile de amenajare a unor împrejmuiri pentru spaţiile de
cazare ale persoanelor private de libertate şi a unor sisteme de siguranţă şi închidere a
pavilioanelor şi, după caz, a camerelor de cazare;
c) existenţa utilităţilor necesare asigurării regimului legal de deţinere ori
posibilitatea amenajării acestora, respectiv: instalaţii de apă şi canalizare, baie, bloc
alimentar, punct sanitar, săli de mese;
d) amenajarea sectorului de acordare a vizitelor şi pachetelor, a spaţiilor de
păstrare a mijloacelor de imobilizare, pentru servirea hranei de către personal, precum şi
existenţa posibilităţilor de realizare şi menţinere a legăturii cu locul de deţinere;
e) stabilirea soluţiilor de amenajare a zonei de acces în punctul de lucru şi în
spaţiul de cazare a persoanelor private de libertate;
f) distanţa faţă de locul de deţinere astfel încât să fie posibilă deplasarea şi
intervenţia rapidă a personalului în cazuri deosebite;
g) stabilirea altor măsuri pe care le consideră necesare.
(2) Hotărârile comisiei prevăzute la alin.(1) se consemnează într-un proces verbal,
menţionându-se, după caz, acordul agentului economic de a realiza amenajările necesare
înfiinţării şi funcţionării punctului de lucru.

Art. 241
Directorul locului de deţinere stabileşte măsurile necesare pentru întocmirea
68

următoarelor documente:
a) registrul cu inventarul punctului de lucru;
b) planul de pază şi apărare al punctului de lucru;
c) planul de alarmare al personalului;
d) planul de cooperare cu structurile locale ale Ministerului Administraţiei şi
Internelor;
e) carnetele posturilor pentru punctele de lucru şi supravegherea interioară;
f) registrele de planificare a personalului în serviciu;
g) registrul de evidenţă a dotării cu mijloace de imobilizare şi legătură;
h) registrul opis cu condamnaţii prezenţi în cadrul punctului de lucru;
i) tabelul cu organizarea grupei de prevenire şi stingere a incendiilor;
j) programul zilnic cu activităţile care se desfăşoară cu condamnaţii;
k) programul cu activităţile educative;
l) alte documente necesare.

Capitolul VI
Escortarea persoanelor private de libertate în mijloace de transport speciale, în
vederea transferării de la un loc de deţinere la altul

Art. 242
(1) Transferarea persoanelor private de libertate de la un loc de deţinere la altul se
execută cu mijloace de transport speciale în baza unor grafice de deplasare aprobate de
către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(2) Mijloacele de transport speciale sunt astfel amenajate încât să asigure condiţii
de iluminare şi aerisire corespunzătoare şi să respecte condiţiile tehnice stabilite de
legislaţia în vigoare cu privire la transportul de persoane.
(3) Mijloacele de transport speciale se dotează cu mijloace de legătură radio,
mijloace de semnalizare - alarmare, echipamente de monitorizare a poziţiei în traseu,
mijloace de imobilizare şi trusă medicală de prim ajutor, precum şi mijloace de iluminare
dacă deplasarea se face pe timp de noapte.
(4) Escortarea persoanelor private de libertate pe timpul transferului de la un loc de
deţinere la altul se realizează cu personal anume instruit, constituit în Subunitatea de pază
şi escortare deţinuţi transferaţi.

Art. 243
(1) Pregătirea persoanelor private de libertate pentru transfer se efectuează sub
coordonarea şefului de tură sau a unui ofiţer desemnat de directorul locului de deţinere.
Percheziţia corporală amănunţită se execută înainte de îmbarcare de către personalul
locului de deţinere care este nominalizat într-un proces verbal, care se ataşează la
tabelele nominale ale persoanelor private de libertate transferate.
(2) Persoanele private de libertate se pot transfera numai dacă au avizul medical,
înscris pe tabelul de transfer prevăzut la art. 154 alin.(1) lit. a).

Art. 244
Înainte de plecarea în misiune, şeful de escortă execută instruirea personalului,
verifică ţinuta, armamentul, muniţia, materialele din dotare necesare îndeplinirii serviciului
şi dă dispoziţia de executare a misiunii, care cuprinde: compunerea escortei, misiunea,
itinerarul de deplasare, ora începerii îmbarcării, numărul şi categoria persoanelor private
de libertate, numai după ce se convinge că toţi membrii escortei sunt apţi pentru
executarea serviciului.
69

Art. 245
Înainte de îmbarcarea persoanelor private de libertate, şeful de escortă se
informează despre starea mijloacelor de transport, a elementelor de închidere a uşilor, a
gratiilor, în exterior şi interior, în locul pentru bagaje, sub şasiu, iar în cazul în care
constată eventuale nereguli comunică despre acestea directorului adjunct pentru siguranţa
deţinerii şi regim penitenciar din unitatea în care se află, luând sau solicitând măsuri de
remediere.

Art. 246
(1) În mijloacele de transport, persoanele private de libertate sunt repartizate
ţinându-se seama de criteriile de separare.
(2) Dacă pentru unele dintre persoanele private de libertate din categoriile mai sus
menţionate nu se poate asigura separarea, acestea nu se primesc în mijloacele de
transport. În astfel de situaţii, şeful de escortă consemnează, sub semnătură, în condica
de expediţie a locului de deţinere respectiv, motivul pentru care nu a primit persoanele
private de libertate, iar la înapoiere informează şeful Subunităţii de pază şi escortare
deţinuţi transferaţi.

Art. 247
După îmbarcare, şeful de escortă atenţionează persoanele private de libertate cu
privire la modul de comportare pe timpul deplasării, precizându-le regulile care trebuie
respectate pe durata transferării şi consecinţele încălcării acestora.

Art. 248
(1) La transferare, persoanele private de libertate sunt însoţite de dosarele
individuale, obiectele de valoare, alimentele şi bunurile care pot fi primite şi păstrate de
către acestea în numărul şi cantităţile prevăzute de reglementările în vigoare, precum şi de
un bagaj de mână. Bunurile rămase în custodia locului de deţinere se ridică de
aparţinătorii persoanelor private de libertate sau de acestea după liberare.
(2) Bagajul de mână conţine articole de igienă personală şi medicamente în cantităţi
stricte, recomandate de medic.
(3) La bagajul de mână, persoana privată de libertate are acces în unităţile de
tranzit.
(4) Pe perioada transferului, cât timp se află în mijloacele de transport, persoanele
private de libertate pot păstra asupra lor doar un recipient din plastic cu apă potabilă şi
hrana rece asigurată de locul de deţinere.
(5) Obiectele şi bunurile care însoţesc persoana privată de libertate constituite în
coletul personal şi bagajul de mână, se împachetează şi sigilează, urmând a fi predate de
şeful de escortă, împreună cu persoana privată de libertate, la destinaţie.
(6) Modul de asigurare a medicaţiei necesară pe perioada efectuării transferului cu
mijloacele de transport speciale se stabileşte prin decizie a directorului general al
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Art. 249
Atunci când pe parcurs, din motive temeinice, se impune schimbarea itinerarului
aprobat, şeful de escortă stabileşte un nou itinerar, cu aprobarea şefului Subunităţii de
pază şi escortare deţinuţi transferaţi, după care comunică primului loc de deţinere despre
modificarea acestuia în vederea informării tuturor locurilor de deţinere pe unde trec
mijloacele de transport, inclusiv unităţii de care aparţine.

Art. 250
(1) În vederea efectuării transferului în siguranţă, persoanele private de libertate pot
70

fi predate şefului de escortă cu mijloace de imobilizare, cu respectarea condiţiilor

prevăzute de art. 37 din Lege.
(2) Dacă pe timpul transportului prin comportarea adoptată persoanele private de
libertate pun în pericol siguranţa misiunii, şeful de escortă dispune utilizarea mijloacelor de
imobilizare numai cu aprobarea şefului Subunităţii de pază şi escortare deţinuţi transferaţi,
cu excepţia cazurilor în care urgenţa nu permite acest lucru, situaţie care va fi de îndată
adusă la cunoştinţa şefului Subunităţii de pază şi escortare deţinuţi transferaţi. Acesta la
rândul său comunică despre aceasta directorului locului de deţinere de destinaţie sau
tranzit, în vederea respectării dispoziţiilor art. 37 alin.(5) din Lege.

Art. 251
În cazul producerii unor incidente, şeful de escortă acţionează potrivit procedurilor
stabilite prin Manualul de gestionare a incidentelor - Gestionarea incidentelor operaţionale
şi planurilor de prevenire şi reacţie la situaţii de urgenţă ale Subunităţii de pază şi
escortare deţinuţi transferaţi.

Art. 252
(1) Pe timpul transportului se interzice fumatul în mijloacele de transport, sens în
care, cu ocazia pregătirii pentru transfer acest lucru se aduce la cunoştinţa persoanelor
private de libertate, iar ţigările şi sursele de aprindere se depun în bagajul personal.
(2) Persoanele private de libertate fumătoare pot păstra câte un pachet de ţigări,
care se ambalează separat, se inscripţionează cu numele titularului şi se predă şefului de
escortă la îmbarcarea în mijlocul de transport.
(3) Fumatul persoanelor private de libertate este permis numai în unităţile de tranzit
în locuri special amenajate.

Art. 253
Predarea sau primirea persoanelor private de libertate se confirmă prin semnătura
şefului de tură şi a şefilor de escortă, în condica de predare primire a persoanelor private
de libertate, bagajelor şi a obiectelor de valoare ale acestora, prevăzută în Anexa nr. 38.

Art. 254
(1) Atunci când mijlocul de transport staţionează într-un loc de deţinere, şeful de
tură ia măsuri de asigurare a pazei şi de verificare a integrităţii acestuia.
(2) Armamentul şi muniţia aflate în dotarea escortei mijlocului de transport se depun
la magazia de serviciu, iar dosarele individuale ale persoanelor private de libertate aflate
în tranzit sunt predate şefului de tură.
(3) Pentru membrii din compunerea escortei se asigură condiţiile necesare de
odihnă şi hrănire.
(4) Persoanele private de libertate aflate în tranzit, care urmează să rămână pe
timpul nopţii în locul de deţinere, sunt cazate separat de efectivele proprii şi li se asigură
condiţii de servire a hranei.
(5) La solicitarea şefului de escortă, dacă situaţia impune, se iau măsuri pentru
completarea necesarului de carburant.
(6) Predarea-primirea persoanelor private de libertate la şi de la mijloacele de
transport auto, se efectuează în prezenţa şi sub coordonarea şefului de tură sau a
ofiţerului desemnat de directorul locului de deţinere.

Art. 255
În termen de 24 de ore de la terminarea misiunii, şefii de escortă sunt obligaţi să
întocmească un raport de activitate în care se consemnează: numele, prenumele, gradul
profesional al şefului de escortă, membrilor escortei şi ale conducătorul auto, numărul
71

persoanelor private de libertate transferate, perioada, modul de îndeplinire şi problemele

apărute pe timpul executării misiunii, inclusiv dacă au fost aplicate sau nu mijloace de
imobilizare.

Titlul VI
Controlul activităţilor de pază, supraveghere, escortare şi însoţire

Art. 256
(1) Pentru verificarea modului de îndeplinire a misiunilor de pază, supraveghere,
escortare şi însoţire, directorul locului de deţinere dispune efectuarea de controale
inopinate.
(2) Controlul inopinat se execută pe baza unei planificări lunare întocmite de
directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar în care sunt menţionate
toate sectoarele de activitate şi persoanele desemnate a le verifica.
(3) Controlul inopinat are ca scop identificarea deficienţelor şi a cauzelor acestora,
precum şi diseminarea rezultatelor pozitive din activitatea desfăşurată de personalul din
sectorul operativ.

Art. 257
(1) Persoanelor desemnate pentru executarea controalelor inopinate li se stabilesc
obiective al căror scop este modul în care sunt respectate dispoziţiile prezentului
Regulament.
(2) În cazul în care pe timpul controlului inopinat sunt constate aspecte negative,
acestea sunt menţionate în documentele operative.
(3) După finalizarea controlului inopinat persoanele prevăzute la alin. (1) întocmesc
o notă raport care cuprinde aspectele pozitive şi negative constatate, propuneri de
remediere a neajunsurilor şi de îmbunătăţire a muncii.
(4) Nota de constatare este prezentată spre avizare directorului adjunct pentru
siguranţa deţinerii şi regim penitenciar şi, pentru a dispune măsuri în consecinţă
directorului locului de deţinere.
(5) Notele de constatare se păstrează la directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii
şi regim penitenciar.

Titlul VII
Dispoziţii comune

Capitolul I
Percheziţia persoanelor private de libertate

Art. 258
(1) Percheziţia este acţiunea prin care se realizează un control amănunţit asupra
persoanelor private de libertate, echipamentului, bagajelor, alimentelor, cazarmamentului,
camerelor de deţinere şi a tuturor locurilor unde acestea au acces, în scopul descoperii şi
ridicării obiectelor interzise, precum şi pentru prevenirea unor evenimente deosebite ori a
situaţiilor de risc, în vederea respectării normelor privind regimul penitenciar.
(2) Percheziţia este o măsură necesară luată pentru siguranţa locurilor de deţinere,
menţinerea şi restabilirea ordinii şi disciplinei în rândul persoanelor private de libertate.
(3) Percheziţia se efectuează în intervalul cuprins între ora deşteptării şi ora
stingerii, cu excepţia situaţiilor în care acţiunea a început înainte de ora stingerii sau în
cazul săvârşirii abaterilor grave sau infracţiunilor.
72

(4) Bunurile şi echipamentul personal deteriorate cu ocazia percheziţiei sunt

reparate sau înlocuite prin grija administraţiei locului de deţinere. Dacă această operaţiune
a dus la descoperirea de bunuri, substanţe ori obiecte a căror deţinere constituie
infracţiune, bunurile şi echipamentul personal deteriorate se repară numai cu avizul
organului de cercetare.
(5) Percheziţia se execută în situaţiile prevăzute de prezentul Regulament precum
şi ori de câte ori există date sau informaţii referitoare la deţinerea unor bunuri sau obiecte
interzise.
(6) Dispoziţiile art. 200 din Regulamentul de aplicare a Legii se aplică în mod
corespunzător.

Art. 259
În funcţie de condiţiile şi împrejurările în care se execută, precum şi de procedeele
folosite, percheziţia este de două feluri, corporală şi generală. Percheziţia corporală poate
fi amănunţită ori sumară, iar percheziţia generală poate fi totală sau parţială.

Art. 260
(1) Prin percheziţie corporală amănunţită se înţelege controlul executat asupra
persoanelor private de libertate, echipamentului, bagajelor şi altor obiecte personale sau
date în folosinţă de către administraţia locului de deţinere.
(2) Percheziţia corporală amănunţită se execută în următoarele situaţii:
a) la primirea persoanelor private de libertate în locul de deţinere;
b) la întoarcerea de la punctele de lucru exterioare a persoanelor private de
libertate clasificate în regimul deschis, când deplasarea s-a efectuat fără a fi însoţite de
personal al unităţii;
c) la plecarea şi întoarcerea din permisiunea de ieşire din penitenciar;
d) la internarea persoanelor private de libertate în infirmeria locului de deţinere sau
în spitalele din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi la externarea din aceste locuri;
e) cu ocazia transferării persoanelor private de libertate, atât la locul de deţinere de
unde se transferă cât şi la cel care le primeşte;
f) cu ocazia mutărilor între secţiile de deţinere;
g) cu prilejul pregătirii în vederea prezentării la organele judiciare şi la înapoierea
de la acestea;
h) după ce persoanele private de libertate au beneficiat de vizită fără dispozitive de
separare sau intimă;
i) cu ocazia introducerii şi scoaterii în şi din camere a persoanelor private de
libertate sancţionate disciplinar cu izolarea;
j) în cazurile urgente care nu suportă amânare, percheziţia corporală amănunţită
poate fi executată la dispoziţia şefului punctului de lucru, şefului de escortă sau, după caz,
a supraveghetorului, care informează, pe cale ierarhică, motivul, constatările şi măsurile
luate;
k) la punerea în libertate a persoanelor private de libertate;
l) în alte situaţii, cu avizul directorului locului de deţinere.

Art. 261
(1) Percheziţia corporală amănunţită se efectuează, de către persoane de acelaşi
sex, în condiţii care să nu lezeze demnitatea şi să nu afecteze sănătatea persoanelor
private de libertate, cu asigurarea intimităţii acestora.
(2) Asigurarea intimităţii persoanei private de libertate se realizează prin efectuarea
controlului separat de celelalte persoane, în spaţii anume amenajate.
(3) Controlul cavităţilor corporale se realizează numai de către personal medical.
73

Art. 262
Percheziţia corporală amănunţită se execută în următoarea succesiune: controlul
corporal, controlul lenjeriei, controlul îmbrăcămintei, controlul încălţămintei, controlul
coifurii, controlul bagajelor, alimentelor şi celorlalte obiecte aparţinând persoanei private
de libertate.

Art. 263
(1) La controlul corporal se urmăreşte descoperirea de obiecte interzise în părţile
ascunse ale corpului sau aplicate pe acesta.
(2) La verificarea lenjeriei şi îmbrăcămintei se controlează amănunţit gulerul,
manşetele, peticele aplicate, diferite cusături şi alte locuri care se pretează ascunderii unor
obiecte interzise.
(3) Încălţămintea se controlează în interior şi exterior. Cea care prezintă
caracteristici suspecte - talpă dublă, toc voluminos, etc. – cu aprobarea conducătorului
acţiunii, se poate desface, urmând a fi reparată prin grija administraţiei locului de deţinere.
(4) După controlul lenjeriei, îmbrăcămintei şi încălţămintei, acestea se dau
persoanei private de libertate pentru a se echipa şi se execută, în prezenţa acesteia,
controlul bagajelor, alimentelor şi altor obiecte permise să fie deţinute de către aceasta.

Art. 264
(1) Persoana care efectuează percheziţia corporală amănunţită desfăşoară
următoarele activităţi:
a) supraveghează în permanenţă persoana privată de libertate în cauză;
b) întreabă persoana privată de libertate dacă deţine bunuri, obiecte sau substanţe
interzise şi cere prezentarea obiectelor personale;
c) se dispune la o distanţă suficient de mare pentru a putea contracara o eventuală
acţiune vătămătoare din partea celui percheziţionat;
d) dispune persoanei private de libertate să se dezechipeze, să se întoarcă cu
spatele, să depărteze picioarele şi să ridice mâinile paralel cu solul;
e) efectuează controlul prin observare, succesiv, începând cu părul persoanei
private de libertate, urechi, sub braţ, între degetele mâinii, unghii, eventuale cute ale pielii,
între degetele picioarelor şi sub tălpi;
f) solicită persoanei să se întoarcă cu faţa şi continuă controlul cavităţii bucale, a
nărilor, a buricului şi eventualele cute ale pielii;
g) după efectuarea controlului corporal dispune persoanei private de libertate să
revină în poziţia iniţială.
(2) Cu ocazia controlului bagajelor personale se acordă o atenţie deosebită:
a) mânerelor, buzunarelor şi a eventualelor părţi duble;
b) deodorantelor roll-on, la care se ridică partea superioară a acestora şi se verifică
spaţiul gol al containerului;
c) tuburilor de pastă de dinţi, cremă de ras, etc., care se apasă urmărind să nu
existe ascunse diverse obiecte interzise;
d) scrisorilor, care se scot din plicuri, fără a fi citite, pentru a verifica dacă nu sunt
ascunse substanţe sau articole interzise;
e) cărţilor, revistelor şi ziarelor care se răsfoiesc pentru a verifica dacă nu sunt
ascunse substanţe sau articole interzise;
f) obiectelor de podoabă şi ochelarilor, care se verifică în scopul depistării unor
eventuale modificări constructive cu ajutorul cărora se pot disimula obiecte interzise;
g) celelalte obiecte deţinute se controlează cu atenţie, ţinându-se cont de
caracteristicile fiecăruia: se acordă atenţie sporită alimentelor, verificându-se termenul de
valabilitate al acestora, aspectului organoleptic, iar în cazul conservelor se va urmări ca
acestea să nu fie deformate şi se urmăresc semne de modificare constructivă şi modul de
aplicare a etichetelor.
74

Art. 265
(1) Percheziţia corporală sumară constă în controlul executat asupra condamnaţilor
cărora li se aplică regimul de maximă siguranţă sau închis şi arestaţilor preventiv la
scoaterea şi introducerea din şi în camerele de cazare sau de câte ori este nevoie în
scopul prevenirii unor incidente, a situaţiilor de risc şi ridicării obiectelor interzise.
(2) Persoana privată de libertate înmânează articolele solicitate pentru control.
(3) Percheziţia corporală sumară se efectuează asupra persoanelor private de
libertate cărora li se aplică regimul semideschis sau deschis, la ieşirea şi intrarea în sau
din spaţiul destinat cazării şi în care au acces direct pentru desfăşurarea anumitor activităţi
sau de câte ori este nevoie în scopul prevenirii unor incidente şi ridicării obiectelor
interzise.

Art. 266
Percheziţia corporală sumară începe cu controlul coifurii, iar apoi prin palpare,
apăsare sau îndoire, după caz, se controlează gulerul, umerii, mânecile, buzunarele,
eventualele petice aplicate şi celelalte locuri unde pot fi ascunse obiecte interzise.

Art. 267
(1) Persoana care efectuează percheziţia corporală sumară desfăşoară următoarele
activităţi:
a) supraveghează în permanenţă persoana privată de libertate în cauză;
b) întreabă persoana privată de libertate dacă deţine bunuri, obiecte sau substanţe
interzise, şi cere prezentarea obiectelor personale;
c) solicită persoanei private de libertate să ridice braţele la nivelul umerilor în plan
orizontal, paralel cu solul şi să ţină picioarele cât mai depărtate unul de celălalt;
d) efectuează controlul corporal, prin palpare şi observare, în următoarea ordine:
capul şi gâtul (se scoate pălăria, căciula, şapca etc.), braţele, de la umăr la încheieturile
mâinilor, zona trunchiul şi a bazinului (faţă, spate), membrele inferioare (partea exterioară
şi interioară);
e) când controlează partea inferioară a corpului se poziţionează astfel încât să nu
fie lovit de cel controlat.
(2) Percheziţia corporală sumară a persoanelor private de libertate se poate efectua
şi cu persoana percheziţionată cu mâinile în sus, pe cap sau la ceafă, şi cu mâinile la
ceafă sau la spate.
(3) Obiectele descoperite asupra persoanei private de libertate sunt prezentate
acesteia.
(4) În situaţia percheziţionării unui grup de persoane private de libertate de către doi
membri ai personalului, acestea sunt dispuse în linie, cu distanţă de aproximativ 1 m una
faţă de cealaltă; unul dintre membri personalului supraveghează grupul, iar celălalt
efectuează controlul corporal din cealaltă parte.
(5) Atunci când la percheziţia corporală sumară asupra persoanelor private de
libertate se descoperă obiecte interzise asupra acestora, se efectuează percheziţia
corporală amănunţită.

Art. 268
Percheziţia asupra condamnaţilor cărora li se aplică regimul de maximă siguranţă,
persoanelor private de libertate sancţionate disciplinar cu izolarea, celor care prezintă risc
pentru siguranţa penitenciarului care urmează să fie transferate se efectuează sub
conducerea şefului de tură ori a persoanei desemnate de directorul locului de deţinere.

Art. 269
Percheziţia generală se execută asupra tuturor camerelor, persoanelor private de
75

libertate, bagajelor şi a locurilor unde acestea au acces. Percheziţia generală poate fi

totală, cuprinzând întregul loc de deţinere sau parţială, limitată la un număr de camere,
secţii sau locuri.

Art. 270
(1) Percheziţia generală se execută la dispoziţia directorului locului de deţinere o
dată pe lună sau ori de câte ori există indicii că se desfăşoară activităţi care încalcă
dispoziţiile legale, în toate spaţiile unde sunt cazate persoane private de libertate sau unde
acestea desfăşoară diferite activităţi lucrative sau recreative.
(2) La controlul alimentelor se respectă cu stricteţe regulile de igienă stabilite de
către medicul locului de deţinere.
(3) În scopul prevenirii toxiinfecţiilor alimentare, medicul locului de deţinere propune
confiscarea şi distrugerea alimentelor alterate.

Art. 271
(1) Percheziţia generală, totală sau parţială, se execută pe baza planului de
acţiune, prevăzut în Anexa nr. 39.
(2) Planurile de acţiune se înregistrează la secretariatul unităţii.
(3) În vederea păstrării secretului privind data şi locul executării percheziţiei
generale, planul de acţiune se prelucrează cu personalul participant, înaintea începerii ei.
(4) Cu ocazia prelucrării planului de acţiune, se pune accent pe cunoaşterea de
către personal a obiectelor, substanţelor şi bunurilor a căror deţinere este interzisă,
metodele şi procedeele folosite de persoanele private de libertate în ascunderea lor şi
asupra procedurii de efectuare a percheziţiei.
(5) Fiecărui membru al personalului i se stabileşte în mod concret activitatea pe
care o va desfăşura, semnând despre realizarea acesteia în procesul verbal prevăzut de
art. 278.

Art. 272
Personalul participant la executarea percheziţiei se organizează pe echipe. Fiecare
echipă este condusă de un şef numit de conducătorul percheziţiei. Durata unei acţiuni de
percheziţie nu poate depăşi două ore.

Art. 273
Fiecare echipă este dotată cu echipament de protecţie, instrumente pentru
verificarea integrităţii sistemelor de siguranţă şi materiale necesare ridicării, conservării şi
evidenţierii obiectelor, substanţelor şi bunurilor interzise descoperite.

Art. 274
(1) La ora stabilită pentru începerea acţiunii, echipele constituite, sub conducerea
şefilor numiţi, se deplasează, pe cât posibil, astfel încât să se realizeze surprinderea
persoanelor private de libertate spre locurile unde au fost repartizate şi încep percheziţia
simultan.
(2) La sosirea în secţia unde urmează a se executa percheziţia, şeful de echipă
amplasează la fiecare cameră ce urmează a fi percheziţionată câte un component al
echipei şi dispune deschiderea uşilor. La camerele prevăzute cu grilaje, se deschid iniţial
doar uşile. În faţa uşilor deschise, după caz, a grilajelor, sau în alte locuri care permit o
bună observare a persoanelor private de libertate, precum şi pe latura secţiei unde sunt
amplasate ferestrele camerelor se dispun componenţi ai echipei pentru supraveghere.
(3) La intrarea în cameră se cere persoanelor private de libertate să se aşeze în
paturi fără a desfăşura alte activităţi şi se dispune ca acestea, pe rând, să-şi ia bagajele
personale şi cazarmamentul şi să se adune în locul stabilit.
76

(4) Echipa stabilită pentru controlul camerei începe activitatea în prezenţa unui
reprezentant al persoanelor private de libertate din cameră, după ce toate celelalte
persoane au fost scoase din cameră. Bunurile persoanelor private de libertate care nu se
afla in camera cu ocazia efectuării percheziţiei se introduc în saci care se sigilează,
urmând a fi controlate ulterior, în prezenţa acestora.
(5) Activitatea persoanelor private de libertate este supravegheată permanent,
pentru a nu ascunde, arunca sau transmite obiecte, substanţe sau bunuri interzise.
(6) Daca se descoperă obiecte interzise nu se încetează activitatea pentru a
comunica acest lucru. Se procedează la inventarierea obiectelor descoperite şi se
continuă activitatea până când se finalizează controlul.

Art. 275
(1) La controlul camerei, se verifică în mod amănunţit pereţii, tavanul, pardoseala,
gratiile de la ferestre, ferestrele, uşa, grilajul, saltelele, paturile, grupurile sanitare, corpurile
de iluminat, instalaţiile şi toate celelalte obiecte de inventar.
(2) Locurile slab luminate din interiorul camerelor se controlează cu ajutorul
lanternelor.
(3) Dacă în cameră există aparatură audio – vizuală, se verifică starea sigiliilor
aplicate. În situaţia în care se constată lipsa ori deteriorarea sigiliilor, aparatul în cauză se
retrage în vederea controlului, luându-se măsuri în consecinţă.
(4) Percheziţia corporal amănunţită a persoanelor private de libertate se execută
conform regulilor de la art. 261 - 264, după controlul camerei sau concomitent cu acesta.

Art. 276
Percheziţia spaţiilor în care au acces persoanele private de libertate se
efectuează după următoarea procedură:
a) la controlul articolelor de cazarmament se urmăreşte verificarea eventualelor
urme de rupere, de cusătură recentă şi tăieturi. Prin folosirea detectorului de metale şi
palpare a articolelor de cazarmament se identifică eventualele obiecte interzise ascunse
în acestea;
b) la controlul uşilor şi ferestrelor se verifică, atât pe interior, cât şi pe exterior
tocul, rama, balamalele şi sistemul de închidere al acestora;
c) la controlul gratiilor şi grilajelor se urmăreşte identificarea eventualelor urme de
forţare, dislocare, tăiere precum şi eventualele obiecte interzise legate de acestea;
d) la controlul chiuvetelor, vaselor de toaletă, bazinelor de apă se verifică interiorul
şi exteriorul acestora şi locurile pretabile a ascunde bunuri interzise;
e) la controlul întrerupătoarelor, prizelor, dozelor, corpurilor de iluminat se verifică
integritatea acestora;
f) controlul tavanelor, pereţilor şi podelelor se face prin ciocănire şi observare în
vederea descoperirii sau identificării urmelor de deteriorare, spargere, străpungere sau
modificare recentă a aspectului;
g) controlul obiectelor de inventar se face prin observare şi palpare în vederea
descoperirii de modificări constructive care pot ascunde bunuri interzise;
h) la controlul aparatelor electrice sau electronice se urmăreşte lipsa ori
deteriorarea sigiliilor aplicate.

Art. 277
La executarea percheziţiei în ateliere, blocul alimentar, garaje, grajduri, curţi de
plimbare ori alte locuri se urmăreşte descoperirea eventualelor pregătiri de evadare, a
obiectelor interzise sau care nu sunt în inventarul acestora.
77

Art. 278
(1) După efectuarea percheziţiei generale, şeful fiecărei echipe întocmeşte un
proces-verbal arătat în Anexa nr. 40.
(2) Procesul-verbal prevăzut la alin.(1) primeşte acelaşi număr de înregistrare ca şi
planul de acţiune in baza căruia s-a desfăşurat.
(3) Procesul-verbal va fi semnat de către personalul care a efectuat percheziţia şi
de către persoana privată de libertate care a asistat la percheziţia efectuată.
(4) Pentru persoanele private de libertate care au încălcat regulile de ordine
interioară se întocmesc rapoarte de incident.

Art. 279
(1) Bunurile aflate asupra persoanelor private de libertate, al căror număr şi
cantitate depăşeşte limita drepturilor legale sunt depuse spre păstrare la magazia locului
de deţinere pe bază de bon de primire în păstrare.
(2) Bunurile identificate asupra persoanelor private de libertate, dobândite de
acestea în mod ilicit pe timpul detenţiei, se confiscă, înscriindu-se în procesul-verbal de
confiscare, prevăzut în Anexa nr. 41.
(3) Procesul-verbal de confiscare primeşte acelaşi număr de înregistrare ca şi
planul de acţiune în baza căruia s-a desfăşurat, se certifică prin semnătură de către şeful
serviciului aplicarea regimurilor şi se aprobă de directorul locului de deţinere.
(4) Directorul locului de deţinere înştiinţează despre măsura luată judecătorul
delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, transmiţându-i o copie de pe
procesul verbal de confiscare.
(5) În raport de natura bunurilor confiscate, acestea se introduc în patrimoniul
locului de deţinere, se valorifică sau se distrug potrivit dispoziţiilor legale.
(6) Procedura specifică de valorificare, introducere in patrimoniu sau de distrugere,
după caz, se stabileşte prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor.
(7) Unele dintre bunurile care fac obiectul distrugerii, din dispoziţia scrisă a
directorului locului de deţinere, pot fi păstrate în scop didactic şi de instruire a personalului.

Art. 280
Obiectele, bunurile sau substanţele descoperite asupra persoanelor private de
libertate a căror deţinere, folosire sau transmitere sunt interzise prin lege oricărui cetăţean,
se ridică de la acestea, se conservă, se întocmesc documentele necesare probării faptei şi
se anunţă, de îndată, organele judiciare competente, cărora le sunt predate.

Art. 281
La terminarea percheziţiei generale, conducătorul acesteia face bilanţul acţiunii
desfăşurate, evidenţiind aspectele pozitive şi negative, precum şi măsurile ce se impun a fi
luate pentru activitatea de viitor.

Capitolul II
Portul şi folosirea armamentului de către personalul destinat executării misiunilor
de pază şi escortare a persoanelor private de libertate

Art. 282
Armamentul şi muniţia se ridică de la magazia de serviciu pe bază de semnătură
sau, în situaţii deosebite, prin predarea unui tichet înlocuitor.
78

Art. 283
(1) În fiecare loc de deţinere, într-un spaţiu deschis, se amenajează un rastel,
construit astfel încât să asigure condiţiile necesare pentru încărcarea şi descărcarea
categoriilor de armament din dotare.
(2) Rastelul se confecţionează astfel încât, în cursul manevrelor de încărcare sau
descărcare, armamentul să fie poziţionat la un unghi de 45 - 60 grade faţă de orizontală şi
să nu fie posibilă îndreptarea acestuia către persoane, căi de acces, linii electrice aeriene,
culoare de trafic aerian sau clădiri.
(3) Spaţiul unde este amenajat rastelul trebuie să dispună de iluminat permanent şi
de mijloace de stingere a incendiilor.

Art. 284
(1) Şefii de schimb, şefii punctelor de lucru şi şefii de escortă execută încărcarea şi
descărcarea armamentului sub supravegherea şefului de tură sau a unui ofiţer desemnat
de directorul locului de deţinere.
(2) Personalul din posturile de pază de pe perimetrul locului de deţinere, posturile
de observare, posturile de control al accesului, cel care asigură escortarea şi paza
persoanelor private de libertate la spitale din reţeaua sanitară publică, precum şi cel din
compunerea patrulelor execută încărcarea şi descărcarea armamentului sub
supravegherea şefului schimbului din care face parte.
(3) Personalul din compunerea escortelor, şefii posturilor de control al accesului la
punctele de lucru, cel din compunerea patrulelor la puncte de lucru execută încărcarea şi
descărcarea armamentului sub supravegherea şefilor de escorte sau, după caz, a şefilor
punctelor de lucru.

Capitolul III
Atribuţii specifice unor categorii de personal

Secţiunea 1 - Atribuţiile şefului de tură

Art. 285
(1) Şeful de tură este subordonat directorului adjunct pentru siguranţa deţinerii şi
regim penitenciar şi are în subordine personalul din schimbul său.
(2) În afara orelor de program, în zilele de sâmbătă şi duminică, pe timpul
sărbătorilor legale şi ori de câte ori directorul sau înlocuitorul desemnat lipsesc din locul de
deţinere, şeful de tură asigură continuitatea la conducere.
(3) Şeful de tură are următoarele atribuţii specifice:
a) coordonează executarea serviciului de pază şi supraveghere de către
personalul din schimbul său;
b) urmăreşte aplicarea legală a regimurilor de executare a pedepsei închisorii, a
măsurii arestării preventive şi a măsurii educative de internare a minorilor;
c) asigură menţinerea unei stări administrativ-gospodăreşti corespunzătoare în
locul de deţinere;
d) informează, cu ocazia predării-preluării serviciului, asupra situaţiei operative din
locul de deţinere;
e) asigură, la primirea persoanelor private de libertate în locul de deţinere,
verificarea identităţii acestora şi a legalităţii documentelor în baza cărora pot fi primite în
locurile de detenţie;
79

f) asigură punerea în libertate a persoanelor private de libertate, în baza

documentelor aprobate, după verificarea identităţii;
g) urmăreşte aplicarea măsurilor sanitare şi de igienă, cu ocazia primirii
persoanelor private de libertate în locul de deţinere şi în alte împrejurări stabilite de către
medic şi aprobate de către director;
h) participă la apelul de dimineaţă şi seară al persoanelor private de libertate şi ia
măsuri ca această activitate să se desfăşoare în bune condiţii;
i) verifică modul de desfăşurare a programului zilnic cu persoanele private de
libertate şi participă la principalele activităţi planificate, luând măsurile care se impun;
j) cunoaşte permanent starea de spirit a persoanelor private de libertate;
k) urmăreşte respectarea regulilor de separare în timpul activităţilor desfăşurate cu
persoanele private de libertate;
l) controlează şi îndrumă activităţile din locul de deţinere, asigurând respectarea
programului zilnic aprobat;
m) verifică activitatea şefului de schimb şi a întregului personal din subordine, luând
măsuri ca aceasta să se desfăşoare în conformitate cu fişele posturilor şi a prevederilor
din planul de pază şi apărare al locului de deţinere;
n) consemnează în documentele specifice constatările sale cu ocazia controalelor
efectuate şi ia măsuri sau face propuneri de remediere a neajunsurilor constatate;
o) pune în aplicare prevederile planului de alarmare şi aducere a personalului la
locul de deţinere, execută sarcinile prevăzute în planul de pază şi apărare şi în planurile
de prevenire şi reacţie la situaţii de urgenţă;
p) controlează activitatea persoanelor private de libertate folosite la blocul
alimentar, deservire, plimbarea persoanelor private de libertate şi însoţirea în interior,
activitatea persoanelor private de libertate la ateliere precum şi celelalte activităţi;
q) verifică, la sosirea detaşamentelor de la punctele de lucru, dispozitivul de
debarcare şi executarea percheziţiei corporale sumare a acestora, intervenind operativ în
clarificarea unor situaţii deosebite;
r) întâmpină şi însoţeşte persoanele sosite în control;
s) în baza deciziei directorului asigură pregătirea persoanelor private de libertate
pentru transfer la alte locuri de deţinere, ori pentru escortare la organele judiciare sau în
alte locuri, predându-le şefului de escortă pe baza tabelului nominal aprobat;
t) înainte de plecarea persoanelor private de libertate care se transferă verifică
dacă acestea sunt însoţite de documentele necesare, bagajele personale, obiecte de
valoare şi dacă au primit apă şi hrană rece pe perioada transferului;
(4) În funcţie de specificul locului de deţinere şi de complexitatea misiunilor de
executat, pentru îndeplinirea anumitor atribuţii date în sarcina şefului de tură, directorul
locului de deţinere poate desemna un ofiţer instructor.

Secţiunea a 2-a - Atribuţiile şefului de schimb

Art. 286
(1) Şeful de schimb se subordonează nemijlocit şefului de tură şi are în subordine
întregul personal destinat pazei din schimbul său şi are următoarele atribuţii specifice:
a) să cunoască detaliile perimetrului locului de deţinere, locurile şi punctele
vulnerabile;
b) să asigure schimbarea la timp a personalului din pază şi să controleze modul de
îndeplinire a atribuţiilor de către acesta;
c) să predea ori să primească muniţia, pe bază de semnătură în registrul prevăzut
la art. 24 alin. (2), ori pe bază de tichet, când datorită producerii unui eveniment negativ
timpul nu permite predarea armamentului pe bază de registru, la/de la personalul căreia i
se încredinţează armament înainte/după intrarea în serviciu, prin numărare, bucată cu
80

bucată şi prin verificarea stării tehnice a acesteia, la locurile de deţinere în care nu există
personal anume desemnat la magazia de serviciu;
d) să verifice existenţa, starea tehnică şi curăţarea armamentului şi a celorlalte
materiale din magazia de serviciu, acolo unde nu există personal anume desemnat, şi a
documentelor de lucru şi operative;
e) să respecte itinerariile de deplasare atunci când efectuează schimbarea
personalului din posturile de pază;
f) să informeze şeful de tură despre fotografierea sau filmarea neautorizată a
locului de deţinere, reţinând în funcţie de situaţie, semnalmentele persoanei,
caracteristicile şi numărul de înmatriculare al autovehiculului;
g) să informeze şeful de tură despre evenimentele privind activitatea pazei sau
când în apropierea locului de deţinere au loc aglomerări de oameni care pun în pericol
securitatea acestuia;
h) să propună măsuri pentru perfecţionarea activităţii de pază;
i) ia măsuri ca sălile de aşteptare pentru persoanele sosite la sectorul vizite să fie
controlate periodic antiterorist, conform procedurii stabilite de către directorul adjunct
pentru siguranţa deţinerii;
j) execută alte dispoziţii date de şeful de tură în legătură cu buna desfăşurare a
serviciului de pază din tura sa.
(2) La locurile de deţinere în care nu este prevăzută funcţia de şef de schimb,
atribuţiile acestuia sunt preluate de şeful de tură.

Secţiunea a 3-a - Atribuţiile şefului de secţie

Art. 287
(1) Şeful de secţie este subordonat şefului serviciului aplicarea regimului
penitenciar şi are în subordine personalul destinat supravegherii de pe secţia cărei
activitate o coordonează, în timpul orelor de program.
(2) Şeful de secţie are următoarele atribuţii specifice:
a) participă la predarea – primirea serviciului între agenţii supraveghetori şi îi
instruieşte cu privire la respectarea programului orar şi desfăşurarea serviciului în cadrul
secţiei;
b) participă la activitatea de apel;
c) întocmeşte documentele şi materialele de planificare şi control a activităţii din
cadrul secţiei de deţinere;
d) verifică dispozitivele de siguranţă din cadrul secţiei şi ale altor locuri aferente
acesteia;
e) discută zilnic cu persoanele private de libertate din cadrul secţiei, luând măsuri
de rezolvare a problemelor acestora, cu respectarea reglementărilor legale;
f) urmăreşte modul de soluţionare a petiţiilor înaintate de persoanele private de
libertate administraţiei penitenciarului;
g) ia măsuri de prevenire a evenimentelor negative în rândul persoanelor private
de libertate;
h) face propuneri de reducere a gradului de vulnerabilitate şi duce la îndeplinire
măsurile stabilite, pentru secţia de deţinere de care răspunde;
i) organizează şi participă la percheziţiile generale din cadrul secţiei de deţinere şi
urmăreşte modul de realizare a acestora;
j) urmăreşte respectarea programul zilnic al persoanelor private de libertate;
k) permanent urmăreşte menţinerea unei stări administrativ-gospodăreşti
corespunzătoare, luând măsuri prompte de remediere a neajunsurilor constatate.
81

Secţiunea a 4-a - Atribuţiile personalului de la dispecerat

Art. 288
Agentul de la dispecerat se subordonează nemijlocit şefului de tură şi are
următoarele atribuţii:
a) asigură legătura unităţii cu eşalonul superior, cu unităţile din subordinea
Ministerului Justiţiei şi cu personalul unităţii aflat în serviciul de pază, escortare şi
supraveghere;
b) are evidenţa privind gradul, numele şi prenumele şefilor de compartimente, locul
de muncă şi telefonul interior al fiecăruia;
c) cunoaşte modul de lucru cu tehnica din dotare;
d) menţine în permanenţă legătura cu personalul din misiunile de escortare,
consemnând problemele într-un registru special;
e) respectă condiţiile de păstrare şi întreţinere a mijloacelor de transmisiuni;
f) permite accesul în dispecerat numai persoanelor autorizate;
g) foloseşte tabela de convorbiri pentru codificarea mesajelor prin reţeaua
radiotelefonică;
h) în situaţia luării la cunoştinţă despre comunicate referitoare la starea de
necesitate sau alte situaţii deosebite, indiferent de sursă, informează şeful de tură şi
directorul locului de deţinere sau înlocuitorul la conducere;
i) în caz de alarmă, îndeplineşte întocmai atribuţiile specificate în planul de
alarmare;
j) protejează datele cu caracter personal, adresele şi numerele de telefon ale
personalului şi nu le furnizează altor persoane fără acordul acestora sau al conducerii
unităţii;
k) respectă reglementările privind lucrul cu informaţii clasificate.

Secţiunea a 5-a - Atribuţiile personalului din centrul de supraveghere

electronică

Art. 289
(1) Prin intermediul camerelor de luat vederi instalate în locul de deţinere,
personalul din centrul de supraveghere electronică monitorizează activităţile desfăşurate
cu persoanele private de libertate şi intervine pentru limitarea accesului în anumite spaţii,
conform atribuţiilor din fişa postului.
(2) Personalul din centrul de supraveghere electronică are următoarele atribuţii
principale:
a) cunoaşte aparatura din dotarea compartimentului şi modul de operare cu
aceasta;
b) cunoaşte atribuţiile personalului din posturile de control al accesului, sectorul
vizite, din posturile de pază şi cele de supraveghere;
c) informează electronistul de serviciu despre problemele tehnice apărute în
funcţionarea aparaturii;
d) nu permite accesul în centrul de supraveghere electronică decât persoanelor
menţionate în tabelul de acces aprobat de conducerea unităţii;
e) nu permite folosirea aparaturii din dotarea centrului de supraveghere electronică
în alte scopuri decât cele pentru care a fost instalată;
f) colaborează cu şeful de tură, şeful de schimb, şefii secţiilor de deţinere, şefii
posturilor de control, supraveghetorii de pe secţiile de deţinere şi punctul de primire a
persoanelor private de libertate, pentru soluţionarea problemelor apărute;
82

g) cunoaşte activităţile zilnice ce se desfăşoară în cadrul secţiilor de deţinere sau

alte locuri;
h) cunoaşte codificările specifice locului de deţinere şi le foloseşte în cazul
transmisiilor radio;
i) informează operativ şeful de tură despre problemele şi incidentele surprinse de
sistemul electronic de supraveghere;
j) verifică buna funcţionare a sistemului de alarmare a magaziei de serviciu,
depozitului de armament şi muniţie, zonele de securitate, etc.;
k) informează şefii ierarhici despre evoluţia situaţiei operative şi acţionează în
conformitate cu dispoziţiile acestora.

Capitolul VII
Procedurile standard de intervenţie şi imobilizare

Art. 290
(1) Procedurile de intervenţie şi imobilizare se desfăşoară cu respectarea
dispoziţiilor art. 37 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor
dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
(2) Procedurile de intervenţie şi imobilizare se utilizează pentru soluţionarea
incidentelor şi sunt folosite numai atât cât acestea sunt necesare şi sunt proporţionale în
raport de situaţia de fapt.
(3) Incidentele sunt de două tipuri: operaţionale şi critice.

Art. 291
(1) Prin incident operaţional se înţelege reacţia la situaţiile de urgenţă medicală, la
incendiu, la evadare, la tulburări sau violenţe ale persoanelor private de libertate şi
evenimente periculoase.
(2) Prin reacţia la situaţii de urgenţă medicală se înţelege reacţia la una din
următoarele situaţii în care se poate afla persoana privată de libertate:
a) stare acută, cu pericol de colaps sau deces;
b) violenţă gravă;
c) vătămare gravă;
d) automutilarea;
e) aparenţă de suicid;
f) aparenţă de deces;
g) accident de muncă.
(3) Prin reacţia la incendiu se înţelege reacţia la incendierea intenţionată a camerei
de deţinere sau a propriei persoane, la incendiul sau prăbuşirea spaţiilor de deţinere.
(4) Prin reacţia la evadare se înţelege inclusiv reacţia la tentativa de evadare.
(5) Prin reacţia la tulburări sau violenţe ale persoanelor private de libertate se
înţelege reacţia la una din următoarele situaţii:
a) violenţă între persoane private de libertate;
b) refuz în grup de a se supune ordinelor;
c) ostilitate sau agresiune individuală;
d) refuz individual de a se supune ordinelor;
e) baricadare în cameră;
f) urcare neautorizată pe înălţimi.
(6) Prin reacţia la evenimente deosebite se înţelege reacţia în caz de descoperire
de arme sau explozivi, de dispersare a lichidelor fiziologice şi de primire de pachete
suspecte.
(7) Incidente critice sunt revolta şi luarea de ostatici.
83

Art. 292
(1) Proporţionalitatea utilizării procedurilor de intervenţie şi imobilizare este o
chestiune de fapt şi se interpretează pentru fiecare caz în parte, ţinându-se seama de
acţiunea propriu – zisă, în raport de circumstanţe.
(2) Factorii care trebuie luaţi în considerare atunci când se analizează
proporţionalitatea sunt următorii:
a) dimensiunile fizice, vârsta şi sexul persoanei private de libertate faţă de cele ale
personalului implicat în utilizarea forţei;
b) prezenţa sau nu a armelor de orice fel la locul incidentului;
c) timpul, locul sau alte elemente relevante.

Art. 293
(1) Determinarea faptului că utilizarea procedurilor de intervenţie şi imobilizare este
necesară ţine seama de vătămarea pe care un membru al personalului încearcă să o
prevină şi de consecinţele actelor neconforme ale persoanei private de libertate faţă de
instrucţiunile legale primite.
(2) Vătămarea pe care un membru al personalului încearcă să o prevină poate
acoperi unul din riscurile următoare:
a) viaţa, integritatea corporală şi sănătatea sa sau a altora;
b) securitatea bunurilor;
c) ordinea şi liniştea publică.

Art. 294
(1) Întotdeauna după restabilirea ordinii tulburată de comportamentul
necorespunzător al persoanei private de libertate, utilizarea procedurilor de intervenţie şi
imobilizare încetează.
(2) Utilizarea procedurilor de intervenţie şi imobilizare în raport de circumstanţe este
proporţională dacă folosirea altor alternative eficiente şi mai puţin vătămătoare nu au putut
restabili ordinea de drept.

Art. 295
Modul cadru de acţiune pentru rezolvarea incidentelor operaţionale şi a incidentelor
critice este prevăzut în Manualul pentru gestionarea incidentelor, prevăzut de art. 15 lit. p).

Art. 296
(1) Nu este permisă intervenţia pentru soluţionarea unui incident prin folosirea
mijloacelor de imobilizare de către un singur membru al personalului decât atunci când
urgenţa o impune.
(2) În cazul în care este necesară utilizarea mijloacelor de imobilizare în cadrul
soluţionării unui incident, intervenţia este asigurată de structurile asociate pentru măsuri de
securitate specială, constrângere şi control.

Art. 297
Înainte de intervenţie într-un incident operaţional, ofiţerul responsabil de zonă
trebuie:
a) să depună toate eforturile rezonabile pentru a convinge persoana privată de
libertate să înceteze incidentul în mod paşnic;
b) să alarmeze structura asociată pentru măsuri de securitate specială,
constrângere şi control şi toate rezervele necesare;
84

c) să solicite relaţii referitoare la orice informaţie pertinentă medicală şi prezenţa la

locul incidentului, în scopul observării intervenţiei, a unui medic/asistent medical;
d) să utilizeze o cameră video pentru a înregistra intervenţia şi mutarea persoanei
private de libertate într-o altă cameră de deţinere;
e) să prezinte structurii asociate pentru măsuri de securitate specială, constrângere
şi control situaţia operativă şi traseul pe care urmează să se deplaseze pentru mutarea
persoanei private de libertate.

Art. 298
În timpul intervenţiei şi mutării persoanei private de libertate la o altă cameră de
deţinere ofiţerul responsabil de zonă trebuie:
a) să deblocheze orice uşă pentru a facilita intrarea formaţiunii distincte;
b) să monitorizeze starea persoanei private de libertate în timpul incidentului, în
special cu privire la orice semne care necesită asistenţă medicală;
c) să oprească intervenţia în cazul în care devine necesar din motive medicale;
d) să monitorizeze starea personalului implicat în incident şi să înlocuiască pe acela
care prezintă semne de oboseală, care a fost rănit sau care nu aplică în mod corect
tehnicile de control, imobilizare şi constrângere;
f) să depună eforturi ca situaţia să nu escaladeze şi să se asigure că măsurile
aplicate nu sunt utilizate mai mult decât este necesar;
g) să dispună încetarea aplicării tehnicilor de control, imobilizare şi constrângere
asupra persoanei private de libertate şi escortarea acesteia în camera de relocare;
h) să percheziţioneze locul incidentului.

Art. 299
După mutarea persoanei private de libertate ofiţerul responsabil de zonă trebuie:
a) să asigure examinarea medicală a persoanei private de libertate;
b) să asigure asistenţa medicală a membrilor structurii asociate pentru măsuri de
securitate specială, constrângere şi control, dacă este necesar;
c) să se îngrijească de completarea dosarului de incident.

Art. 300
Principiile de utilizare a mijloacelor de imobilizare de către structurile asociate
pentru măsuri de securitate specială, constrângere şi control şi modul de desfăşurare a
acestora în timpul unui incident operaţional şi critic sunt cele arătate în Manualul prevăzut
de art. 15 lit. p).

Art. 301
(1) În cel mai scurt timp de la încheierea intervenţiei, ofiţerul responsabil de zonă
poartă o discuţie cu persoana privată de libertate împotriva căreia s-au folosit mijloacele
de imobilizare prilej cu care i se va explica motivul pentru care s-a intervenit în
soluţionarea incidentului pe această cale.
(2) O notă a discuţiei purtate se depune în dosarul de educaţie şi asistenţă
psihosocială al persoanei private de libertate şi în copie la dosarul de incident.

Art. 302
(1) Directorul locului de deţinere este obligat să informeze permanent organele
autorităţii şi administraţiei publice locale cu privire la activităţile desfăşurate în unitate şi
măsurile luate, în situaţii deosebite.
(2) În cazurile în care se impune, directorul locului de deţinere solicită autorităţilor
publice sprijinul pentru îndeplinirea întocmai a misiunilor şi sarcinilor ce revin unităţii.
85

Titlul VIII
Dispoziţii finale

Art. 303
(1) Prezentul Regulament se revizuieşte o dată la doi ani sau ori de câte ori este
nevoie.
(2) Pentru activitatea prevăzută la alin.(1), la sesizarea directorului general al
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau din oficiu, ministrul justiţiei numeşte o
comisie formată din specialişti din domeniul elaborării actelor normative şi al executării
pedepselor privative de libertate.

Art. 304
Anexele nr. 1-41 fac parte integrantă din prezentul Regulament.