Sunteți pe pagina 1din 3

Mijloace de îmbogățire a vocabularului

Derivarea
Cuvântul de bază este elementul fundamental pentru formarea altor cuvinte. De exemplu:
copil
Rădăcina este alcătuită din sunetele comune cuvântului de bază și tuturor cuvintelor obținute
de la acesta.
Sufixele=sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcină: copilaș.
Se pot forma substantive proprii cu ajutorul sufixelor. (Alexandrescu, Florescu)
Sufixele sunt -lexicale: -când formează cuvinte noi (gărduț, săculeț);
-gramaticale-când creează forme gramaticale (frunze, cumpărasem).
Sufixele lexicale sunt:
-diminutivale- obiecte, însușiri considerate de vorbitor mai mici decât cele obișnuite. (coșuleț,
castravecior, copilaș, săculeț)
-augmentative-obiecte, însușiri, considerate de vorbitor mai mari decât cele obișnuite. (căsoi,
măturoi, grăsan).
Prefixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate înaintea rădăcinii. Prefixele nu se
scriu separat decât în cazul prefixului ex- cu sensul de fost, de exemplu: ex-președinte.
Când un cuvânt de bază începe cu litera î, cuvintele derivate cu prefix de la acesta se scriu,
după prefix, tot cu această literă: neînceput, reînceput, reînființat.
Derivatele parasintetice-sunt cuvintele formate în același timp cu sufix și cu prefix.
(reînființare-dublu prefix-RE+ÎN+rădăcina (ființă)+sufixul RE
Se pot forma serii derivative când baza unui cuvânt derivat este un alt derivat. (grădină-
grădinar-grădinărie)
București-bucureștean, bucureșteancă, bucureșteni.
Olt-oltean, olteancă, oltenește
N.B, Diminutivele pot avea și alte valori în afară de sensul mai mic:
-exprimă simpatia, atitudinea pozitivă (E o fetiță tare cuminte!)
-indică o depreciere, o ironie (I-a dat un ineluș. Am văzut un profesoraș.)
-atenuează o cerere, o rugăminte, o poruncă. (Așteaptă un minuțel, o secundică).
Compunerea reprezintă procedeul prin care se obțin cuvinte noi prin alăturarea, unirea sau
abrevierea a două sau mai multe cuvinte existente deja în limbă. ex: înspre, dinspre, gura-
leului, Gara de Nord, S.T.B.
Procedeele de compunere sunt:
-alăturarea când termenii din care este compus cuvântul nu depind unul de altul, de exemplu:
câine-lup, despre, după-amiază, anglo-român, pușcă-mitralieră, Cluj-Napoca, de la, de pe
lângă
-subordonarea când unul dintre termenii din care este compus cuvântul este în relație de
subordonare față de celălalt, de exemplu: coate-goale, capră-neagră, rea-voință, mătasea-
broaștei, stea-de-mare, Sighetul Marmației, Valea Călugărească, papă-lapte, pierde-vară,
zgârie-brânză
Obs. toate numeralele compuse aparțin subordonării.
-abrevierea (prescurtarea) H.G. (Hotărâre de Guvern), C.F.R. (Căile Ferate Române).
Exemple de prefixoide:
geo = pamant
bio = viata
avi = pasare
api = albina
tele = la distanta
auto = proprie
pseudo = fals
filo = iubitor
orto = corect
bi = doi
mono = unul / o singura
pluri = mai multe
poli = mai multe
hiper = mare
hipo = mic
hidro = apa
Exemple de sufixoide:
log = specialist
logie = stiinta
fob = temator de
fobie = teama de
fug = care indeparteaza
cid = care ucide
fil = iubitor de
grafie = grafie
Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea este mijlocul intern de îmbogăţire a
vocabularului prin care se formează cuvinte noi prin trecerea de la o parte de vorbire la alta.
Trecerea aceasta se face fără a modifica forma cuvântului, adică fără a adăuga ceva, ca în
cazul derivării sau compunerii.
Cuvântul format prin conversiune se comportă în comunicare ca partea de vorbire la care a
trecut.
Ca substantiv primeşte articol hotărât sau nehotărât, este determinat de un adjectiv şi
îndeplineşte funcţiile sintactice de subiect, nume predicativ, atribut şi complement.
Ca adjectiv, se acordă cu substantivul determinat şi îndeplineşte funcţiile sintactice de atribut
adjectival şi nume predicativ.
Ca adverb, devine invariabil şi îndeplineşte, de obicei, funcţia sintactică de complement
circumstanţial.
Substantive obţinute prin conversiune
Prin conversiune, se pot obţine substantive din: – adjective: Am intrat în adâncul întunecat al
pădurii.
– verbe la participiu: Rătăciţii în pădure se sperie.
– verbe la supin: Mersul prin pădure îmi place. – verbe la gerunziu: Suferindul privea trist
spre frunzele căzute.
– adverbe: Înţelegea suferinţa aproapelui său. – pronume: Nu-mi pierd vremea cu nişte
nimicuri.
– interjecţii: N-a ascultat oful meu.
Adjective obţinute prin conversiune
Prin conversiune, se pot obţine adjective din: – verbe la participiu: Priveam lumina filtrată
prin ramuri.
– verbe la gerunziu: Îmi plăceau pletele fluturânde ale fetei.
– pronume: Aceşti brazi sunt mici. – adverbe: Mi-am luat haine gata.
Adverbe obţinute prin conversiune
Prin conversiune, se pot obţine adverbe din: – adjective: Vorbeşte frumos despre natură.
– verbe la participiu: Cântă îngânat.
– substantive care denumesc anotimpurile, părţile zilei, zilele săptămânii: Învaţă noaptea.
Prepoziţii obţinute prin conversiune
Prin conversiune, se pot obţine prepoziţii din: – adverbe: Deasupra crengii s-a aşezat o
pasăre.
– substantive: Picta frumos graţie talentului.
– verbe la participiu: A terminat de recoltat mulţumită ajutorului.

318318
8 comments
91 shares
Like
Comment
Share