Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Legea românească a contabilităţii stabileşte două mari categorii de entităţi, din punct de vedere al
complexităţii normelor contabile aplicabile:
- entităţi supuse obligaţiilor specifice contabilităţii în partidă dublă (intră aici aproape toate
persoanele juridice);
- entităţi pentru care este suficientă contabilitatea în partidă simplă (îndeosebi persoanele
fizice autorizate, dar şi unele persoane juridice).
În ceea ce priveşte reglementarea organizării efective a contabilităţii în partidă simplă, norma
specifică nu se sfiieşte să confirme legătura strînsă dintre contabilitate şi fiscalitate: ordinul prin care
se stabilesc aceste reguli este unul dat în aplicarea Codului fiscal. Apare astfel o relaţie vizibilă de
conectare între contabilitate şi fiscalitate, relaţie în care norma fiscală este dominantă. Actul normativ
la care facem trimitere este Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1040 din 8 iulie 2004 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă
evenimente@arhipelago.com www.conferinta.freelanceri.ro
simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile Legii
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în Monitorul Oficial, Partea I nr. 642 din 16 iulie 2004 (OMFP
1040/2004).
În toate cazurile, OUG 44/2008 obligă la ţinerea contabilităţii în partidă simplă, invocînd
Codul fiscal.
Întreprinderea individuală
Aceasta reprezintă întreprinderea economică organizată de un întreprinzător persoană fizică.
Pentru organizarea şi exploatarea întreprinderii sale, întreprinzătorul persoană fizică, în calitate
de angajator, poate angaja terţe persoane cu contract individual de muncă.
Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale nu va fi considerat un
angajat al unor terţe persoane cu care colaborează, chiar în situaţia în care colaborarea este exclusivă.
Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale este asigurat în sistemul
public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi are dreptul de a fi asigurat în sistemul
asigurărilor sociale de sănătate şi al asigurărilor pentru şomaj.
Întreprinderea familială
Aceasta se constituie din doi sau mai mulţi membri ai unei familii.
Întreprinderea familială nu poate angaja terţe persoane cu contract de muncă.
Membrii unei întreprinderi familiale sînt asiguraţi în sistemul public de pensii şi alte drepturi de
asigurări sociale şi au dreptul de a fi asiguraţi în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi al
asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii.
evenimente@arhipelago.com www.conferinta.freelanceri.ro
Clasificări fiscale privind activităţile derulate de persoanele fizice
Codul fiscal stabileşte lista veniturilor realizate de persoanele fizice şi pentru care se datorează impozit
pe venit. Tabelul următor încearcă să sistematizeze aceste venituri, precizînd, totodată şi regimul
evidenţelor de ţinut.
Denumirea
categoriei de Tipuri concrete de venituri Cum se ţine evidenţa contabilă
venit
regula generală spune că se organizează contabilitate
în partidă simplă, venitul impozabil determinîndu-
se în sistem real
excepţia este valabilă în situaţia în care activitatea se
venituri comerciale
desfăşoară fără salariaţi: impozitul se stabileşte pe
1) venituri bază de norme de venit (OMFP 1874/2003) şi nu
din activităţi este necesară contabilitatea în partidă simplă, în
independente scopuri fiscale
venituri din profesii libere
de regulă, se ţine contabilitate în partidă simplă
(reglementate)
venituri din drepturi de
fără contabilitate în partidă dublă, dar cei care doresc
proprietate intelectuală
pot folosi acest sistem
(inclusiv drepturi de autor)
salarii propriu-zise
indemnizaţii diverse
solda
2) venituri nu este obligatorie nici un fel de evidenţă din partea
remuneraţiile directorilor sau
din salarii beneficiarului venitului respectiv
ale administratorilor
avantaje în bani sau în natură
…
se ţine contabilitate în partidă simplă (pentru cine
3) venituri
doreşte)
din cedarea chirii
sau
folosinţei şi altele
nu se ţine evidenţă, impozitul stabilindu-se prin
bunurilor
scăderea din venit a unei sume forfetare
dividende
dobînzi
cîştiguri din transferul titlurilor
de valoare
4) venituri
venituri din operaţiuni de nu se ţine contabilitate în partidă simplă
din investiţii
vînzare-cumpărare de
valută la termen
venituri din lichidarea unei
persoane juridice
evenimente@arhipelago.com www.conferinta.freelanceri.ro
Denumirea
categoriei de Tipuri concrete de venituri Cum se ţine evidenţa contabilă
venit
pentru partea care depăşeşte
5) venituri
nivelul stabilit de lege (1.000 nicio obligaţie
din pensii
lei în prezent)
cultivarea şi valorificarea
florilor, legumelor şi
zarzavaturilor;
cultivarea şi valorificarea
se ţine contabilitate în partidă simplă (pentru cine
arbuştilor, plantelor
6) venituri doreşte)
decorative şi ciupercilor;
din activităţi sau
exploatarea pepinierelor
agricole nu se ţine evidenţă, impozitul stabilindu-se pe norme
viticole şi pomicole;
de venit
valorificarea produselor
agricole către unităţi
specializate pentru
colectare
7) venituri
din premii şi
venitul care depăşeşte 600 lei nicio obligaţie de evidenţă
din jocuri de
noroc
8) venituri
din transferul nicio obligaţie de evidenţă – impozitul îl reţine
proprietăţilor notarul
imobiliare
prime de asigurări şi alte
cîştiguri de la companii de
9) venituri asigurări
fără obligaţii de evidenţă contabilă sau fiscală
din alte surse diferenţe de preţ favorabile
primite de pensionari
onorarii din arbitraj comercial
Organizarea contabilităţii în partidă simplă
În cazul în care persoana fizică este obligată sau optează pentru a-şi determina venitul net fiscal în
sistem real, este necesară organizarea contabilităţii în partidă simplă. În cele ce urmează, vom extrage
cele mai semnificative repere din norma juridică prin care se reglementează această speţă: OMFP
1040/2004. În acest sens, vom trata următoarele aspecte:
- principalele registre şi principalele documente justificative;
- norme privind înregistrarea veniturilor;
- norme privind înregistrarea cheltuielilor;
- calculul venitului net.
evenimente@arhipelago.com www.conferinta.freelanceri.ro
4.1. Registrele specifice contabilităţii în partidă simplă
În normele specifice se face trimitere la 2 registre contabile:
- registrul jurnal de încasări şi plăţi;
- registrul inventar.
evenimente@arhipelago.com www.conferinta.freelanceri.ro
- explicaţii privind identificarea bunului.
evenimente@arhipelago.com www.conferinta.freelanceri.ro
- monetar;
- note de recepţie;
- alte documente, în funcţie de situaţia specifică.
Pentru numerotarea documentelor, persoana fizică trebuie să aibă o evidenţă a plajelor de
numere atribuite - e suficient un caiet pentru această urmărire.
evenimente@arhipelago.com www.conferinta.freelanceri.ro
- cîştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate
independentă, inclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii, cu
excepţia reorganizărilor, cînd se păstrează destinaţia bunurilor
- veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu concura cu
o altă persoană;
- veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate
independentă.
Nu sînt considerate venituri brute:
- aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei
activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia;
- sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau
juridice;
- sumele primite ca despăgubiri;
- sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donaţii.
evenimente@arhipelago.com www.conferinta.freelanceri.ro
b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform alin.
(6) al art. 49 din Codul fiscal;
c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate,
în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru
instituţiile publice;
d) cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de pînă la 2% la fondul de
salarii realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie;
f) contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la scheme facultative de pensii ocupaţionale, în
conformitate cu legislaţia în vigoare, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual, pentru o persoană;
g) cheltuielile reprezentînd contribuţii sociale obligatorii pentru salariaţi şi contribuabili, potrivit
legii;
h) dobînzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice utilizate în desfăşurarea
activităţii, pe baza contractului încheiat între părţi, în limita nivelului dobînzii de referinţă a Băncii
Naţionale a României.
Cheltuielile nedeductibile cele mai importante sînt:
a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
b) cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul
României sau în străinătate;
c) impozitul pe venit datorat, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate;
c) donaţii de orice fel;
d) amenzile, confiscările, dobînzile, penalităţile de întîrziere şi penalităţile datorate autorităţilor
române şi străine, potrivit prevederilor legale, altele decît cele plătite conform clauzelor din contractele
comerciale;
e) ratele aferente creditelor angajate;
f) cheltuielile de achiziţionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din
Registrul-inventar;
g) cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile, dacă
inventarul nu este acoperit de o poliţă de asigurare;
h) în perioada 1 mai 2009 - 31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru
vehiculele rutiere motorizate care sînt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o
greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de
pasageri, incluzînd şi scaunul şoferului, cu excepţia situaţiei în care vehiculele se înscriu în oricare
dintre următoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat,
transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, precum şi vehiculele
special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi
de vînzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă;
2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea
de taxi;
3. vehiculele utilizate pentru închirierea către alte persoane, inclusiv pentru desfăşurarea
activităţii de instruire în cadrul şcolilor de şoferi.
evenimente@arhipelago.com www.conferinta.freelanceri.ro
Pentru fiecare fel de cheltuieli se va întocmi Fişa pentru operaţiuni diverse, iar totalul lunar al
acestora se va înregistra în Jurnalul privind operaţiuni diverse pentru cheltuieli.
Contribuabilii pot întocmi o singură fişă pentru operaţiuni diverse care să cuprindă toate
cheltuielile a căror deductibilitate nu este plafonată.
Contribuabilii care nu efectuează cheltuieli de natura celor care sînt deductibile plafonat
pot să evidenţieze aceste cheltuieli numai în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, nemaifiind
obligatorie întocmirea Fişei pentru operaţiuni diverse şi, implicit, a Jurnalului privind
operaţiuni diverse. Pentru cheltuielile cu amortizarea se va întocmi Fişa pentru operaţiuni
diverse.
evenimente@arhipelago.com www.conferinta.freelanceri.ro
După 1 iulie 2010, lucrurile s-au schimbat în sensul că deveneau plătitoare ale celor 3 contribuţii
toate persoanele fizice autorizate, indiferent de calitatea lor de salariat sau nesalariat ţi indiferent de
tipurile de venituri realizate (OUG 58/2010);
Începînd cu septembrie 2010, OUG 82/2010modifică OUG 58/2010 şi limitează categoriile de
venituri cărora li se aplică toate cele trei contribuţii la:
- venituri realizate din drepturi de autor şi drepturi conexe;
şi
- venituri rezultate din activităţi profesionale desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor
încheiate potrivit Codului civil.
Celelalte venituri se impozitează la fel ca pînă în iunie 2010, cu excepţia celor care nu se pot
dovedi ca rezultînd din activităţi independente care se asimilează salariilor şi se impozitează ca atare.
Pentru veniturile din drepturi de autor şi din convenţii civile, obligaţiile de calcul, de plată şi de
declarare a contribuţiilor revin plătitorului de venit, adică tocmai clientului persoanei fizice
beneficiare.
Cotele de contribuţii sînt:
- CAS: 10,5%;
- CASS: 5,5%;
- şomaj: 0,25%.
Baza de calcul o reprezintă:
- pentru drepturile de autor şi conexe: venitul brut din care se scade cota de cheltuieli forfetare de
20% sau de 25%;
- pentru veniturile din convenţii civile: venitul brut.
În toate cazurile, baza de calcul este limitată la de 5 ori salariul mediu brut pe economie aprobat
prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. În 2010, această limită este de 5 x 1.836 = 9.180 lei pe
lună.
evenimente@arhipelago.com www.conferinta.freelanceri.ro