Sunteți pe pagina 1din 11

Nu vă speriaţi (prea tare) de contabilitatea PFA!

1) Obligaţii generale privind ţinerea contabilităţii ............................................................................. 1

2) Clasificarea juridică a activităţilor derulate de persoanele fizice ................................................... 2


Persoana fizică autorizată ...................................................................................................................... 2
Întreprinderea individuală...................................................................................................................... 2
Întreprinderea familială ......................................................................................................................... 2
3) Clasificări fiscale privind activităţile derulate de persoanele fizice ............................................... 3

4) Organizarea contabilităţii în partidă simplă ................................................................................... 4


4.1. Registrele specifice contabilităţii în partidă simplă ........................................................................ 5
4.1.1. Registrul jurnal de încasări şi plăţi ........................................................................................... 5
4.1.2. Registrul inventar ..................................................................................................................... 5
4.2. Documente justificative .................................................................................................................. 6
4.3. Norme privind înregistrarea şi recunoaşterea veniturilor ............................................................... 7
4.4. Norme privind evidenţierea cheltuielilor ........................................................................................ 8
4.5. Calculul venitului net.................................................................................................................... 10
4.6. Calculul taxei pe valoarea adăugată ............................................................................................. 10
5) Contribuţii sociale ale PFA .......................................................................................................... 10

Obligaţii generale privind ţinerea contabilităţii


O opinie curentă a multor persoane este că evidenţele contabile ne ajută îndeosebi pentru îndeplinirea
obligaţiilor de natură fiscală. Afirmaţia este parţial adevărată. Totuşi, contabilitatea serveşte şi la
altceva: mai ales la obţinerea de informaţii şi la păstrarea unei oarecare ordini în afacere.

Legea românească a contabilităţii stabileşte două mari categorii de entităţi, din punct de vedere al
complexităţii normelor contabile aplicabile:
- entităţi supuse obligaţiilor specifice contabilităţii în partidă dublă (intră aici aproape toate
persoanele juridice);
- entităţi pentru care este suficientă contabilitatea în partidă simplă (îndeosebi persoanele
fizice autorizate, dar şi unele persoane juridice).
În ceea ce priveşte reglementarea organizării efective a contabilităţii în partidă simplă, norma
specifică nu se sfiieşte să confirme legătura strînsă dintre contabilitate şi fiscalitate: ordinul prin care
se stabilesc aceste reguli este unul dat în aplicarea Codului fiscal. Apare astfel o relaţie vizibilă de
conectare între contabilitate şi fiscalitate, relaţie în care norma fiscală este dominantă. Actul normativ
la care facem trimitere este Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1040 din 8 iulie 2004 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă

Conf.dr. Costel Istrate


istrate@uaic.ro

evenimente@arhipelago.com www.conferinta.freelanceri.ro
simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile Legii
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în Monitorul Oficial, Partea I nr. 642 din 16 iulie 2004 (OMFP
1040/2004).

Clasificarea juridică a activităţilor derulate de persoanele fizice


OUG 44/2008 stabileşte că activităţile economice desfăşurate fără dobîndirea personalităţii
juridice se pot organiza în următoarele forme:

• întreprindere individuală • întreprindere familială • persoana fizică autorizată

În toate cazurile, OUG 44/2008 obligă la ţinerea contabilităţii în partidă simplă, invocînd
Codul fiscal.

Persoana fizică autorizată


Persoana fizică autorizată (PFA) poate să desfăşoare orice formă de activitate economică permisă de
lege, folosind în principal forţa sa de muncă.
PFA nu poate angaja cu contract de muncă terţe persoane pentru desfăşurarea activităţii pentru
care a fost autorizată şi nici nu va fi considerată un angajat al unor terţe persoane cu care colaborează,
chiar în situaţia unei colaborări exclusive.
PFA nu poate cumula şi calitatea de întreprinzător persoană fizică titular al unei întreprinderi
individuale.
PFA este asigurată în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi are dreptul
de a fi asigurată în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi al asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile
prevăzute de lege.

Întreprinderea individuală
Aceasta reprezintă întreprinderea economică organizată de un întreprinzător persoană fizică.
Pentru organizarea şi exploatarea întreprinderii sale, întreprinzătorul persoană fizică, în calitate
de angajator, poate angaja terţe persoane cu contract individual de muncă.
Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale nu va fi considerat un
angajat al unor terţe persoane cu care colaborează, chiar în situaţia în care colaborarea este exclusivă.
Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale este asigurat în sistemul
public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi are dreptul de a fi asigurat în sistemul
asigurărilor sociale de sănătate şi al asigurărilor pentru şomaj.

Întreprinderea familială
Aceasta se constituie din doi sau mai mulţi membri ai unei familii.
Întreprinderea familială nu poate angaja terţe persoane cu contract de muncă.
Membrii unei întreprinderi familiale sînt asiguraţi în sistemul public de pensii şi alte drepturi de
asigurări sociale şi au dreptul de a fi asiguraţi în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi al
asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii.

Conf.dr. Costel Istrate


istrate@uaic.ro

evenimente@arhipelago.com www.conferinta.freelanceri.ro
Clasificări fiscale privind activităţile derulate de persoanele fizice
Codul fiscal stabileşte lista veniturilor realizate de persoanele fizice şi pentru care se datorează impozit
pe venit. Tabelul următor încearcă să sistematizeze aceste venituri, precizînd, totodată şi regimul
evidenţelor de ţinut.

Denumirea
categoriei de Tipuri concrete de venituri Cum se ţine evidenţa contabilă
venit
regula generală spune că se organizează contabilitate
în partidă simplă, venitul impozabil determinîndu-
se în sistem real
excepţia este valabilă în situaţia în care activitatea se
venituri comerciale
desfăşoară fără salariaţi: impozitul se stabileşte pe
1) venituri bază de norme de venit (OMFP 1874/2003) şi nu
din activităţi este necesară contabilitatea în partidă simplă, în
independente scopuri fiscale
venituri din profesii libere
de regulă, se ţine contabilitate în partidă simplă
(reglementate)
venituri din drepturi de
fără contabilitate în partidă dublă, dar cei care doresc
proprietate intelectuală
pot folosi acest sistem
(inclusiv drepturi de autor)
salarii propriu-zise
indemnizaţii diverse
solda
2) venituri nu este obligatorie nici un fel de evidenţă din partea
remuneraţiile directorilor sau
din salarii beneficiarului venitului respectiv
ale administratorilor
avantaje în bani sau în natură

se ţine contabilitate în partidă simplă (pentru cine
3) venituri
doreşte)
din cedarea chirii
sau
folosinţei şi altele
nu se ţine evidenţă, impozitul stabilindu-se prin
bunurilor
scăderea din venit a unei sume forfetare
dividende
dobînzi
cîştiguri din transferul titlurilor
de valoare
4) venituri
venituri din operaţiuni de nu se ţine contabilitate în partidă simplă
din investiţii
vînzare-cumpărare de
valută la termen
venituri din lichidarea unei
persoane juridice

Conf.dr. Costel Istrate


istrate@uaic.ro

evenimente@arhipelago.com www.conferinta.freelanceri.ro
Denumirea
categoriei de Tipuri concrete de venituri Cum se ţine evidenţa contabilă
venit
pentru partea care depăşeşte
5) venituri
nivelul stabilit de lege (1.000 nicio obligaţie
din pensii
lei în prezent)
cultivarea şi valorificarea
florilor, legumelor şi
zarzavaturilor;
cultivarea şi valorificarea
se ţine contabilitate în partidă simplă (pentru cine
arbuştilor, plantelor
6) venituri doreşte)
decorative şi ciupercilor;
din activităţi sau
exploatarea pepinierelor
agricole nu se ţine evidenţă, impozitul stabilindu-se pe norme
viticole şi pomicole;
de venit
valorificarea produselor
agricole către unităţi
specializate pentru
colectare
7) venituri
din premii şi
venitul care depăşeşte 600 lei nicio obligaţie de evidenţă
din jocuri de
noroc
8) venituri
din transferul nicio obligaţie de evidenţă – impozitul îl reţine
proprietăţilor notarul
imobiliare
prime de asigurări şi alte
cîştiguri de la companii de
9) venituri asigurări
fără obligaţii de evidenţă contabilă sau fiscală
din alte surse diferenţe de preţ favorabile
primite de pensionari
onorarii din arbitraj comercial
Organizarea contabilităţii în partidă simplă
În cazul în care persoana fizică este obligată sau optează pentru a-şi determina venitul net fiscal în
sistem real, este necesară organizarea contabilităţii în partidă simplă. În cele ce urmează, vom extrage
cele mai semnificative repere din norma juridică prin care se reglementează această speţă: OMFP
1040/2004. În acest sens, vom trata următoarele aspecte:
- principalele registre şi principalele documente justificative;
- norme privind înregistrarea veniturilor;
- norme privind înregistrarea cheltuielilor;
- calculul venitului net.

Conf.dr. Costel Istrate


istrate@uaic.ro

evenimente@arhipelago.com www.conferinta.freelanceri.ro
4.1. Registrele specifice contabilităţii în partidă simplă
În normele specifice se face trimitere la 2 registre contabile:
- registrul jurnal de încasări şi plăţi;
- registrul inventar.

4.1.1. Registrul jurnal de încasări şi plăţi


Acesta serveşte ca:
- document de înregistrare a încasărilor şi plăţilor;
- document de stabilire a situaţiei financiare a contribuabilului care conduce evidenţa contabilă în
partidă simplă;
- probă în litigii.
Se întocmeşte într-un singur exemplar de către contribuabili, făcîndu-se înregistrarea
operaţiunilor efectuate pe baza documentelor justificative, distinct, pe fiecare operaţiune, fără a se lăsa
rînduri libere, după ce a fost numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat la organul fiscal teritorial (la
începerea şi la încetarea activităţii).
În Registrul-jurnal de încasări şi plăţi se înregistrează nu numai operaţiunile în numerar, ci şi
cele efectuate prin contul curent de la bancă (dacă este cazul).
Contribuabilii plătitori de taxă pe valoarea adăugată vor înregistra sumele încasate sau plătite,
exclusiv taxa pe valoarea adăugată.
Operaţiunile înregistrate în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi se totalizează anual.
Principalele informaţii de trecut în registrul jurnal de încasări şi plăţi sînt:
- data operaţiunii;
- documentul (fel, număr, dată);
- sumele încasate şi sumele plătite, pe coloane diferite, separat pentru operaţiunile în numerar şi
pentru cele prin bancă.

4.1.2. Registrul inventar


Acest registru serveşte ca document de înregistrare a bunurilor achiziţionate sau realizate, pe baza
documentelor justificative.
Se întocmeşte într-un singur exemplar, după ce a fost numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat la
organul fiscal teritorial. Principalele date necesare pentru completarea registrului sînt:
- numărul operaţiunii;
- denumirea bunurilor cumpărate sau dobîndite în alt mod;.
- numărul de inventar al bunurilor – e preferabil să se deschidă un caiet pentru atribuirea de
numere de inventar bunurilor dobîndite;
- data înregistrării bunului la intrare;
- documentul de intrare;
- valoarea la care s-a dobîndit fiecare bun;
- data ieşirii bunului;
- valoarea recunoscută pe cheltuieli la data ieşirii;
- suma dobîndită de pe urma valorificării bunului;

Conf.dr. Costel Istrate


istrate@uaic.ro

evenimente@arhipelago.com www.conferinta.freelanceri.ro
- explicaţii privind identificarea bunului.

4.2. Documente justificative


Orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un
document care stă la baza înregistrărilor în evidenţa contabilă în partidă simplă, dobîndind astfel
calitatea de document justificativ.
Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale, prevăzute în
structura formularelor aprobate:
- denumirea documentului;
- numele şi prenumele contribuabilului, precum şi adresa completă;
- numărul documentului şi data întocmirii acestuia;
- menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico-financiare (cînd este
cazul);
- conţinutul operaţiunii economico-financiare, iar atunci cînd este necesar, şi temeiul legal al
efectuării ei;
- datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate;
- numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii;
- alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor în documente
justificative.
Înscrierea datelor în documente se face cu cerneală, cu pix cu pastă, la maşina de scris sau cu
ajutorul tehnicii de calcul, după caz. În documentele justificative şi în cele contabile nu sînt admise
ştersături sau alte asemenea procedee, precum şi lăsarea de spaţii libere între operaţiunile înscrise în
acestea. Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greşite, pentru ca acestea să
poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corectă.
Contribuabilii au obligaţia să efectueze inventarierea generală a patrimoniului: la începutul
activităţii; cel puţin o dată pe an; la încetarea activităţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.
În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente financiar-contabile şi justificative,
contribuabilul va lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de cel mult 30 de zile de la
constatare. Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri, bilete de călătorie
nenominale etc.) pierdute, sustrase sau distruse înainte de a fi înregistrate în evidenţa contabilă în
partidă simplă. În acest caz vinovaţii de pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor suportă
paguba, sumele respective recuperîndu-se potrivit prevederilor legale.
Contribuabilii au obligaţia să păstreze în arhiva lor registrele de contabilitate, documentele
financiar-contabile, precum şi documentele justificative, care stau la baza înregistrării în evidenţa
contabilă în partidă simplă. Termenul de păstrare a Registrului-jurnal de încasări şi plăţi, a Registrului-
inventar, precum şi a documentelor justificative şi financiar-contabile este de 10 ani, cu începere de la
data încheierii anului fiscal în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de salarii, care se
păstrează timp de 50 de ani.
Pentru înregistrarea veniturilor din activităţi independente, se vor utiliza, în funcţie de specificul
activităţii şi de necesităţile proprii, documente precum:
- chitanţă
- factură;

Conf.dr. Costel Istrate


istrate@uaic.ro

evenimente@arhipelago.com www.conferinta.freelanceri.ro
- monetar;
- note de recepţie;
- alte documente, în funcţie de situaţia specifică.
Pentru numerotarea documentelor, persoana fizică trebuie să aibă o evidenţă a plajelor de
numere atribuite - e suficient un caiet pentru această urmărire.

4.3. Norme privind înregistrarea şi recunoaşterea veniturilor


Evidenţa contabilă în partidă simplă a veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura lor, astfel:
a) venituri din activităţi care constituie fapte de comerţ;
b) venituri din profesii libere;
c) alte venituri.
În cazul în care bunurile din patrimoniul afacerii trec în patrimoniul personal al contribuabilului,
suma reprezentînd contravaloarea acestora se include în venitul brut, considerîndu-se o înstrăinare. În
cazul încetării definitive a activităţii, sumele obţinute din valorificarea bunurilor patrimoniului afacerii,
înscrise în Registrul-inventar (mijloace fixe, obiecte de inventar etc.), precum şi stocurile de materii
prime, materiale, produse finite şi mărfuri rămase nevalorificate sînt incluse în venitul brut.
Din punct de vedere fiscal (însuşit şi de contabilitate) constituie venit brut venitul încasat în
cadrul unui an calendaristic, indiferent de perioada în care au fost efectuate prestaţiile.
Dacă se desfăşoară mai multe tipuri de activităţi, atunci pentru fiecare tip de activitate
desfăşurată se va întocmi Fişa pentru operaţiuni diverse în care se vor înregistra toate documentele
în ordine cronologică.
Totalurile lunare din Fişa pentru operaţiuni diverse se vor înregistra în Jurnalul privind
operaţiuni diverse grupate pe feluri de activităţi. Totalul veniturilor din Jurnalul privind operaţiuni
diverse reprezintă venitul contribuabilului.
În cazul contribuabililor care realizează venituri dintr-o singură activitate, totalul veniturilor se
regăseşte în Fişa pentru operaţiuni diverse nemaifiind necesară deschiderea Jurnalului privind
operaţiuni diverse.
Contribuabilii care încasează în numerar toate veniturile realizate pot să evidenţieze aceste
venituri numai în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, nemaifiind obligatorie întocmirea Fişei
pentru operaţiuni diverse şi, implicit, a Jurnalului privind operaţiuni diverse.
În cazul contribuabililor plătitori de taxă pe valoarea adăugată, veniturile, exclusiv taxa pe
valoarea adăugată, se preiau pentru determinarea impozitului din coloanele corespunzătoare ale
Jurnalului pentru vînzări, nemaifiind obligatorie întocmirea Fişei pentru operaţiuni diverse şi,
implicit, a Jurnalului privind operaţiuni diverse pentru veniturile realizate.
În condiţiile utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, în conformitate cu prevederile
legale, înregistrarea veniturilor se face în baza Raportului fiscal de închidere zilnică şi a Registrului
special, întocmit în condiţiile defectării aparatelor de marcat electronice fiscale.
În vederea stabilirii venitului bază de impunere, se pleacă de la venitul brut. Acesta cuprinde:
- sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii;
- veniturile sub formă de dobînzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în legătură
cu o activitate independentă;

Conf.dr. Costel Istrate


istrate@uaic.ro

evenimente@arhipelago.com www.conferinta.freelanceri.ro
- cîştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate
independentă, inclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii, cu
excepţia reorganizărilor, cînd se păstrează destinaţia bunurilor
- veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu concura cu
o altă persoană;
- veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate
independentă.
Nu sînt considerate venituri brute:
- aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei
activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia;
- sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau
juridice;
- sumele primite ca despăgubiri;
- sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donaţii.

4.4. Norme privind evidenţierea cheltuielilor


Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi
deduse, sînt:
- să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin
documente;
- să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;
- să respecte regulile privind amortizarea, valabile pentru persoanele juridice.
Evidenţa contabilă în partidă simplă a cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, în funcţie de
natura lor, astfel:
a) cheltuielile efectuate în interesul direct al activităţii;
b) cheltuielile cu sponsorizarea şi mecenatul;
c) cheltuielile de protocol;
d) cheltuielile cu amortizarea fiscală;
e) alte cheltuieli deductibile plafonat, stabilite potrivit reglementărilor în vigoare privind
impozitul pe venit.
Din punct de vedere fiscal, cheltuielile pot fi:
- deductibile limitat;
- nedeductibile;
- deductibile.
Ultima categorie este stabilită ca mărime reziduală: total cheltuieli minus cele din primele două
categorii.
Printre cheltuielile deductibile limitat avem:
a) cheltuielile de sponsorizare şi mecenat efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din
baza de calcul determinată conform alin. (6) al art. 49 din Codul fiscal1;
1
Baza de calcul se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decît cheltuielile de
sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizaţiile plătite la asociaţiile
profesionale.

Conf.dr. Costel Istrate


istrate@uaic.ro

evenimente@arhipelago.com www.conferinta.freelanceri.ro
b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform alin.
(6) al art. 49 din Codul fiscal;
c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate,
în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru
instituţiile publice;
d) cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de pînă la 2% la fondul de
salarii realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie;
f) contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la scheme facultative de pensii ocupaţionale, în
conformitate cu legislaţia în vigoare, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual, pentru o persoană;
g) cheltuielile reprezentînd contribuţii sociale obligatorii pentru salariaţi şi contribuabili, potrivit
legii;
h) dobînzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice utilizate în desfăşurarea
activităţii, pe baza contractului încheiat între părţi, în limita nivelului dobînzii de referinţă a Băncii
Naţionale a României.
Cheltuielile nedeductibile cele mai importante sînt:
a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
b) cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul
României sau în străinătate;
c) impozitul pe venit datorat, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate;
c) donaţii de orice fel;
d) amenzile, confiscările, dobînzile, penalităţile de întîrziere şi penalităţile datorate autorităţilor
române şi străine, potrivit prevederilor legale, altele decît cele plătite conform clauzelor din contractele
comerciale;
e) ratele aferente creditelor angajate;
f) cheltuielile de achiziţionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din
Registrul-inventar;
g) cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile, dacă
inventarul nu este acoperit de o poliţă de asigurare;
h) în perioada 1 mai 2009 - 31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru
vehiculele rutiere motorizate care sînt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o
greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de
pasageri, incluzînd şi scaunul şoferului, cu excepţia situaţiei în care vehiculele se înscriu în oricare
dintre următoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat,
transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, precum şi vehiculele
special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi
de vînzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă;
2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea
de taxi;
3. vehiculele utilizate pentru închirierea către alte persoane, inclusiv pentru desfăşurarea
activităţii de instruire în cadrul şcolilor de şoferi.

Conf.dr. Costel Istrate


istrate@uaic.ro

evenimente@arhipelago.com www.conferinta.freelanceri.ro
Pentru fiecare fel de cheltuieli se va întocmi Fişa pentru operaţiuni diverse, iar totalul lunar al
acestora se va înregistra în Jurnalul privind operaţiuni diverse pentru cheltuieli.
Contribuabilii pot întocmi o singură fişă pentru operaţiuni diverse care să cuprindă toate
cheltuielile a căror deductibilitate nu este plafonată.
Contribuabilii care nu efectuează cheltuieli de natura celor care sînt deductibile plafonat
pot să evidenţieze aceste cheltuieli numai în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, nemaifiind
obligatorie întocmirea Fişei pentru operaţiuni diverse şi, implicit, a Jurnalului privind
operaţiuni diverse. Pentru cheltuielile cu amortizarea se va întocmi Fişa pentru operaţiuni
diverse.

4.5. Calculul venitului net


Venitul net sau pierderea fiscală se calculează astfel: din totalul sumelor încasate, evidenţiate în col.
5, respectiv 6, din Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, se scad cheltuielile cu amortizarea fiscală a
bunurilor şi drepturilor, evidenţiate în Fişa pentru operaţiuni diverse, şi totalul sumelor plătite,
evidenţiate în col. 7, respectiv 8, din Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, şi se adună sumele plătite
pentru cumpărarea bunurilor amortizabile şi totalul cheltuielilor nedeductibile, care se preia din
centralizatorul cheltuielilor nedeductibile, acest centralizator întocmindu-se cu ajutorul unui document
cumulativ.

4.6. Calculul taxei pe valoarea adăugată


În situaţia în care persoana fizică desfăşoară activităţi impozabile la TVA şi dacă depăşeşte plafonul de
35.000 euro ori dacă optează pentru a fi plătitoare de TVA, atunci este necesară evidenţa separată a
acestei taxe.
Aceasta se realizează cu ajutorul:
- Jurnalului pentru vînzări în care se centralizează documentele de vînzare şi în care se identifică
taxa corespunzătoare, numită TVA colectată;
- Jurnalului pentru cumpărări în care se centralizează documentele de cumpărare şi în care se
identifică taxa aferentă numită TVA deductibilă;
- decontul de TVA, în care se compară taxa colectată cu cea deductibilă şi se stabileşte TVA de
plată sau TVA de recuperat.
Contribuţii sociale ale PFA
Contribuţiile sociale pe care le-ar putea plăti (şi/sau suporta) persoanele fizice sînt:
- contribuţia la asigurările sociale (CAS), datorată Casei de pensii şi de alte drepturi de asigurări
sociale;
- contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS);
- contribuţia la asigurările de şomaj (CFS).
Pînă la 30 iunie 2010, regimul acestor contribuţii se poate schiţa după cum urmează:
- persoanele fizice care nu aveau în acelaşi timp şi calitatea de salariat erau obligate să încheie
contracte cu organismele care gestionau cele 3 contribuţii şi să plătească periodic;
- persoanele fizice autorizate care aveau şi calitatea de salariat plăteau doar CASS, la nivelul
venitului net realizat din activitatea specifică.

Conf.dr. Costel Istrate


istrate@uaic.ro

evenimente@arhipelago.com www.conferinta.freelanceri.ro
După 1 iulie 2010, lucrurile s-au schimbat în sensul că deveneau plătitoare ale celor 3 contribuţii
toate persoanele fizice autorizate, indiferent de calitatea lor de salariat sau nesalariat ţi indiferent de
tipurile de venituri realizate (OUG 58/2010);
Începînd cu septembrie 2010, OUG 82/2010modifică OUG 58/2010 şi limitează categoriile de
venituri cărora li se aplică toate cele trei contribuţii la:
- venituri realizate din drepturi de autor şi drepturi conexe;
şi
- venituri rezultate din activităţi profesionale desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor
încheiate potrivit Codului civil.
Celelalte venituri se impozitează la fel ca pînă în iunie 2010, cu excepţia celor care nu se pot
dovedi ca rezultînd din activităţi independente care se asimilează salariilor şi se impozitează ca atare.
Pentru veniturile din drepturi de autor şi din convenţii civile, obligaţiile de calcul, de plată şi de
declarare a contribuţiilor revin plătitorului de venit, adică tocmai clientului persoanei fizice
beneficiare.
Cotele de contribuţii sînt:
- CAS: 10,5%;
- CASS: 5,5%;
- şomaj: 0,25%.
Baza de calcul o reprezintă:
- pentru drepturile de autor şi conexe: venitul brut din care se scade cota de cheltuieli forfetare de
20% sau de 25%;
- pentru veniturile din convenţii civile: venitul brut.
În toate cazurile, baza de calcul este limitată la de 5 ori salariul mediu brut pe economie aprobat
prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. În 2010, această limită este de 5 x 1.836 = 9.180 lei pe
lună.

Conf.dr. Costel Istrate


istrate@uaic.ro

evenimente@arhipelago.com www.conferinta.freelanceri.ro