Sunteți pe pagina 1din 4

FISA DE LUCRU

1. Un termometru greşit etalonat indică în mod eronat, atunci când este


introdus în apă aflată în echilibru cu gheaţă, temperatura de – 6°C, iar în apă
5 aflată în echilibru cu vaporii săi, +109°C. Experienţa se desfăşoară la
presiune atmosferică normală. Care este temperatura reală atunci când acest
termometru indică 40°C?
Dacă termometrul ar fi corect etalonat (dar NU este), atunci ar indica 0
grade Celsius pentru amestecul de apă şi gheaţă, respectiv ar indica 100 de
10 grade Celsius pentru vaporii de apă care fierbe la presiunea atmosferică
normală. Dacă ar fi aşa, între cele 2 temperaturi de referinţă am avea 100
de diviziuni ale termometrului. O diviziune este distanţa dintre 2 marcaje
succesive de pe scara termometrului.
Este foarte important de precizat că problema termometrului greşit etalonat
15 nu este legată de scara de temperatură (acea hârtie, sau tablă din interior,
pe care apar acele diviziuni şi valori de temperatură), ci este legată de
modul în care mercurul sau alcoolul se dilată şi parcurge scara de
temperatură.
Deci, în cazul termometrului corect etalonat, la diferenţa de temperatură
20 100 de grade Celsius - 0 de grade Celsius = 100 de grade Celsius avem 100
de diviziuni, deci pentru fiecare grad Celsius avem exact o diviziune, sau 1
diviziune/grad Celsius.
Termometrul NU este corect etalonat şi la valoarea reală de 0 grade Celsius
ne indică - 6 grade Celsius, iar la valoarea reală de 100 de grade Celsius ne
25 indică 109 grade Celsius.
Deci la diferenţa de temperatură reală de 100 de grade Celsius - 0 de grade
Celsius = 100 de grade Celsius avem 109 - (-6) = 115 de diviziuni, deci
pentru fiecare grad real avem:
115 diviziuni/100 oC =1,15 diviziuni/oC
5 De aici:
- la temperatura reală de 0 grade Celsius mercurul sau alcoolul indică
- 6 + 0*1,15 = - 6 OC;
- la temperatura reală de 1 grad Celsius mercurul sau alcoolul indică
- 6 + 1*1,15 = - 4,15 oC;
10 - la temperatura reală de 2 grade Celsius mercurul sau alcoolul indică
- 6 + 2*1.15 = - 3,7 oC;
- la temperatura reală de 40 de grade Celsius mercurul sau alcoolul indică
- 6 + 40*1.15 = +40 oC.

15 2. Pe scara Rankine, stării termice în care se găsesc în echilibru apa pură şi


gheaţa la presiune atmosferică normală, i se atribuie valoarea de 491,6°R, iar
stării termice în care apa pură începe să fiarbă la presiune normală, i se
atribuie valoarea de 671,6°R.
a) Care este relaţia între un grad Celsius şi un grad Rankine?
20 b) Care este relaţia de transformare a unei temperaturi din grade Rankine în
grade Celsius?
456.755'44'578.877 kelvin Celsius Fahrenheit Rankine
Zero absolut
0K −273.15 °C −459.67 °F 0 °R
(prin definiție,120°C)
Punctul de topire al gheții[4] 273.15 K 0 °C 32 °F 491.67 °R
Punctul triplu al apei
273.16 -666 0.01 °C 32.018 °F 491.688 °R
(prin definiție)
Punctul de fierbere al apei[5] 373.1339 K 99.9839 °C 211.9710 °F 671.641 °R -200°£

25
5 3. Exprimă în unitatea din Sistemul Internaţional următoarele temperaturi:
–15°C, 17°F, –200°C, 37°C, 0°R.

4. Sonda spaţială Parker Solar Probe, lansată de NASA în 2018, are ca


misiune principală investigarea coroanei solare. Apropiindu-se de Soare mai
10 mult decât orice altă navă lansată de om, sonda va avea de înfruntat
temperaturi extreme, de aproximativ 2 500°F. De aceea, ea este prevăzută cu
un scut de protecţie termică. În scopul de a controla cât mai bine cu putinţă
temperatura sistemului de răcire (temperatura în interiorul sondei nu trebuie
să depăşească30°C), Parker Solar Probe este prevăzută cu senzori pentru
15 măsurarea temperaturii.
a) Indică două motive pentru care nu se pot folosi termometre cu mercur sau
cu alcool la bordulsondei.
b) Exprimă în grade Celsius temperatura maximă pe care o va avea de
„înfruntat” sonda.
20 c) Exprimă în unitatea din Sistemul Internaţional variaţia maximă de
temperatură dintre exteriorul şi interiorul sondei spaţiale.
d) Calculează variaţia relativă de temperatură dintre exteriorul şi interiorul
sondei spaţiale.
e) Ştiind distanţa dintre centrul Pământului şi cel al Soarelui, DPS = 8,31
minute-lumină, raza Pământului RP = 6 371 km, raza Soarelui RS = 696 000
km, distanţa minimă faţă de centrul Soarelui la care seva apropia naveta R S =
9,86 raze solare şi viteza navetei (într-o bună aproximaţie) v = 690 000
5 km/h, calculează după cât timp va ajunge naveta la destinaţie (presupunând
că traiectoria sa este rectilinie).
Indicaţie: Un an-lumină reprezintă distanţa parcursă de lumină în timp de un
an.