Pașoptismul a fost ideologia participanților la Revoluția Română din 1848,

expusă în revista Dacia literară.

Biserica,botez,rugaciune,preot,cruce,sare,pacat,lup,casa,legume,grau,secara

4. In opinia mea, conflictul exterior de ordin politic:lupta pentru putere

intre domnitor si boieri,este mai important decat conflictul interior deoarece
contureaza portretul psihologic al personajului principal .Astfel,mijloacele
alese de Lapusneanul sunt sangeroase, caracteristice tiranului feudal.

1. Un obicei important de la curtea domneasca a fost ospatul.Domnitorul era

mereu aseazat in capul mesii si boierii in jurul lui.Ospatul cuprindea
cateva feluri de bucate consistente si avea ca scop imbunatatirea
relatiei domnitorului cu boierii.

2.”Cel mai mare ospat se cuprindea in cateva feluri de bucate”.

”Dupa borsul polonez,veneau mancari grecesti ferte cu verdeturi,care pluteau
in unt; apoi pilaful turcesc si, in sfarsit, fripturile cosmopolite”.
“Panza mesii si servetelele erau de filaliu tesute in casa”.
Descrie ospatul de la curtea domneasca
Secvente descriptive sunt niste propozitii sau fragmente in care se descrie UN
peisaj,un obiect sau un tablou.

Este nu este tiran lapusneanu tema eseu argumentative

Justifica apartenenta nuvelei istorice Alexandru lapusneanu la romanitsm

Alexandru Lapusneanul
De Costache Negruzzi
-argumentare-

Nuvela este o specie literara a genului epic, in proza, mai ampla si mai complexa decat schita, mai scurta

si mai simpla de cat romanul care infatiseaza o perioada semnificativa din viata unui personaj. Are un

singur fir narativ, o constructie riguroasa si un conflict concentrat care implica un numar redus de

personaje.

Nuvela romantica "Alexandru Lapusneanul" a fost publicata in 1840, in primul numar al revistei

"Dacia literara" cu scopul de a ilustra inspiratia scriitorilor din istoria patriei.

 Costache Negruzzi s-a inspirat din cronica istorica "Letopisetul Tari Moldovei" scrisa de Grigore

Ureche si continuata de Miron Costin din care preia scene, fapte si replici transfigurate conform viziunii

sale artistice.

Tema nuvelei o este evocarea artistica a unui moment zbuciumat din istoria Moldovei de la

mijlocul secolului al XVI -lea si anume a doua domnie a lui Alexandru Lapusnenul.

Perspectiva naratiunii este reprezentata de catre un narator obiectiv, omniscient si omniprezent

si de naratiuniea la persoana a III -a.

Incipitul nuvelei il constitue revenirea la tron a lui Lapusneanu si atitudinea lui vindicativa, iar

finalul consemneaza sfarsitul tiranului in mod concis si obiectiv, amintind de stilul cronicarului "Acest fel

fu sfarsitul lui A.L., care lasa o pata de sange in istoria Moldovei".

Pincipalul conflict exterior al nuvelei care pune in evidenta personalitatea domnitorului este de

ordin politic: lupta pt. putere intre domnitor si boieri, iar cel secundar intre A.L. si Motoc.

Capitolul I - "Daca voi nu ma vreti, eu va vreu…" Acest capitol cuprinde expozitiunea si intriga. In

acest capitol Alexandru Lapusneanul se intoarce in Moldova hotarat sa-si reia tronul si sa se razbune.

"Ai sa dai sama, doamna!" In capitolul II se desfasoara actiunea dupa reluarea tronului de catre

Alexandru Lapusneanul: fuga lui Stefan Tomsa in Muntenia, incendierea cetatilor, desfiintarea armatei

pamantene, confiscarea averilor boieresti cat si incercarea Ruxandrei, care este prezentata in antiteza cu

personajul principal, de a pune capat omorurilor.

Capitolul III se deschide cu cererea vindicativa a norodului "Capul lui Motoc vrem…" si contine

mai multe scene romantice printre care si discursul tinut de domnitor la mitropolie, ospatul de la palat si

uciderea celor 47 de boieri, cat si "leacul de frica" pentru doamna Ruxandra. Capitolul cuprinde punctul

culminant.
 Capitolul IV - "De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu…" Aici este infatisat deznodamantul,

moartea tiranului prin otravire.

Personajul principal al operei este domnitorul Moldovei, Alexandru Lapusneanul, surprins in

ultimi 5 ani din a doua sa domnie. Personaj in jurul caruia graviteaza intriga si actiunea nuvelei A.L. este

un personaj real, cu atestare istorica, intruchipand in opera pe tiranul crud, sangeros, razbunator si

viclean.

Nuvela prezinta fapte verosimile, care pot fi crezute, avand un conflict concentrat de natura

exterioara. Intriga este riguros construita, iar accentul se pune pe caracterizarea personajelor si nu pe

actiune. Naratiunea se desfasoara la persoana a III -a de catre un narator obiectiv, omniscient si

omniprezent.

Referindu-se la valoarea operei, George Calinescu afirma: "ar fi devenit o scriere celebra ca si

Hamlet daca literatura romana ar fi avut in ajutor prestigiul unei limbi universale".