Notiuni Teoretice –Subiectul 1 si doi

Cuprinde-Model de text argumentativ, Model sub 1 Rezolvat+Explicare video a rezolvarii unui

text argumentativ

Romantismul-Definitii-Model rezolvat

Simbolismul Definitii-Model rezolvat

Modernismul Definitii-Model rezolvat

Modernismul In proza Definitii-Model rezolvat

Traditionalismul Definitii-Model rezolvat

Neomodernismul Definitii-Model rezolvat

Caracterizarea unui personaj Definitii-Model rezolvat

Ideea poetica si mijloacele artistice Definitii-Model rezolvat

Titlul in raport cu textul Definitii-Model rezolvat

Timpuri verbale Definitii-Model rezolvat

Genul dramatic Definitii-Model rezolvat

Didascalii Definitii-Model rezolvat

Genurile literare-Definitii

Figuri de stil usor de identificat

Clipuri Video Fiecare Curent Literar Explicat

fiecare dintre acest noțiuni se gasesc si in alte surse, doar ca noi am incercat sa

prezentam totul in cel mai accesibil mod cu putinta.

Subiectul 1 –Repere teoretice
Subiectul 1 după noua structură se imparte în două părti A și B.

Prima parte are ca suport un fragment extras dintr-o operă literară sau non-literară și presupune
rezolvarea a cinci cerințe. Elevul, pentru a putea rezolva corespunzător cerințele trebuie sa
citeasca cu atentie textul, deoarece toate răspunsurile se află acolo.

Prima cerintă vizeaza explicarea unei structuri regăsite în text. De exemplu, explică sensul
structurii „avea să-mi marcheze devenirea” Elevul trebuie sa identifice în text structura
respectiva și sa deduca ce sens are ea. Raspunsul trebuie sa fie scurt si la obiect. Totul se bazează
pe logica absolventului.

Cerința numărul 2 exploreaza un anumit paragraf. Elevului i se cere să identifice anumite aspecte
care sunt regăsite in text, precum două teme ale fragmentului, etc

Cerinta numarul 3 exploatează în profunzime tot un anumit paragraf. In general elevului i se cere
sa numeasca două motive pentru care un anumit personaj actioneaza intr-o maniera. Exista
posibilitatea ca cerinta să precizeze și citarea unei anumite secvente pentru a ilustra o anumita
idee, atitudine, etc;

Cerinta numarul 4 intra mult mai in adancimea textului, apelând pentru rezolvare la informațiile
expuse în întregul fragment. Elevului i se cere în general să ofere din text doua idei, trasaturi,
aspecte care tin de intregul conținut.

Ultima cerinta are un grad de dificultate mai ridicat, deoarece presupune analiza unei anumite
secvente precizate în cerintă.

Raportandu-ne la cele expuse mai sus urmeaza sa expunem un model si il rezolvam, totodata
explicand in detaliu rezolvarea.
Prima cerintă este una in care elevul trebuie sa explice sensul unei structuri. Cum se procedeaza?

Prima oara se recitește din nou textul cu atentie si se identifica in text structura.

1. Acum ca elevul a recit textul si a identificat structura, se explica sensul ei. Atentie,
structura face parte dintr-un anumit context, deci , pentru a explica structura ne raportăm
la ideea pe care structura o transmite. Un mod de raspuns este: In fragmentul extras din
George Panu, Amintiri de la Junimea, structura „si astfel discuția urma cu regula și cu șir
„ accentueaza o trasatura a lui Maiorescu, care 8putea sa continue orice discutie, el avea
talent oratoric.
2. Cerința numărul doi pătrunde mai profund în fragment. În general, pentru a rezolva
corect această cerintă elevul trebuie sa apeleze la logica. Ne mai uitam o data pe text și
încercam să identificam în text numele a patru personalitați care aparțin Junimii. Un mod
de raspuns ar fi , Numele celor patru personalitati care au facut parte din cenaclul
Junimea sunt:Maiorescu, Carp, Pogor, Negruzzi.
3. De data aceasta pentru a rezolva cerinta numărul trei, elevul trebuie sa se raporteze la
intregul text.
Textul ne prezintă câteva intâmplări petrecute la cenaclul Junimea. Un prim mod de argumentare
era cel a lui Negruzzi, care îl combătea sistematic pe Pogor. În schimb, Titu Maiorescu,
dă dovadă de multă diplomație, el își expunea părerea, aștepta răspunsul, apoi argumenta
într-un mod calm, liniștit, făra a jigni pe cineva.
 4. Această cerintă se centrează pe capacitațile elevului de a deduce o anumită caracteristică
a personajului Carp. Următorul fragment este cel pe care elevul trebuie să-l utilizeze
pentru a putea rezolva corect cerința.

Un model de răspuns este :George Panu îl descrie pe Dl Carp ca o personalitate cu o

atitudine arogantă. Un alt model de raspuns este : O trăsătură desprinsă din text a lui Carp o
constituie aroganța.

5. Ultima cerinta este una care cere un răspuns mai detaliat. Elevul trebuie sa comenteze o
anumita secventa. In cerinta de fata va trebui să relevăm semnificația ultimului enunț din
text.

Un mod de rezolvare este:

Secvența prezintă atitudinea domnului Maiorescu fată de cei care veneau la Junimea să discute
despre teme culturale. Este concretizată diplomația care îl caracteriza pe criticul literar, el
era mereu calm, liniștit, își expunea fară probleme părerile și niciodată nu jignea pe
cineva. Din aceste atitudini se deduce faptul că Titu Maiorescu era un spirit înalt, demn
de a conduce cenaclul literar Junimea.
Partea B presupune construirea un text argumentativ. În primul rând să recapitulam câteva dintre
noțiunile importante care ne pot ajuta sa redactam un eseu punctat corespunzator.
Miza textului argumentativ este de a îi permite elevului să își expuna propria viziune în legătură
cu anumite aspecte. Structura acestui text se divide în trei mari elemente:
Ipoteza- Ea presupune enuntarea ideii principale (o propozitie cu caracter general). Totodata se
fixează elementele care urmeaza a fi demonstrate într-un mod argumentat. Este
recomandata utilizarea unui conector precum, Sunt de parere că, In opinia mea, Consider
ca, Eu cred ca.
Argumentele- Ele au scopul de a relua ideea principala enuntata în teza si de o dezvolta pe baza a
doua argumente.
Atentie!! Conform noii structuri elevul trebuie sa apeleze la fragmentul expus in partea A pentru
a oferi un argument. Cel de al doilea argument poate fi preluat din cultura generala sau
experienta proprie.
Este recomandat a se utiliza un conector precum, In primul rand, In al doilea rand, Un prim
exemplu care sa sustina teza este, Un al doilea argument menit sa intareasca sustinerea
tezei il constituie
Concluzia Ea trebuie sa demonstreze valabilitatea argumentelor expuse. Se pot folosi urmatorii
conectori: In concluzie, Conform celor enuntate în rândurile precedente, Se
demonstreaza, Se afirma.

Cerinta părții B vizează un text de tip argumentativ în care să se discute despre importanta
atitudinii dintr-un discurs public.

Consider că într-un discurs public atitudinea vorbitorului este foarte relevantă,

deoarece prin intermediul ei ascultătorul poate deduce altfel ideile ce urmeaza a fi
expuse. Un discurs public tratează o anumită tema de interes general, iar modul în care
vorbitorul se raporteaza la ea are multe efecte asupra publicului.
Un prim exemplu relevant pentru a sustine teza enunta il constituie discursul
public sustinut de politicieni. Modul în care vorbitorul se raporteaza la public, vocea,
postura, informațiile transmise, toate aceste aspecte denotă seriozitatea vorbitorului.
În al doilea rând prin raportarea la fragmentul extras din opera lui George Ganu
„Aminitiri de la Junimea”, se observă atitudinea pe care Titu Maiorescu o avea în
momentul susținerii unui discurs. El face mereu o impresie bună prin modul în care se
raportează la ceilalți.
 În concluzie, prin intermerdiul celor afirmate mai sus se demonstrează cât de
importantă este atitudinea într-un discurs public. Fara ea un om, cât de cult ar fi, nu va
putea sa isi impuna punctul de vedere.

Romantismul

Romantismul reprezintă o mișcare artistică apărută în Germania ca o reacție împotriva

raționalismului promovat de clasicim și iluminism. În literatură el se manifestă prin
promovorarea unor idei care țin de zona misterului. Astfel romantismul pledează pentru
sensibilitate, subiectivitate, retragerea in interior, căutarea sensurilor ascunse ale existenței,
inspirația din mituri, istorie, folclor, fascinația pentru nocturn, admirația pentru o ființa inzestrata
cu capacitați extraordinare numita omul de geniu.

In Romania, Mihai Eminescu este cea mai reprezentativa figură a romantismului. Principalele
trasaturi ale lirici eminesciene sunt :cautarea absolutului, evadarea in spatiul nocturn, tema
omului de geniu prezentata în raport cu diverse aspecte ale existentului, sensibilitatea, iubirea ca
proiectie mentala, iubirea neconsumata carnal.

Comentează, în minimum 50 de cuvinte , textul poetic dat, evidențiind două trăsături ale
romantismului:

Când însusi glasul –Mihai Eminescu

Când însusi glasul gândurilor tace, 

Ma-ngâna cântul unei dulci evlavii, 
Atunci te chem; chemarea-mi asculta-vei?
Din neguri reci plutind te vei desface?

Puterea noptii blând însenina-vei

Cu ochii mari si purtatori de pace?
Resai din umbra vremilor încoace
Ca sa te vad venind ... ca-n vis, asa vii!

Cobori încet... aproape, mai aproape, 

Te pleaca iar zâmbind peste-a mea fata, 
A ta iubire c'um suspin arat-o, 

Cu geana ta m-antinge pe pleope

Sa simt fiorii stringerii în brate, 
Pe veci perduto, vecinic adorato! 

Opera lirică „Când însuși glasul” scrisă de poetul Mihai Eminescu ilustrează tema iubirii. Eul
liric, prin intermediul interogațiilor retorice, chemarea-mi asculta-vei?, plutind te vei desface?
reliefează dorința de contopire cu ființa iubita. Opera lirică este construită ca o strigare către
iubită cu scopul de a îi alunga tristețea eului liric. Specificul liricii eminesciene este conturat prin
trăirea sentimentului de dragoste ca o proiecție mentală.

Simbolismul

Simbolismul este un curent literar care apare în Franța ca o reacție împotriva parnasaniasmului
ce milita pentru o poezie rece, lipsită de sentiment. Meritul poeziei simboliste este de a readuce
în prim plan transmiterea sentimentelor. Insă poeții militează pe sugestie și nu pe transmiterea
senstimentului concret. Alte trasaturi defenitorii ale curentului sunt :muzicalitatea, cromatica,
corespondenta om-natura, sinesteziile( imbinarea mai multor procedee stilistice), simbolul.
Comentează, în minimum 50 de cuvinte , textul poetic dat, evidențiind două trăsături ale
simbolismului

Amurg de toamnă violet ...

Doi plopi, în fund, apar în siluete
-- Apostoli în odăjdii violete --
Orasul e tot violet.

Amurg de toamnă violet ...

Pe drum e-o lume lenesă, cochetă;
Multimea toată pare violetă,
Orasul tot e violet.

Amurg de toamnă violet ...

Din turn, pe câmp, văd voievozi cu plete;
Străbunii trec în pâlcuri violete,
Orasul tot e violet.
George Bacovia-Amurg violet

Poezia „Amurg violet” scrisă de George Bacovia aparține curentului literar simbolist deoarece
eul liric folosește sugestia și cromatica pentru a transmite sentimente. Imaginea amurgului este
concretizată prin intermediul culorii violet menită să sugereze taina, angoasa, imanenta trecere a
timpului. La nivel de sugestie, eul liric, utilizează imagini vizuale precum „pe drum e-o lume
leneșă” și reluarea expresiei „amurg de toamnă violet” de trei ori.

Tradiționalismul

Tradiționalismul reprezintă o mișcare artistică care combate modernismul și pledează înspre

conservarea tradiției caracterizată de spiritul creștin ortodox, viața satului, omul în armonie cu
existentul. Promotorul acestui curent literar este Nichifor Crainic, cel care militează pentru un
scriitor „sămănătorist”. Scriitorul tradiționalist se insipiră din foclor și miturile autohtone,
consideră ca mediul urban este unul otrăvitor care distruge specificul național.

. .Comentează, în minimum 50 de cuvinte , semnificația textului următor , evidențiind două

trăsături ale tradiționalismului.

Nu s-a clintit nimica și recunosc iatacul

Bunicului pe care, viu, nu l-am cunoscut.
Rămase patu-i simplu și azi nedesfăcut,
Și ceasul lui pe masă, și-a mai păstrat tic-tacul.

Văd rochia bunicii cu șal și malacov,

Văd uniforma veche de „ofițer” la modă
Pe când era el Junker – demult – sub Ghica-vodă
Când mai mergeau boierii în butcă la Brașov.

Și lângă bățu-i rustic, tăiat în lemn de vie,

Văd putina lui unde lua băi de foi de nuc.
A scârțâit o ușă... un pas... și-aștept năuc
Să intre-aci bunicul dus numai până-n vie.

Un ronțăit de șoarec sau ceasul mă trezi?

Ecou își fac, în taină, ca rimele poemii...
Și ceasul vechi tot bate, tic-tic, la poarta vremii,
Și șoricelul roade trecutul zi cu zi.

Ion Pillat-Odaia bunicului

Eul liric retrăiește prin intermediului odăi bunicului evenimente care aparțin spațiului rural. Un
alt mod prin care tradiționalismul se identifică este utilizarea unor cuvinte care aparțin ariei
semantice a trecutului precum, șal, butcă, lemn de vie.
 Poetulul îi este întreruptă călătoria afectivă în trecut prin ticăitul ceasului, care îi reamintește de
inevitabila trecere a timpului și îl reproiectează în prezent. Trecutul se îndepărtează, semn al
degradării spiritului tradițional.

Modernismul

Modernismul este mai mult decăt un curent literar, el reprezintă un mod de viață specific
secolului xx, unde din pricina dificultăților de trai cauzate de războaie, omul își pierde încrederea
în divinitate și neagă tradiția. Modernismul poetic presupune o libertate totală prozodică prin
ignorarea specificului de compozitie tradițional care presupunea rima, ritm, masura. Temele
modernismului vizează caracterul ermetic, ambiguu, intelectualizat, filosofic.

Comentează, în minimum 50 de cuvinte , semnificația textului următor , evidențiind două

trăsături ale modernismului.
c-un zâmbet îndrăzneţ privesc în mine
şi inima
mi-o prind de mână. Tremurând
îmi strâng comoara la ureche şi ascult.

Imi pare 
că ţin în mâini o scoică,
în care
prelung şi neînţeles
răsună zvonul unei mări necunoscute.

O, voi ajunge, voi ajunge

vreodat’ pe malul acelei mări, 
pe care azi 
o simt,
dar nu o văd ?
Poezia “Scoica” redactată de Lucian Blaga, aparține modernismului atât prin tematică cât și prin
forma poetică. Tema poeziei este una de natură filosofică. Eul liric pătrunde în interiorul ființei
sale și își utilizează inima ca pe un instrument de ascultat. Prin imaginea scoicii, inima devine un
organ concret menit să contureze misterul în care eul liric trăiește. Din punctul de vedere a
formei, eul liric pledează pentru libertate totală, ignorând fondul clasic de compoziție.

Modernismul în proză.
Romanul modern românesc presupune adoptarea teoriilor enunțate de Eugen Lovinescu. Criticul
literar considera că există un spirit al veacului si prin imitația unor modele europene literatura
română se poate sincroniza cu filosofia și stiința vremii. În primul rând un roman modern
presupune prezentarea omului în mediul urban. Naratorul personaj este o altă trăsătură care
conferă romanului modernitate. Introspecția, autenticitatea, contemplarea, rememorara trecutului
si analiza lui, sunt alte ideei care țin de romanul modern.

. Comentează, în minimum 50 de cuvinte , semnificația textului următor , evidențiind două

trăsături ale modernismului în proză.

Moartea e un fenomen simplu în natură, numai oamenii îl fac înspăimîntător. Vorbesc de

moartea naturală, care adesea e o dulce ispită. Înainte de a fi depus aici în această celulă, din care
nu voi mai ieşi decît pentru a intra într-o captivitate perpetuă, în plimbările mele solitare pe la
marginea oraşului, pe poteci, uitîndumă în jos şi privind pămîntul, un sentiment senin se insinua
în sufletul meu, la început de dragoste pentru el, pămîntul negru, tăcut, liniştit, apoi de atracţie,
de dorinţă, un fel de melancolie, de nostalgie blîndă, de a mă culca pe el şi a rămîne acolo întins
pentru totdeauna. Ceea ce şi făceam, stînd cu ochii spre cer, pînă ce adormeam. Mă trezeam
copleşit de un adînc sentiment de regret: de ce m-am mai trezit?
Dar moartea violentă, sinuciderea, la care eşti împins de către oameni? Tandra nepăsare faţă
de lume te poate stăpîni într-adevăr numai cînd te simţi străin de propria-ţi fiinţă, dar cînd,
dimpotrivă, ai conştiinţa că ea este totul? Şi ştii cu certitudine că acest totul nu va mai fi liber
niciodată? Închisoarea pe viaţă! Oricît m-aşi strădui, mi-este cu neputinţă să-mi imaginez că,
odată verdictul pronunţat, voi putea adresa lumii un tandru adio nepăsător.
 Am mai avut de a face cu anchetele şi justiţia şi am mai fost condamnat, dar nu pe viaţă şi nu
fără speranţa de a ieşi curînd. Nu fusese chiar curînd, dar nici prea tîrziu ca să nu pot uita. Acum
însă descopăr cu groază că ei, cei care mă interogau, erau liberi (şi asta se vedea din pofta cu care
îmi consemnau depoziţia, acele infame gesturi ale fiinţei animalice care se simte trăind fără
oprelişti, gestul cu care aplicau o ştampilă, răsfoitul hîrtiilor, mîncatul unui sendvici, înghiorţăitul
unui pahar cu apă, scîrţîitul scaunului sub trupul voinic, ancorat bine în realitate, uitatul pe
fereastră, căscatul, rîgîitul, gîndul la muierea tînără pe care o vor strînge în braţe la noapte), iar
eu nu voi mai fi niciodată ca ei, toate gesturile mele vor fi sau îmi vor reaminti că sînt condamnat
să nu mai fiu liber pînă la moarte...

Fragmentul extras din Cel mai iubit dintre pâmânteni, redactat de către Marin Preda, prezintă
cugetările unui narator subiectiv aflat în pușcărie. Psihologismul este o trasatură relevantă a
prozei de tip modern .Conflictele sunt interioare și au doar ca pretext lumea exterioară, se
observă în fragmentul supus analizei macinarea launtrică a personajului. O altă trasatură care ne
permite încadarea fragmentului în paradigma romanescă de tip modern este tehnica rememorarii
trecutului si supunerii analizei lucide evenimentelor. Nu exista o cronologie ci o abordare de tip
zig-zag.
In concluzie prin cele expuse în rândurile precedente se demonstrează că fragmentul aparține
prozei moderne.

Neomodernismul

Neomodernismul reprezinta o mișcare artistică care reia temele mari ale modernsimului, după ce
perioada anilor 50 a fost supusă unei cenzuri masive tematice. Insa neomodernismul se centrează
si mai mult pe ambiguitate( inteligibil, neînțeles). Alte caracteristici sunt: reîntoarcerea la mituri,
ignorarea elementelor de prozodie, filosofia, ingambamentul (se continua aceeasi idee pe
urmatorul rand fara a pune punct)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte , semnificația textului următor , evidențiind două
trăsături ale neomodernismului.
Ana Blandiana - Ochiul inchis

Nu îndraznesc sa-nchid o clipa ochii

de teama
sa nu zdrobesc între pleoape lumea, 
sa n-o aud sfarîmîndu-se cu zgomot
ca o aluna între dinti.
Cît timp voi mai putea fura din somn?
Cît timp o voi mai tine-n viata?
Privesc cu disperare
si mi-e cîineste mila
de universul fara aparare
ce va pieri în ochiul meu închis.

Opera literară Ochiul închis, redactată de Ana Blandiana, prezintă per ansamblu atitudinea
eului liric fată de existent. Ochiul este organul prin care omul ia contact cu universul, odată
închis lumea s-ar putea sfârși, deoarece a nu vedea, echivaleaza cu non-existentul. Această
abordare este una de tip neomodernist. Eul liric este unul de tip reflexiv. Un alt aspect prin care
poezia este neomodernă este redat de lipsa elementelor clasice de prozodie. În schimb este
prezent versul liber și ingambamentul.

Alte cerinte
Proza de analiză psihologică reprezintă o tehnică de creație literara care se axeaza pe cercetarea
structurilor sufletești, interioare. In majoritarea cazurilor pentru ca proza sa indeplineasca
cerintele unei scrieri psihologice, naratorul este și personajul care îsi pune întrebari de existentă.
Prin autenticitate, anticalofilism( limbaj simplu, neprelucrat, limbaj banal, cotidian), introspectie(
inspectie interioara), rememorări și analize ale unor evenimente din trecut, se cuantifică o proza
de tip psihologic.

Posibil răspuns:

Fragmentul extras din opera literară Ioana, redactat de Anton Holban prezintă remorările
personajului narator dintre el și Ioana . Psihologismul este redat prin refacerea unor evenimente
din trecutul protagonistului , care în urma unor introspecții ajunge la o serie de concluzii.
Cufundarea în singuratate, detaliile care sunt analizate de catre narator, detașarea de trecut și
meditatiile concretizate in jurul trecererii timpului întaresc natura psihologică a fragmentului
supus unei succinte analize.

Realismul

Realismul este o mișcare literară care are în prim plan redarea unor evenimente
veridice( nu evenimente care s-au intamplat, ci care se pot intampla). El este de mai multe tipuri,
balzacian, (utilizat de G. Călinescu, unde accentul este pus pe detaliu( tehnica detaliilor).
Realismul poate fi obiectiv, unde un narator reda evenimentele fara sa se implice afectiv( narator
detasat, omniscient, omnipotent, omniprezent) sau poate fi subiectiv, naratorul este și personaj,
poate fi reconoscut prin utilizarea marcilor subiectivitații (pronume și verbe la persoana 1
singular). Naratiunea subiectiva implică redarea evenimentelor prin afectiune.

Caracterizarea unui personaj

Pentru a caracteriza un personaj este nevoi a cunoaste modalitatile prin care trasaturile
sale pot fi identificate. Ele sunt trei, protangonistul poate să se autocaracterizeze, poate fi
caracterizat direct de catre narator sau poate sa își releve anumite trasaturi prin faptele sale.
Pentru a rezolva cu succes acest tip de cerintă este necesara indentificarea celor doua tipuri de
caracterizare. Fiind un text subiectiv( exista verbe și pronume la persoana 1 singular, plural)
naratorul se caracterizeaza în mod direct (deveneam un adolescent dificil). De asemenea un alt
tip de caracterizare este dedus din comportamentul sau (citea mult, a luat premii la concursuri de
creație), din aceste fapte se deduce ca el era inteligent, creativ, iubitor de literatura.

Un model de raspuns este

În fragmentul extras din opera literara “Gemenii” redactata de Mircea Cartarescu, personajul
principal îsi readuce aminte anumite evenimente din copilarie. Prin naratiunea la persoana 1,
protagonistul se caracterizeaza în mod direct “deveneam un adolescent dificil”. Un alt mod de
caracterizare este cel indirect dedus din faptele sale. El era pasionat de lectura, era isteț, trasatura
reliefată prin obținerea unor premii de creație literara.
Didascaliile

Didascaliile sau indicațiile scenice au rol informațional. Ele pot oferi repere spatio temporale,
succinte caracterizari ale personajelor, prezentarea decorului, diverse date relevante pentru
imaginarea actiunii

Pentru a rezolva corect acest tip de cerintă, elevul trebuie sa lectureze textul cu atentie si
sa identifice prima oara ideea centrala expusa de fragment. Apoi prin observarea indicatiilor
scenice (ceea ce este scris in paranteza) absolventul de liceu deduce importanta lor. In
fragmentul de fata, didascaliile, ne ofera cateva date despre decorul actiunii (s-a plimbat
zbuciumat prin camera). De asemenea ele ofera informații despre gestica si mica personajelor,
reliefand trasaturi de caracter.

Un model de rezolvare este:

Fragmentul “Suflete tari” redactat de Camil Petrescu are idee principală conflictul dintre Matei și
Andrei. Ce doi au o discuție mai aprinsa din pricina faptelor lui Andrei. Prin intermediul
didascaliilor se ofera atât informatii despre decorul evenimentelor cât sunt și cuantificate
succinte trasaturi de caracter ale celor doua personaje. Matei este o fire vulcanica, impulsiva, în
timp ce Andrei încearcă să fie mai “împăcuitor”.

Ideea poetică și mijloacele artistice

O alta cerintă des întâlnită la subiectul numarul doi este aceea în care elevul are de comentat o
poezie tinând cont de ideea poetica și mijloacele artistice. Exercițiul nu este extrem de dificil,
necesită doar putina atentie si o cunoaștere minimă a unor teorii literare. În prima instanta trebuie
identificata ideea poetica, adică ceea ce preponderent transmite textul. Mijloacele artistice
vizează partea de alcatuire a unui text liric, adică figuri de stil, imagini artistice.

O figura de stil are menirea de a accentua o anumita idee, un anumit sentiment.

Comentează în minimum 50 de cuvinte următorul text, având în vedere ideea poetică și

mijloacele artistice.

Seara s-a lasat pe lume,

Soarele-a apus în spume
De mari, si-n câmpii de brume,
Umbra fâlfâie pe lume,
Ca o pasare ce fum e,
Ca o àripa ce fum e.
Dan Botta-Seara

Poezia “Seara” de Dan Botta ilustrează tema morții care este prezentata ca o seara ce se lasa
peste lume. Eul liric transfigureaza printr-o serie de motive lirice precum, seara, soarele, umbra,
fumul, elementele existentului care se degradeaza ca o aripa ce fum e. Prin intermediul
comparatiei ca o pasare ce fum e, eul liric accentuează ideea degradarii existentului.

Titlul și mesajul poetic.

Un alt posibil subiect este acela de a comenta semnificația poeziei în raport cu titlul și mesajul
poetic.

Elevul trebuie sa cunoasca faptul ca titlul este un element paratextual, menit sa anticipeze
continutul poeziei.

Comenteza, in minimum, 50 de cuvinte, semnificatia poeziei urmatoare evidentiind raportul

dintre titlul și mesajul poetic.

Când alte universuri ma cheama sau le chem,

De-o nostalgie crunta adânc oftez si gem,
Caci stiu atât de bine ca din acelasi lut
Si trupul meu si Calea Lactee s-au facut,

Ca din aceeasi piatra cândva am scaparat

Luceafarul de ziua si ochiul meu curat,

Si nici macar o clipa eu nu ma mir ca pot

Sa tin pe creanga asta si universul tot...

Îl port pe creaga asta întinsa usurel,

Cum port lumina lumii în piatra de inel,

Si pare universul imens si uimitor,

Adeseori ca bucla iubitei de usor,

Si-l simt pân' la durere si imn, adese, când

Cumplit mi se apasa pe creanga lacramând.

Eusebiu Camilar- Creanga inimii

Opera poetica Creanga inimii scrisă de Eusebiu Camil are ca tema iubirea. Titlul poeziei
anticipeaza continutul. Eul liric nu simte o atractie majoritara pentru o ființa iubita, el are un
sentiment afectiv pentru intregul existent. Dorul și constientizarea propriei ființe îl conduc pe eul
liric în zone adânci ale creației universale.

Noțiuni teoretice

Timpurile verbale si efectele lor stilstice.

Timpul indicativ prezent arata o actiune sigura, care se petrece in momentul vorbirii, imposibil
de impiedicat
Timpul indicativ viitor plaseaza actiunea in viitor.

Timpul indicativ imperfect(mergeam, stam, alergam)arata o actiune incepută, dar încă

nefinalizată.

Timpul indicativ perfect compus (am mers) arata o actiune inceputa și incheiata.

Cele patru moduri de expunere sunt:dialogul, naratiunea, descrierea si monologul.

Dialogul este modul predominat de expunere al genului dramatic. El prezinta conversația dintre
cel puțin doua personaje.

Naratiunea este modul predominant de expunere al genului epic

Descrierea este des intalnita in poezie. Ea accentueaza anumite sentimente ale eului liric.

Genurile literare

Scurte definitii facile pentru intelegerea unor aspecte care tin de subiectul 3.

Genul liric-totalitatea operelor scrise in versuri unde sentimentele eului liric sunt transmise in
mod direct prin intermediul marcilor subiectivitatii (verbe si pronume la persoana intai, singular
sau plural).

Principalele trasaturi sunt: prezenta figurilor de stil, elementelor de prozodie, imaginilor artistice.

Operele lirice pot fi de doua feluri-clasice(respecta elementele de prozodie, a nu se confunda cu

clasicismul). Curentele literare unde se pot identifica elemente de prozodie (rima, ritm, masura)
sunt: Romantismul, Simbolismul, Traditionalismul.

Modernismul presupune negarea elementelor de prozodie, se cultiva versul alb.

Figuri de stil usor de identificat

Comparatia, contine cuvantul ca, precum, cum, asa cum

Frumoasa ca o stea
Frumoasa precum o stea

Epitetul are menirea de a accentua un anumit sentiment transmit de eul liric. El este alcatuit de
obicei dintr-un substantiv si adjectiv, mana rece, sau verb + o alta partea de vorbire, sosirea
vantului.

Personificare-Presupune calitatea unui obiect de a prelua stari, sentimente umane, copac vesel,
cerul plange, dealul danseaza.

Antiteza este procedeul prin care se pun in opozitie doua situatii, personaje, fenomene, rece cald,
bine rau, inger demon. Aceasta figuri de stil este foarte des utilizata in Romantism cu scopul de a
accentua contrariile.

Hiperbola presupune o figura de stil menita a exagera proportiile unui obiect, fiinte, cu scopul de
a conferi o expresivitate sporita, Voda este un munte de om-munte de om-hiperbola-accentuteaza
vitalitatea lui Voda.

Genul epic

Totalitatea operelor scrise in proza(randuri). Principalele caracteristici sunt: prezenta

naratorului(cel care povesteste opera). Naratorul poate fi de doua feluri-subiectiv( este si
personaj-Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi). Naratorul subiectiv se identifica
prin prezenta marcilor subiectivitatii, apar verbe si pronume la persoana intai. El reda actiunea
prin propria traire, prin propriile filtre mentale, nu stie ce fac ceilalti, unde sunt ceilalti.

Cel de al doilea tip de narator este cel obiectiv-El se identifica prin faptul ca romanul este relatat
la persoana a iii-a singular. Acest tip de narator este omniscient(stie totul despre alte personaje),
omniprezent( este peste tot) omnipotent( poate sa faca orice cu personaje). Acest narator nu este
implicat afectiv in povestire, el priveste totul cu detasare.

O alta caracterstica importanta a genului epic o presupune naratiunea ca mod principal de

expunere.

De asemenea, opera literara se poate structura in functie de momentele subiectului. Expozitiunea

presupune fixarea elementelor care tin de cadrul actiunii, precum personaje si elemente spatio-
temporale.
Intriga este acel punct care declanseaza desfasurarea actiunii.

Punctul culminat reprezinta momentul de maxima intensitate.

Deznodamantul este momentul final al operei.

Genul dramatic-menit reprezentarii scenice(teatru) are ca specii comedia, drama, tragedia. Modul
de expunere il constituie dialogul sau monologul. Alte caracterstici ale genului sus-numit sunt
didascaliile si structurarea in acte sau scene.

Subiectul 3.

Cel de al treilea subiect este cel care în general îi sperie pe elevii clasei a douasprezecea. Ei
trebuie sa redacteze un eseu de minimum 400 de cuvinte. Cerintele sunt diverse, precum:
Prezinta tema și viziunea despre lume intr-o opera studiata, Prezinta particularitatile de
caracterizare a unui personaj sau relatia dintre doua personaje.

In primul rand elevul trebuie sa inteleaga cerinta. Un eseu pertinent si punctat maxim trebuie sa
respecte baremul impus de ministerul educației.

Fiind un eseu, el trebuie sa respecte cele trei elemente fundamentale de compozitie: Introducere,
cuprins și incheiere.

In introducere elevul va puncta cateva date fundamentale despre autor, incadrarea operei intr-un
curent literar, gen și specie literara și opțional o receptare critica.

Cuprinsul are ca menire rezolvarea cerintei propriu zise. Elevul va prezenta indiferent de
cerinta ,titlul operei, tema, perspectiva narativa, elemente de compozitie.
In momentul redactarii unui eseu care are ca cerinta caracterizarea unui personaj, elevul trebuie
sa prezinte statutul moral, social, psihologic al personajului raportandu-se la doua secvente
relevante.