CURS AMG

CURĂŢENIA ŞI DEZINFECŢIA ÎN UNITĂŢILE

SANITARE

Curăţenia - metodă de decontaminare care asigură îndepărtarea

microorganismelor de pe suprafeţe, obiecte, tegumente, odată cu îndepărtarea prafului
şi a substanţelor organice. Prin aplicarea ei corectă se obţine o decontaminare de 95 -
98%, foarte apropiată de cea obţinută prin dezinfecţie.

Metode generale de efectuare a curăţeniei

1. Spălarea - se îndepărtează prin udare, concomitent cu procedurile mecanice,

pulberile şi substanţele organice. Se realizează prin folosirea de apă caldă şi substanţe
tensioactive. Apa caldă, la 35 - 45°C, are putere de spălare superioară apei reci
(dezavantaj: poate coagula proteinele la peste 55°C). La apa caldă se adaugă carbonat
de sodiu 1-2%, săpun sau detergenţi anionici sau produse avizate de MSF.
Spălarea poate fi:
- simplă - în igiena individuală, spălarea mâinilor, curăţenia pavimentelor,
mobilierului
- asociată cu un ciclu de dezinfecţie prin căldură umedă (ex. folosind maşini
de spălat pentru lenjerie, veselă, program inclus de spălare şi dezinfecţie) şi
se completează cu dezinfecţie chimică cu produse avizate de MS (ex.
suprafeţe în blocuri operatorii, de naştere, suprafeţe de lucru în laborator).
2. Ştergerea umedă a suprafeţelor (lambriuri, mobilier) pt. îndepărtarea
microorganismelor. Se practică pt. întreţinerea curăţeniei în intervalele dintre spălări. Se
folosesc lavete (ştergătoare) curate + sol. avizate de MSF ca detergent, dezinfectant.
3. Aspirarea - curăţenia prin aspirare cu aspiratoare cu proces umed.
4. Metode combinate - pt. pavimente şi mochete.
5. Alte metode de curăţenie - periatul.
 6. Curăţenia şi dezinfecţia în încăperi se asociază întotdeauna cu aerisirea.

Curăţenia se practică ca metodă de decontaminare profilactică: în bolile

infecţioase cu transmitere aeriană (rujeolă, rubeolă, varicelă) aerisirea este singura
metodă de decontaminare necesară în focar.

Produse utilizate pentru efectuarea curăţeniei

1. Săpunuri
Săpun tare - pt. suprafeţele cu ceramică, ulei, oţel inoxidabil.
Săpun moale (săpun negru) - curăţare grosieră (mozaic, gresie).

2. Detergenţi
 Detergenţi neutri - detergenţi lichizi, universali pt. paviment, mobilier, veselă,
etc.
 Detergenti alcalini (decapanţi) - pt. spălarea zilnică a pavimentelor sau
întreţinere de fond.
 Detergenţi acizi sau detartranţi - curăţarea depunerilor de piatră.
 Detergenţi dezinfectanţi sau detergenţi cationici - au proprietatea de curăţare şi
dezinfectare.

3. Abrazive - pt. suprafeţele dure, obiecte sanitare, pavimente.

4. Produse pentru lustruit - de ceruire.

Reguli pentru utilizarea produselor de curăţenie

- folosirea doar a produselor avizate de MSF;
- respectarea recomandărilor producătorului;
- respectarea regulilor de protecţia muncii;
- închiderea ermetică a recipientelor;
- nu se amestecă produsele.

Depozitarea produselor şi ustensilelor de curăţat se va face în spaţii cu:

- paviment uşor de curăţat;
- cu aerisire naturală;
- cu iluminat corespunzător;
- gradul de umiditate optim.

Reguli de întreţinere a ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţeniei

- zilnic, după curăţirea spaţiului de lucru, la sfârşitul zilei de lucru
se vor spăla, curăţa şi dezinfecta ustensilele de lucru;
- personalul care efectuează curăţenia şi dezinfecţia materialului va
purta mănuşi
dezinfecţia se va face cel puţin o dată/săptămână
 Dezinfecţia

Dezinfecţia - procesul prin care sunt distruse cele mai multe, sau toate
microorganismele patogene (99,99%), cu excepţia sporilor bacterieni de pe obiectele
din mediul inert.

DEZINFECŢIA PRIN MIJLOACE FIZICE

I. Dezinfecţia prin căldură

- Căldură uscată:
Flambarea - utilizată în laborator - falmbarea instrumentelor medico-
chirurgicale în recipiente cu alcool este interzisă - fiind ineficace.
Incinerarea - pt. obiecte contaminate, pt. deşeuri cu potenţial contaminant,
septice, de la săli de operaţie şi de tratamente.

- Căldură umedă:
1. Pasteurizarea - metodă de dezinfecţie a lichidelor, la temperaturi cuprinse
între 55-95°C (sunt distruse 90 - 95% din microorganismele patogene).
2. Dezinfecţia prin spălare la temperatura de 60 - 95°C (dezinfecţie termică) -
pe lângă acţiunea căldurii se adaugă detergenţi - pt. spălarea, dezinfecţia lenjeriei,
sticlăriei de laborator, instrumentarului.
3. Fierberea în apă la temp. de 100 °C sau utilizarea aburului de 100°C -
produce distrugerea în 10 - 20 min. a formelor vegetative ale microorganismelor
patogene - fierberea alimentelor, a apei de băut (pentru evitarea transmiterii bolilor cu
poartă de intrare digestivă). Se fierbe şi lenjeria, tacâmurile, vesela.
Dezinfecţia prin căldură umedă, cu fierul de călcat, completează
decontaminarea lenjeriei, distrugerea formelor vegetative ale bacteriilor în 5-10 sec. şi a
sporilor în 50 sec.

II. Dezinfecţia cu raze UV

Indicaţii: dezinfecţia suprafeţelor netede şi aerului în boxele de laborator, săli de
operaţii, spaţii închise, pt. completarea măsurilor de curăţenie şi dezinfecţie chimică.
Se utilizează lămpi destinate dezinfecţiei - lămpi fixe sau mobile, cu tuburi de
UV între 15 şi 30 W. Numărul lămpilor necesare dezinfecţiei aerului într-un spaţiu
închis se calculează în funcţie de debitul de aer dezinfectat de fiecare aparat, volumul
încăperii şi viteza de schimb a aerului din încăpere.

DEZINFECŢIA PRIN MIJLOACE CHIMICE

În unităţile medicale dezinfecţia se realizează în principal prin utilizarea unor

substanţe dezinfectante chimice.
Clasificarea dezinfecţiei

Această clasificare se bazează pe tipul de microorganisme patogene distruse şi

are în vedere timpul de contact necesar substanţelor dezinfectante pentru a distruge
microorganismele.
Astfel, dezinfecţia se clasifică pe patru nivele:
- Sterilizare chimică;
- Dezinfecţie de nivel înalt;
- Dezinfecţie de nivel intermediar;
- Dezinfecţie de nivel scăzut.
Sterilizarea chimică

Realizează distrugerea tuturor microorganismelor şi a unui număr mare de spori

bacterieni, timpul de contact cu substanţa chimică este de câteva ore.

Substanţele chimice care realizează sterilizarea chimică sunt:

 Glutaraldehida (2%);
Peroxidul de hidrogen stabilizat (6%);
Acidul peracetic.

Dezinfecţia de nivel înalt

Realizează distrugerea tuturor microorganismelor, cu excepţia unui număr

mare de spori bacterieni; timpul de contact trebuie să fie de cel puţin 20 min.

Substanţele chimice care realizează dezinfecţia de nivel înalt sunt:

- Glutaraldehida (2%);
- Peroxidul de hidrogen stabilizat (6%);
- Acidul peracetic;
- Hipocloritul de sodiu (5,25%).

Dezinfecţia de nivel intermediar (mediu)

Realizează distrugerea Mycobacterium tuberculosis, a bacteriilor în formă

vegetativă, a celor mai multe virusuri şi fungi, dar nu şi a sporilor bacterieni. Timpul de
contact necesar este de 10 minute.
Substanţele chimice care realizează dezinfecţia de nivel intermediar sunt:
- Fenoli;
- Iodofori;
- Alcooli;
- Compuşi pe bază de clor.

Dezinfecţia de nivel scăzut

Poate distruge cele mai multe bacterii în formă vegetativă, unele virusuri, fungi,
dar nu microorganisme rezistente cum sunt Mycobacterium tuberculosis, sau spori
bacterieni. Timpul de contact necesar al substanţei chimice este de sub 10 minute.
Substanţele chimice care realizează dezinfecţia de nivel scăzut sunt:
- dezinfectante care conţin fenoli, iodofori, substanţe cuaternare de amoniu şi
agenţi de spumare;
- alcooli (70°, 90°);
- Hipocloritul de sodiu (5,25%).

CLASE CHIMICE DE SUBSTANŢE DEZINFECTANTE ŞI DEZINFECŢIA

CHIMICĂ

Fenolii

Au acţiune bactericidă, inclusiv pe Pseudomonas aeruginosa, fungicidă şi

tuberculicidă, nu au acţiune sporicidă. Au acţiune virulicidă slabă sau nulă, de aceea au
o utilizare limitată.
Folosirea fenolilor - pt. dezinfecţia mediului (suprafeţe, aer).
Este toxic, iritant pe ochi, piele, prin inhalare şi ingestie.
Halogenii: compuşi care eliberează clor, brom sau iod

1. Substanţe care eliberează clor: dicloroizocianuratul de sodiu (NADCC) şi

hipocloriţii, fiind preferaţi cloraminelor B, T şi varului cloros.
Se folosesc în:
- tratarea apei;
- curăţenia biberoanelor;
 - dezinfecţia zonelor de preparare a mâncării.
Nu se amestecă cu acizii, inclusiv cu fluide ale organismului (ex. urină).
 Dicloroizocianatul de sodiu (NaDCC) sub formă de tablete,
pulbere, granule.
Poate fi aplicat direct pe sângele vărsat (dar nu în cantitate mai mare de 30 ml,
deoarece prin clorinare excesivă poate degaja ioni de clor, toxici pentru căile
respiratorii). .
Se foloseşte pentru:
- dezinfecţia generală a suprafeţelor (5-10 min), conc. 0,1%;
- dezinfecţia suprafeţelor murdare 10 -15 min., conc. 0,4%;
- instrumentar de oţel inoxidabil murdare 30 - 60 min, conc. 0,9 3,8%;
- dezinfecţie HIV, hepatite 20 min, conc. 1 %;
- pipete, ustensile de laborator, 10 min, conc. 0,25%.

Hipocloriţii - compuşi cu conţinut de clor utilizaţi în domeniul

dezinfecţiei chimice. Se comercializează sub formă de soluţii, cel mai
utilizat este hipocloritul de sodiu, cunoscut sub denumirea Extract de Javel
(conc. 12%), Apă de Javel.
Hipocloritul de sodiu conţine 12,5% clor activ, sol. 4% conţine 0,5% clor activ,
iar sol. 10% conţine 1,25% clor activ.
Conc. recomandate: suprafeţe 4%, lenjerie, echipament de protecţie 2%, vesela
0,5 - 1 %, sticlărie de laborator sol. 10%.
Cloraminele B şi T. Se prezintă sub formă de pulberi cristaline sau
sub formă de comprimate.
Au acţiune bactericidă pe flora Gram - şi Gram +, iar în concentraţii crescute
distrug Mycobacterium tuberculosis, mai au acţiune fungicidă, virulicidă.
Sunt toxice pt. piele, ochi, prin inhalare.

2. Iodul şi Iodoforii
Iodul - utilizat datorită eficacităţii, economicităţii şi toxicităţii relativ
reduse. Se utilizează sub formă de sol. apoase - Lugol şi sol. hidroalcoolică
de iod -
tinctura de iod.

Utilizate: antiseptic pt. piele, dezinfectant al unor instrumente medicale din sticlă
(termometre orale şi rectale) şi chiar instrumente de metal (în cazuri de urgenţă).

Iodoforii - au activitate bactericidă, virulicidă, micobacteriană, activitate

sporicidă slabă, activ. fungicidă variabilă.
Indicaţii;: dezinfecţia mâinilor, pentru pregătirea pre-operatorie a pielii la locul
inciziei.

Compuşi cuaternari de amoniu: clorura de benzalkonium, clorura de

didecilmetilamoniu, cetrimide.
Se folosesc în dezinfecţie sau antisepsie.
Clorhexidina
Indicaţii: dezinfecţia igienică şi chirurgicală a mâinilor, dezinfecţia preoperatorie
a pielii.
Au activitate: bactericidă, fungicidă, virulicidă.
Este mai activă la un pH-neutru sau slab alcalin.

Hexaclorophene
Este activ împotriva microorganismelor G +, şi mai puţin eficient împotriva celor
G -. Este insolubil în apă şi poate fi încorporat în săpun sau soluţii de detergent, fără a-
şi pierde activitatea. Are bun efect rezidual pe piele.
Indicaţii: pentru spălarea mâinilor; pentru plaga ombilicală la nn.

Triclosan - se prezintă sub formă de pudră cu miros uşor aromat. Este

eficace pe germenii G + şi G - , ciuperci şi levuri. Se foloseşte în conc. de 0,3 - 2%.

Alcoolii
Cei mai utilizaţi - alcoolul etilic şi izopropilic. Se folosesc în sol. apoase,
deoarece apa este necesară pentru ca alcoolul să fie absorbit de suprafaţa celulei
microbiene. Conc. optime cu efect biocid sunt 30 - 50% pt. alcool izopropilic şi 50 -
70% pt. alcool etilic.
Acţiune: bactericidă, tuberculocidă, fungicidă, virulicidă.
Se folosesc în: dezinfecţia suprafeţelor, instrumentelor ca termometre orale şi
rectale, stetoscoape, laringoscoape, pentru decontaminarea instrumentarului chirurgical.
Se poate utiliza ca antiseptic pentru piele (mâini, înainte de efectuarea injecţiilor. În
combinaţie cu clorhexidina, triclosan se utilizează pt. dezinfecţia mâinilor, având o
acţiune reziduală pe piele.

Aldehide: Formaldehida, glutaraldehida, Auccinaldehida

Formaldehida se utilizează ca dezinfectant şi sterilizant, în ambele forme: lichidă

şi gazoasă. Preparatele clasice sunt: formaldehida apoasă şi formaldehida alco-olică.
Actiune bactericidă, tuberculocidă, fungicidă, virulicidă şi sporicidă.
Se utilizează: pentru dezinfecţia suprafeţelor, instrumentarului chirurgical,
lenjeriei, excreţiilor, formolizarea încăperilor. Se foloseşte ca agent de îmbălsămare şi
conservare în anatomie patologică.

Glutaraldehida - dezinfectant de nivel înalt şi ca sterilizant chimic.

Este bactericid, fungicid, tuberculocid, virulicid şi lent sporicid.
Se utilizează ca dezinfectant pentru endoscoape flexibile, echipament de terapie
respiratorie, dializoare, echipament de anestezie.

Peroxidul de hidrogen şi compuşii înrudiţi

Se poate folosi ca dezinfectant şi antiseptic în conc. diferite. În conc. de 3% ca
antiseptic şi pt. dezinfecţia de rutină. În conc de 6% este considerat ca dezinfectant de
nivel înalt.
Se poate utiliza pentru dezinfecţia aparatelor pt. măsurarea tensiunii, lentilelor de
contact, ventilatoarelor şi endoscoapelor. Totuşi poate coroda anumite componente ale
endoscoapelor şi aparatelor pentru măsurarea tensiunii. .
Acţiune: bactericidă, tuberculocidă, fungicidă, virulicidă, sporicidă.
Chloroxylenol
Eficient împotriva bacteriilor G + şi slabe pe cele G - .

ANTISEPTICE

Antisepticele sunt preparate ce deţin proprietăţi antimicrobiene limitate, sau care

distrug microorganismele, sau inactivează virusurile de pe ţesuturile vii (piele
sănătoasă, mucoase, plăgi). Antisepticele nu sunt sterilizante, dar reduc temporar de pe
piele şi mucoase numărul de microorganisme.
Antisepticele se deosebesc de dezinfectante prin:
 - concentraţia de utilizare a substanţei chimice;
- timpul de contact.
Utilizarea antisepticelor pentru a elimina, distruge sau inactiva microorganismele
prezente pe piele sau mucoase permite:
- realizarea îngrijirilor aseptice;
- reducerea transmiterii germenilor, de la bolnav la bolnav, prin intermediul
mâinilor;
- tratarea infecţii lor locale cutanate şi mucoase.

Reguli de utilizare:
- Respectarea duratei de utilizare a produsului după deschiderea lui (8 - 10 zile
dacă a fost bine închis);
- Respectarea indicaţiilor de utilizare;
- Evitarea amestecului antisepticelor din clase diferite;
- Respectarea termenului de valabilitate;
- Limitarea cantităţii de antiseptic stocată pe secţii sau cabinete;
- Stocarea antisepticelor la adăpost de lumină;
- Notarea pe flacon a datei deschiderii;
- Închiderea flaconului după fiecare manipulare.

Concentraţii de utilizare:
• Alcooli: etilic (50 - 70%) şi izopropilic (30 - 50%);
• Clorura de benzalkonium: piele intactă, răni - sol. alcoolică 0,1 0,2%, în
obstetrică: 0,05 - 0,1 %, sol. oftalmică 0,01 %;
• Clorhexidina: dezinfecţia pielii 0,05%, obstetrică 1 % sub formă de cremă,
spălăt. vezicale 0,02%;
• Apă oxigenată 3%.

Spălarea mâinilor şi dezinfecţia pielii - cea mai importantă procedură de

prevenire a infecţiilor nozocomiale.

Spălarea mâinilor = frecarea riguroasă a mâinilor una de alta, după prealabilă

umezire şi săpunire.
Se face cu apă şi săpun sau săpunul antiseptic - timpul de contact 30 sec - 1 min.
Dezinfecţia mâinilor - se face după spălare prealabilă, timpul de contact cu
antiseptic 30 sec - 1 min.
Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor - conform procedurii de spălare chirurgicală şi
uscare, după care se aplică sol. antiseptică, timpul total de contact 3 - 5 min.

Clasificarea instrumentelor chirurgicale

Pentru raţiuni practice, instrumentele şi obiectele utilizate în asistenţa medicală au

fost clasificate în trei categorii, după riscul de transmitere a infecţiilor pe care îl
presupune utilizarea acestora (după Spaulding).
Cele trei categorii sunt:
 instrumente critice;
 instrumente semi-critice;
 instrumente non-critice.
 Instrumente critice - sunt cele care vin în contact cu ţesuturile sterile sau
sistemul vascular, instrumente care penetrează pielea sau mucoasele.
Ex.: - bisturie, ace, catetere vasculare, implanturi;
- alt instrumentar chirurgical invaziv.
Necesită sterilizare între utilizări.
Instrumente semi-critice - sunt cele care vin în contact cu mucoasele, cu
excepţia mucoasei periodontale sau cu soluţii de continuitate ale pielii.
Ex.: - endoscoape, laringoscoape, tuburi endotraheale;
- echipament de anestezie şi respiraţie asistată.
Necesită sterilizare sau dezinfecţie de nivel înalt între utilizări:
- termometre orale sau rectale şi
- suprafeţe netede, dure
Necesită dezinfecţie de nivel intermediar până la scăzut între utilizări.
Instrumente non-critice – lenjerie, muşamale, aleze, etc.

Reguli de alegere a procedurilor de dezinfecţie şi sterilizare

- Instrumentele care penetrează ţesuturile normal sterile şi instrumentele

prin care curge sânge, trebuie sterilizate înainte de utilizare.
- Instrumentele reutilizabile sau obiectele care vin în contact cu mucoasele
trebuie să fie sterilizate sau dezinfectate de nivel înalt înainte de
reutilizare.
- Instrumentele care necesită sterilizare trebuie să fie curăţate înainte,
pentru a reduce gradul de încărcătură bacteriană.
- O atenţie deosebită se va acorda suprafeţelor de lucru: suprafeţele pe
care se pregătesc tratamentele injectabile, separate de cele pentru
depozitarea probelor biologice prelevate pentru laborator, trebuie să fie
curăţate şi dezinfectate, pentru evitarea transmiterii germenilor ce
recunosc drept cale de transmitere sângele (virusurile hepatitice B, C şi
HIV).

Metode de curătire:

- pt. masa de operaţie, mese instrumentar - ştergere, stropire, pulverizare;

- băiţe pentru copii - ştergere;
- ploşti, oliţe, recipiente pt. colectare de produse patologice - imersie după golire
şi spălare prealabilă, folosind 1 vol. soluţie pentru 1 vol. recipient;
- mobilier, paturi şi noptiere - ştergere, stropire, pulverizare.

Situaţii care necesită dezinfecţie complementară şi/sau terminală

Dezinfecţia terminală este obligatoriu de efectuat în:

- spitale de boli contagioase;
- existenţa unor focare nozocomiale;
- situaţii de risc epidemiologic (germeni de spital);
- secţii cu risc înalt unde sunt pacienţi imunodeprimaţi, arşi, neonatologie,
prematuri, secţii unde se practică grefe, secţii de oncologie şi
oncohematologie;
- bloc operator, bloc de naşteri;
- secţii de reanimare, terapie intensivă;
- alte servicii de urgenţă, ambulanţă, locul unde se triază lenjeria.