Sunteți pe pagina 1din 10

Cardiopatia ischemica

Cardiopatia ischemica(CI) = este cunoscuta si sub denumirea de boala arteriala


coronariana (BAC)
Potrivit ultimelor date comunicate de OMS, aproape 17,3 milioane de persoane mor
anual din cauza unor afectiuni cardiace, adica aproape 30% dintre decesele care au loc la nivel
global. Dintre acestea, aproximativ 7,3 milioane au murit in urma bolilor coronariene, iar 6,2
milioane, de atac de cord.
Romania ocupa locul trei in lume in privinta numarului de decese prin boli cardiovasculare
(un roman din trei moare din aceasta cauza).
Ischemie inseamna ca fluxul sanguin (si oxigenul) sunt restrictionate sau reduse intr-o
parte a corpului, iar ischemia cardiaca este denumirea pentru reducerea fluxului sanguin si a
oxigenului catre muschiul inimii.

BAC sau CI se dezvolta atunci cand vasele de sange majore (arterele coronare) care
alimenteaza inima cu sange, oxigen si substante nutritive sunt afectate sau se imbolnavesc.
Depozitele de colesterol (placa de aterom) de la nivelul arterelor impreuna cu inflamatia sunt
de obicei responsabile de boala arteriala coronariana.
Etiologie
Din totalitatea cardiopatiilor ischemice, 95% au ca substrat lezional ateroscleroza
(ATS).Alte cauze sunt: coronarita, embolii sau anomalii congenitale ale arterelor
coronare,etc.

Factorii favorizanti – factorii de risc se impart in:


• nemodificabili : varsta, sexul, istoricul familial de boala cardio-vasculara (BCV)
(adica prezenta manifestarilor aterosclerotice la rudele de gr I, la femei < 65 ani si barbati <
55 ani)
• modificabili : fumat, hipertensiune arteriala (HTA), colesterol, diabet zaharat,
obezitate, sedentarism, stres, consumul de droguri, etc.
 Varsta. Inaintarea in varsta creste riscul de afectare sau ingustare a arterelor.
 Sexul. Babatii au in general un risc mai crescut de boala arteriala coronariana.
Totusi, riscul pentru femei creste dupa menopauza.
 Istoricul familial. Istoricul familial de boala cardiovasculara este asociat cu un risc
mai crescut de boala arteriala coronariana, in special daca o ruda apropiata a dezvoltat
boala cardiovasculara la o varsta frageda.
Riscul este cel mai crescut daca tatal sau fratele au fost diagnosticati cu boala
cardiovasculara inainte de 55 de ani sau daca mama sau sora au dezvoltat boala
cardiovasculara inainte de 65 de ani.
 Fumatul. Persoanele care fumeaza au un risc semnificativ mai crescut de boala
cardiovasculara. Expunerea la fumatul pasiv creste, de asemenea, riscul de boala
arteriala coronariana.
 Hipertensiunea arteriala. Hipertensiunea arteriala necontrolata poata determina
intarirea si ingrosarea arterelor, ceea ce ingusteaza canalul prin care circula sangele.
 Niveluri ridicate ale colesterolului. Nivelurile ridicate ale colesterolului in sange pot
creste riscul de formare a placii de aterom si de aparitie a aterosclerozei. Colesterolul
crescut poate fi determinat de un nivel crescut de colesterol din lipoproteine de
densitate joasa (LDL – denumit si colesterol “rau”). Un nivel scazut de colesterol din
lipoproteine de densitate ridicata (HDL – denumit si colesterol “bun”) pot, de
asemenea, sa contribuie la aparitia aterosclerozei.
 Diabetul. Diabetul este asociat cu un risc crescut de boala arteriala coronariana.
Diabetul de tip 2 si boala arteriala coronariana impart aceiasi factori de risc precum
obezitatea si hipertensiunea arteriala.
 Obezitatea. Greutatea in exces de obicei agraveaza ceilalti factori de risc.
 Sedentarismul. Lipsa miscarii este asociata cu boala arteriala coronariana si, de
asemenea, cu factorii sai de risc.
 Stresul crescut. Un nivel ridicat de stres poate afecta arterele si poate agrava factorii
de risc ai bolii arteriale coronariene.
 Alimentatia nesanatoasa. Consumul abuziv de alimente bogate in grasimi saturate,
grasimi partial saturate, sare si zahar poate creste riscul de boala arteriala coronariana.

Factorii de risc actioneaza adeseori in grup si se pot potenta unul pe celalalt


– de exemplu- obezitatea favorizeaza aparitia diabetului de tip 2 si a hipertensiunii.
Cand sunt grupati, anumiti factori de risc cresc si mai mult riscul de boala arteriala
coronariana.
De exemplu, sindromul metabolic – un grup de afectiuni care include hipertensiunea
arteriala, trigliceridele mari, HDL-ul scazut, nivelurile ridicate ale insulinei si grasimea
abdominala in exces – cresc riscul de boala arteriala coronariana.
Uneori boala arteriala coronariana se dezvolta in absenta vreunui factor de risc clasic.

Cercetatorii studiaza si alti posibili factori, precum:


 Apneea de somn. Aceasta afectiune determina oprirea repetata a respiratiei in timpul
somnului. Scaderile bruste ale nivelurilor de oxigen care se produc in timpul apneei de
somn cresc tensiunea arteriala si afecteaza sistemul cardiovascular, fiind o posibila
cauza a bolii arteriale coronariene.
 Proteina C-reactiva (PCR) cu sensibilitate inalta. Aceasta este o proteina normala
care apare in cantitati ridicate cand este prezenta inflamatia undeva in corp. Nivelurile
crescute de PCR pot fi un factor de risc pentru boala cardiovasculara. Se crede ca, pe
masura ce arterele coronare se ingusteaza, exista un nivel mai mare al PCR.
 Trigliceridele crescute. Acestea sunt un tip de grasimi (lipide) din sange. Nivelurile
crescute pot creste riscul de boala arteriala coronariana, in special la femei.
 Homocisteina. Aceasta este un aminoacid pe care organismul il foloseste pentru a
produce proteine si pentru a construi si mentine tesuturile. Insa, nivelurile crescute de
hemocisteina pot creste riscul de boala arteriala coronariana.
 Preeclampsia. Aceasta afectiune care apare la femei in timpul sarcinii determina
hipertensiune arteriala si cantitati crescute de proteine in urina. Poate sa creasca riscul
de boala cardiovasculara mai tarziu in viata.
 Consumul de alcool. Consumul abuziv de alcool poate determina afectarea
muschiului cardiac. De asemenea, poate agrava alti factori de risc pentru boala
arteriala coronariana.
 Bolile autoimune. Afectiuni precum artrita reumatoida si lupus (si alte afectiuni
reumatice inflamatorii) cresc riscul de ateroscleroza.

Clasificare (conform OMS):


- Forme dureroase: angina pectorala de efort, sindromul intermediar, infarctul
miocardic
- Forme nedureroase, asimptomatice clinic, cu semne electrocardiografice:
insuficienta cardiaca, aritmii si blocuri, moartea subita

Simptomele bolii cardiace ischemice


Boala coronariană incipientă nu are simptome specifice în primele stadii, de aceea,
pentru ca problema să fie diagnosticată din timp, sunt necesare analize și investigații medicale
regulate. În momentul în care arterele prezintă îngustări semnificative, apar și simptomele
bolii:
- durere retrosternala ca o gheara (angină pectorală) care iradiaza in membrul
superior stang, marginea interna a bratului si a antebratului si ultimele doua degete ale
mainii stangi(cubitala); apare mai ales în timpul efortului fizic, frigului sau în urma
unui stres puternic; are o durata scurta (3-5 minute pana la 30 minute), cedeaza la
repaus si la administrarea sublinguala a nitroglicerinei(NTG)
- slabiciune sau ameteala
- greata
- transpiratii excesive, reci
- dificultati de respiratie
- oboseala inexplicabila
- durere retrosternala ca o lovitura de pumnal (infarct miocardic) are o durata de
peste 30 minute pana la 1-2 zile si nu cedeaza la repaus sau la administrarea de
nitroglicerina
- aritmii cardiace
Acestea sunt cele mai frecvente simptome, dar este posibil ca boala cardiacă ischemică să nu
aibă niciun fel de manifestări, iar cu ocazia unui evaluări la medic să se stabilească un
diagnostic de sechelă de infarct de miocard ( cel mai frecvent întâlnit la persoanele vârstnice
sau la cei cu diabet zaharat).

Diagnostic și tratament pentru boala cardiacă ischemică


Unii pacienți mor subit ca urmare a unui atac de cord, fără să fi știut că sufereau de
boală coronariană, această afecțiune este cunoscută și sub denumirea de „ucigașul tăcut”.
Pare greu de crezut că o boală atât de gravă poate să evolueze și să ucidă fără să manifeste
vreun simptom, dar așa se întâmplă în cazul unor pacienți.
De aceea, investigațiile medicale periodice sunt esențiale pentru a descoperi din timp boala și
pentru a începe tratamentul.
Tuturor pacientilor li se va efectua:
- profil lipidic complet (colesterol total, LDL colesterol, HDL colesterol,
trigliceride), glicemie, test de toleranta la glucoza orala, hemoglobina glicozilata
si creatinina
- markerii de ischemie miocardica: troponina, creatinkinaza(CK-MB, CK-MM)
- markerii de inflamatie: proteina C reactiva(PCR), lipoproteina (a), fractiunile
lipidice (ApoA, ApoB), homocisteina pot exprima riscul cardiovascular pe termen
mediu si lung iar NT-BNP s-a dovedit a fi un predictor pentru mortalitatea pe termen
lung, independent de FE a VS si factorii de risc conventionali

Metodele prin care poate fi diagnosticată boala cardiacă ischemică:


- Electrocardiograma: este obligatorie si cea mai folosită investigație medicală prin
care este verificată activitatea inimii.
- Holterul EKG: este un dispozitiv prin care inima pacientului este monitorizată
constant, timp de 24 de ore, în timp ce bolnavul își desfășoară activitățile cotidiene.
- Ecocardiografia: este o ecografie prin care medicul verifică structura și funcționarea
inimii, pentru a observa dacă există semne ale unei boli care afectează cordul.
- Testul EKG de stres: activitatea inimii este monitorizată în timpul unui efort fizic
gradat adaptat la fiecare pacient (alergare pe bandă sau mers pe bicicletă)
- Coronarografia: este o metoda invaziva de diagnostic, prin abord arterial, cu ajutorul
careia se poate evalua statusul arterelor coronare.
Procedura se efectueaza de catre medic prin injectarea unei substanțe de contrast de
baza de iod la nivelul arterelor coronare, astfel incat arterele se opacifieaza
( “ coloreaza”) si pot fi vizualizate cu ajutorul unui aparat cu raze X.
- Tomografia computerizată: cu ajutorul unui computer tomograf, medicul poate
vedea în detaliu cum arată arterele coronariene și dacă există depuneri de grăsime sau
de calciu.

Tratarea cardiopatiei
Tratamentul pentru cardiopatia ischemica implica, de obicei, schimbari in stilul de viata
(corectia factorilor de risc) si, daca este necesar, anumite medicamente si anumite proceduri
medicale.
In funcție de gravitatea bolii, medicul poate recomanda tratament medicamentos:
- Antiagregante plachetare: aspirina, plavix, ticlopidina.Acestea au rolul de a
impiedica fomarea cheagurilor de sange (trombi), care se depun pe palca de aterom si
blocheaza arterele coronare
- Beta blocante: metoprolol, bisoprolol. Acestea au rolul de a scadea nevoia de oxigen
a miocardului, care nu primeste sange oxigenat suficient prin arterele coronare
ingustate.
- Blocantele de calciu: diltiazem.Au acelasi rol ca si beta blocantele, sunt mai putin
eficiente in scaderea consumului de oxigen, dar au un rol special atunci cand angina
este produsa prin spasmul (constrictia) arterelor coronare
- Nitratii: nitroglicerina, nitromint. Produc dilatarea arterelor coronare si combat
durerea
- Inhibitorii enzimei de conversie: enalapril, prestarium, etc.Sunt medicamente cu
actiune complexa: produc dilatarea tuturor arterelor favorizand alimentarea cu oxigen,
scad tensiunea arteriala la pacientii hipertensivi, au un efect de protectie a
miocardului, dar si a altor organe
- Trimetadizina: preductal. Medicament adjuvant cu rol de protectie miocardica.
- Anticoagulante: heparina, clexane, etc.Au rol de a impiedica formarea trombului de
sange in arterele coronare
- Trombolitice: administreaza numai in infarctul miocardic acut si au o actiune unica
de a dizolva (de a liza) trombul care deja s-a format si blocheaza artera
coronara.Aceste medicamente pot salva viata pacientilor cu conditia sa fie
administrate cat mai devreme (de preferat in primele 3 ore de la debutul infarctului si
daca se poate in primele minute).

În cazuri mai grave, dacă la coronarografie se decelează stenoze semnificative, medicul va


recurge la diferite intervenții pentru a restabili circulația normală a sângelui.

Cele mai utilizate sunt:


- Angioplastia cu montare de stent - se efectueaza in laboratorul de cateterism si
consta in dezobstructia si dilatarea stenozelor arterelor coronare. La locul stenozei se
implanteaza un dispozitiv numit stent (un fel de cilindru de metal), care are rolul de a
mentine un calibru adecvat al arterei.
Angioplastia este indicata atat in angina, cat si in infarct. Este mai eficienta decat
tromboliza, dar mai laborioasa; necesita un laborator specializat si personal calificat.
Intrucat factorul timp este esential in infarct pentru a salva miocardul si desigur
pacientul, daca nu exista posibilitatea de acces la angioplastie in maximum trei ore,
se prefera tromboliza (injectarea intravenoasa unei substante trombolitice) . Pacientul
cu infarct necomplicat trebuie tratat cat mai repede si nu trebuie deplasat la distante
mari.

- By-pass coronarian: pentru care se folosesc bucati de vene de la picior (vena


safena) sau artere care iriga teritorii mai putin importante (artere mamare, artere
radiale). Acestea ocolesc (by-passeaza) zonele stenozate sau ocluzionate ale arterelor
coronare.

Complicatii:
Boala arteriala coronariana poate determina:
 Durere in piept (angina). Daca arterele coronare se ingusteaza, inima nu mai poate
primi suficient sange cand are nevoie cel mai mult – in special in timpul activitatii
fizice. Acest lucru poate provoca durerea in piept (angina) sau respiratia sacadata.
 Infarct de miocard. Daca o placa de colesterol se rupe si se formeaza un tromb, un
blocaj complet al arterei coronare poate declansa un infarct de miocard. Absenta
fluxului sanguine catre inima poate afecta muschiul cardiac. Severitatea afectarii
depinde in parte de cat de repede primesti tratamentul potrivit.
 Insuficienta cardiaca. Daca anumite zone ale inimii sunt in mod cronic private de
oxigen si substante nutritive ca urmare a reducerii fluxului sanguin sau a afectarii
cardiace in urma unui infarct de miocard, inima poate fi prea slabita pentru a pompa
suficient sange pentru a acoperi nevoile organismului. Aceasta afectiune este
cunoscuta sub denumirea de insuficienta cardiaca.
 Batai cardiace anormale (aritmie). Alimentarea cu sange neadecvata sau afectarea
tesutului inimii pot interfera cu impulsurile electrice ale inimii, provocand batai
cardiace anormale.

Preventie
Prin urmare, boala cardiacă ischemică este o afecțiune des întâlnită care poate avea urmări
grave, de aceea trebuie diagnosticată și tratată din timp. Prin adoptarea unui stil de viață
sănătos.
Asta presupune:
- Renunțarea la alcool și la fumat
- Adoptarea unei diete sănătoase: alimente cu continut scazut de grasimi, sare si bogata
in fructe, legume si creale integrale
- Pierderea în greutate
- Efectuarea zilnică a unor exerciții fizice moderate
- Evitarea stresului.