Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aspecte Ale Comunicarii
Aspecte Ale Comunicarii
161
U.A.S.
Revista de Comunicare şi Marketing, anul II, numărul 2, martie 2011
I.S.S.N. 2069-0304
Pag. 161-172
Abstract:
The issue of communication
within organizations is a complex
topic that can be approached from
different perspectives. In the
present paperwork, we want to
approach this issue with respect
to applied research concerning
communication climate from
organizations with the purpose to
identify relevant aspects
characterizing interpersonal
communication between members
of an organization. We want it to
be a statistic approach of the
communication process, without
claiming for the data to be
representative, thus representing
a pilot study.
Keywords:
organizational climate,
communication, organization
ASPECTE
ALE COMUNICĂRII
ÎN ORGANIZAŢII
Lect.univ.dr. Mihaela RUS
Lect.univ.dr. Elena PREDESCU
Universitatea „Andrei Şaguna”,
Constanţa
Anul II, nr. 2, martie 2011
162
Introducere
Noile paradigme ale comunicării nu mai tratează obiectivitatea
lumii şi subiectivitatea actorilor ca date predefinite. Acestea sunt
raportate la o activitate organizată, mediată simbolic, efectuată
împreună de către membrii unei comunităţi de limbaj şi de acţiune, în
cadrul coordonării acţiunilor lor practice.
Din această perspectivă, comunicarea reprezintă modelarea
unei lumi comune, prin intermediul unei acţiuni conjugate. Această
perspectivă comună nu înseamnă o simplă convergenţă a unor puncte
personale de vedere, ci faptul că partenerii construiesc împreună locul
comun (norme reguli), de la care pornind se vor raporta unii la alţii, se
vor raporta la lume şi îşi vor organiza acţiunile împreună.
Această abordare se îndepărtează de optica epistemologică
clasică. Nu se mai acordă prioritate reprezentării din punctul de
vedere al unui observator dezangajat, al proprietăţilor unei lumi
exterioare şi al unei lumi interioare predeterminate şi activităţii
organizate sau conjugate, a actorilor sociali prin care o lume comună,
un spaţiu public, un câmp practic (de activitate), un sens împărtăşit al
realităţii comune sunt continuu modelate şi menţinute drept condiţie şi
rezultate ale acţiunii.
Comunicarea organizaţională, formă a comunicării sociale
Comunicarea organizaţională, ca mod specific de manifestare a
procesului de management preia elementele în individualitate ale
organizaţiei. Mai amplă sau mai restrânsă, în funcţie de dimensiunile
activităţii, mai stereotipă sau mai diversificată, pronunţat formală sau
nerestricţionată de regulile scrise, facilitând sau obstrucţionând
relaţiile interumane, comunicarea reprezintă pentru managementul
modern un proces cu multiple semnificaţii şi implicaţii, chiar dacă
acestea nu sunt vizibile şi cuantificabile. Comunicarea organizaţională
însoţeşte evoluţia organizaţiei. Schimbările care au loc în cadrul
acesteia antrenează automat şi nevoia schimbării comunicării. Astfel,
reproiectarea structurii organizatorice sau a sistemului informaţional
reprezintă procese cu impact direct asupra volumului şi structurii
mesajelor vehiculate prin canalele formale. Modificări majore la
nivelul managementului de vârf, cum ar fi, spre exemplu, schimbarea
totală a echipei manageriale, determină schimbări de ordin cultural,
care se răsfrâng şi asupra comunicării. Adoptarea unei noi strategii ori
REVISTA DE COMUNICARE ŞI MARKETING
163
schimbarea profilului de activitate, formarea de asociaţii sau societăţi
mixte reprezintă evenimente cu impact puternic asupra comunicării
care trebuie să se adapteze acestor situaţii. Schimbările în tipul şi stilul
de comunicare sunt, de cele mai multe ori, întâmpinate cu rezervă de
către personal, mai ales de personalul cu vechime mare în organizaţie.
Vârsta, obişnuinţele, stereotipurile în comunicare, clişeele mentale,
teama de nou, în general, reprezintă obstacole pe care schimbarea
comunicării se izbeşte în mod frecvent.
Promovarea schimbării în comunicare este condiţionată de
modul de percepţie şi de acceptare din partea personalului.
Organizarea unor cursuri de pregătire a personalului pentru acceptarea
sistemului de comunicare, ca şi pentru promovarea noilor moduri în
utilizarea unor factori motivaţionali adecvaţi reprezintă câteva soluţii
pentru reducerea rezistenţei personalului faţă de schimbările ce se
impun în acest domeniu important a managementului.
Claude Flament, unul dintre autorii francezi care au abordat
multilateral problematica complexă a comunicării ca fenomen
psihosocial nota: „Procesele de comunicare sunt unele din
constituenţii fundamentali ai vieţii sociale; fără comunicare un grup
nu poate exista, membrii grupului nu vor fi decât nişte indivizi izolaţi
psihologic dacă nu vor proceda la un minimum de schimb
semnificativ”1.
Natura sarcinii, structura de grup şi performanţa
Faucheux şi Moscovici studiază influenţa pe care o are natura
sarcinii asupra organizării, a tipului de comunicare şi a performanţei
unui grup. Pentru aceasta, ei utilizează două tipuri diferite de sarcină:
prima (figurile lui Euler) este o sarcină de rezolvare a unei probleme
simple, adică ale cărei soluţii pot fi găsite relative repede, prin
aplicarea unui algoritm simplu; cealaltă (arborii lui Riguet) este o
sarcină complexă, considerată totodată o sarcină de creativitate, al
cărei algoritm de rezolvare este prea complex pentru a fi înţeles şi
utilizat în situaţia experimentală.
Cercetările lui Faucheux şi Moscovici nu vizează reţeaua de
comunicare. Toate grupurile funcţionează într-o reţea omogenă, unde
fiecare poate să comunice cu fiecare. Ipoteza generală este formulată
1 Claude Flament, „Les Processus de Communication” in Paul Fraisse, Jean Piaget,
„Traite de psihologie experimentale”, vol IX, Paris, P.U.F., 1969, p.177 (deuxieme
edition).
Anul II, nr. 2, martie 2011
164
astfel: “între natura sarcinii, structura actelor de comunicare în grup şi
capacitatea grupului de a rezolva problema, există raporturi univoce”.
Rezultatele obţinute sunt cu atât mai concludente cu cât se
constată că, atunci când sarcinile sunt schimbate, grupurile îşi
modifică organizarea în funcţie de noua sarcină.
Analiza relaţiilor şi a actelor de comunicare dezvoltate de
grupuri în situaţia realizării sarcinii permite completarea acestor
rezultate:
- în sarcină complexă (Riguet), se observă instaurarea progresivă a
grupului întemeiate pe apariţia a trei tipuri de roluri: un creator, un
organizator şi ceilalţi participanţi;
- în sarcina de rezolvare de probleme (Euler), actele de comunicare
sunt radical diferite: în majoritatea lor acestea sunt centrate pe sarcini
şi constau în transmiterea de informaţii.
Experimentul lui Faucheux şi Moscovici completează analizele
lui Flament şi evidenţiază existenţa unui al treilea sistem de adecvare:
adecvarea dintre structura cognitivă a sarcinii şi structura comunicării
în grup.1
Obiectivul lucrării
Lucrarea urmăreşte identificarea aspectelor comunicării în
organizaţie, pe diferite axe ale comunicării specifice grupurilor
organizaţionale.
Instrumentele de lucru
În această cercetare s-au aplicat două chestionare şi o scală cu
ancore comportamentale. Unul dintre chestionarele aplicate este acela
de autoevaluare a stilului personal de comunicare orală ce vizează
stilului de comunicare: de blamare sau de rezolvare a problemelor.
Cel de-al doilea chestionar aplicat vizează diagnosticarea
climatului de comunicare: climatul defensiv, care include
comportamente ca: evaluare, neutralitate, control, superioritate,
opacitate, siguranţă şi climatul de cooperare, care include
comportamente ca: flexibilitate, spontaneitate, empatie, orientare spre
probleme, egalitate, descriere.
1 Abric,
J.C., ”Psihologia comunicării. Teorii şi metode”, Ed. Polirom, Iaşi, 2002,
p.181.
REVISTA DE COMUNICARE ŞI MARKETING
165
Participanţii la studiu
Subiecţii participanţi la această cercetare au vârste cuprinse
între 20 şi 41 de ani, cu precizarea că 13,8% dintre subiecţi au între 20
şi 24 de ani, 18,8% au între 25 şi 30 de ani, 38,7% au între 31 şi 35 de
ani, iar 28,7% dintre subiecţi au vârste cuprinse între 36 şi 41 de ani.
Vechimea în funcţie este un alt criteriu luat în seamă pentru a
descrie subiecţii ce au luat parte la această cercetare. Din diagrama
distribuţiei reiese faptul că un procent de 71,2% dintre aceştia au o
vechime în funcţie cuprinsă între 1 an şi 5 ani, 7,5% au o vechime în
funcţie cuprinsă între 6 şi 10 ani, 15% au o vechime între 11 şi 15 ani,
iar 6,3% dintre subiecţi au o vechime în funcţie cuprinsă între 16 şi 20
de ani.
Analiza şi interpretarea datelor
Distribuţia de frecvenţă pentru dimensiunea „blamare” este
simetrică, caracterizându-se prin aceea că valorile efectivelor situate
de o parte şi de alta a clasei cu efectivul maxim diferă destul de puţin
între ele. Tendinţa generală a datelor pentru această dimensiune indică
faptul că în această organizaţie se întâlneşte un stil moderat de
blamare, mai exact tendinţe spre blamare.
BLAMARE
14.0 16.0 18.0 20.0 22.0
Frequency
30
20
10
0
Std. Dev = 2.35
Mean = 18.1
N = 80.00
Legenda