Aspecte Ale Comunicarii

REVISTA DE COMUNICARE ŞI MARKETING
161
U.A.S.
Revista de Comunicare şi Marketing, anul II, numărul 2, martie 2011
I.S.S.N. 2069-0304
Pag. 161-172
Abstract:
The issue of communication
within organizations is a complex
topic that can be approached from
different perspectives. In the
present paperwork, we want to
approach this issue with respect
to applied research concerning
communication climate from
organizations with the purpose to
identify relevant aspects
characterizing interpersonal
communication between members
of an organization. We want it to
be a statistic approach of the
communication process, without
claiming for the data to be
representative, thus representing
a pilot study.
Keywords:
organizational climate,
communication, organization
ASPECTE
ALE COMUNICĂRII
ÎN ORGANIZAŢII
Lect.univ.dr. Mihaela RUS
Lect.univ.dr. Elena PREDESCU
Universitatea „Andrei Şaguna”,
Constanţa
Anul II, nr. 2, martie 2011
162
Introducere
Noile paradigme ale comunicării nu mai tratează obiectivitatea
lumii şi subiectivitatea actorilor ca date predefinite. Acestea sunt
raportate la o activitate organizată, mediată simbolic, efectuată
împreună de către membrii unei comunităţi de limbaj şi de acţiune, în
cadrul coordonării acţiunilor lor practice.
Din această perspectivă, comunicarea reprezintă modelarea
unei lumi comune, prin intermediul unei acţiuni conjugate. Această
perspectivă comună nu înseamnă o simplă convergenţă a unor puncte
personale de vedere, ci faptul că partenerii construiesc împreună locul
comun (norme reguli), de la care pornind se vor raporta unii la alţii, se
vor raporta la lume şi îşi vor organiza acţiunile împreună.
Această abordare se îndepărtează de optica epistemologică
clasică. Nu se mai acordă prioritate reprezentării din punctul de
vedere al unui observator dezangajat, al proprietăţilor unei lumi
exterioare şi al unei lumi interioare predeterminate şi activităţii
organizate sau conjugate, a actorilor sociali prin care o lume comună,
un spaţiu public, un câmp practic (de activitate), un sens împărtăşit al
realităţii comune sunt continuu modelate şi menţinute drept condiţie şi
rezultate ale acţiunii.
Comunicarea organizaţională, formă a comunicării sociale
Comunicarea organizaţională, ca mod specific de manifestare a
procesului de management preia elementele în individualitate ale
organizaţiei. Mai amplă sau mai restrânsă, în funcţie de dimensiunile
activităţii, mai stereotipă sau mai diversificată, pronunţat formală sau
nerestricţionată de regulile scrise, facilitând sau obstrucţionând
relaţiile interumane, comunicarea reprezintă pentru managementul
modern un proces cu multiple semnificaţii şi implicaţii, chiar dacă
acestea nu sunt vizibile şi cuantificabile. Comunicarea organizaţională
însoţeşte evoluţia organizaţiei. Schimbările care au loc în cadrul
acesteia antrenează automat şi nevoia schimbării comunicării. Astfel,
reproiectarea structurii organizatorice sau a sistemului informaţional
reprezintă procese cu impact direct asupra volumului şi structurii
mesajelor vehiculate prin canalele formale. Modificări majore la
nivelul managementului de vârf, cum ar fi, spre exemplu, schimbarea
totală a echipei manageriale, determină schimbări de ordin cultural,
care se răsfrâng şi asupra comunicării. Adoptarea unei noi strategii ori
163
schimbarea profilului de activitate, formarea de asociaţii sau societăţi
mixte reprezintă evenimente cu impact puternic asupra comunicării
care trebuie să se adapteze acestor situaţii. Schimbările în tipul şi stilul
de comunicare sunt, de cele mai multe ori, întâmpinate cu rezervă de
către personal, mai ales de personalul cu vechime mare în organizaţie.
Vârsta, obişnuinţele, stereotipurile în comunicare, clişeele mentale,
teama de nou, în general, reprezintă obstacole pe care schimbarea
comunicării se izbeşte în mod frecvent.
Promovarea schimbării în comunicare este condiţionată de
modul de percepţie şi de acceptare din partea personalului.
Organizarea unor cursuri de pregătire a personalului pentru acceptarea
sistemului de comunicare, ca şi pentru promovarea noilor moduri în
utilizarea unor factori motivaţionali adecvaţi reprezintă câteva soluţii
pentru reducerea rezistenţei personalului faţă de schimbările ce se
impun în acest domeniu important a managementului.
Claude Flament, unul dintre autorii francezi care au abordat
multilateral problematica complexă a comunicării ca fenomen
psihosocial nota: „Procesele de comunicare sunt unele din
constituenţii fundamentali ai vieţii sociale; fără comunicare un grup
nu poate exista, membrii grupului nu vor fi decât nişte indivizi izolaţi
psihologic dacă nu vor proceda la un minimum de schimb
semnificativ”1.
Natura sarcinii, structura de grup şi performanţa
Faucheux şi Moscovici studiază influenţa pe care o are natura
sarcinii asupra organizării, a tipului de comunicare şi a performanţei
unui grup. Pentru aceasta, ei utilizează două tipuri diferite de sarcină:
prima (figurile lui Euler) este o sarcină de rezolvare a unei probleme
simple, adică ale cărei soluţii pot fi găsite relative repede, prin
aplicarea unui algoritm simplu; cealaltă (arborii lui Riguet) este o
sarcină complexă, considerată totodată o sarcină de creativitate, al
cărei algoritm de rezolvare este prea complex pentru a fi înţeles şi
utilizat în situaţia experimentală.
Cercetările lui Faucheux şi Moscovici nu vizează reţeaua de
comunicare. Toate grupurile funcţionează într-o reţea omogenă, unde
fiecare poate să comunice cu fiecare. Ipoteza generală este formulată
1 Claude Flament, „Les Processus de Communication” in Paul Fraisse, Jean Piaget,
„Traite de psihologie experimentale”, vol IX, Paris, P.U.F., 1969, p.177 (deuxieme
edition).
164
astfel: “între natura sarcinii, structura actelor de comunicare în grup şi
capacitatea grupului de a rezolva problema, există raporturi univoce”.
Rezultatele obţinute sunt cu atât mai concludente cu cât se
constată că, atunci când sarcinile sunt schimbate, grupurile îşi
modifică organizarea în funcţie de noua sarcină.
Analiza relaţiilor şi a actelor de comunicare dezvoltate de
grupuri în situaţia realizării sarcinii permite completarea acestor
rezultate:
- în sarcină complexă (Riguet), se observă instaurarea progresivă a
grupului întemeiate pe apariţia a trei tipuri de roluri: un creator, un
organizator şi ceilalţi participanţi;
- în sarcina de rezolvare de probleme (Euler), actele de comunicare
sunt radical diferite: în majoritatea lor acestea sunt centrate pe sarcini
şi constau în transmiterea de informaţii.
Experimentul lui Faucheux şi Moscovici completează analizele
lui Flament şi evidenţiază existenţa unui al treilea sistem de adecvare:
adecvarea dintre structura cognitivă a sarcinii şi structura comunicării
în grup.1
Obiectivul lucrării
Lucrarea urmăreşte identificarea aspectelor comunicării în
organizaţie, pe diferite axe ale comunicării specifice grupurilor
organizaţionale.
Instrumentele de lucru
În această cercetare s-au aplicat două chestionare şi o scală cu
ancore comportamentale. Unul dintre chestionarele aplicate este acela
de autoevaluare a stilului personal de comunicare orală ce vizează
stilului de comunicare: de blamare sau de rezolvare a problemelor.
Cel de-al doilea chestionar aplicat vizează diagnosticarea
climatului de comunicare: climatul defensiv, care include
comportamente ca: evaluare, neutralitate, control, superioritate,
opacitate, siguranţă şi climatul de cooperare, care include
comportamente ca: flexibilitate, spontaneitate, empatie, orientare spre
probleme, egalitate, descriere.
1 Abric,
J.C., ”Psihologia comunicării. Teorii şi metode”, Ed. Polirom, Iaşi, 2002,
p.181.
165
Participanţii la studiu
Subiecţii participanţi la această cercetare au vârste cuprinse
între 20 şi 41 de ani, cu precizarea că 13,8% dintre subiecţi au între 20
şi 24 de ani, 18,8% au între 25 şi 30 de ani, 38,7% au între 31 şi 35 de
ani, iar 28,7% dintre subiecţi au vârste cuprinse între 36 şi 41 de ani.
Vechimea în funcţie este un alt criteriu luat în seamă pentru a
descrie subiecţii ce au luat parte la această cercetare. Din diagrama
distribuţiei reiese faptul că un procent de 71,2% dintre aceştia au o
vechime în funcţie cuprinsă între 1 an şi 5 ani, 7,5% au o vechime în
funcţie cuprinsă între 6 şi 10 ani, 15% au o vechime între 11 şi 15 ani,
iar 6,3% dintre subiecţi au o vechime în funcţie cuprinsă între 16 şi 20
de ani.
Analiza şi interpretarea datelor
Distribuţia de frecvenţă pentru dimensiunea „blamare” este
simetrică, caracterizându-se prin aceea că valorile efectivelor situate
de o parte şi de alta a clasei cu efectivul maxim diferă destul de puţin
între ele. Tendinţa generală a datelor pentru această dimensiune indică
faptul că în această organizaţie se întâlneşte un stil moderat de
blamare, mai exact tendinţe spre blamare.
BLAMARE
14.0 16.0 18.0 20.0 22.0
Frequency
30
20
10
0
Std. Dev = 2.35
Mean = 18.1
N = 80.00
Legenda
Fig. nr.1 Histograma de distribuţie a răspunsurilor

166
Stilul de comunicare este evidenţiat şi prin faptul că media are
o valoare de 18,1, iar mediana şi modul au valoarea de 18. Deoarece
în acest caz mediana este un parametru adecvat pentru a descrie şirul
de date, am putea spune ca subiecţii chestionaţi au obţinut nota 18 la
dimensiunea blamare, deci este prezent un stil moderat de blamare.
Numărul total de subiecţi Răspunsuri valide 80
Media 18.125
Mediana 18.000
Modul 18.00
Abaterea standard 2.3459
Minimum 13.00
Maximum 21.00
Suma 1450.0
Indicatorul de oblicitate -1.035
Eroarea standard a oblicităţii 0.269
Indicatorul de boltire 0.442
Eroarea standard a boltirii 0.532
Tabel nr.1 Indici statistici de start – “Blamare”
Distribuţia scorurilor vizează analiza limitelor. Astfel se
observă că limita minimă a variaţiei normale a scorurilor este de 13
puncte, iar limita maximă este de 21 puncte. Putem afirma că în
organizaţie este prezent un stil moderat de blamare, deoarece scorul
maxim pentru această dimensiune este de 22 de puncte.
O distribuţie asimetrică negativ semnifică un grad scăzut de
dificultate a probei. Aceasta în cazul în care valorile ridicate indică
performanţe superioare, iar valorile mici arată performanţe scăzute.
Distribuţia de frecvenţă pentru dimensiunea „rezolvare de
probleme” este simetrică, caracterizându-se prin aceea că valorile
efectivelor situate de o parte şi de alta a clasei cu efectivul maxim
diferă destul de puţin între ele. Tendinţa generală a datelor pentru
această dimensiune indică faptul că în această organizaţie se întâlneşte
un stil dominat de rezolvare de probleme.
167
REZOLVAR
20.0 22.0 24.0 26.0 28.0
Frequency
30
20
10
0
Std. Dev = 2.38
Mean = 24.7
N = 80.00
Legenda
Fig. nr. 2 Histograma de distribuţie a răspunsurilor
Inspectarea unei distribuţii de frecvenţă oferă o descriere a
tendinţei generale a datelor. Mai frecvent se utilizează media şi
mediana. Stilul de comunicare este evidenţiat şi prin faptul că media
are o valoare de 24,7, iar mediana şi modul au valoarea de 25.
Deoarece în acest caz mediana este un parametru adecvat
pentru a descrie şirul de date, am putea spune ca subiecţii chestionaţi
au obţinut nota 18 la dimensiunea „rezolvare de probleme”, deci este
prezent un stil dominat de rezolvare de probleme.
Media 24.712
Mediana 25.000
Modul 25.00
Abaterea Standard 2.3771
Minimum 19.00
Maximum 28.00
Suma 1977.0
Tabel nr. 2 Indici statistici de start – “Rezolvare de probleme”
168
Distribuţia de frecvenţă pentru dimensiunea „climatul
defensiv“ este perfect simetrică, caracterizându-se prin aceea că
valorile efectivelor situate de o parte şi de alta a clasei cu efectivul
maxim sunt egale sau diferă destul de puţin între ele.
DEFENSIV
80.0
75.0
70.0
65.0
60.0
55.0
50.0
45.0
40.0
35.0
30.0
DEFENSIV
Frequency
20
10
0
Std. Dev = 11.46
Mean = 58.3
N = 80.00
Inspectarea unei distribuţii de frecvenţă oferă o descriere a
tendinţei generale a datelor. Mai frecvent se utilizează media şi
mediana. Pentru că există în acest caz o medie de 58,3 indică faptul că
în această organizaţie se întâlneşte un climat neutru de cooperare.
au obţinut nota 59 ceea ce indică prezenţa un climat defensiv care
include comportamente ca: evaluare, neutralitate, control,
superioritate, opacitate, siguranţă.
La această dimensiune un procent de 10% dintre cei 80 de
subiecţi au obţinut un scor de 59, respectiv 65 de puncte, însumând o
frecvenţă de câte 8 persoane.
În ordine descrescătoare, un procent de 8,8% din numărul total
de subiecţi testaţi, adică un număr de 7 persoane, au obţinut un scor de
54 puncte. Se observă că cel mai mic procent, de 2,5%, adică 2
persoane, au obţinut un scor de 73 de puncte.
169
Media 58.2625
Mediana 59.0000
Modul 59.00
Minimum 32.00
Maximum 79.00
Suma 4661.00
Tabel nr. 3 Indici statistici de start - „Climat defensiv”
Distribuţia de frecvenţă pentru dimensiunea „ climatul de
cooperare “ prezintă o asimetrie pozitivă sau de stânga, deoarece
media este mai mare decât mediana şi modul. Inspectarea unei
distribuţii de frecvenţă oferă o descriere a tendinţei generale a datelor.
Mai frecvent se utilizează media şi mediana. Pentru că există în acest
caz o medie de 42,7 indică faptul că în această organizaţie se
întâlneşte un climat de cooperare neutru care include comportamente
ca: flexibilitate, spontaneitate, empatie, orientare spre probleme,
egalitate, descriere.
COOPERAR
30.0 35.0 40.0 45.0 50.0 55.0 60.0 65.0
Climat de cooperare
Frequency
30
20
10
0
Std. Dev = 9.90
Mean = 42.7
N = 80.00
Legenda
170
au obţinut nota 40 la această dimensiune, deci este prezent un climat
de cooperare neutru care include comportamente ca: flexibilitate,
spontaneitate, empatie, orientare spre probleme, egalitate, descriere.
Răspunsuri lipsă 0
Media 42.6625
Mediana 40.0000
Modul 38.00
Minimum 30.00
Maximum 66.00
Suma 3413.00
Indicatorul de oblicitate 0.922
Tabel nr. 4 Indici statistici de start – „Climat de cooperare”
Din analiza răspunsurilor reiese faptul că la această
dimensiune un procent de 13,8% dintre cei 80 de subiecţi au obţinut
un scor de 38 puncte, însumând o frecvenţă de 11 de persoane. În
ordine descrescătoare, un procent de 12,5% din numărul total de
subiecţi testaţi, adică un număr de 10 persoane, au obţinut un scor de
42 puncte. Se observă că cel mai mic procent, de 2,5%, adică 4
persoane, au obţinut un scor de câte 60 de puncte.
Concluzii
Toate definiţiile date comunicării umane, indiferent de şcolile
de gândire cărora le aparţin sau de orientările în care se înscriu, au cel
puţin următoarele elemente comune: comunicarea este procesul de
transmitere de informaţii, idei, opinii, păreri, fie de la un individ la
altul, fie de la un grup la altul; nici un fel de activitate, de la banalele
activităţi ale rutinei cotidiene pe care le trăim fiecare dintre noi zilnic
şi până la activităţile complexe desfăşurate la nivelul organizaţiilor,
societăţilor, culturilor, nu pot fi concepute în afara procesului de
comunicare.
171
O direcţie posibilă a regândirii comunicării până la nivelul
condiţiilor ei de posibilitate oferă programele teoriei conversaţiei.
Conversaţia pare a introduce un ecran de barare a tentativelor de
explicare a teoriei conversaţiei. Conform acestei teorii, se
intenţionează să se degajeze principiile care prezidează orice
comunicare pe baza formulării cadrului a priori, implicit al acesteia
prin analiza conversaţiei, a investigării condiţiilor ei de existenţă şi
adecvare.
Cunoaşterea rezultatelor profesionale sau “feedback-ul” este în
ultimă instanţă un caz particular al unui proces general de comunicare
în care un mesaj este transmis unui destinatar de la o sursă.
O altă problemă, întâlnită în unele organizaţii, este cea a
selecţiei angajaţilor, a pregătirii şi perfecţionării profesionale.
Trebuie să avem în vedere informaţia potrivită pentru mediul
nostru social şi cum să reacţionăm la el pentru a identifica în reacţia
noastră factori pe care putem să-l împărtăşim cu membrii grupului, ai
subculturii.
Pentru a înţelege interlocutorii trebuie nu numai să fi memorat
sensul cuvintelor aşa cum sunt explicate în dicţionar, ci şi să posede
principii generale care îi vor permite să înţeleagă comunicarea sub
toate aspectele.
Aceste condiţii (maxime ale acţiunii comunicaţionale) care se
aplică conversaţiei în sine, indiferent de tema ei, sunt formulate ca
principii ale comunicării, pornind de la ipoteza sau supoziţia că există
o conexiune substanţială între structura conversaţiei şi natura
discursului în genere.
Un accent deosebit trebuie pus pe înţelegerea structurii
personalităţii umane, exemplificându-se prin dinamica muncii de
creaţie, prin analiza succesului şi eşecului profesional.
Atâta timp cât există o bună comunicare există şi un randament
maxim, însă dacă aceasta lipseşte se poate ajunge la disensiuni.
Funcţionarea unui grup mai mare se bazează pe reţeaua care
conectează diferite părţi ale sale şi-i asigură coerenţa.
172
Bibliografie:
Abric, Jean-Claude: Psihologia comunicării. Teorii şi metode,
Ed. Polirom, Iaşi, 2002
Bogathy, Zoltan: Manual de psihologia muncii şi
organizaţională, Ed. Polirom, Iaşi, 2004
Bogathy, Zoltan: Introducere în psihologia muncii, Ed.
Tipografia Universităţii de Vest, Timişoara, 2000
Bougnoux, Daniel: Introducere în ştiinţele comunicării, Ed.
Polirom, Iaşi, 2000
Cole, G.A.: Managementul personalului, Ed.
Codecs,Bucureşti, 2000
Claude Flament, „Les Processus de Communication” in Paul
Fraisse, Jean Piaget, „ Traite de psihologie experimentale”, vol
IX, Paris, P.U.F., 1969, p.177 (deuxieme edition)
Lohisse, Jean: Comunicarea. De la transmiterea mecanică la
interacţiune, Ed. Polirom, Iaşi, 2002
Miege, Bernard: Societatea cucerită de comunicare, Ed.
Mucchielli, Alex: Arta de a comunica, Ed. Polirom, Iaşi, 2005
Mucchielli, Alex: Arta de a influenţa. Analiza tehnicilor de
manipulare, Ed. Polirom, Iaşi, 2002
Neculau, Adrian: Analiza şi intervenţia în grupuri şi
organizaţii, Ed. Polirom, Iaşi, 2001
Pânişoară, Ion-Ovidiu: Analiza şi intervenţia în grupuri şi
organizaţii, Ed. Polirom, Iaşi, 2004
Stanton, Nicki: Comunicarea, Ed. Polirom, Iaşi, 1995
Vlăsceanu, Mihaela: Organizaţii şi comportament
organizaţional, Ed. Polirom, Iaşi, 2003
Zlate, Mielu: Psihologie socială şi organizaţie industrială, Ed.
Zlate, Mielu: Tratat de psihologie organizaţionalmanagerială,
Volumul I, Ed. Polirom, Iaşi, 2004
Zlate, Mielu: Psihologia muncii-relaţii interumane, Ed.

Aspecte Ale Comunicarii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aspecte Ale Comunicarii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REVISTA DE COMUNICARE ŞI MARKETING

Fig. nr.1 Histograma de distribuţie a răspunsurilor

S-ar putea să vă placă și