Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), judecător: Livia Mitrofan

Dosarul nr. 2a-3356/20

Nr. electronic /2-20141694-02-2a-15112020/
DECIZIE
17 noiembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții de Apel Chișinău
Instanța compusă din:
Președintele ședinței,judecătorul: Ana Panov
Judecătorii: Ion Țurcan și Liuba Pruteanu
Grefier: Valeria Puntea

Examinând, în ședință publică, în ordine de apel, cererile de apel declarate de

către avocatul Natalia Moloșag ce acționează în interesele Maiei Sandu și de către
Igor Dodon candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova prin
intermediul lui Nicolae Fomov reprezentant cu drept de vot consultativ, împotriva
hotărîrii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 14 noiembrie 2020, adoptată în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Maia Sandu
împotriva lui Igor Dodon cu privire la apărarea demnității, onoarei și reputației,-
A constatat:
Circumstanțele cauzei:
La data de 11 noiembrie 2020 reclamantul Maia Sandu prin intermediul
avocatului Natalia Moloșag a depus o cerere de chemare în judecată către Igor
Dodon solicitând: -a recunoaște ca false, defăimătoare, calomnioase și denigratoare
informațiile înserate în pliantul pe suport de hârtie cu caracter electoral cu titlu:
„DACĂ MAIA SANDU DEVINE PREȘEDINTE, MOLDOVA ARE CE PIERDE! Ea
se va conduce de o agendă străină. O agendă străină împotriva intereselor
cetățenilor noștri și ai țării.
1. Închiderea altor școli din raioane și a spitalelor, așa cum a fost deja în
guvernările Alianțelor pentru Integrare Europeană. 2. Lichidarea Raioanelor și
unirea satelor în județe, așa cum a fost deja în 1999, pe timpul lui Ion Sturza, care
azi este mentorul politic al Maiei Sandu. 3. Vânzarea pământurilor la străini, ceea
ce va transforma țăranii moldoveni în argați la bogătașii de peste hotare. Nu vom
mai fi stăpâni asupra propriilor pământuri, asupra propriei țări. 4. Promovarea
unei politici rusofobe, ostile relațiilor noastre strategice șid e prietenie cu Rusia,
așa cum a făcut și guvernarea lui Plahotniuc. Iar acest fapt va avea drept
consecințe blocarea exporturilor de fructe, legume, vinuri, probleme de plecare la
muncă pentru cetățeni, majorarea prețurilor la gaz, ș.a..5. Blocarea economiei și
stoparea plăților pentru pensii și salarii. 6. Interzicerea sărbătoririi oficiale a Zilei
Victoriei, de 9 mai, și înlocuirea ei cu Ziua Europei. 7. Legalizarea căsătoriilor
dintre homosexuali și adopția copiilor de către aceste familii de gay și lesbiene. 8.
Interdicții pentru business în aceste condiții de pandemie. 9. Deteriorarea
relațiilor cu Tiraspolul. Or subalternul Maiei Sandu, Igor Grosu, i-a numit
„separatiști” pe cetățenii moldoveni de peste Nistru și i-a împiedicat să voteze.
Gândiți-vă la ce poate duce o asemenea atitudine dușmănoasă a partidului PAS,
dacă ne uităm ce se face în alte zone fierbinți din regiune. Nouă ne trebuie noi
tensiuni și conflicte pe Nistru? Poate doar cei care o dirijează pe Maia Sandu de
peste hotare doresc un nou conflict sau război, dar noi nu dorim. 10. Instaurarea
haosului în Parlament și falimentul economic al țării, deoarece Maia Sandu nu are
majoritate parlamentară care să o susțină, este incapabilă să negocieze cu alți
lideri și e lipsă de competențele necesare pentru conducerea unui stat.”, care
prejudiciază direct onoarea, demnitatea, reputația și drepturile personale
nepatrimoniale ale Maiei Sandu.
- a obliga pârâtul Dodon Igor de a sista imediat răspândirea informațiilor
denigratoare în adresa concurentului electoral Maia Sandu și prezentarea scuzelor
publice de rigoare în acest sens.
În motivarea cererii a indicat că, Maia Sandu în calitate de concurent
electoral din partea Partidului Acțiune şi Solidaritate, a înaintat prezenta acțiune în
vederea interzicerii distribuirii, difuzării materialelor de propagandă electorală cu
caracter defăimător care încalcă onoarea, demnitatea şi reputația Maiei Sandu din
partea candidatului independent Igor Dodon în perioada campaniei electorale
pentru alegerea Președintelui Republicii Moldova, în special ce ţine de : -
Distribuirea pe suport de hârtie a unui pliant cu caracter electoral, privind
transmiterea unui mesaj public fals, despre acțiunile candidatului electoral Maia
Sandu care conține informații false cu caracter defăimător care încalcă onoarea şi
demnitatea Maiei Sandu. - Distribuirea pliantului electoral cu încălcarea legislației
electorale, pe rețelele de socializare. - Difuzarea unui spot electoral cu informația
preluată de la dl Igor Dodon şi difuzată de posturile de radio care conține
informații false, denigratoare ce încalcă onoarea şi demnitatea contra-candidatei
dnei Maia Sandu la funcția de președinte al Republicii Moldova.
 A menționat că, din informațiile parvenite s-a constatat că, la data de
09.11.2020, în spațiul public și pe rețelele de socializare a apărut un pliant (Anexa
nr. l la cererea de chemare în judecată), folosind culoarea galbenă (culoarea PAS)
cu titlul : “DACĂ MAIA SANDU DEVINE PREŞEDINTE, MOLDOVA ARE
CE PIERDE! Ea se va conduce de o agenda străină. O agenda străină
împotriva intereselor cetățenilor noștri şi ai tării. 1. închiderea altor şcoli din
raioane şi a spitalelor, aşa cum a fost deja în guvernările Alianţelor pentru
Intergare Europeană. 2. Lichidarea Raioanelor şi unirea satelor în judeţe, aşa cum a
fost deja în 1999, pe timpul lui Ion Sturza, care azi este mentorul politic al Maiei
Sandu. 3. Vîncarea pămînturilor la străini, cee ace va transforma ţăranii moldoveni
în argați la bogătașii de peste hotare. Nu vom mai fi stăpîni asupra propriilor
pământuri, asupra propriei țări. 4. Promovarea unei politici rusofobe, ostile
relaţiilor noastre strategice şi de prietenie cu Rusia, aşa cum a făcut şi guvernarea
lui Plahotnciuc. Iar acest fapt va avea drept consecințe blocarea exporturilor de
fructi, legume, vinuri, probleme de plecare la muncă pentru cetăţeni, majorarea
prețurilor la gaz ş.a. 5. Blocarea economiei şi stoparea plăților pentru pensii şi
salarii. 6. Interzicerea sărbătoririi oficiale a Zilei Victoriei, de 9 mai, şi înlocuirea
ei cu Ziua Europei. 7. Legalizarea căsătoriilor dintre homosexuali şi adopția
copiilor de către aceste familii de gay şi lesbiene. 8. Interdicţii pentru business în
aceste condiţii de pandemie. 9. Deteriorarea relațiilor cu Tiraspolul. Or subalternul
Maiei Sandu, Igor Grosu, i-a numit “separatişti ”pe cetăţenii moldoveni de peste
Nistru şi i-a împiedicat să voteze. Gîndiţi-vă la ce poate duce o asemenea atitudine
dușmănoasă a partidului PAS, dacă ne uităm ce se face în alte Nouă ne trebuie noi
tensiuni conflicte pe Nistru? Poate doar cei care dirijează pe Maia Sandu de peste
hotare doresc un nou conflict sau război, dar noi nu dorim.10. Instaurarea haosului
în Parlament şi falimentul economic al ţării, deoarece Maia Sandu nu are
majoritate parlamentară care să o susțină, este incapabilă să negocieze cu alți lideri
şi e lipsită de competențele necesare pentru conducerea unui stat.
De asemenea a indicat că, în partea de jos a acestui pliant, în dimensiuni
extrem de mici, este menționat: Candidat la Funcția de Președinte al RM, Dl.
IGOR DODON, alege prezidențiale din 15.11.2020, turul ”, “Achitat din fondul
electoral” conform facturii nr. 1085 din 06.11.2020 Tipar: Arva Color SRL,
corn. 2403 din 06.11.2020, tiraj-5000 de exemplare.
Consideră că, aceste informații sunt false, denigratoare și lezează
demnitatea, onoarea și reputația Maiei Sandu
 În drept, acțiunea și-a întemeiat-o în temeiul art. 52, art. 71, art. 72, art. 73
din Codul electoral, art. 4 și art. 9 din Codul civil precum și Regulamentul privind
reflectarea companiei electorale la alegeri prezidențiale aprobat prin Hotărârea
Comisiei Electoral Centrale nr. 4151 din 01.09.2020.
Reprezentantul lui Igor Dodon, Nicolae Fomov a depus referință, prin care a
solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată. În motivarea,
referinței a menționat că, potrivit art. 52 din Codul electoral, cetățenii Republicii
Moldova, partidele și alte organizații social-politice, blocurile electorale, candidații
și persoane de încredere ale cetățenilor au dreptul de a supune discuțiilor libere și
sub toate aspectele programele electorale ale concurenților electorali, calitățile
politice, profesionale și personale ale candidaților, precum și de a face agitație
electorală în cadrul adunărilor, mitingurilor, întîlnirilor cu alegătorii, prin
intermediul mijloacelor de informare în masă prin expunerea de afișe electorale sau
prin intermediul altor forme e comunicare. De asemenea, au invocat prevederile
art. 3 alin. (2) din Legea cu privire la exprimare, potrivit cărora, libertatea de
exprimare atât conținutul, cât și forma informației exprimate, inclusiv a informației
care ofensează, șochează sau deranjează. A reiterat de asemenea, și prevederile art.
6 alin. (2) din Legea cu privire la exprimare potrivit căreia apărarea onoarei,
demnității sau reputației profesionale nu poate prevala asupra libertății publicului
de a primi informații de interes public. Subsecvent a invocat și prevederile art. 9
din Legea cu privire la exprimare, ca temeiuri de respingere a acțiunii.
În partea ce ține de expunerile pe fapt, a reiterat că, avînd în vedere acțiunile
admise de Maia Sandu în cadrul exercitării funcțiilor publice și a persoanelor din
propriul anturaj, a conchis că, cele menționate în pliante se încadrează în limitele
garantate privind libertatea de exprimare, or, concurenții electorali au dreptul de a
supune discuțiilor libere și sub toate aspectele programele electorale ale
concurenților electorali, calitățile politice, profesionale și personale ale
candidaților, totodată, libertatea de exprimare protejează atît conținutul cît și forma
informației exprimate, inclusiv a informației care ofensează, șochează sau
deranjează, mai mult – apărarea onoarei, demnității sau reputației profesionale nu
poate prevala asupra libertății publicului de a primi informații de interes public,
totodată, persoanele care exercită funcții publice pot fi supuse criticii.
A menționat că, sintagma ”închiderea școlilor” a fost folosită în contextul în
care Maia Sandu în calitate de Ministru al Educației a întreprins acțiuni de
optimizare a instituțiilor de învățământ. Acțiunile de optimizare au fost criticate
dur chiar și de Prim-Ministru Vlad Filat și de Monica Babuc.
Cu referire la ipoteza privind vânzare pământurilor către străini, au folosit-o
în contextul în care la 09 octombrie 2019, Maia Sandu s-a întâlnit cu reprezentanți
din Asociația Investitorilor Străini din Moldova, unde a confirmat intenția de a
vota un nou Cod Funciar, astfel, încât cetățenii străini să poată cumpăra pământ în
Moldova. Maia Sandu împreună cu acești investitori au întocmit un document –
Cartea Albă, unde se recomandă vânzarea terenurilor pentru cetățenii străini.
Mai mult, prin participarea la eveniment, Maia Sandu și-a exprimat
susținerea pentru inițiativele lansate de investitorii străini în Republica Moldova.
Ce ține de promovarea politicii rusofobe, au fost indicate pe pliante ca
urmare a acțiunilor Maiei Sandu, prin care a contribuit la adoptarea Codului
Educației prin care limba rusă capătă statut de limbă străină în rând cu engleza,
franceza, germana (art. 9 alin. (8) din Codul educației), fiind ignorat faptul că o
parte din populația Republicii Moldova sunt purtători nativi de limba
moldovenească.
În partea ce ține de interzicerea sărbătorilor oficiale de 9 mai au invocat că,
la 11 martie 2019, Parlamentul a adoptat Legea nr. 19 pentru modificarea Codului
muncii nr. 154/2003, prin care de facto, ziua de 9 mai – sărbătorită drept Ziua
Victoriei și a comemorării eroilor căzuți pentru independența Patriei a fost moral
substituită cu Ziua Europei și această modificare a fost posibilă datorită votului
fracțiunii PAS.
A mai indicat că, Maia Sandu a manifestat că pledează pentru sărbătorirea
Zilei Europei. Mai mult, în 2019 a participat la întrunirea organizată de PAS în
vederea sărbătorii Zilei Europei, dar niciodată nu a fost observată la acțiunile de
comemorare a Zilei Victoriei, sărbătorite anual pe 9 mai.
Cu referire la informația din pliant, ce ține de legalizarea căsătoriilor dintre
homosexuali, a indicat că, lesbienele și gay-ii din Republica Moldova și-ar fi
identificat candidatul preferat la funcția de șef al statului. În opinia unei
reprezentante a comunității LGBT, Maia Sandu, candidatul Partidului Acțiune și
Solidaritate (PAS) este unica șansă spre libertate. Au mai menționat că,
homosexualii sunt încurajați să voteze pentru candidatul la funcția de președinte al
Republicii Moldova, Maia Sandu. Un îndemn în acest sens a fost publicat pe
pagina de facebook de către Angelica Frolov, activistă a asociației GenderDoc-M,
organizație, care promovează interesele minorităților sexuale în Republica
Moldova.
În partea ce ține deteriorarea relațiilor cu Tiraspolul a indicat că, în ziua
alegerilor din 01 noiembrie, observatorul desemnat de Maia Sandu, deputatul Igor
Grosu, s-a expus critic asupra dreptului la vot a locuitorilor din localitățile din
stânga Nistrului și despre cetățenii răpiți la Camenca.

Poziția primei instanțe:

Prin hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 14 noiembrie 2020, s-
a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Maia Sandu către Igor
Dodon cu privire la apărarea demnității, onoarei și reputației, ca întemeiată.
S-a constată că informații expuse în pliantul candidatului la funcția de
Președinte al RM, Igor Dodon ”alegeri prezidențiale din 15.11.2020, turul 2”,
achitate din fondul electoral, conform facturii nr. 1085 din 06.11.2020 și anume
sintagmele: ”4. Promovarea unei politici rusofobe, ostile relațiilor noastre
strategice și de prietenie cu Rusia...;7. Legalizarea căsătoriei dintre homosexuali și
adopția copiilor de către aceste familii de gay și lesbiene: 9. Deteriorarea relațiilor
cu Tiraspolul.......Poate doar cei care o dirijează pe Maia Sandu de peste hotare
doresc un nou conflict sau război...;10...falimentul economic al țării...” ca
defăimătoare ce lezează reputația Maiei Sandu. S-a obligat Igor Dodon să sisteze
imediat răspândirea informațiilor defăimătoare în adresa concurentului electoral
Maia Sandu expusă în pliantul candidatului la funcția de Președinte al RM, Igor
Dodon ”alegeri prezidențiale din 15.11.2020, turul 2”, achitate din fondul electoral,
conform facturii nr. 1085 din 06.11.2020 în forma existentă pînă la adoptarea
prezentei hotărâri.
În rest cererea de chemare în judecată a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Solicitarea apelanților:
La data de 14 noiembrie 2020, prin intermediul poștei electronice a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Igor Dodon, candidat la funcția de Președinte
al Republicii Moldova, prin intermediul lui Nicolae Fomov, reprezentant cu drept
de vot consultativ, a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru din 14 noiembrie 2020, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii și a
dispune încetarea procesului în conformitate cu art. 393 CPC coroborat cu art. 265
lit. a) CPC; sau a trimite cauza la rejudecare, conform competenței jurisdicționale (
art. 385 lit. d) coroborat cu art. 388 alin. (1) lit. i) CPC); fie a declara ca fiind
tardivă acțiunea (art. 1861 CPC) sau a respinge cererea de chemare în judecată ca
neîntemeiată.
La data de 15 noiembrie 2020, avocatul Natalia Moloșag ce acționează în
interesele Maiei Sandu a depus apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru din 14 noiembrie 2020, solicitînd admiterea apelului, casarea
încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13.11.2020, prin care s-a dispus
scoaterea de pe rol a pretențiilor formulate de Maia Sandu către Igor Dodon
privind apărarea onoarei, demnității și reputației în partea ce ține de recunoaștere
ca false și denigratoare inforațiile din spotul difuzat la datele de 05, 06, 07, 08, 09,
și 10 noiembrie 2020 ca fiind ilegală și neîntemeiată; Casarea parțială a hotărîrii
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 14.11.2020 în partea respingerii cerințelor
din acțiune cu emiterea unei noi hotărîri, prin care să se dispună admiterea
integrală a pretențiilor din acțiunea inițială.

Argumentele părților:
În motivarea cererii de apel avocatul Natalia Moloșag ce acționează în
interesele Maiei Sandu a indicat că, consideră că instanţa de fond nu a constatat
toate circumstanţele importante pentru soluţionarea cauzei şi nu a elucidat pe
deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, iar concluziile
instanţei expuse în hotărâre sunt în contradicţie cu circumstanţele cauzei, fapt, ce
servesc ca temei de casare parţială a hotărârii în conformitate cu prevederile art.
386 alin. (1) lit. a) şi c) 387 CPC RM.
Totodată, reprezentantul apelantei a reitereat argumentele expuse în cererea
de chemare în judecată, iar suplimentar la cele invocate în prima instanța a
menționat că, pretenţiile referitor la informaţiile din spotul difuzat sunt îndreptate
împotriva concurentului electoral Igor Dodon, deoarece conform pct. 21 al
Regulamentului privind reflectarea companiei electorale la alegerile prezidenţiale,
aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4151 din 01.09.2020,
răspunderea pentru conţinutul materialelor electorale publicitare, difuzate sau
publicate, o poartă concurentul electoral - Dodon Igor. Or, în speţa data reclamanta
invocă prevederile art. 71 al. (1) CE, care prevede că alegătorii şi concurenţii
electorali pot contesta acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile consiliilor şi birourilor
electorale şi acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali. Depunerea cererii în
instanţa de judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul electoral
ierarhic superior organului al cărui act se contestă, cu excepţia contestaţiilor
privind acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali, depuse direct în instanţa de
judecată, şi a contestaţiilor ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la
administrarea alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor şi prevederile
art. 72 al. (1) CE, care prevede că acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile organelor
electorale pot fi contestate la organul electoral ierarhic superior, iar
acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali - direct în instanţa de judecată.
În motivarea cererii de apel Igor Dodon candidat la funcția de
Președinte al Republicii Moldova prin intermediul lui Nicolae Fomov
reprezentant cu drept de vot consultativ a indicat că, cu soluția adoptată nu
este de acord, în primul rând, instanţa nu a fost competentă să judece cauza.
În acest sens, menţionează că, conform articolului 26 alin. (1) lit. r) din
Codul electoral, în perioada electorală, se aplică sancţiunile prevăzute de prezentul
cod pentru încălcarea legislaţiei electorale şi a celei cu privire la finanţarea
partidelor politice şi a campaniilor electorale.
Notează că, depunerea contestaţiei privind acţiunile/inacţiunile concurenţilor
electorali, direct în instanţa de judecată, poate avea loc doar în situaţiile când
examinarea acestora nu ţine de competenţa directă a organului electoral competent.
Invocă că, conform articolelor 71 alin. (1), 72 alin. (1) şi 26 alin. (1) lit. r)
din Codul electoral, dezacordul concurentului electoral Maia Sandu, candidat la
funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, faţă de acţiunile concurentului
electoral Igor Dodon, candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, nu
putea fi manifestat direct în instanţa de judecată, dar urma a fi depus în faţa
Comisiei Electorale Centrale, iar hotărârea emisă asupra acestei chestiuni putea fi
contestată în instanţa de judecată competentă.
Afirmă că, reclamantul/contestatarul a depus acţiunea în instanţa, care nu
este competentă să examineze cauza, or, acţiunea intentată se bazează implicit şi pe
prevederile Codului administrativ, iar în astfel de circumstanţe, instanţa urma să
strămute cauza instanţei competente.
Indică reprezentantul apelantului că, dacă reclamantul insistă că a formulat o
cerere de chemare în judecată în temeiul Legii 64/2010 și a depus acțiunea
instanței de drept comun în procedură contencioasă, urma să se respecte și
prevederile speciale aplicabile speței, fapt, care nu s-a realizat.
Totodată conchide că, în speță sunt întrunite toate condițiile privind
declararea acțiunii ca fiind depuse peste termen. Astfel, menționează că, instanței i-
a fost formulată o cerere privind declararea acțiunii depuse de Maia Sandu, în
temeiul art. 72 alin. (1) Cod electoral ca fiind depusă peste termen, astfel, solicitînd
instanței admiterea cererii şi emiterea încheierii, prin care va respinge acţiunea ca
fiind tardivă, însă instanţa în mod neîntemeiat a concluzionat că cererea este
depusă în termen.
Cu referire la fondul cauzei, menționează că, având în vedere acţiunile
admise de Maia Sandu în cadrul exercitării funcţiilor publice şi a persoanelor din
propriul anturaj, conchide că cele menţionate în pliante se încadrează în limitele
garantate privind libertatea de exprimare, or, concurenţii electorali au dreptul de a
supune discuţiilor libere şi sub toate aspectele programele electorale ale
concurenţilor electorali, calităţile politice, profesionale şi personale ale
candidaţilor, totodată, libertatea de exprimare protejează atît conţinutul, cît şi
forma informaţiei exprimate, inclusiv a informaţiei care ofensează, şochează sau
deranjează, mai mult, - apărarea onoarei, demnităţii sau reputaţiei profesionale
nu poate prevala asupra libertăţii publicului de a primi informaţii de interes
public, totodată, persoanele care exercită funcţii publice pot fi supuse criticii.
Prin referința la cererea de apel depusă de Igor Dodon prin intermediul lui
Nicolae Fomov, reprezentant cu drept de vot consultativ, avocatul Natalia Moloșag
ce acționează în interesele Maiei Sandu a solicitat respingerea apelului depus de
către acesta ca fiind neîntemeiat.
Prin referința la cererea de apel depusă de avocatul Natalia Moloșag ce
acționează în interesele Maiei Sandu, Nicolae Fomov, reprezentant cu drept de vot
consultativ al lui Igor Dodon, a solicitat respingerea cererii de apel depusă ca
neîntemeiată.

Argumentele părților în ședința instanței de apel:

În ședința de judecată, avocatul Natalia Moloșag reprezentantul apelantei
Maia Sandu a pledat pentru admiterea apelului în sensul formulat. Referitor la
apelul declarat de Igor Dodon, prin intermediul lui Nicolae Fomov, reprezentant cu
drept de vot consultativ, a solicitat respingerea acestuia ca fiind neîntemeiat.
În ședința de judecată, Nicolae Fomov, reprezentant cu drept de vot
consultativ al lui Igor Dodon, candidat la funcția de Președinte al Republicii
Moldova, a pledat pentru admiterea apelului formulat de către acesta. Referitor la
apelul declarat de către avocatul Natalia Moloșag, ce acționează în interesele Maiei
Sandu, a pledat pentru respingerea acestuia ca fiind neîntemeiat.
 Aprecierea instanței de apel:
Audiind participanții prezenți la proces, analizând legalitatea și temeinicia
hotărârii atacate, prin prisma argumentelor indicate de participanții la proces, din
cererile de apel și a materialelor din dosar, instanța de apel consideră necesar de a
admite apelurile declarate, cu casarea integrală a hotărîrii primei instanțe, din
următoarele.
În conformitate cu art. 373 Cod de procedură civilă (1) Instanţa de apel
verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate,
legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea
circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă. (2) În limitele apelului,
instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărîrea
primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă
pentru soluţionarea cauzei, apreciază probele din dosar şi cele prezentate
suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces. (3) În cazul în care
motivarea apelului nu cuprinde argumente sau dovezi noi, instanţa de apel se
pronunţă în fond, numai în temeiul celor invocate în primă instanţă. (5) Instanţa de
apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel. (6)
Apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situaţie mai dificilă decît
aceea din hotărîrea atacată cu apel, cu excepţia cazurilor cînd consimte şi cînd
hotărîrea este atacată şi de alţi participanţi la proces.
Conform art. 385 lit. d) Cod de procedură civilă, Instanţa de apel, după ce
judecă apelul, este în drept:d) să admită apelul, să caseze integral hotărîrea primei
instanţe şi să trimită cauza spre rejudecare în primă instanţă doar în cazul în care s-
au încălcat temeiurile prevăzute la art.388 alin.(1) lit.d) şi i).
Conform art. 388 alin. (1) lit. i) CPC, Hotărîrea primei instanţe urmează a fi
casată, independent de argumentele cererii de apel, dacă: cauza a fost examinată cu
încălcarea competenţei jurisdicţionale.
La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de
Apel Chișinău consideră greșită soluția instanței de fond cu privire la acceptarea
spre examinare a cererii de chemare în judecată înaintată de către Maia Sandu
împotriva lui Igor Dodon cu privire la apărarea demnității, onoarei și reputației și
emiterea pe marginea cererii a hotărîrii contestate.
Astfel, Colegiul civil atestă că, obiectul litigiului constă în încălcarea de către
concurentul electoral Igor Dodon a regulilor cu privire la agitația electorală, prin
care s-a lezat onoarea, demnitatea și reputația concurentului electoral Maia Sandu,
precum și interzicerea distribuirii, difuzării materialelor de propagandă electorală
cu caracter defăimător, care încalcă onoarea și demnitatea persoanei și înlăturarea
și retragerea urgentă a acestui material.
Colegiul civil, analizând acțiunea depusă în judecată, a stabilit că, cererea de
chemare în judecată este depusă în baza art. art. 32, 34 din Constituția RM, art. 43
Cod civil, art. 51-52, 71-73 Cod electoral și art. 146, 166-167 Cod de procedură
civilă.
Mai mult, la întrebările de concretizare a instanței referitor la obiectul
litigiului, reprezentantul apelantei Maia Sandu, avocatul Natalia Moloșag a
explicat că, obiectul litigiului este agitația electorală a candidatului Igor Dodon
care a utilizat informații false, care au adus la lezarea onoarei și demnității Maiei
Sandu ca canditat electoral, anume prin pliant și spotul electoral.
În acest sens, se reține că, potrivit art. 52 alin. (1) din Codul electoral,
cetățenii Republicii Moldova, partidele şi alte organizații social-politice, blocurile
electorale, candidații şi persoanele de încredere ale candidaților au dreptul de a
supune discuțiilor libere şi sub toate aspectele programele electorale ale
concurenților electorali, calitățile politice, profesionale şi personale ale
candidaților, precum şi de a face agitaţie electorală în cadrul adunărilor,
mitingurilor, întîlnirilor cu alegătorii, prin intermediul mijloacelor de informare în
masă, prin expunerea de afişe electorale sau prin intermediul altor forme de
comunicare.
Alin. (2) Exerciţiul acestui drept poate fi supus unor formalităţi, condiţii,
restricţii sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare într-o
societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau
siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, ocrotirea sănătăţii
sau protecţia moralei, protecţia reputaţiei, apărarea drepturilor altora, pentru a
împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi
imparţialitatea puterii judecătoreşti.
Potrivit art. 71 alin. (1) Cod electoral, Alegătorii şi concurenţii electorali pot
contesta acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile consiliilor şi birourilor electorale şi
acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali. Depunerea cererii în instanţa de
judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul electoral ierarhic
superior organului al cărui act se contestă, cu excepţia contestaţiilor privind
acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali, depuse direct în instanţa de judecată,
şi a contestaţiilor ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la administrarea
alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor.
Potrivit art. 72 alin. (1) Cod electoral, acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile
organelor electorale pot fi contestate la organul electoral ierarhic superior, iar
acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali – direct în instanţa de judecată, în
termen de 3 zile calendaristice de la data săvîrşirii acţiunii/identificării inacţiunii
sau adoptării hotărîrii. Termenul de depunere se calculează începînd cu ziua
următoare zilei în care a fost săvîrşită acţiunea, a fost identificată inacţiunea sau a
fost adoptată hotărîrea.
Alin. (3) Contestaţiile privind acţiunile şi hotărîrile Comisiei Electorale
Centrale şi ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului se depun, fără
respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chişinău în termen de 3 zile
calendaristice de la data săvîrşirii acţiunii sau adoptării hotărîrii.
Potrivit art. 73 alin. (2) Cod electoral, Contestaţiile privind acţiunile şi
hotărîrile consiliilor electorale de circumscripţie şi ale birourilor secţiilor de votare
se examinează în termen de 3 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai tîrziu
de ziua alegerilor. Contestaţiile privind acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali
se examinează în termen de 5 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai tîrziu
de ziua alegerilor. La examinarea contestaţiilor şi litigiilor, organele
electorale/instanţele de judecată vor acorda prioritate celor care se referă la
înregistrarea concurenţilor electorali şi la corectitudinea întocmirii listelor
electorale.
În acest sens, Colegiul civil conchide că, normele de drept care reglementează
procedura de contestare a acțiunilor/inacțiunilor concurenților electorali, urmează a
fi interpretate în coroborare cu prevederile Codului administrativ, deoarece odată
cu intrarea acestuia în vigoare, ulterior adoptării Codului electoral, aceasta
reprezintă Legea specială care reglementează procedura de examinare a acțiunilor
de contencios administrativ. Or, Codul electoral stabilește doar dreptul
concurenților electorali de a-și apăra drepturile pe cale judecătorească în instanța
de contencios administrativ, iar procedura exercitării acestui drept este
reglementată de prevederile Codului administrativ.
Potrivit art. 191 alin.2-3 Cod administrativ , (2) Curţile de apel soluţionează
în primă instanţă acţiunile în contencios administrativ împotriva actelor
administrative normative, care nu se supun controlului de constituţionalitate. (3)
Curtea de apel Chişinău soluţionează în primă instanţă acţiunile în contencios
administrativ împotriva hotărîrilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale
Consiliului Superior al Procurorilor, precum şi acţiunile în contencios
administrativ atribuite în competenţa sa prin Codul electoral.
Potrivit art. 192 alin.1 Cod administrativ , (1) Pentru examinarea acţiunilor
în contencios administrativ la curţile de apel şi la Curtea Supremă de Justiţie se
instituie complete şi/sau colegii specializate de judecători.
Pe această cale, Colegiul civil ține să menționeze că, s-a stabilit incontestabil ,
că instanța de drept comun nu este competentă să judece acțiunea , or, din
conținutul acțiunii se distinge cu suficiență claritate că, aceasta este bazată pe
prevederile art. 51-52, 72-73 Cod electoral, fiind contestate acțiunile/inacțiunile
concurentului electoral, în speță, fiind aplicabile prevederile Codului electoral, iar
acțiunile îndreptate spre un concurent urmează a fi examinate prin prisma codului
administrativ, adică de către completele specializate în materie de contencios
administrativ și nicidecum de către un complet de judecată de drept comun.
Astfel, întrucît Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții de Apel Chișinău consideră greșită soluția instanței de fond cu privire la
acceptarea spre examinare a cererii de chemare în judecată înaintată de către Maia
Sandu împotriva lui Igor Dodon cu privire la apărarea demnității, onoarei și
reputației și emiterea pe marginea cererii a hotărîrii contestate, fiind examinată
cauza cu încălcarea competenţei jurisdicţionale, instanţa de apel urmează să
admită apelul, să caseze integral hotărîrea primei instanţe şi să trimită cauza spre
rejudecareîn instanța competentă.
Respectiv, reieșind din prevederile art. 71 alin. (1-3) Cod electoral, cauza
civilă, urmează a se reține pentru examinare în Curtea de Apel Chișinău în
complet specializat în materie de contencios administrativ.
În conformitate cu prevederile art. 385-390 CPC, Colegiul civil, comercial
și de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău,-
d e c i d e:
Se admit apelurile declarate de către avocatul Natalia Moloșag ce acționează
în interesele Maiei Sandu și de către Igor Dodon candidat la funcția de Președinte
al Republicii Moldova prin intermediul lui Nicolae Fomov reprezentant cu drept de
vot consultativ.
 Se casează hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 14 noiembrie
2020, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către
Maia Sandu împotriva lui Igor Dodon cu privire la apărarea demnității, onoarei și
reputației.
Cauza civilă, se reține pentru examinare în Curtea de Apel Chișinău în
complet specializat în materie de contencios administrativ.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele ședinței: Ana Panov
Judecătorul:
Judecătorii : Ion Țurcan

Liuba Pruteanu
OPINIE SEPARATĂ

/ la dosarul nr. 2a-3356/20 (2-20141694-02-2a-15112020) /

/În cauza civilă la cererea depusă de Maia Sandu către Igor Dodon cu privire la apărarea
demnității, onoarei și reputației /

Prin decizia Colegiului civil al Curţii de Apel Chişinău din 17.11.2020 au fost admise
apelurile declarate de către avocatul Natalia Moloşag ce acţionează în interesele Maiei Sandu şi
de către Igor Dodon candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova prin intermediul lui
Nicolae Fomov reprezentant cu drept de vot consultativ. S-a casat hotărârea Judecătoriei
Chişinău, sediul Centru din 14.11.2020, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în
judecată înaintată de către Maia Sandu împotriva lui Igor Dodon cu privire la apărarea
demnităţii, onoarei şi reputaţiei. Cauza civilă, urmând a fi reţinută pentru examinare în Curtea de
Apel Chişinău în complet specializat în materie de contencios administrativ.

În privinţa soluţiei adoptate şi argumentelor ce au stat la baza acesteia î-mi exprim

dezacordul prin prezenta opinie separată, după cum urmează.

Pe data de 11.11.2020, reclamanta Maia Sandu prin intermediul avocatului Natalia

Moloșag a depus o cerere de chemare în judecată către Igor Dodon, solicitând:
- a recunoaște ca false, defăimătoare, calomnioase și denigratoare informațiile
înserate în pliantul pe suport de hârtie cu caracter electoral cu titlu: „DACĂ MAIA
SANDU DEVINE PREȘEDINTE, MOLDOVA ARE CE PIERDE! Ea se va conduce de o
agendă străină. O agendă străină împotriva intereselor cetățenilor noștri și ai țării.
1. Închiderea altor școli din raioane și a spitalelor, așa cum a fost deja în
guvernările Alianțelor pentru Integrare Europeană.
2. Lichidarea Raioanelor și unirea satelor în județe, așa cum a fost deja în
1999, pe timpul lui Ion Sturza, care azi este mentorul politic al Maiei Sandu.
 3. Vânzarea pământurilor la străini, ceea ce va transforma țăranii moldoveni
în argați la bogătașii de peste hotare. Nu vom mai fi stăpâni asupra propriilor
pământuri, asupra propriei țări.
4. Promovarea unei politici rusofobe, ostile relațiilor noastre strategice și de
prietenie cu Rusia, așa cum a făcut și guvernarea lui Plahotniuc. Iar acest fapt va
avea drept consecințe blocarea exporturilor de fructe, legume, vinuri, probleme de
plecare la muncă pentru cetățeni, majorarea prețurilor la gaz, ș.a..
5. Blocarea economiei și stoparea plăților pentru pensii și salarii.
6. Interzicerea sărbătoririi oficiale a Zilei Victoriei, de 9 mai, și înlocuirea ei
cu Ziua Europei.
7. Legalizarea căsătoriilor dintre homosexuali și adopția copiilor de către
aceste familii de gay și lesbiene.
8. Interdicții pentru business în aceste condiții de pandemie.
9. Deteriorarea relațiilor cu Tiraspolul. Or subalternul Maiei Sandu, Igor
Grosu, i-a numit „separatiști” pe cetățenii moldoveni de peste Nistru și i-a
împiedicat să voteze. Gândiți-vă la ce poate duce o asemenea atitudine dușmănoasă
a partidului PAS, dacă ne uităm ce se face în alte zone fierbinți din regiune. Nouă ne
trebuie noi tensiuni și conflicte pe Nistru? Poate doar cei care o dirijează pe Maia
Sandu de peste hotare doresc un nou conflict sau război, dar noi nu dorim.
10. Instaurarea haosului în Parlament și falimentul economic al țării,
deoarece Maia Sandu nu are majoritate parlamentară care să o susțină, este
incapabilă să negocieze cu alți lideri și e lipsă de competențele necesare pentru
conducerea unui stat.”, care prejudiciază direct onoarea, demnitatea, reputația și
drepturile personale nepatrimoniale ale Maiei Sandu.
- a obliga pârâtul Dodon Igor de a sista imediat răspândirea informațiilor denigratoare în
adresa concurentului electoral Maia Sandu și prezentarea scuzelor publice de rigoare în acest
sens.
În motivarea cererii a indicat că, Maia Sandu în calitate de concurent electoral din partea
Partidului Acțiune şi Solidaritate, a înaintat prezenta acțiune în vederea interzicerii distribuirii,
difuzării materialelor de propagandă electorală cu caracter defăimător care încalcă onoarea,
demnitatea şi reputația Maiei Sandu din partea candidatului independent Igor Dodon în perioada
campaniei electorale pentru alegerea Președintelui Republicii Moldova, în special ce ţine de :
- Distribuirea pe suport de hârtie a unui pliant cu caracter electoral, privind transmiterea unui
mesaj public fals, despre acțiunile candidatului electoral Maia Sandu care conține informații
false cu caracter defăimător care încalcă onoarea şi demnitatea Maiei Sandu.
- Distribuirea pliantului electoral cu încălcarea legislației electorale, pe rețelele de socializare.
- Difuzarea unui spot electoral cu informația preluată de la dl Igor Dodon şi difuzată de
posturile de radio care conține informații false, denigratoare ce încalcă onoarea şi demnitatea
contra-candidatei dnei Maia Sandu la funcția de președinte al Republicii Moldova.
Menționează că din informațiile parvenite, s-a constatat că la data de 09.11.2020, în
spațiul public, și pe rețelele de socializare a apărut un pliant (Anexa nr. l la cererea de chemare în
judecată) folosind culoarea galbenă (culoarea PAS) cu titlul : “DACĂ MAIA SANDU DEVINE
PREŞEDINTE, MOLDOVA ARE CE PIERDE! Ea se va conduce de o agenda străină. O
agenda străină împotriva intereselor cetățenilor noștri şi ai tării. 1. închiderea altor şcoli din
raioane şi a spitalelor, aşa cum a fost deja în guvernările Alianţelor pentru Integrare Europeană.
2. Lichidarea Raioanelor şi unirea satelor în județe, aşa cum a fost deja în 1999, pe timpul lui Ion
Sturza, care azi este mentorul politic al Maiei Sandu. 3. Vânzarea pămînturilor la străini, ceea ce
va transforma ţăranii moldoveni în argați la bogătașii de peste hotare. Nu vom mai fi stăpîni
asupra propriilor pământuri, asupra propriei țări. 4. Promovarea unei politici rusofobe, ostile
relaţiilor noastre strategice şi de prietenie cu Rusia, aşa cum a făcut şi guvernarea lui Plahotniuc.
Iar acest fapt va avea drept consecințe blocarea exporturilor de fructe, legume, vinuri, probleme
de plecare la muncă pentru cetăţeni, majorarea prețurilor la gaz ş.a. 5. Blocarea economiei şi
stoparea plăților pentru pensii şi salarii. 6. Interzicerea sărbătoririi oficiale a Zilei Victoriei, de 9
mai, şi înlocuirea ei cu Ziua Europei. 7. Legalizarea căsătoriilor dintre homosexuali şi adopția
copiilor de către aceste familii de gay şi lesbiene. 8. Interdicții pentru business în aceste condiţii
de pandemie. 9. Deteriorarea relațiilor cu Tiraspolul. Or subalternul Maiei Sandu, Igor Grosu, i-a
numit “separatişti” pe cetăţenii moldoveni de peste Nistru şi i-a împiedicat să voteze. Gîndiţi-vă
la ce poate duce o asemenea atitudine dușmănoasă a partidului PAS, dacă ne uităm ce se face în
alte zone fierbinți din regiune. Nouă ne trebuie noi tensiuni conflicte pe Nistru? Poate doar cei
care dirijează pe Maia Sandu de peste hotare doresc un nou conflict sau război, dar noi nu
dorim.10. Instaurarea haosului în Parlament şi falimentul economic al ţării, deoarece Maia Sandu
nu are majoritate parlamentară care să o susțină, este incapabilă să negocieze cu alți lideri şi e
lipsită de competențele necesare pentru conducerea unui stat.
De asemenea au reținut că, în josul acestui pliant, de dimensiuni extrem de mici, este
menționat: Candidat la Funcția de Președinte al RM, Dl. IGOR DODON, ”Alegeri
prezidențiale din 15.11.2020, turul 2”, ”Achitat din fondul electoral” conform facturii nr.1085
din 06.11.2020 Tipar: Arva Color SRL, com.2403 din 06.11.2020, tiraj-5000 de exemplare.
Consideră că aceste informații sunt false, denigratoare și lezează demnitatea, onoarea și
reputația Maiei Sandu
Prin hotărârea Judecătoria Chișinău, sediul Centru din 14.11.2020, s-a admis parțial
cererea de chemare în judecată depusă de Maia Sandu către Igor Dodon cu privire la apărarea
demnității, onoarei și reputației, ca întemeiată. S-a constatat că informațiile expuse în pliantul
candidatului la funcția de Președinte al RM, Igor Dodon ”alegeri prezidențiale din 15.11.2020,
turul 2”, achitate din fondul electoral, conform facturii nr.1085 din 06.11.2020 și anume
sintagmele: ”4.Promovarea unei politici rusofobe, ostile relațiilor noastre strategice și de
prietenie cu Rusia...; 7.Legalizarea căsătoriei dintre homosexuali și adopția copiilor de către
aceste familii de gay și lesbiene; 9.Deteriorarea relațiilor cu Tiraspolul.......Poate doar cei care o
dirijează pe Maia Sandu de peste hotare doresc un nou conflict sau război...; 10...falimentul
economic al țării...” ca defăimătoare ce lezează reputația Maiei Sandu. S-a obligat Igor Dodon să
sisteze imediat răspândirea informațiilor defăimătoare în adresa concurentului electoral Maia
Sandu expusă în pliantul candidatului la funcția de Președinte al RM, Igor Dodon ”alegeri
prezidențiale din 15.11.2020, turul 2”, achitate din fondul electoral, conform facturii nr.1085 din
06.11.2020 în forma existentă până la adoptarea prezentei hotărâri. În rest cererea de chemare în
judecată s-a respins, ca neîntemeiată.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 14.11.2020, prin intermediul
poștei electronice a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Igor Dodon candidat la funcția de
Președinte al Republicii Moldova prin intermediul lui Nicolae Fomov reprezentant cu drept de
vot consultativ a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din
14.11.2020, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii și a dispune încetarea procesului în
conformitate cu art.393 CPC coroborat cu art.265 lit.a) CPC; sau a trimite cauza la rejudecare,
conform competenței jurisdicționale (art.385 lit. d) coroborat cu art. 388 alin. (1) lit. i) CPC); fie
a declara ca fiind tardivă acțiunea (art.1861 CPC) sau a respinge cererea de chemare în judecată
ca neîntemeiată.
La fel, nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 15.11.2020, avocatul
Natalia Moloșag ce acționează în interesele Maiei Sandu a depus apel împotriva hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 14.11.2020, solicitând admiterea apelului, casarea
încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13.11.2020 prin care s-a dispus scoaterea de
pe rol a pretențiilor formulate de Maia Sandu către Igor Dodon privind apărarea onoarei,
demnității și reputației în partea ce ține de recunoaștere ca false și denigratoare informațiile din
spotul difuzat la datele de 05, 06, 07, 08, 09, și 10 noiembrie 2020 ca fiind ilegală și
neîntemeiată; Casarea parțială a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 14.11.2020 în
partea respingerii cerințelor din acțiune cu emiterea unei noi hotărâri prin care să se dispună
admiterea integrală a pretențiilor din acțiunea inițială.
Prin decizia Colegiului civil al Curţii de Apel Chişinău din 17.11.2020 au fost admise
apelurile declarate de către avocatul Natalia Moloşag ce acţionează în interesele Maiei Sandu şi
de către Igor Dodon candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova prin intermediul lui
Nicolae Fomov reprezentant cu drept de vot consultativ. S-a casat hotărârea Judecătoriei
Chişinău, sediul Centru din 14.11.2020, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în
judecată înaintată de către Maia Sandu împotriva lui Igor Dodon cu privire la apărarea
demnităţii, onoarei şi reputaţiei. Cauza civilă, urmând a fi reţinută pentru examinare în Curtea de
Apel Chişinău în complet specializat în materie de contencios administrativ.
Consider că apelurile declarate de către avocatul Natalia Moloşag ce acţionează în
interesele Maiei Sandu şi de către Igor Dodon candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii
Moldova prin intermediul lui Nicolae Fomov, urmau a fi examinate până la data de
15.11.2020 de Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ (DREPT COMUN),
din următoarele considerente.
Conform principiului disponibilității reclamantul alege procedura de apărare a dreptului
încălcat, iar în cazul dat, acțiunea ține de drept comun, apărarea onoarei și demnității în cadrul
companiei electorale a unui candidat, utilizarea pliantelor cu scop de defăimare, acțiuni, care
urmează a fi examinată cât mai urgent, pentru a întrerupe încălcarea dreptului protejat.
Examinarea prezentei cauze civile la cererea de chemare în judecată înaintată de către
Maia Sandu împotriva lui Igor Dodon cu privire la apărarea demnităţii, onoarei şi reputaţiei
după finisarea alegerilor pierde din efectul legii și dreptului încâlcat.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de apel Chișinău s-a
întrunit pe 15.11.2020 pentru examinarea cauzei în ordine de apel, însă fiind în minoritate,
cauza după lichidarea neajunsurilor în aceeași zi de 15.11.2020, a fost amânată, pentru
examinare pentru 17.11.2020
Este important de precizat faptul că, potrivit prevederilor art.71 alin.(1) din Codul
electoral al Republicii Moldova, alegătorii şi concurenții electorali pot contesta
acţiunile/inacţiunile şi hotărârile consiliilor şi birourilor electorale şi acţiunile/inacţiunile
concurenţilor electorali. Depunerea cererii în instanţa de judecată trebuie precedată de
contestarea prealabilă în organul electoral ierarhic superior organului al cărui act se contestă, cu
excepţia contestaţiilor privind acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali, depuse direct în
instanţa de judecată, şi a contestaţiilor ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la
administrarea alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor.
Conform prevederilor art.72 alin.(1) din Codul electoral al Republicii Moldova,
acţiunile/inacţiunile şi hotărârile organelor electorale pot fi contestate la organul electoral
ierarhic superior, iar acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali – direct în instanţa de judecată,
în termen de 3 zile calendaristice de la data săvârșirii acţiunii/identificării inacţiunii sau adoptării
hotărârii. Termenul de depunere se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost
săvârșită acţiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.
Conform prevederilor art.73 alin.(1) din Codul electoral al Republicii Moldova,
contestațiile privind acţiunile şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală se
examinează în termen de 5 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai târziu de ziua
alegerilor. Alin.(2) al aceluiași articol, prevede că contestaţiile privind acţiunile şi hotărârile
consiliilor electorale de circumscripţie şi ale birourilor secţiilor de votare se examinează în
termen de 3 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. Contestaţiile
privind acţiunile/ inacţiunile concurenţilor electorali se examinează în termen de 5 zile
calendaristice de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea
contestaţiilor şi litigiilor, organele electorale/instanţele de judecată vor acorda prioritate celor
care se referă la înregistrarea concurenţilor electorali şi la corectitudinea întocmirii listelor
electorale.
Consider că instanța de fond just a ajuns a reținut prevederile art.art.71-73 din Codul
electoral precum și prevederile Codului administrativ, și a calificat litigiul ca un litigiu electoral
de drept comun, or nici Codul electoral nici Codul administrativ nu stabilește printr-o normă
restrictivă, că toate litigiile electorale sunt litigii administrative. Or instanța de judecată este
competentă să stabilească competența instanței ca chestiune de drept în dependență de
elementele raportului juridic litigios. În lipsa a 2 elemente substanțiale de calificare a raportului
ca unul de contencios administrativ și anume: contestarea unui act a autorității administrative
emis în regim de putere publică, suntem în prezenta unui litigiu de drept comun. Prin urmare,
reieșind din existența normelor de procedură în examinarea litigiilor în Codul electoral și anume
dreptul de contestarea acțiunilor concurentului electoral, termenul de examinare (art.71-73 din
Codul electoral) precum și miza cererii depuse a concurentului electoral în cadrul perioadei
campanie electorală, litigiul just a fost calificat ca unul electoral.
Distinct din cele constatate, în raport cu prevederile legale sus menționate, consider că
apelurile urmau a fi examinate până la data de 15.11.2020 de Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ (DREPT COMUN), pentru a exclude orice încălcare a drepturilor
concurenților electorali până în ziua alegerilor.
În această ordine de idei, remarc că potrivit prevederilor art.32 alin.(1) din Constituția
Republicii Moldova, oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gândirii, a opiniei, precum şi
libertatea exprimării în public prin cuvânt, imagine sau prin alt mijloc posibil. Alin.(2) din
același articol, prevede că libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau
dreptul altei persoane la viziune proprie. Iar potrivit alin.(3), sunt interzise şi pedepsite prin lege
contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură
naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă
publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional.
Conform prevederilor art.34 alin.(4) din Constituția Republicii Moldova, mijloacele de
informare publică, de stat sau private, sânt obligate să asigure informarea corectă a opiniei
publice.
Consider că materialele în cauză depășesc sfera libertății de exprimare, așa cum este
recunoscut şi în art.60 şi art.61 din Codul Bunelor practici în materia electorală, adoptat de către
Comisia de la Veneţia, deoarece mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni
ordinii de drept şi bunurilor moravuri. Or, Standardele europene prevede că „sunt violări de lege
electorală, materialele care permit referințe cu caracter insultător sau defăimător faţă de candidați
în campaniile electorale, se consideră a fi o infracțiune circularea informației cu caracter
defăimător cu privire la candidați şi contribuie la expunerea candidaților la anumite infracţiuni
comise de susținătorii lor.
Constat că prin titlul şi cele 10 puncte inserate în pliant, se prejudiciază direct onoarea,
demnitatea şi drepturile personale nepatrimoniale ale Maiei Sandu, şi mesajele expuse la pct.1-
10, îndeamnă şi creează teroare, frică, amenințarea ordinii în societate. Astfel, în raport cu
dispoziţiile din legea fundamentală, enunțurile utilizate în pliant de concurentul electoral Igor
Dodon în timpul campaniei electorale aduce atingere acestor valori constituționale, care
reprezintă drepturi şi valori fundamentale ale drepturilor omului.
Remarc că conținutul materialului din pliantul electoral este evident unul defăimător, cu
conținut negativ, permite clar identificarea persoanei vizate, aduce atingere demnității, onoarei,
dreptului la imagine cu privire la persoana identificată la care se face referire, încălcând valorile
constituționale şi afectează direct ordinea de drept, protecția morală, protecția reputației
persoanei într-un stat de drept şi drepturile omului, prevăzută în art.1 alin. 3, art. 4 din
Constituția Republicii Moldova.
Țin să menționez, că potrivit art.52 alin.(1) din Codul electoral al Republicii Moldova, cu
privire la agitaţia electorală, cetăţenii Republicii Moldova, partidele şi alte organizaţii social-
politice, blocurile electorale, candidaţii şi persoanele de încredere ale candidaţilor au dreptul de a
supune discuţiilor libere şi sub toate aspectele programele electorale ale concurenţilor electorali,
calităţile politice, profesionale şi personale ale candidaţilor, precum şi de a face agitaţie
electorală în cadrul adunărilor, mitingurilor, întîlnirilor cu alegătorii, prin intermediul mijloacelor
de informare în masă, prin expunerea de afişe electorale sau prin intermediul altor forme de
comunicare. Alin.(2) al aceluiași articol, prevede că exerciţiul acestui drept poate fi supus unor
formalităţi, condiţii, restricţii sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare
într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa
publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, ocrotirea sănătăţii sau protecţia moralei,
protecţia reputaţiei, apărarea drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii
confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.
Din suportul probatoriu prezent la materialele cauzei, se constată că pliantul este
distribuit, inclusiv pe rețelele de socializare (Facebook etc), deși este reflectat ca fiind achitat din
fondul electoral, tirajat în 5000 de exemplare, fiind utilizat în afara cadrului şi permisiunii legale,
făcând abuz de răspândire în public.
Conform pct.21 al Regulamentului privind reflectarea companiei electorale la alegerile
prezidențiale, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4151 din 01.09.2020,
răspunderea pentru conținutul materialelor electorale publicitare, difuzate sau publicate, o poartă
concurentul electoral, în speță concurentul electoral Igor Dodon.
Conform pct.28 al Regulamentului privind reflectarea companiei electorale, la alegerile
prezidențiale, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4151 din 01.09.2020,
utilizarea materialelor de arhivă va fi însoțită, în mod clar, de mențiunea ”Arhivă”, după caz,
video sau audio, care trebuie să fie ușor sesizabilă. Materialele respective nu pot fi utilizate în
cazul în care denaturează sensul lor iniţial. În sensul prezentului regulament este considerat
material de arhivă orice material pe suport video, audio sau pe hârtie care a fost realizat până la
începerea perioadei electorale pentru alegerile prezidențiale din 01.11.2020. Spoturile electorale
nu vor conține tertipuri de imagini şi/sau sunete, limbaj licențios sau injurii care lezează onoarea
şi demnitatea persoanei, calomnii, îndemnuri la ura între persoane, naţională, rasială sau
religioasă, incitare la violenţă publică în masă, incitarea la acțiuni care au drept scop răsturnarea
sau schimbarea prin violență a sistemului de stat sau prin încălcarea prin violenţă a integrității
Republicii Moldova, incitarea la acțiuni extremiste şi/sau teroriste or, la alte acțiuni care au ca
scop încălcarea ordinii de drept. Sunt interzise montajele dacă schimbă esenţa mesajului iniţial și
ca rezultat lezează onoarea, demnitatea concurentului electoral.
Conform prevederilor art.4 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova, dispoziţiile
constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă
cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica
Moldova este parte. Alin.(2) al aceluiași articol, prevede că dacă există neconcordanţe între
pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova
este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.
Conform prevederilor art.4 alin.(1)-(4) din Codul civil al Republicii Moldova, legislaţia
civilă constă în prezentul cod, în alte legi, în ordonanţe ale Guvernului şi în acte normative
subordonate legii, care reglementează raporturile prevăzute la art.2 şi care trebuie să fie în
concordanţă cu Constituţia Republicii Moldova. Actele normative subordonate legii se aplică la
reglementarea raporturilor civile doar în cazurile în care sînt emise în temeiul legii şi nu
contravin ei. Legislaţia civilă se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Constituţia
Republicii Moldova, Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, precum şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. La
interpretarea şi aplicarea legislaţiei civile se ţine cont de nevoia de a promova aplicarea uniformă
a dispoziţiilor legale, buna-credinţă, precum şi certitudinea juridică.
Conform prevederilor art.9 alin.(1) din Codul civil al Republicii Moldova, drepturile şi
obligaţiile civile apar în temeiul legii, precum şi în baza actelor persoanelor fizice şi juridice
care, deşi nu sînt prevăzute de lege, dau naştere la drepturi şi obligaţii civile, pornind de la
principiile legislaţiei civile. Alin.(2) lit.h) al aceluiași articol, prevede că drepturile şi obligaţiile
civile apar în urma altor fapte ale persoanelor fizice şi juridice şi a unor evenimente de care legea
leagă apariţia unor efecte juridice în materie civilă.
Conform prevederilor art.10 alin.(1) din Codul civil al Republicii Moldova, persoanele
fizice şi juridice participante la raporturile juridice civile trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi
execute obligaţiile cu bună-credinţă, în acord cu legea, cu contractul, cu ordinea publică şi cu
bunele moravuri. Buna-credinţă se prezumă pînă la proba contrară. Alin.(2) al aceluiași articol,
prevede că neexercitarea de către persoanele fizice şi juridice a drepturilor civile ce le revin nu
duce la stingerea acestora, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
Conform art.art.15-16 din Codul civil al Republicii Moldova, apărarea drepturilor civile
încălcate se face pe cale judiciară. Apărarea dreptului civil se face, în condițiile legii, prin: a)
recunoașterea dreptului; b) restabilirea situației anterioare încălcării dreptului şi suprimarea
acțiunilor prin care se încalcă dreptul sau se creează pericolul încălcării lui.
Conform prevederilor art.43 alin.(1) din Codul civil al Republicii Moldova, în condiţiile
legii, orice persoană fizică are dreptul la viaţă, la sănătate, la integritate fizică şi psihică, la libera
exprimare, la nume, la onoare, demnitate şi reputaţie profesională, la propria imagine, la
respectarea vieţii intime, familiale şi private, la protecţia datelor cu caracter personal, la
respectarea memoriei şi corpului său după deces, precum şi la alte asemenea drepturi recunoscute
de lege. Alin.(2) al aceluiași articol, prevede că aceste drepturi sânt insesizabile şi inalienabile.
În consecință, conchid că Igor Dodon a încălcat prevederile art.art.32, 34 din Constituția
Republicii Moldova, art.43 al Codului civil, art.art.51-52, 72-73 ale Codului electoral, pct.21,
pct.28 ale Regulamentului privind reflectarea companiei electorale la alegerile prezidențiale,
aprobat prin Hotărârea Comisie Electorale Centrale nr.4151 din 01.09.2020 răspândind
informații false, denigratoare, discriminatorii, cu incitarea la ură publică față de persoana
contracandidatului Maia Sandu, şi ca rezultat afectează demnitatea şi onoarea concurentului
electoral în cauză.
Concomitent, consider că instanța de fond eronat prin încheierea din 13.11.2020, a dispus
scoaterea de pe rol a pretențiilor formulate de Maia Sandu către Igor Dodon, privind apărarea,
onoarei, demnităţii şi reputaţiei în partea ce ține de recunoașterea ca false şi denigratoare
informațiile din Spotul difuzat la datele de 05, 06, 07, 08, 09 şi 10 noiembrie 2020, la mai multe
posturi de radiodifuzori care derulează în timp 30 de secunde, şi reprezintă un discurs pe fundal
unui sunet muzical, cu imagini „iar o voce de bărbat, care declară şi incite publicul, pe un ton
ridicat indignare despre candidatul electoral din partea Partidului Acțiune şi Solidaritate - Maia
Sandu, de a nu o vota cu afirmații în adresa sa, eronate şi calomnioase, (precum că: ”alegerea
Maiei Sandu înseamnă majorarea tarifelor, blocarea programelor sociale, lichidarea raioanelor şi
a satelor prin proiectul de reformă administrativă, închiderea spitalelor, policlinicilor şi a
grădinițelor, ruperea relaţiilor cu Rusia, pierderea pieţii pentru producători, înseamnă tensiune la
Nistru. Să nu-i permitem să facă acest lucru, pe 15 noiembrie votăm Igor Dodon”) care
prejudiciază direct onoarea, demnitatea, reputația şi drepturile personale nepatrimoniale ale
Maiei Sandu.
Constat că pretențiile referitor la informațiile din spotul difuzat sunt îndreptate împotriva
concurentului electoral Igor Dodon deoarece conform pct.21 al Regulamentului privind
reflectarea companiei electorale la alegerile prezidențiale, aprobat prin Hotărârea Comisie
Electorale Centrale nr.4151 din 01.09.2020, răspunderea pentru conținutul materialelor electorale
publicitare, difuzate sau publicate, o poartă concurentul electoral - Dodon Igor. Or, în speța data
reclamanta invocă prevederile art.71 al.(1) Cod Electoral, care prevede că alegătorii şi
concurenții electorali pot contesta acţiunile/inacţiunile şi hotărârile consiliilor şi birourilor
electorale şi acţiunile/inacţiunile concurenților electorali. Depunerea cererii în instanţa de
judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul electoral ierarhic superior
organului al cărui act se contestă, cu excepţia contestațiilor privind acţiunile/inacţiunile
concurenților electorali, depuse direct în instanţa de judecată, şi a contestațiilor ce se referă la
exercitarea dreptului la vot sau la administrarea alegerilor depuse la biroul electoral în ziua
alegerilor şi prevederile art.72 al.(1) Cod Electoral, care prevede că acţiunile/inacţiunile şi
hotărârile organelor electorale pot fi contestate la organul electoral ierarhic superior, iar
acţiunile/inacţiunile concurenților electorali - direct în instanţa de judecată.
Din motivele indicate, consider că instanţa de apel, care a verificat în limitele cererii de
apel, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de
fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă, urma să examineze apelurile declarate de către
avocatul Natalia Moloşag ce acţionează în interesele Maiei Sandu şi de către Igor Dodon
candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova prin intermediul lui Nicolae Fomov,
până la data de 15.11.2020 de Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
(DREPT COMUN), cu admiterea cererii de apel depusă de avocatul Natalia Moloşag ce
acţionează în interesele Maiei Sandu, și respingerea cererii de apel declarată de către Igor Dodon
candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova prin intermediul lui Nicolae Fomov
reprezentant cu drept de vot consultativ.

Judecătorul
Curţii de Apel Chişinău Ana Panov