OPIS

Cap. I-Introducere in metodologia fondurilor europene..................pagina 2

Cap. II-Traseul pe care il parcurge proiectul care face

obiectul studiului de caz.................................................................pagina 4

Cap. III-Studiu de caz..................................................................pagina 5

Cap. IV-Anexe financiare............................................................ pagina 10

Cap. V- Impactul finantarii nerambursabile asupra

indicatorilor financiari in contextul celor trei scenarii

de recuperare a T.V.A. aferent investitiei....................................pagina 13

Cap. VI- Studiu de caz asupra economiilor fiscale realizate

la contractarea unui credit pentru finantarea partii de

contributie a beneficiarului. Analiza indicatorilor VAN si RIR

pe scenariul cu credit......................................................................pagina 16

1|Page
IMPACTUL T.V.A. ASUPRA CASH-FLOW-ULUI INVESTITIONAL IN
CADRUL UNUI PROIECT CU FINANTARE EUROPEANA. ANALIZA
INDICATORILOR FINANCIARI. ANALIZA ECONOMIEI FISCALE IN
SCENARIUL CONTRACTARII UNUI CREDIT PENTRU
COFINANTAREA PROIECTULUI.

1. Introducere in metodologia fondurilor europene

De la momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, pentru tara

noastra au fost stabilite anumite instrumente de sprijin financiar de la bugetul
UE, alocate prin intermediul programelor operationale sectoriale, progamului
operational regional si prin intermediul programului national pentru agricultura
si dezvoltare rurala.
Din punct de vedere al sferei de cuprindere, fondurile europene de care
beneficiaza Romania in calitate de stat membru UE le putem clasifica in trei
mari categorii:
- Fonduri structurale
- Fondul de Coeziune (fondurile structurale impreuna cu fondul de
coeziune reprezinta instrumentele structurale)
- Fonduri pentru agricultura si dezvoltare rurala (interventii directe si
indirecte)

Astfel, 19,7 miliarde euro vor fi alocate României prin instrumentele

structurale în perioada 2007-2013 vor fi implementate prin şapte programe
operaţionale sectoriale şi regionale, la care se adaugă opt programe de cooperare
teritorială cu alte state.
Pentru programele operaţionale sectoriale şi regionale, în cadrul ministerelor de
linie corespunzătoare a fost desemnată câte o Autoritate de Management, după
cum urmează:

Ø     Ministerul Economiei şi Finanţelor – pentru Programul Operaţional

Sectorial pentru Creşterea Competitivităţii Economice;

Ø     Ministerul Transporturilor – pentru Programul Operaţional Sectorial

Transport;

2|Page
Ø     Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile – pentru Programul
Operaţional Sectorial Mediu;

Ø     Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse – pentru Programul

Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;

Ø      Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor – pentru

Programul Operaţional Regional;

Ø     Ministerul Internelor şi Reformei Administrative – pentru Programul

Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative;

Ø     Ministerul Economiei şi Finanţelor – pentru Programul Operaţional

Asistenţă Tehnică.

Autorităţile de Management sunt responsabile de gestionarea şi

implementarea fiecăruia dintre Programele Operaţionale. În funcţie de specificul
programului operaţional, în relaţia dintre Autoritatea de Management şi
beneficiar pot interveni Organisme Intermediare, centrale sau regionale.
Aceste organisme intermediare preiau, în baza unui acord, funcţii delegate
de către Autorităţile de Management, însă responsabilitatea finală a
implementării programului operaţional revine tot Autorităţilor de Management.
De asemenea, Ministerul Economiei şi Finanţelor îndeplineşte funcţia de
Autoritate de Certificare şi Plată, care certifică declaraţiile de cheltuieli în
vederea înaintării cererilor de plată către Comisia Europeană, elaborează şi
înaintează cererile de plată şi primeşte de la Comisia Europeană sumele aferente
Fondurilor Structurale şi de Coeziune.
Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 22/2005, aprobată prin Legea
nr. 200/2005, a fost constituită Autoritatea de Audit, sub forma unui organism
independent asociat Curţii de Conturi a României, având responsabilitatea
realizării auditului de sistem, verificării operaţiunilor pe bază de eşantion
precum şi pentru auditul final al fondurilor ISPA, PHARE şi al Instrumentelor
Structurale.
Pentru fondurile alocate in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale,
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale este desemnat ca Autoritate de
Management pentru Programul National de Dezvoltare Rurala. In vederea

3|Page
gestionarii fondurilor au fost create doua agentii in subordinea acestui minister:
A.P.I.A. si A.P.D.R.P.
Studiul de caz pe care il vom dezvolta in prezenta lucrare, va surprinde
evolutia mai multor scenarii referitoare la implementarea si operarea unei
pensiuni turistice rurale finantate prin Masura 313 – „Incurajarea activitatilor
turistice”, masura prevazuta in cadrul Programului National de Dezvoltare
Rurala.

2. Traseul pe care il parcurge proiectul care face obiectul studiului de

caz

Masura 313 „Încurajarea activitatilor turistice” se încadreaza în Axa III –

„Îmbunatatirea calitatii vietii în zonele rurale si diversificarea economiei rurale”
si are ca obiectiv general dezvoltarea activitatilor turistice în zonele rurale care
sa contribuie la cresterea numarului de locuri de munca si a veniturilor
alternative, precum si la cresterea atractivitatii spatiului rural.

Obiectivele specifice se refera la:

1. Crearea si mentinerea locurilor de munca prin activitati de turism, în special
pentru tineri si femei;
2. Cresterea valorii adaugate în activitati de turism;
3. Crearea, îmbunatatirea si diversificarea infrastructurii si serviciilor turistice;
4. Cresterea numarului de turisti si a duratei vizitelor.

Obiectivele operationale se refera la:

1. Cresterea si îmbunatatirea structurilor de primire turistice la scara mica;
2. Dezvoltarea sistemelor de informare si promovare turistica;
3. Crearea facilitatilor recreationale

Contributia publica aferenta Masurii 313 este de: 544.222.774 Euro din
care:

• contributia Guvernului României – 20%

• contributia Uniunii Europene – 80%

In cadrul acestei masuri, valoarea maxima eligibila a unui proiect este de

400.000 euro.

Finantarea nerambursabila poate acoperi maxim 50% din valoarea eligibila

a unui proiect, respectiv maxim 200.000 euro.

4|Page
 Traseul pe care il parcurge proiectul este urmatorul:

- elaborare dosar cerere de finantare;

- contractarea fondurilor;
- parcurgerea procedurii de achizitii a furnizorilor din cadrul proiectului
(servicii/bunuri/lucrari);
- implementarea propriu-zisa a proiectului si depunerea dosarelor cerere
de plata pentru decontarea cheltuielilor;
- operarea investitiei si monitorizarea acesteia de catre institutia
finantatoare.

Pentru nici un program de finantare, T.V.A. -ul nu este cheltuiala eligibila,

datorita caracterului recuperabil. In concluzie sumele vehiculate mai sus nu
contin T.V.A., finantarea proiectului realizandu-se in proportie de 50% din
valoarea eligibila (valoare care nu contine T.V.A.).

Transele din finantarea nerambursabila aferente proiectului, sunt virate

pentru rambursarea cheltuielilor eligibile deja efectuate (in transe). Astfel pentru
o cladire a unei pensiune se pot depune mai multe dosare cerere de plata, insa
primul dosar cerere de plata este aferent executiei fundatiei. Pe langa
documentele care atesta efectuarea platilor catre constructor, se realizeaza si
verificarea stadiului fizic al lucrarilor. In baza documentatiei depuse si in urma
verificarilor, se vireaza in contul beneficiarului jumatate din valoarea
cheltuielilor relizate cu fundatia constructiei conform exemplului nostru.

3. Studiu de caz

Pentru a studia impactul T.V.A. asupra derularii proiectului dar si asupra

indicatorilor financiari, am elaborat trei scenarii de derulare a implementarii si
operarii proiectului de pensiune turistica rurala. Aceste scenarii difera de
ipotezele pe care le adoptam referitor la recuperarea T.V.A.-ului.

Scenariul 1:

T.V.A.-ul se recupereaza la finalizarea proiectului, prin depunerea unei

cereri de rambursare a T.V.A.-ului.

5|Page
 Scenariul 2:

T.V.A.-ul se recupereaza anual, prin depunerea unei cereri de rambursare a

T.V.A.-ului.

Scenariul 3:

T.V.A.-ul se recupereaza in perioada operationala a investitiei.

Pentru fiecare scenariu vom prezenta tabelul cash-flow-urilor perioadei de

implementare dar si al perioadei operationale.

Pentru veniturile si cheltuielile aferente perioadei operationale prezentam

urmatoarele ipoteze, valabile pentru toate trei scenariile:

Prognoza veniturilor

Evolutia prognozata a gradului de ocupare a structurii de cazare:

An I

Trimestrul I – grad de ocupare 55%; Trimestrul doi – grad de ocupare 55%;

Trimestrul trei – grad de ocupare 60%; Trimestrul patru – grad de ocupare
65%

An II

Trimestrul I – grad de ocupare 55%; Trimestrul doi – grad de ocupare 65%;

Trimestrul trei – grad de ocupare 68%; Trimestrul patru – grad de ocupare
68%

An III

Grad de ocupare – 68%

6|Page
 An IV

Grad ocupare – 68%

An V

Grad de ocupare – 69%

Categoria „venituri din servicii de cazare cu mic dejun inclus”

cuprinde veniturile obtinute in urma oferirii serviciilor de pensiune, cazare si
micul dejun. Acestea sunt direct proportionale cu gradul de ocupare al
structurii de cazare (nr. nopti cazare=gradul de ocupare*nr.
camere*nr.zile/perioada)

Anul I:

Trimestrul I: grad de ocupare 55%, adica o medie de 248 nopti cazare

Trimestrul doi: grad de ocupare 55%, adica o medie de 248 nopti cazare
Trimestrul trei: grad de ocupare 60%, adica o medie de 270 nopti cazare
Trimestrul patru: grad de ocupare 65%, adica o medie de 293 nopti cazare
Anul II:

Trimestrul I: grad de ocupare 55%, adica o medie de 248 nopti cazare

Trimestrul doi: grad de ocupare 65%, adica o medie de 293 nopti cazare
Trimestrul trei: grad de ocupare 68%, adica o medie de 306 nopti cazare
Trimestrul patru: grad de ocupare 68%, adica o medie de 306 nopti cazare
Anul III:

Grad de ocupare 68%, adica o medie de 1224 nopti cazare

Anul IV:

Grad de ocupare 68%, adica o medie de 1224 nopti cazare

7|Page
 Anul V:

Grad de ocupare 69%, adica o medie de 1242 nopti cazare

Tarifele exprimate in lei/camera/noapte cazare evolueaza dupa cum urmeaza:

Anul TARIF
Anul 1 servicii pensiune cu mic dejun 255.00 camera
Anul 2 servicii pensiune cu mic dejun 255.00 camera
Anul 3 servicii pensiune cu mic dejun 275.00 camera
Anul 4 servicii pensiune cu mic dejun 275.00 camera
Anul 5 servicii pensiune cu mic dejun 295.00 camera

Mentionam ca aceste tarife sunt corelate cu conditiile de cazare oferite,

avand in vedere ca fiecare camera este tip apartament si are un grad de confort
sporit.

Categoria „venituri din vanzari de marfuri” cuprinde veniturile

obtinute in urma vanzarii produselor specifice de bar. Mentionam ca toate
marfurile comercializate in aceasta pensiune se adreseaza exclusiv turistilor
cazati in cadrul unitatii.

In ceea ce priveste veniturile obtinute din vanzarea marfurilor, am

previzionat suma de 40 lei /camera/zi.

La fel ca si in cazul celorlalte categorii de venituri si cheltuieli, veniturile

obtinute pentru aceasta categorie au fost previzionate in functie de gradul
general de ocupare al pensiunii. Aceasta formula de calcul a ramas valabila
pentru toata perioada de exploatare (5*40 lei*grad ocupare*nr.zile/perioada)

Categoria „venituri din alte activitati” – reprezinta veniturile din

inchirierea de ATV-uri,a fost luat in calcul un venit de 100 de lei/ora pentru
fiecare din cele 2 ATV-uri si a fost previzionat un grad maxim de utilizare a
ATV-urilor (in conditiile unui grad maxim de ocupare a camerelor) de 1
ore/zi/camera. La fel ca si in cazul celorlalte categorii de venituri si cheltuieli,
veniturile obtinute pentru aceasta categorie au fost previzionate in functie de
gradul general de ocupare al pensiunii. Aceasta formula de calcul a ramas
8|Page
valabila pentru toata perioada de exploatare (500 lei*grad
ocupare*nr.zile/perioada).

Prognoza cheltuielilor

In ceea ce priveste categoria „cheltuieli cu materii prime si materiale

consumabile”, aceasta cuprinde cheltuielile cu: mancare, detergenti si produse
de curatenie si benzina pentru ATV-uri. Previzionarea calculelor a fost
realizata in functie de gradul prognozat de ocupare, avand ca baza de pornire
urmatorii factori: pentru mancare, a fost prognozata o cheltuiala de 20 Ron/zi
pentru fiecare camera cazare, pentru detergenti si produse de curatenie a fost
determinata (pe baza unui studiu de piata) o cheltuiala medie lunara de 2.340
Ron/trimestru (in conditiile unui grad de ocupare de 100%), pentru benzina a
fost stabilit un consum de 12% pentru ATV-uri luandu-se in calcul o distanta
totala parcursa de acestea de 100 Km/zi (in conditiile unui grad de ocupare de
100%). Cheltuielile se adapteaza functie de gradul de ocupare specific
(mentionat la sectiunea privind veniturile).

Categoria „Alte cheltuieli materiale” Cuprinde cheltuieli care apar lunar

pentru inlocuirea lenjeriei de pat, a prosoapelor pentru camere si a veselei de
bucatarie precum si alte cheltuieli rezultate din activitatea curenta.Avand in
vedera ca aceste obiecte nu necesita inlocuire pe scara larga (rezultat in urma
unui studiu efectuat unor pensiuni din zona Jud Brasov) se prognozeaza o
cheltuiala fixa de 500 Ron/trimestru.

Categoria „Alte cheltuieli din afara (cu energia si apa)” la aceasta

categorie de cheltuieli, s-a luat in considerare un pret de 0,3667 Ron
kw(abonament mono) pentru energia electrica si un pret de 2,2 Ron/m 3 apa
consumata. Astfel, avand exemplul practic al altor pensiuni am calculat un
consum de 40 kw/zi si un consum de apa de 5 m 3/zi (in conditiile unui grad de
ocupare de 100%).

Categoria „Cheltuieli privind marfurile” cuprinde cheltuieli efectuate

pentru aprovizionarea cu produse de bar. Cheltuielile pentru aprovizionarea cu
produse de bar reprezinta 25% din valoarea veniturilor incasate.

Categoria „Cheltuieli cu personalul angajat” cuprinde cheltuielile cu

salariile angajatilor. Astfel, in in primele doua trimestre ale anului I, datorita
gradului de ocupare mai mic, grila de salarizare a societatii va cuprinde un
salariu mediu de 650 Ron/luna, iar numarul de salariati sa fie 8.
9|Page
 Categoria „Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala” reprezinta
contributia unitatii la asigurarile sociale, la fondul de somaj, la asigurarile de
sanatate,la fondul de accidente si boli profesionale si comision camera de
munca. Cheltuielile cu asigurarile si protectia sociala reprezinta 32,5 % din
salariu.

Categoria „Cheltuieli cu amortizarile” aceste cheltuieli au fost calculate

conform reglementarilor in vigoare, astfel ca in primul an valoarea
amortizarilor este de 35.680 Ron, aceasta valoare ramanand constanta si pe
parcursul celorlalti ani de exploatare.

Categoria „Alte cheltuieli de exploatare” reprezinta valoarea amenzilor

achitate, a penalitatilor, penalizarilor. Aceasta categorie de cheltuieli a fost
prognozata la valoarea fixa de 500 ron pentru pe parcursul anilor de exploatare.

Conform acestor ipoteze reies urmatoarele tabele anexe:

4. Anexe financiare

Luand in considerare momentele de recuperare a T.V.A.-ului aferente

fiecarui scenariu, am calculat cash-flow-urile si indicatorii financiari
investitionali, dupa cum urmeaza:

Scenariul 1
10 | P a g e
 Valoare inclusiv Valoare finala
Explicatii T.V.A. T.V.A. DePlata cash-flow
Cash flow anul 1 -831.468,00 -131.360,59 -831.468,00
Cash flow anul 2 -1.287.272,00 -203.371,41 -952.540,00
Cash flow anul 3 303.234,00 70.408,00 232.826,00
Cash flow anul 4 340.464,00 77.241,00 263.223,00
Cash flow anul 5 394.043,00 87.098,00 306.945,00
Cash flow anul 6 394.043,00 87.098,00 306.945,00
Cash flow anul 7 427.183,00 93.204,00 333.979,00
Valoarea reziduala     2.226.526,67
RIR 14,98% VAN 591.899,89 lei

Conform acestui scenariu, t.v.a. –ul de recuperat (t.v.a. de plata cu minus)

se recupereaza la finalul perioadei de implementare a proiectului (in anul 2). In
consecinta tot t.v.a.-ul de recuperat se incaseaza (in baza unei cereri de
rambursare) in anul 2, corectand valoarea cash-flow-ului in acest an. Practic,
valoarea finala a cash-flow-ului in anul 2 se corecteaza cu valoarea t.v.a.
rambursat in anul 2 (t.v.a.-ul aferent intregii investitii). Mentionam faptul ca
valoarea reziduala a fost calculata conform metodei valorii de lichidare si anume
suma care s-ar obtine din vanzarea investitiei. Aceasta valoare a fost utilizata in
cadrul tuturor scenariilor prezentate.

In perioada operationala, t.v.a.-ul se plateste normal ca diferenta intre t.v.a.

incasat si t.v.a. platit, nemaifiind t.v.a. de recuperat din perioada de
implementare a proiectului.

Indicatorii financiari de baza calculati vor fi utilizati ca baza de comparatie

cu celelalte doua scenarii.

Scenariul 2
Valoare inclusiv Valoare finala
Explicatii T.V.A. T.V.A. De Plata cash-flow
Cash flow anul 1 -831.468,00 -131.360,59 -700.107,41
11 | P a g e
Cash flow anul 2 -1.287.272,00 -203.371,41 -1.083.900,59
Cash flow anul 3 303.234,00 70.408,00 232.826,00
Cash flow anul 4 340.464,00 77.241,00 263.223,00
Cash flow anul 5 394.043,00 87.098,00 306.945,00
Cash flow anul 6 394.043,00 87.098,00 306.945,00
Cash flow anul 7 427.183,00 93.204,00 333.979,00
Valoarea reziduala     2.226.526,67
RIR 15,23% VAN 600.909,54

Datorita faptului ca, t.v.a.-ul aferent investitiei a fost rambursat in fiecare

an de implementare, a determinat diminuarea cash-flow-ului investitional in
aceeasi perioada. Din acest motiv indicatorii financiari au valori superioare celor
din primul scenariu.

De asemenea t.v.a.-ul in perioada operationala, se plateste strict pentru

activitatea operationala nemaifiind t.v.a. de recuperat din perioada investitionala.

Scenariul 3
Valoare inclusiv Valoare finala
Explicatii T.V.A. T.V.A. De Plata cash-flow
Cash flow anul 1 -831.468,00 -131.360,59 -831.468,00
Cash flow anul 2 -1.287.272,00 -203.371,41 -1.287.272,00
Cash flow anul 3 303.234,00 0,00 303.234,00
Cash flow anul 4 340.464,00 0,00 340.464,00
Cash flow anul 5 394.043,00 0,00 394.043,00
Cash flow anul 6 394.043,00 0,00 394.043,00
Cash flow anul 7 427.183,00 80.317,00 346.866,00
Valoarea reziduala     2.226.526,67
RIR 13,85% VAN 539.271,13

In cadrul acestui scenariu, t.v.a.-ul aferent costurilor investitionale este

recuperat in perioada operationala. Astfel, beneficiarul nu plateste t.v.a. in
perioada operationala, in primii patru ani de functionare, datorita faptului ca
t.v.a. de plata din perioada operationala se compenseaza cu t.v.a. de recuperat
din perioada investitionala. In ultimul an de functionare diferenta de t.v.a. de
recuperat este mai mica decat valoarea t.v.a.-ului de plata in anul operational
respectiv, rezultand o valoare a t.v.a. de plata de 80.317,00 lei.

12 | P a g e
 Indicatorii financiari aferenti acestui scenariu prezinta valori mai mici decat
ambele scenarii de mai sus. Acest lucru se datoreaza faptului ca recuperarea
t.v.a.-ului s-a realizat in timp mai indelungat decat in celelalte doua scenarii.
Astfel valorile incasate intr-o perioada mai indelungate sunt corectate cu un
factor de actualizare din ce in ce mai mare, scazandu-le valoarea prezenta a
acestora, cu cat sunt incasate intr-o perioada mai indelungata.

Concluzie

Momentul incasarii si/sau platii T.V.A.-ului are o importanta majora din

punct de vedere al fluxurilor de trezorerie (cash-flow) dar si din punct de vedere
al faptului ca reprezinta o sursa de fonduri gratuita (in perioada dintre incasare si
plata) la dispozitia intreprinderii.

Principiul financiar care enunta faptul ca un leu astazi este mai valoros
decat un leu maine (asa cum reiese si din cele trei scenarii prezentate), ne
determina sa cautam sa incasam cat mai repede t.v.a.-ul de recuperat si sa
intarziem cat de mult posibil (legal si fara plata de penalitati) plata acestuia.

5. Impactul finantarii nerambursabile asupra indicatorilor financiari in

contextul celor trei scenarii de recuperare a T.V.A. aferent investitiei

Indicatorii investitionali de baza (VAN si RIR) au fost calculati la capitalul

propriu investit, adica valoarea investitiei (care contine atat contributia
beneficiarului cat si finantarea nerambursabila acordata) a fost substituita cu
contributia beneficiarului.

In aceasta situatie sunt generate urmatoarele scenarii:

Scenariul 1
Finantare Valoare finala
Explicatii neramb. Valoare T.V.A. De Plata cash-flow
Cash flow
anul 1 171.041,00 -831.468,00 -131.360,59 -660.427,00
Cash flow 690.759,00 - -203.371,41 -261.781,00
anul 2 1.287.272,0

13 | P a g e
 0
Cash flow
anul 3   303.234,00 70.408,00 232.826,00
Cash flow
anul 4   340.464,00 77.241,00 263.223,00
Cash flow
anul 5   394.043,00 87.098,00 306.945,00
Cash flow
anul 6   394.043,00 87.098,00 306.945,00
Cash flow
anul 7   427.183,00 93.204,00 333.979,00
Valoarea
reziduala       2.226.526,67
RIR   30,31% VAN 1.342.485,70 lei

Scenariul 2
Valoare finala
Explicatii   Valoare T.V.A. De Plata cash-flow
Cash flow
anul 1 171.041,00 -831.468,00 -131.360,59 -529.066,41
-
Cash flow 1.287.272,0
anul 2 690.759,00 0 -203.371,41 -393.141,59
Cash flow
anul 3   303.234,00 70.408,00 232.826,00
Cash flow
anul 4   340.464,00 77.241,00 263.223,00
Cash flow
anul 5   394.043,00 87.098,00 306.945,00
Cash flow
anul 6   394.043,00 87.098,00 306.945,00
Cash flow
anul 7   427.183,00 93.204,00 333.979,00
Valoarea
reziduala       2.226.526,67
RIR   31,33% VAN 1.351.495,34

14 | P a g e
 Scenariul 3
T.V.A. Valoare finala
Explicatii   Valoare Recup/DePlata cash-flow
Cash flow
anul 1 171.041,00 -831.468,00 -131.360,59 -660.427,00
-
Cash flow 1.287.272,0
anul 2 690.759,00 0 -203.371,41 -596.513,00
Cash flow
anul 3   303.234,00 0,00 303.234,00
Cash flow
anul 4   340.464,00 0,00 340.464,00
Cash flow
anul 5   394.043,00 0,00 394.043,00
Cash flow
anul 6   394.043,00 0,00 394.043,00
Cash flow
anul 7   427.183,00 80.317,00 346.866,00
Valoarea
reziduala       2.226.526,67
RIR   26,88% VAN 1.289.856,93

15 | P a g e
 Luand in considerare cele trei scenarii privind recuperarea T.V.A.-ului
investitiei, diferentele indicatorilor financiari sunt mai mari in situatia in care ii
calculam functie de capitalul propriu investit al beneficiarului. Cauzele acestor
diferente sunt aceleasi ca cele prezentate in capitolul anterior.

Este notabila diferenta valorii indicatorilor financiari in situatia in care sunt

calculati functie de capitalul propriu. Valorile mult mai mari ale acestora
demonstreaza atractivitatea solutiei de a obtine fonduri nerambursabile.

Pe de alta parte, o investitie care a fost finantata si din fonduri

nerambursabile are un caracter de competitivitate mult mai pronuntat, avand in
vedere ca valoarea reala de recuperat a investitiei este de fapt egala cu valoarea
capitalului propriu investit. In aceasta situatie, pentru a avea aceiasi indicatori
financiari cum ar putea sa-i aiba un competitor care nu a obtinut fonduri
nerambursabile, beneficiarul ar trebui sa practice preturi mai mici decat acesta,
fiind mai competitiv.

6. Studiu de caz asupra economiilor fiscale realizate la contractarea

unui credit pentru finantarea partii de contributie a beneficiarului.
Analiza indicatorilor VAN si RIR pe scenariul cu credit.

Luam in calcul urmatoarele ipoteze:

Creditul de investitii are termen de rambursare 10 ani. Acesta acopera 75%

din valoarea contributiei beneficiarului si are un cost al finantarii de 8% pe an.
Sa presupunem faptul ca rambursarea se va realiza in cate doua transe
semestriale egale in fiecare an.

Valoare credit 691.656,00

Dobanda
anuala 8%

GRAFICUL DE RAMBURSARE este urmatorul:

Dobanda la Rata la
Perioada Sold initial sold credit Transa Sold final
16 | P a g e
 Sem 1 An 1 691.656,00 27.666,24 23.227,02 50.893,26 668.428,98
Sem 2 An 1 668.428,98 26.737,16 24.156,10 50.893,26 644.272,88
Sem 1 An 2 644.272,88 25.770,92 25.122,34 50.893,26 619.150,54
Sem 2 An 2 619.150,54 24.766,02 26.127,24 50.893,26 593.023,30
Sem 1 An 3 593.023,30 23.720,93 27.172,33 50.893,26 565.850,97
Sem 2 An 3 565.850,97 22.634,04 28.259,22 50.893,26 537.591,75
Sem 1 An 4 537.591,75 21.503,67 29.389,59 50.893,26 508.202,16
Sem 2 An 4 508.202,16 20.328,09 30.565,17 50.893,26 477.636,99
Sem 1 An 5 477.636,99 19.105,48 31.787,78 50.893,26 445.849,21
Sem 2 An 5 445.849,21 17.833,97 33.059,29 50.893,26 412.789,92
Sem 1 An 6 412.789,92 16.511,60 34.381,66 50.893,26 378.408,26
Sem 2 An 6 378.408,26 15.136,33 35.756,93 50.893,26 342.651,33
Sem 1 An 7 342.651,33 13.706,05 37.187,21 50.893,26 305.464,12
Sem 2 An 7 305.464,12 12.218,56 38.674,69 50.893,26 266.789,43
Sem 1 An 8 266.789,43 10.671,58 40.221,68 50.893,26 226.567,75
Sem 2 An 8 226.567,75 9.062,71 41.830,55 50.893,26 184.737,20
Sem 1 An 9 184.737,20 7.389,49 43.503,77 50.893,26 141.233,43
Sem 2 An 9 141.233,43 5.649,34 45.243,92 50.893,26 95.989,50
Sem 1 An 10 95.989,50 3.839,58 47.053,68 50.893,26 48.935,83
Sem 2 An 10 48.935,83 1.957,43 48.935,83 50.893,26 0,00

In baza acestor ipoteze, indicatorii si cash-flow-urile aferente celor trei

scenarii, se prezinta dupa cum urmeaza:

17 | P a g e
 Scenariul 1
Economie T.V.A. Valoare finala
Explicatii Valoare Rata Dobanda fiscala Recup/DePlata cash-flow
Cash flow
anul 1 -831.468,00       -131.360,59 -831.468,00
-
Cash flow 1.287.272,0
anul 2 0       -203.371,41 -952.540,00
Cash flow 54.403,4
anul 3 303.234,00 47.383,12 0 8.704,54 70.408,00 139.744,03
Cash flow 50.536,9
anul 4 340.464,00 51.249,58 4 8.085,91 77.241,00 169.522,39
Cash flow 46.354,9
anul 5 394.043,00 55.431,55 7 7.416,80 87.098,00 212.575,28
Cash flow 41.831,7
anul 6 394.043,00 59.954,76 6 6.693,08 87.098,00 211.851,56
Cash flow 36.939,4
anul 7 427.183,00 64.847,07 5 5.910,31 93.204,00 238.102,79
Valoarea
reziduala           2.226.526,67
RIR 11,16%       VAN 269.041,39 lei

18 | P a g e
 Scenariul 2
Economie T.V.A. Valoare finala
Explicatii Valoare Rata Dobanda fiscala Recup/DePlata cash-flow
Cash flow
anul 1 -831.468,00       -131.360,59 -700.107,41
-
Cash flow 1.287.272,0
anul 2 0       -203.371,41 -1.083.900,59
Cash flow 54.403,4
anul 3 303.234,00 47.383,12 0 8.704,54 70.408,00 139.744,03
Cash flow 50.536,9
anul 4 340.464,00 51.249,58 4 8.085,91 77.241,00 169.522,39
Cash flow 46.354,9
anul 5 394.043,00 55.431,55 7 7.416,80 87.098,00 212.575,28
Cash flow 41.831,7
anul 6 394.043,00 59.954,76 6 6.693,08 87.098,00 211.851,56
Cash flow 36.939,4
anul 7 427.183,00 64.847,07 5 5.910,31 93.204,00 238.102,79
Valoarea
reziduala           2.226.526,67
RIR 11,32%       VAN 278.051,03

19 | P a g e
 Scenariul 3
Economie T.V.A. Valoare finala
Explicatii Valoare Rata Dobanda fiscala Recup/DePlata cash-flow
Cash flow
anul 1 -831.468,00       -131.360,59 -831.468,00
-
Cash flow 1.287.272,0
anul 2 0       -203.371,41 -1.287.272,00
Cash flow 54.403,4
anul 3 303.234,00 47.383,12 0 8.704,54 0,00 210.152,03
Cash flow 50.536,9
anul 4 340.464,00 51.249,58 4 8.085,91 0,00 246.763,39
Cash flow 46.354,9
anul 5 394.043,00 55.431,55 7 7.416,80 0,00 299.673,28
Cash flow 41.831,7
anul 6 394.043,00 59.954,76 6 6.693,08 0,00 298.949,56
Cash flow 36.939,4
anul 7 427.183,00 64.847,07 5 5.910,31 80.317,00 250.989,79
Valoarea
reziduala           2.226.526,67
RIR 10,34%       VAN 216.412,62

20 | P a g e
 Concluzie:

Dupa cum se observa din scenariile prezentate, indicatorii financiari de

baza inregistreaza valori mult mai mici decat in situatiile fara credit. Pe de o
parte si riscul investitional al beneficiarului este diminuat datorita faptului ca el
finanteaza doar 12,5% din valoarea eligibila a proiectului, pe de alta parte insa
creste riscul intreprinderii, datorita faptului ca pragul de rentabilitate se va situa
la o cifra de afaceri mai mare decat in varianta fara credit.

Valoarea indicatorului VAN este pozitiva ceea ce demonstreaza viabilitatea

financiara a investitiei. Valoarea indicatorului RIR este mai mare decat rata
dobanzii fara risc, ceea ce inseamna ca investitia are un radament superior
costului de oportunitate.

Economiile fiscale au fost luate la corectia cash-flow-ului datorita

caracterului deductibil al cheltuielilor cu dobanzile. Astfel, in aceasta situatie,
scade impozitul pe profit cu suma inregistrata la economii fiscale, datorita
scaderii bazei de impozitare.

21 | P a g e