Dosarul nr.

3-173/20
2-20143990-02-3-18112020
ÎNCHEIERE
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții de Apel Chișinău

20 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Instanța compusă din:

Președintele completului, judecătorul Anatol Minciuna
Judecători Veronica Negru și Ecaterina Palanciuc

examinând din oficiu chestiunea cu privire la admisibilitatea acțiunii înaintate de

către Igor Dodon, cu privire la constatarea faptului implicării în campania electorală
pentru alegeri prezidențiale din 01 noiembrie și 15 noiembrie 2020,

constată:

La 16 noiembrie 2020, Igor Dodon reprezentat de Nicolae Fomov, prin intermediul

poștei electronice, a expediat la adresa Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), acțiune cu
privire la constatarea faptului implicării în campania electorală pentru alegeri
prezidențiale din 01 noiembrie și 15 noiembrie 2020 a persoanelor străine, și anume a
Președintelui României - Klaus Iohannis, Prim-ministrului României - Ludovic Orban,
Președinta formațiunii ,,Uniunea Creștin Democrată din Germania” - Annegret Kramp-
Harrenbauer.

Prin încheierea din 17 noiembrie 2020, Judecătoria Chișinău (sediul Centru), și-a
declinat competența de la examinarea cauzei în favoarea Curții de Apel Chișinău (f.d. 16-
17).

La data de 18 noiembrie 2020, cauza a parvenit la Curtea de Apel Chișinău, fiind

repartizată la aceeași dată în mod automat-aleatoriu judecătorului, Ecaterina Panaciuc, cu
gradul de complexitate 10,40 (f.d.20).
Prin notificarea din 19 noiembrie 2020, s-a acordat reclamantului Igor Dodon,
termen pînă la data de 19 noiembrie 2020, ora 16:00, pentru înlăturarea neajunsurilor la
acțiunea înaintată și anume, de a-și concretizarea pretențiile formulate în acțiune precum
și indicarea părților/pîrîților la proces împotriva cărora înaintează acțiunea (f.d. 23), fiind
expediată reprezentantului Nicolae Fomov, la aceeași dată la ora 09.23, fapt confirmat
prin scrisoarea electronică anexată la materialele cauzei (f.d. 24).
La data de 19 noiembrie 2020 la ora 13.07 ca răspuns la notificare în instanța de
judecată a parvenit cererea privind imposibilitatea de a lichida neajunsurile invocate,
întrucît, reclamantul a depus acțiune în instanța de judecată de drept comun- Judecătoria
Chișinău (sediul Centru), privind constatarea faptelor cu valoare juridică, care arbitrar și
neîntemeiat și-a declinat competența în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (3) Cod
electoral, care nu este aplicabil speței. Or, în cazul dat a fost intentată o altă acțiune, față
de care nu sunt aplicabile prevederile menționate (f.d.26-27).

Studiind materialele cauzei, instanța de judecată consideră că, pretinsa acțiune

înaintată de către Igor Dodon, urmează a fi declarată inadmisibilă, din următoarele
motive.
Conform art.191 alin. (3) Codul administrativ, Curtea de apel Chișinău
soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva hotărârilor
Consiliului Superior al Magistraturii, ale Consiliului Superior al Procurorilor, precum și
acțiunile în contencios administrativ atribuite în competenta sa prin Codul electoral.
Art.3 Cod administrativ, prevede că, legislația administrativă are drept scop
reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului
judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților
prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public și
de regulile statului de drept.
Conform art.5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezentă totalitatea
actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor
reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de
putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.
Conform art. 6 Cod administrativ, procedura administrativă este activitatea
autorităților publice cu efect în exterior, îndreptată spre examinarea condițiilor, pregătirea
și emiterea unui act administrativ individual, spre examinarea condițiilor, pregătirea și
încheierea unui contract administrativ sau examinarea condițiilor, pregătirea și
întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică.
Emiterea unui act administrativ individual, încheierea unui contract administrativ
sau întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică sânt părți ale procedurii
administrative.
Dispozițiile legale enunțate inter alia instituie testul de admisibilitate a acțiunii în
contencios administrativ.
Conform art.17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate
stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.
Art. 20 din Codul administrativ, prevede că, dacă printr-o activitate administrativă
se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi
revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele
de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ,
conform prezentului cod.
Conform art. 39 Cod administrativ, orice persoană care revendică un drept vătămat
de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a
unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.
 Conform art.207 al.(1) alin. (2) lit. h) Cod administrativ, instanţa verifică din oficiu
dacă sînt întrunite condiţiile pentru admisibilitatea unei acţiuni în contenciosul
administrativ. Dacă este inadmisibilă, acţiunea în contencios administrativ se declară ca
atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acţiunea în contencios
administrativ se declară inadmisibilă în special cînd cererea de chemare în judecată nu
corespunde cerinţelor prevăzute la art.211 alin.(1) şi (2) şi art.212 alin.(1) şi reclamantul
nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanţa de judecată.
Conform art. 211 Cod administrativ, la înaintarea acțiunii, în cererea de chemare în
judecată se indică: instanţa la care a fost depusă; numele şi prenumele sau denumirea
reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică,
se indică datele bancare şi codul fiscal; numele şi prenumele reprezentantului legal sau
împuternicit şi adresa lui, în cazul în care cererea se depune de un reprezentant;
denumirea pîrîtului în calitate de autoritate publică şi sediul acesteia; pretenţiile
reclamantului; circumstanţele de fapt şi de drept pe care reclamantul îşi întemeiază
pretenţia; enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deţine şi le poate
prezenta; datele despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură este
prevăzută de lege.
Cererea de chemare în judecată se semnează de reclamant sau de reprezentantul lui
legal ori împuternicit.
Cererea de chemare în judecată poate cuprinde şi alte date importante pentru
soluţionarea cauzei, precum şi demersurile reclamantului.
Art. 212 Cod administrativ, prevede că, la cererea de chemare în judecată se
anexează, copia actului administrativ contestat și copia deciziei cu privire la cererea
prealabilă, dacă legea prevede o astfel de procedură; copia actului de identitate al
reclamantului persoană fizică sau extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice,
dacă reclamantul este persoană juridică; documentul care confirmă împuternicirile
reprezentantului legal sau împuternicit; copii de pe cererea de chemare în judecată și de
pe toate înscrisurile anexate, într-un număr egal cu numărul de participanți la proces.
Reclamantul poate anexa şi alte înscrisuri la cererea de chemare în judecată.
În conformitate cu art. 213 Cod administrativ, dacă cererea de chemare în judecată
nu corespunde prevederilor art.211 alin.(1) și (2) și ale art.212 alin.(1), judecătorul
stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă reclamantul a
înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea se consideră depusă la data
inițială.
Raționând prin prisma textelor de lege conturate, analizînd materialele cauzei,
instanța de judecată, în raport cu prevederile art. 213 Codul administrativ, constată că,
acțiunea înaintată nu corespunde exigențelor legale, iar reclamantul nu a înlăturat
neajunsurile invocate de către instanță, deși la data de 19 noiembrie 2020, a expediat în
adresa instanței răspuns la notificarea instanței de apel, expimînu-și în acel răspuns doar
dezacord-ul cu soluția Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) (f.d.26-27).
 Prin urmare, Completul judiciar reiterează că, pentru a fi admisibilă o acțiune în
contencios administrativ cererea de chemare în judecată trebuie să corespunde
exigențelor legale.
Astfel, la înaintarea acțiunii în contencios administrativ, reclamantul trebuie să
invoce pretenții clare precum și participanții/pîrîții la proces împotriva cărora înaintează
acțiunea.
În lipsa întrunirii condițiilor condițiilor de formă și conținut a cererii de chemare în
judecată, în sensul art. 213 Cod administrativ, acțiunea eșuează testul de admisibilitate
conform art. 207 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Raportînd normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de judecată constată
lipsa probelor la materialele dosarului privind înlăturarea neajunsurilor la acțiunea
înaintată indicate în notificarea din 19 noiembrie 2020.
Prin urmare, având în vedere cele expuse mai sus, instanța de judecată ajunge la
concluzia că, acțiunea înaintată de către Igor Dodon, cu privire la constatarea faptului
implicării în campania electorală pentru alegeri prezidențiale din 01 noiembrie și 15
noiembrie 2020, urmează a fi declarată inadmisibilă din motiv că, cererea de chemare în
judecată nu corespunde cerinţelor prevăzute la art.211 alin.(1) şi (2) şi art.212 alin.(1) şi
reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanţa de judecată.
În acest context, instanța ține să menționeze că declararea inadmisibilă a acțiunii în
baza temeiurilor specificate la art. 207 alin. (2) lit. f) – h) Cod administrativ, nu exclude
posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant cu aceeaşi acţiune
Cu referire la argumentul reclamantului privind dezacordul cu competența
examinării prezentei acțiunii, Completul judiciar relevă prevederile art.71 alin.(1) Cod
electoral, ce prevede că, alegătorii şi concurenţii electorali pot contesta
acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile consiliilor şi birourilor electorale şi acţiunile/inacţiunile
concurenţilor electorali. Depunerea cererii în instanţa de judecată trebuie precedată de
contestarea prealabilă în organul electoral ierarhic superior organului al cărui act se
contestă, cu excepţia contestaţiilor privind acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali,
depuse direct în instanţa de judecată, şi a contestaţiilor ce se referă la exercitarea
dreptului la vot sau la administrarea alegerilor depuse la biroul electoral în ziua
alegerilor. Iar art.72 alin.(3) Cod electoral indică că, contestaţiile privind acţiunile şi
hotărîrile Comisiei Electorale Centrale şi ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului
se depun, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chişinău în termen de
3 zile calendaristice de la data săvîrşirii acţiunii sau adoptării hotărîrii.
În conformitate cu prevederile art.207 alin.(1) și alin. (2) lit. h), art.230 Cod
Administrativ, instanța de judecată,
dispune:

Se declară inadmisibilă acțiunea înaintată de către Igor Dodon, cu privire la

constatarea faptului implicării în campania electorală pentru alegeri prezidențiale din 01
noiembrie și 15 noiembrie 2020.
 Se explică reclamantului Igor Dodon, că declararea acțiunii inadmisibilă în temeiul
art.207 alin.(2) lit. h) Cod administrativ, nu exclude posibilitatea adresării repetate în
judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de 1
(una) zi de la pronunțare, prin intermediul Curții de Apel Chișinău.

Președintele completului, judecătorul Anatolie Minciuna

Judecător Veronica Negru

Judecător Ecaterina Palanciuc