Sunteți pe pagina 1din 12

Ministerul Educație din Republica Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Lucrare individuală
Tema :
’’ Migrația populației,,

A elaborat studenta: Donoi Ana


Grupa FB171
Сoordonator științific : Delinschi Svetlana

Cuprins:
 Conсeptul de: migrație umană.
 Categorii de emigranții.
 Migrația și probleme actuale ale migrației.
 Tipuri de migrație.
 Fluxuri de emigrație.
 Migrația externa.
 Cauze ale emigrarii sunt...
 Motivația principală a migrației pentru munca.
 Amploarea fenomenului migrației în societatea
autohtonă.
 Marile migratii.
 Rolul lor în popularea globală.

Migrația umană -reprezintă mutare oamenilor dintr-un loc în altul cu intenția de a rămâne permanent


sau temporar în noua locație. De obicei, mutarea se face pe distanțe lungi și prin părăsirea țării, dar este
posibilă și migrația internă. Poate exista migrație individuală, familială sau în masa.
 Migratia- reprezinta deplasarea unei populatii dintr-o regiune in alta, pentru a se stabili acolo. Ea
reprezinta deci deplasare si stabilire. A emigra semnifica actiunea de parasire a propriei tari pentru a te
stabili in alta tara. A imigrareprezinta activitatea prin care intri intr-o tara, alta decat a ta, pentru a te
stabili acolo. In acest sens nu trebuie confundat termenul de „strain” cu „imigrant” cum uneori o fac
administratiile care ii contabilizeaza pe detinatorii de permise de sedere ca emigranti. Un student aflat la
studii in alta tara, diplomatii sau turistii nu sunt imigranti. Retinem ca fenomenul imigratiei este deci un
fenomen international si are ca punct de plecare tara de origine a emigrantului si ca punct de sosire tara
in care se va stabili imigrantul respectiv.

            Pierre George distinge patru categorii de emigranti:

o emigrantul care isi manifesta dorinta de a-si schimba tara si, in final, nationalitatea;
o muncitorul strain care este un emigrant temporar;
o persoanele deplasate (expulzate, repatriate, transferate) alungate din tara lor de
origine;
o refugiatii care au optat pentru parasirea tarii lor.

            Dupa cum am observat populatia mondiala in ultimii cincizeci de ani a crescut considerabil.
Evolutia si repartizarea sa a evoluat sub influenta, pe de o parte a, dinamicii populatiilor din zona lumii a
treia, si, pe de alta parte, sub influenta imbatranirii progresive a populatiei din zonele cele mai bogate.
Aceste state au devenit in cativa ani dependente de cerintele de imigrari. Perioada aceasta se
caracterizeaza prin rasturnarea de tendinte si prin complexitatea extrema a miscarilor populatiei
mondiale. Pentru a argumenta aceasta afirmatie vom analiza in continuare evolutia si tendintele
fenomenului imigratiei contemporane. Cu referire la un teritoriu national, se face distinctia intre
migratia interna,  atunci cind deplasarea se face in intr familiilor lucratorilor anterior
emigranti, migratia fortata de calamitati naturale, de persecutii politice sau religioase, de razboaie etc.
Daca, in ceea ce priveste migratia interna, nu intervin decat arareori oprelisti de ordin
juridic, migratia internationala este, intr-o masura importanta, determinata de politicile materializate in
reglementari specifice in raport cu emigratia si, mai ales, cu imigratia.  Societatea romaneasca se
confrunta cu o serie de transformari care sunt conexe cu migratia ea desemneaza deplasarea populatiei
unei regiuni in alta regiune, indeosebi din zonele rurale catre cele urbanizate, dar si dinspre o societate
spre alta. In ambele cazuri cei care se deplaseaza nu sunt cei mai saraci, ci indivizii capabili sa sesizeze
decalajul dintre aspiratiile lor si posibilitatea de a le realiza. Efectul principal al migratiei este acela ca ii
constrange pe cei care migraza sa-si elaboreze o serie de roluri noi. Este mai evident in cazul migratiilor
internationale (Borrie, 1956).

       Probleme actuale ale migratiei externe :

Fenomenul migratiei a existat dintotdeauna, concretizat prin transhumanta,invaziicolonizari si


cruciade, sau provocate, in general, de atractia exercitata de regiunile maibogate asupra populatiilor mai
sarace.    In zilele noastre preocuparea demografica reapare datorita riscurilor pe care le naste in
producerea unor crize, la nivel local, zonal, continental sau planetar ce ar putea influenta in mod negativ
ordinea sociala, sau in declansarea unor tulburari a echilibrelor etnice sau religioase.   Desi in ultimul
deceniu in unele zone ale lumii, precum Europa, migratia a inregistrat fluxuri sporite, problema migratiei
internationale este pentru multe state ale lumii o preocupare conjuncturala, chiar reziduala, mai
degraba de raspuns l In cadrul fluxurilor de populatie, circulatia fortei de munca inregistreaza dimensiuni
in crestere,atat a numarului cat si a intensitatii.

La scara mondiala migratia este relativ redusa, cca 3% din populatia lumii. Desi fluxuri migratorii
importante intalnim intr-un numar relativ moderat de state ale lumii “nici o tara din lume nu ramane in
afara fluxurilor migratorii internationale”. Acestea sunt fie tara de origine, fie tara de tranzit sau de
destinatie pentru migranti, ori detin toate cele trei atribute simultan.Pentru spatiul european, circulatia
persoanelor si respectiv a fortei de munca prezinta o importanta deosebita, largirea UE in valuri
succesive, imbatranirea demografica a populatiei tarilor (vest)-europene intr-un ritm accelerat si
motivele economice reprezentand principalele stimulente pentru intensificarea circulatiei persoanelor si
a fortei de munca.

Tipuri specifice de migratie :

            În prezent exista cateva mecanisme de migrare prin care are loc migratia la nivel international. Vom
pune accentul pe acele mecanisme pe care le regasim la nivel european, si anume cele prin care persoane
din Romania migreaza catre tarile Uniunii Europene. Astfel avem :

   Migratia permanenta legala : reprezinta fluxurile migratorii ce pleaca din Romania catre terte tari
pentru a se stabili acolo prin urmatoarele modalitati :

- pe baza obtinerii unor vize de emigrare in cadrul unor programe speciale de incurajare a emigrarii unor
persoane ce detin calificari ce sunt deficitare in tara primitoare sau alte tipuri de programe (gen loteria
vizelor). UE nu deruleaza astfel de programe de emigrare permanenta. Cetatenii romani care emigreaza
permanent se indreapta catre tarile ce au astfel de politici si programe de emigrare cum ar fi Canada,
Australia, Noua Zeelanda, SUA:

- prin casatoria cu un cetatean dintr-o tara membra UE si schimbarea locului de rezidenta in tara
partenerului de viata ;

- posibil ca refugiat sau azilant din motive politice sau de razboi. In ultimii ani nu a fost cazul Romaniei, dar a
fost cazul statelor din fosta Iugoslavie.

 
  Migratia temporara legala : se refera la cei ce se deplaseaza pe teritoriul unei tari din UE pe o
perioada delimitata de timp (de la cateva luni la cativa ani).

                        - Studentii : Pe de o parte este vorba despre studenti din Europa Centrala si de Est (Romania)
care merg la studii in tarile Uniunii Europene si care ulterior se vor intoarce (cel putin o parte din ei) in tarile
lor de ori.

    - Lucratorii (migratie de inlocuire) : Pe de alta parte este vorba despre lucratori din Europa Centrala si de
Est (Romania) care pleaca sa munceasca cu contracte de munca incheiate pe baza acordurilor bilaterale
dintre state. Astfel in anul 2002, prin intermediul Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca din Romania au
emigrat temporar pentru a munci in UE un numar total de peste 35.000 persoan

   - Refugiatii si azilantii : Refugiatii care obtin drept de stabilire temporara intr-o tara gazda din UE sau
azilantii care solicita azil pe motive politice sau care se ascund in spatele unor astfel de motive. Acest tip de
migratie este din ce in ce mai restrictionat, iar in privinta cetatenilor romani care migreaza catre UE, gradul
sau de aplicabilitate tinde catre zero.

   Migratie ilegala de tranzit : este mecanismul prin care persoane din terte tari, din afara Europei
Centrale si de Est emigreaza in aceste tari, inclusiv Romania cu scopul de a merge si emigra mai departe in
Uniunea Europeana. Acest fenomen este relativ nou si s-a constatat ca principalele sale caracteristici sunt
ilegalitatea si implicarea organizatiilor criminale in trafic de persoane.

Migratie ilegala a celor din Europa Centrala si de Est (din Romania) : cuprinde persoanele de nationalitate
romana ce pleaca din Romania si raman ilegal intr-o tara UE – dupa expirarea duratei legale de sedere
(de 3 luni), persoane care pleaca in calitate de turisti dar cand ajung in tara de destinatie desfasoara
activitati lucrative pe piata neagra sau persoanele care intra si raman ilegal pe teritoriul unei tari UE.
Migratie circulatorie cu ajutorul retelelor migratorii (legala sau ilegala) :  Migratia circulatorie se refera la
miscarea pendulara intre tara de origine si una sau mai multe tari de destinatie. Migrantii merg si
muncesc o perioada in strainatate, se reintorc in tara, stau o perioada dupa care pleaca din nou sa
munceasca in strainatate. In acest context se formeaza retelele migratorii, retele prin care cei ce doresc
sa migreze temporar in strainatate sunt ajutati si sustinuti de migranti anteriori.

        Intentia de a migra in strainatate pentru un loc de munca este mai probabila la persoanele din
comunitatile cu o rata mare a migratiei circulatorii. In zonele de unde au mai plecat si altii vor pleca mai
multe persoane, acolo unde alti migranti au avut succes si se vad semnele succesului migratia va fi mai
mare. In acest fel se formeaza retele de migratie cand migranti anteriori se adreseaza membrilor familiilor
lor sau pritenilor si cunostintelor pentru a munci in strainatate, ei sustinandu-i in procesul de migratie.

                        Fluxuri de emigratie :

            Sursa fluxurilor de iesire, de emigrare a populatiei este mobila, fiind influentata de motivele
emigrarii. Daca la inceputul perioadei de tranzitiei cele mai importante contingente proveneau din judetele
Transilvaniei cu pondere ridicata a etnicilor germani, in prezent zonele de plecare sunt mai numeroase dar
intensitatea fluxurilor este mai slaba (in medie de cca 9 ori).  Destinatiile preferate s-au schimbat si ele.
Daca in primii ani fluxurile cele mai importante erau spre Germania (in jur de jumatate), Ungaria si Austria
(cca 10%), in 2002-2003 destinatiile preferate sunt SUA, Canada, Italia si Germania cu cca 15-18% fiecare
(Graficul nr. 16).    In perioada 2002-2003, cei mai multi cetateni romani care au emigrat in spatiul UE si-au
stabilit domiciliul in Italia (4233 persoane) si Germania (3646). In Austria si Franta au emigrat mai putin de
1000 de persoane, iar in Grecia si Suedia ceva mai mult de 100 (MAI, 2004).

Pe zone mari geografice se remarca o reorientare a fluxurilor dinspre Europa de Vest (spatiul UE) la
inceputul anilor ’90 spre America de Nord. In 1990-1995 peste 60% din emigranti alegeau ca destinatie un
stat membru UE si doar 15-17% plecau spre America. Din 1996 scade treptat ponderea celor spre Europa si
creste semnificativ fluxul spre America, tendinta fiind de egalizare a proportiilor, cca 40% prefera inca
spatiul UE si aproape 35% se indreapta catre Canada si SUA. Putem astfel aprecia ca tensiunea asupra tarilor
europene exercitata de emigratia din Romania s-a redus constant pana in 2001. Usoara schimbare in 2002-
2003 privind preferinta celor doua destinatii nu poate fi apreciata (inca) ca o noua tendinta, oscilatiile
anuale in special pe destinatia America fiind inregistrate si in perioada 1991-199

Atribute calitative ale populatiei emigrante


            In ceea ce privaste varsta emigrantilor se observa :

- o proportie insemnata si in crestere a emigrantilor de 26-40 ani, respectiv circa 48,7% in 2002 si 51% in
2003, deci persoane deja formate, care au si cel mai inalt potential de munca si de inovatie sunt cei mai
adaptabili si mobili;

- o pondere in scadere pana in 2001 a emigrantilor de 18-25 de ani ( 25,06% in 1992, cca 16% in
1995-96, in jur de 10% 1998-2000, 9,4% in 2001), urmata in ultimii 2 ani de o crestere la 12,62% in
2002 si 13,4% in 2003, absolventi sau in ultimii ani de scoala, cu certe perspective si cu potential de
munca si de creatie;

- adaugam si faptul ca cca 11% din emigranti au varste intre 41 si 50 de ani, reprezentand,de asemenea, o
forta de munca activa, al carui potential productiv poate fi inca folosit.       

  Migrația externa pentru munca

  Migratia externa pentru munca - spre deosebire de emigratie /imigratie are caracter  temporar,
durata acesteia variind in limite largi (de la cateva saptamani /luni pana la cativa ani) si un presupune
schimbarea definitiva a resedintei. Cei implicati in miscarea migratorie legala si/sau contigentata  fac parte,
de regula, din trei mari categorii de forta de munca.Forta de munca de inalta calificare, cu competente
validate in domenii de varf ale stiintei si tehnologiei, ca si in unele servicii, cum sunt cele de invatamant,
sanatate.

            Aceasta categorie recrutata direct, adesea chiar din ultimii ani de studii sau prin organisme
specializate romanesti sau straine - are si cele mai multe sanse de a obtine contracte pe termen lung si in
final de a obtine dreptul de stabilire in tara gazda. In plus, se incadreaza in categoria de varsta  25 - 40 ani,
considerata cea mai creativa si productiva Forta de munca cu un nivel mediu de calificare, de specializare
care acopera o gama larga de activitati si profesii, cum sunt:- constructorii - categorie de forta de munca cu
traditie de a munci in strainatate, bine cotata pe pietele occidentale (Germania, Israel);personalul para
medical (asistente medicale), pentru care cererea angajatorilor dindiferite tari este in crestere (Italia, SUA,
Canada, Elvetia);- personal hotelier si de alimentatie publica, de asemenea solicitat pe anumite piete
occidentala.   Forta de munca necalificata sau semicalificata in activitati din agricultura (in perioade de
recoltare), in salubritate, constructii etc. (Spania, Portugalia, Grecia). Exista si o destul de puternica miscare
migratorie pentru munca necontrolata,  nici in tara de plecare si nici in cea de primire. Evident, o buna parte
a acestora lucreaza temporar, pe o perioada nedefinita, cel mai adesea fara forme legale, pe piata
subterana a muncii din tarile de destinatie. Conditiile de munca si viata oferite si acceptate nu sunt dintre
cele mai bune, situandu-se mult sub standardele oferite fortei de munca autohtone. Firmele agreeaza
aceasta forma de ocupare deoarece costurile salariale sunt mai reduse, aportul muncii acestor lucratori la
sporirea competitivitatii firmei respective fiind insemnat.

           

Cauze ale emigrării 


            Cauzele migrarii fortei de munca sunt, aparent, simplu de identificat : prevalenta nevoilor
materiale.Privind in profunzime, acest proces isi are radacinile adanc infipte in contextul social istoric plasat
in perioada industrializarii fortate care s-a incheiat imediat dupa Revolutie.Sumarizand, intre 1966 si 1992 ,
populatia urbana a Romaniei a crescut cu 52%. Cei mai multi locuitori de la sate s-au stabilit in mediul urban
pentru a lucra in marea industrie de stat. Odata cu demararea procesului de restructurare –lichidare a
intreprinderilor considerate neviabile , tendinta s-a inversat. Astfel, satul a devenit un refugiu temporar in
saracie  pentru orasenii disponibilizati care se doreau a fi fermieri de succes .Saracia, si cu precadere saracia
cronica, par a se fi eternizat la sat- 67% din populatia saraca traieste in mediul rural , fiind continuu
’’alimentata’’de asa-zisa migratie de la oras.Studiile oficiale arata ca majoritatea celor saraci locuiesc in
nord-estul tarii (aproximativ 25%din populatia saraca si 30 % din cea extrem de saraca).Tocmai aceste zone
reprezinta cel lai inalt grad de migratie legala sau mascata sub forma ’’turismului’’ in spatiul
Schengen.Luand in considerare acesti factori , munca in strainatate trebuie privita ca o necesitate , cel putin
pentru moment, pentru o categorie de persoane  nevoite sa invinga saracia declarata statistic.Se poate
observa ca ponderea majora a celor care pleaca la munca ’’afara’’ o detin judetele defavorizate.Alarmant
este insa faptul ca majoritatea celor care parasesc tara provin din mediul rural si sunt tineri cu varste sub 35
de ani.

    Castigurile din munca in strainatate


            Motivatia principala a migratiei pentru munca este una economica : obtinerea
unui venit incomparabil mai mare decat l-ar fi obtinut in tara pentru o munca de valoare egala si, evident,
ceva mai mic decat cel obtinut de forta de munca autohtona pentru acelasi gen de munca  Este bine stiut
faptul ca, pentru acea parte a populatiei care traieste in saracie, sub nivelul decent de satisfacere a
nevoilor, calitatea vietii este in continua scadere. Saracia, din perspectiva functionarii sociale normale
presupune „inexistenta acelor mijloace care asigura subiectului o participare completa la viata sociala, o
indeplinire completa a tuturor rolurilor care ii revin, o participare la activitatile formative minime care ii
ofera sanse pentru a se dezvolta prin efort.

Castigurile din munca in strainatate au o destinatie multipla :

- consum pe piata interna din tara gazda pentru intretinerea si refacerea capacitatii de munca: hrana,
locuinta, imbracaminte, diverse articole pentru igiena personala;

- transferuri in tara sub forma de valuta. Este utilizata in scopuri variate:

                        - pentru consum curent - intretinerea familiei, inclusiv a educatiei si trainingul copiilor,


ingrijirea sanatatii. Acestea sunt cheltuieli de consum pentru gospodarie, efectuate pe piata interna. Ele se
regasesc (nu in mod explicit) in consumul final al populatiei;

                        - economii si investitii in bunuri de folosinta indelungata: locuinta, terenuri, alte bunuri


(dotarea gospodariei, autoturism, masini si unelte agricole). Unele dintre acestea (locuinta) contribuie la
sporirea avutiei nationale;

                                                - initierea unor microafaceri sau constituirea unor asociatii familiale cu scop


lucrativ (agroturism, turism cultural, folosirea resurselor naturale locale - rachita, diverse tipuri de servicii in
mediul rural si urban - reparatii, intretinerea, colectarea unor produse agricole si prelucrarea lor in
microfabrici situate in mediul rural etc.).Cuantumul sumelor transferate in tara depinde de:

                        a) situatia personala – lucratorii migranti de inalta calificare si cu venituri ridicate transfera


doar o mica parte din castiguri. Acestia economisesc mai mult si (eventual) investesc in tara gazda (Lowell
2001, Puri and Ritzema 1999) ;

                        b) situatia familiala – persoanele care au familie/rude apropiate in tara de origine fac


transferuri importante de bani din castigurile obtinute, insa acestea sunt temporare si un rezolva problema
nivelului de trai scazut al gospodariei decat daca se fac investitii cu posibilitati de fructificare pe termen
mediu si lung.

            Estimari recente apreciaza transferurile banesti in jur de 1,5 –2 miliarde de Euro anual. Transferurile
ilegale sunt comparabile cu cele legale. Potentialul de dezvoltare al acestor surse  este urias, iar daca se
vor crea instrumentele necesare pentru stimularea utilizarii  sistemului bancar pentru transfer, pentru
plasamente pe termen lung si/sau pentru  investitii productive, pot apare efecte positive importante
pentru economia nationala: se mareste fluxul monetar, se imbunatateste soldul balantei de plati si creste
rezerva valutara, se reduce costul banilor si rata dobanzii, creste pe termen lung standardul de viata al
consumatorilor/gospodariilor si implicit cererea interna de bunuri si servicii.

Efectele migratiei fortei de munca :

      Trecand dincolo de perspectiva optimista si reala in acelasi timp, ni se afiseaza matricea, tot reala si
inevitabila, de efecte perverse : Copilul, asteptand sa vorbeasca la ’’celular’’ cu Parintii si sa primeasca
dulciuri in pachetel , o imbatranire a populatiei rurale din Romania cu efecte incomensurabil de
paguboase asupra agriculturii, scaderea natalitatii, cresterea ratei divortialitatii, agravarea fenomenului
de delincventa juvenila, si, in mod cert,multe altele care vor fi scoase la iveala de timp.   Emigrarea
tinerilor compromite, ab initio, ideea de Familie , functiile / rolul acesteia intr-o societate. Aceasta
modificare la nivelul mentalului social este augmentata de o alta modificare ce are loc in sfera a ceea ce
inseamna Copil/Copilarie cu valorile specifice.Separarea parintilor, emigrarea acestora pentru un ’’trai
mai bun’’, declanseaza o rasturnare a valorilor in sens negativ in randul Copilului. Conform unui sondaj
de opinie realizat pe un esantion reprezentativ de  5000 elevi cu varsta cuprinsa intre 15-18 ani, 36%
dintre subiectii care  prezinta tulburari de comunicare, probleme emotionale, absenteism ridicat,
atitudine sfidatoare, rezultate scolare in scadere-provin din familii ai caror membri sunt emigranti.
Extrapoland, se reclama cu imperiozitate interventia asupra grupului tinta vizat de acest proiect in
vederea minimalizarii acestor efecte ale migratiei fortei de munca.

       Un alt aspect ce semnaleaza gravitatea efectelor migratiei fortei de munca asupra copiilor decurge
din observatiile mele ca si voluntar al Serviciului de Protectie a Victimelor si Reintegrare Sociala a
Infractorilor de pe langa Tribunalul Iasi- se constata ca in cadrul familiilor cu parinti emigranti.creste
frecventa actelor delincventionale in randul copiilor.   Afirmtia este sustinuta de studii efectuate asupra
menajelor monoparentale.Copii din menajele monoparentale au o rata mai ridicata a morbiditatii,
rezultate scolare modeste, mai putine realizari economice de lunga durata, rata ridicata a
comportamentului deviant, familiile pe care le intemeiaza au o stabilitate scazuta.Consecintele sunt
diferentiate in raport cu sexul copiilor : baietii prezinta o rata mai mare a comportamentului deviant in
raport cu fetele, in schimb, casatoriile fetelor au o stabilitate mai scazuta decat a baietilor.      Efectele
negative ale migratiei fortei de munca atat la nivel microsocial cat si la nivel macrosocial,  agravarea lor
odata cu exodul fortei de munca pot conduce la mari disfunctii sociale si economice.

        In sfera socialului efectele se rasfrang asupra ideii de familie, cadrul in care copilul se afla in
procesul de socializare primara. In noul context social economic din tara noastra modul de existenta, de
a fi si de a se manifesta, al familiei este denaturat, este modificat de prevalenta nevoilor economice in
scara de valori a individului. Relatiile de afectivitate inter/intrafamiliala se desfasoara de cateva ori pe
luna/an prin convorbiri telefonice/pachete trimise acasa de cei plecati. Separarea familiei, privarea
copilului de comunicare normala, de afectivitate primita in mod firesc denatureaza socializarea primara
a  acestuia cu repercusiuni grave asupra socializarii secundare si , implicit, cu disfunctii in plan social.
Emigrarea parintilor declanseaza mai mult sau mai putin constient, o malformare a socializarii primare a
copilului cu efecte grave asupra dimensiunii psihosocioafective a acestuia. Conform studiilor
efectuate  separarea parintilor in vederea accederii catre un trai mai bun prin migrarea in Occident
conduce la o crestere a ratei divortialitatii. Aceasta problema sociala care atenteaza la functionarea
normala a societatii  reclama in mod evident implementarea unui proiect de interventie.
        In sfera economica se constata un deficit de capital uman, cu precadere in domeniul agricol. Acest
aspect este deosebit de grav avand in vedere ca agricultura din tara noastra se afla la acelasi nivel cu
agricultura din Franta de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial  si ca Romania doreste sa devina
membra a Uniunii Europene practicand o astfel de agricule.   Revarsarea efectelor negative ale migratiei
fortei de munca asupra acestor domenii importante(social/economic) si tratarea acestei situatii cu
ignoranta si pasivitate nu poate decat sa declanseze in mod inevitabil un lant interminabil de alte efecte
nedorite.In consecinta, implementarea proiectului propus reprezinta o necesitate. Efectele migratiei
fortei de munca se impanzesc pe o sfera larga, patrunzand, cu precadere, in domeniile socialului si
economiculuiCand spun social, se cere, in mod imperios, sa mentionez efectele asupra ideii de familie,
ca nucleu al societatii, sa fac apel la ritmul accelerat de scadere a natalitatii si de crestere a mortalitatii ,
de scadere demografica, in esenta In sfera economica  se constata o scadere a numarului populatiei
active ca efect al migratiei fortei de munca, o lipsa acuta a fortei de munca calificata/specializata, in
diferite sectoare ale economiei.   Fenomenul migratiei are, de asemenea, semnificative efecte asupra
mentalului social. Astfel, tanarul cuplu oscileaza intre ideea de a intemeia o familie si lupta pentru
stabilitate financiara, nivel de trai ridicat, obiectiv adesea atins prin migrarea in Occident     Din
multitudinea de efecte am incercat sa identific Efectul. Intr-o prima faza am avut in vedere efectele
migratiei fortei de munca asupra Copilului, viitorul actor social, viitorul intemeietor de familie, viitoarea
forta de munca, copil ce se poate dezvolta normal doar in cadrul Familiei, de care, in contextul de fata,
este privat. Un exemplu frecvent este acela al copilului roman care primeste afectiune prin telefon, isi
priveste parintii in poze  si astepta sa primeasca dulciuri si, eventual, sa treaca rapid peste etapa scolara
si sa plece ’’sa castige bani’’. Situatia este tragica, cu dimensiuni imposibil de evaluat. Ca atare, am ajuns
la concluzia ca acest complex de efecte pe termen lung, se reduce, in esenta, la Economic.

        Mergand spre concret, se ajunge la migratia fortei de munca din mediul rural. Conform
studiului ’’Migratia Circulatorie a    Fotei de Munca din Romania’' apartinand cercetatorului Sebastian
Lazaroiu : in cadrul efectelor migratiei asupra fortei de munca se remarca efecte pozitive precum
eliberarea presiunilor si scaderea subocuparii si somajului, dar, in acelasi timp, sunt posibile deficite in
unele sectoare uitate, din economie. Agricultura este unul dintre acestea. Studiile din Romania arata ca
o buna parte din migrantii circulatorii sunt tinerii din mediul rural. Chiar pentru o scurta perioada de
timp – plecarea tinerilor din sate in strainatate afecteaza capitalul uman din agricultura.

        In situatia actuala, exista o imbatranire a populatiei rurale din Romania, cu efecte drastice asupra
dezvoltarii fermelor individuale, pietei funciare si antreprenoriatului agricol.Plecarea tinerilor conduce la
un deficit si mai mare.

         In consecinta, neinterventia, pasivitatea in fata gravelor consecinte ale migratiei fortei de munca
conduc la augmentarea efectelor amintite anterior si la disfunctii in plan social, economic si politic.

Viitorul familiei :

Familia detine primul loc in ierarhia diferitelor domenii ale vietii, la diferenta destul de mare  de
celelate. Aproximativ 85% dintre persoanele considera ca familia este foarte importanta in viata lor,
comparativ, de exemplu, cu un sfert care apreciaza ca timpul liber sau prietenii sunt foarte importanti. La
polul opus se afla politica pe care majoritatea subiectilor o considera neimportanta. Munca, domeniu
plasat pe locul al doilea si religia, domeniu plasat pe locul al treilea sunt considerate de asemenea
importante sau foarte importante in viata individului. Rolul familiei in dezvoltarea economica si sociala a
societatii se manifesta in mai multe directi

 
       Familia este sursa proceselor demografice care din punct de vedere cantitativ determina
reproducerea si dezvoltarea mainii de lucru si a masie de consumarori. Prin intermediul socializarii
interne, familia exercita din punct de vedere calitativ o influienta serioasa asupra nivelului de dezvoltare
fizica, intelectuala si morala a copiilor si tinerilor, facand ca noile generatii sa fie mai bune decat
generatiile precedente, contribuind astfel la dezvoltarea calitativa a populatiei care, din punct de vedere al
dezvoltarii calitativa a populatiei este mult mai importanta decat cresterea pur cantitativa a numarului de
locuitori Familia este unul dintre principalii factori care asigura mentinerea identitatii culturale
nationale.Inegalitatile la  nivelul material, educational si cultural al famililor au repercursiuni directe
asupra fixarii si reproducerii si adesea chiar asupra aprofundarii inegalitatilor sociale,asupra aparitii de noi
paturi
sociale.                                                                                                                                                                                 
Adaptarea familiei la schimbarile din perioada tranzitiei este un proces activ si relativ autonom; astfel, nu
trebuie vazuta o cauzalitate stricta de genul: schimbari sociale exterioare –schimbari in interiorul
familiei (vezi  Ghebrea, 2000).

Se constata ca atasamentul fata de familie ramane foarte ridicat, aceasta ocupand primul loc in
ierarhia de valori si fiind domeniul care ofera cea mai mare satisfactie. Totusi, ar fi de adaugat ca
satisfactia fata de viata de familie a inregistrat un usor declin mai ales datorita dificultatilor materiale pe
care le traverseaza majoritatea gospodariilor. Principala cauza invocata pentru aparitia problemelor in
familie o reprezinta lipsa de bani.

               In familiile cu dezvoltare normala adolescentii sunt mult mai cooperanti, sunt veseli, invata sa
spuna glume, sa rada ti sa se bucure. S-a constatat ca acesti adolescenti invata cu mai multa uturinta sa
stocheze ti sa distribuie informatia, fata de adolescentii cu tulburari de comportament la al caror viraj
parintii si grupul asista de multe ori fara sa stie cum si de ce sa intervina.

Indiferent de forma pe care o are,familia indeplineste in societate cateva functii de baza,a caror
realizare are valoare progmatica pentru societate si trebuie cunoscute si evaluate in formularea politicilor
socioeconomice.

Din natura relatiilor dintre membri familiei, rezulta si functiile pe care acestea le indeplinesc. Ele pot fi
foarte multe, dar dintre ele enumeram :

-        angajamentul emocional, social si economic dintre soti,


-        ingrijirea copiilor, varstnicilor si a rudelor cu deficiente,
-        educarea si socializarea copiilor si chiar a parintilor,
-        protectia membrilor familiei,
-        realizarea necesitatilor individuale de baza ale fiecarui membru al familiei.

Prioritatea acordata uneia sau alteia dintre functii depinde de stadiul vietii familiale. Ele sunt asociate,
in primul rand, cu familia nucleara standard, care a fost prevalenta in societatile europene, in special.

In formele familiale noi, functiile familiei nucleare nu mai sunt realizate decat partial, la fel ca si
rolurile membrilor familiei standard. Daca fortele schimbarii nu sunt prea distructive, atunci familiile
raspund cu surprinzatoare adaptare, iar functiile esentiale ale familiei supravietuiesc adesea celor mai
intense asalturi.

In orice forma, disolutia familiei – uneori afectata de factori sociali si economici – poate avea
profunde consecinte pentru membrii familiei, in special cand resursele si sprijinul necesar nu sunt
disponibile. Datele arata ca cresterea presiunii economice creste riscul disolutiei maritale. Saracia si
somajul unuia dintre soti exacerbeaza riscul esecului familial; adversitatea economica creste
probabilitatea dezorganizarii familiale si a riscului abuzului fizic si al neglijarii copilului. Daca problemele
economice sunt adesea anterioare esecului familial, ele sunt si consecinte ale divortului.                 
Rolul migrației

Este cunoscuta amploarea fenomenului migratiei in societatea autohtona. Acest fenomen reprezinta


un punct de convergenta al unor cauze diverse, dar si un punct de pornire pentru diverse procese,
fenomene, transformari dintr-o societate. Migratia reprezinta prin aceasta un punct de focalizare a
atentiei economistilor, istoDin subspeciile migratiei internationale, noi am ales sa studiem  migratia
circulatorie a    fortei de munca, pentru ca reprezinta un aspect specific societatii  romanesti.

Societatea romaneasca se confrunta cu o serie de transformari care sunt conexe cu migratia. Aceste
metamorfoze sunt observate si la nivelul unei institutii esentiale si mai mult decat necesara unei societati ,
cum  este   familia. De cele mai multe ori, actorii sociali pornesc in aceasta “calatorie” cu scopul de a
asigura si de a mentine un standard de viata decent familiilor din care fac parte . Acest deziderat poate fi
realizat , insa exista o serie de detalii prin intermediul carora  aceasta experienta pigmenteaza viata de
familie, comunitatea, societatea. Sunt preluate si adaptate anumite modele culturale sau anumite
fractiuni din acestea, proprii societatilor de destinatie, cum ar fi modele ale manierei de educatie a
copiilor, a modului in care se desfasoara munca, anumite  viziunii despre lume, viata, societate etc.
Sociologia  trebuie sa fie interesata de acest fenomen  in Romania, sa incerce sa gandeasca anumite
startegii de intelegere intr-o maniera mai profunda a acestuia, in special a efectelor
asupra familiei.Influentarea reciproca migratie – familie se traduce prin potentarea sau alterarea
anumitor roluri in cadrul familiei contemporane, fenomene care, tinand cont de  caracteristicile familiei,
ajung sa se extinda la nivel comunitar si social.

Cele mai caracteristice pentru secolul XIX si inceputul secolului al XX-lea sint emigrarile de
populatie din Europa in America, proces ce se accentueaza indeosebi prin anii 1830-1850, cand media
anuala de emigranti din Europa in America atinge circa 3.000.000 persoane.

Emigratia europeana a fost strans legata de dezvoltarea rapida a capitalismului, ca urmare a


aparitiei unei suprapopulari agrare, destramarii mestesugurilor si aparitiei somajului. Marile de peste
ocean au oferit in acelasi timp campuri deschise, o cerere puternica de forta de munca .
Biografie
 http://www.referatele.com/referate/istorie/online3
/Migratii-referatele
 com.phphttps://ro.wikipedia.org/wiki/Migra
%C8%9Bie
 http://bma.gov.md/ro
 http://www.md.undp.org/content/moldova/ro/hom
e/projects/MIDL_Project.html