Sunteți pe pagina 1din 2

Poveste educativă pentru copiii care nu conştientizează

eforturile părinţilor

Într-o zi o vulpe şi-a adunat puii, hotărând să-şi găsească un alt adăpost.
Unul dintre cei patru pui nu era de acord să plece şi a început să ceară
mamei explicaţii:
–  Mie îmi place foarte mult locul unde ne-am născut şi am trăit până acum.
Aici sunt toţi prietenii mei de joacă. Nu vreau să ne mutăm
.
Vulpea i-a răspuns sec:
–Poţi rămâne aici dacă vrei. Eu şi fraţii tăi plecăm.
Au pornit la drum dis-de-dimineaţă, au străbătut o distanţă foarte lungă, iar
locurile pe care le întâlneau în calea lor erau din ce în ce mai neprietenoase. Puii au
începu să plângă de sete. Nu se găsea nicio sursă de apă pe aproape şi vulpea nu îi
lăsa să se odihnească prea mult.
–Mamă, de ce trebuie să mergem atâta drum? Unde ne ducem?….Locurile
astea sunt urâte….
În cele din urmă, au ajuns la un loc stâncos şi s-au adăpostit într-o peşteră.
Apoi, vulpea şi-a luat puii prin pădure să caute muşchi şi frunze pentru a-şi
amenaja un culcuş în peşteră.
Puii erau nemulţumiţi:
– Nu vom găsi nimic de vânat aici. Nu avem unde să ne jucăm. De ce ne
obligi să muncim din greu pentru a construi un culcuş unde nici măcar nu vrem să
stăm?
Vulpea prefera să nu le răspundă. După o săptămană, şi-a chemat puii pe
vârful stâncii. De acolo se vedea perfect locul unde au stat înainte. În locul
poieniţei însorite unde obişnuiau să se joace puii, erau  trei excavatoare mari. Ce se
întâmpla?
Conform noului plan de urbanizare, periferia oraşului urma a fi extinsă. Se
construiau supermarket-uri cu parcări imense şi mai mult de jumătate din pădure
era distrusă. Puii priveau scena încremeniţi. Atunci puiul care se răzvrătise prima
dată i-a cerut scuze mamei.
–  Acum ştim că nu doreai decât să ne salvezi, a spus el.
Uneori, mai ales atunci când suntem copii, nu înţelegem de la început
utilitatea unor lucruri cum ar fi: respectarea anumitor reguli, interdicţiile
părinţilor, necesitatea de a merge la şcoală şi aşa mai departe. Dar, deşi pe
moment ne „răzvrătim”, considerandu-le inutile, vine şi vremea cand
conştientizăm că cei mari făceau totul spre binele nostru.

S-ar putea să vă placă și