Studiu de caz:

regenerare urbană prin cultură

George Pleșu
Ce e cultura?

• peste 300 de definiții

• cuvântul anului 2014 pe site-ul Merriam-Webster’s (cel mai căutat),
unde are 6 definiții

• "[Cultura] este un ansamblu complex care include cunoștințele,

credințele, artele, moravurile, legile, tradițiile și alte capacități și
obiceiuri căpătate (de om) ca membru al societății.” (def. UNESCO)
Industria culturii

• Sintagma „industria culturii“ - 1947, în cartea „Dialectica

iluminismului” (Th. Adorno & Horkheimer)
= Întreaga sferă a culturii și mediilor populare care produce mărfuri
destinate consumului de masă
• Negativ: exploatarea maselor prin standardizarea gusturilor și
experiențelor
• Anii ‘60: mulți analiști recunosc că procesul de transformare în marfă
nu degenerează neaparat expresia culturală (ex. bunuri generate
industrial, digital etc.)
Industria culturii

• 1980: termenul „industrii culturale” nu mai are conotații peiorative

• Folosirea în mediul academic și decizional cu valențe pozitive

• UNESCO: include domenii precum muzică, artă, literatură, fashion &

design și industrii media (radio, TV, film, publishing).
Industrii creative

• Termen aplicat unei varietăți mai mare de produse și servicii ale

industriilor culturale, precum și cele care depind de inovație
(cercetare și dezvoltare software)

Definiție: „acele industrii care îşi au originea în creativitatea, talentul şi

măiestria indivizilor şi care au potențialul creării de locuri de muncă şi
de a genera prosperitate prin producerea şi exploatarea creativității,
muncii intelectuale şi a ideilor, adică a proprietății intelectuale”
Industrie culturală sau creativă?

industrie culturală ≤ industrie creativă

Clasificarea industriilor creative
1. advertising (UK Department of Culture, Media and Sport, The Creative
Industries Mapping Document 2001, London: DCMS, 2001)
2. arhitectură
3. arte și antichități Bazat pe activități care au nevoie de creativitate,
îndemânare și talent, cu potențial de creeare de valoare
4. meșteșuguri (crafts) adăugată și joburi prin exploatarea proprietății intelectuale.
5. design
6. modă
7. film, video și fotografie
8. software, jocuri și publishing electronic
9. muzică și arte performative
(performing arts)
10. publishing
11. televiziune și radio
Industrii creative
• Marea Britanie: de la ind. culturale ->
creative

• Charles Landry (1995): oraș creativ

(creative city - „ The Creative City: A
Toolkit for Urban Innovators”)

• Richard Florida (2002): clasă creativă

(creative class - „The Rise of the Creative
Class”)

• regenerare urbană prin cultură (culture-

led regeneration); efectul Guggenheim
Economia culturii

Diferite înțelesuri în mediul academic

Unul dintre ele – similaritate cu industriile creative: „economia culturii

cuprinde toate sectoarele din capitalismul modern care se adresează
cerințelor consumatorilor pentru amuzament, ornamentare, auto-
afirmare, afișare socială și altele” (A.J Scott, 1999), și are o mare
valoare simbolică (în opoziție cu un scop pur utilitar)
Economia culturii
bazată pe cadrul UNESCO pentru domeniile statisticilor culturale
Cifra de afaceri
Cu venituri de 535.9 mld. €, industriile creative și culturale (ICC) contribuie la 4,2%
din PIB-ul Europei.
Sectorul este al treilea angajator ca mărime, după construcții și alimentație (unde
intră și baruri și restaurante).
Sectorul ICC vs. Economia UE în ansamblu

Elasticitatea economiei creative a fost evidentă în timpul crizei economice: locurile de muncă în ICC au crescut
în medie cu 3,5% pe an din 2000 în 2007, și au continuat cu 0,7% din 2008 până în 2012, chiar dacă restul
economiei pierdea job-uri cu o rată de 0,7% pe an.
Locuri de muncă
• Mai mult de 7 mil. de europeni sunt angajați direct sau indirect în activități creative și culturale — 3,3% din
populația activă a UE.
• Artele performative (1.234.500), artele vizuale (1.231.500) și muzica (1.168.000) angajează mai mult de 1
mil. de oameni fiecare, urmate de publicitate (818.000), cărți (646.000) și film (641.000).
Efectul Guggenheim
Tate Modern

• deschis în 2000
• cel mai vizitat muzeu de artă contemporană din
lume (loc 6 general – 5.8 mil./an)
• construit pe locul unei foste centrale electrice
Transformarea Tate Modern
Noul Tate Modern
Top muzee (nr. vizitatori)
Top vizitatori muzee România (2018)

1. Castelul Bran - 500.000

2. Complexul Naţional Muzeal Astra (Sibiu) -400.000.
3. Muzeul Satului (București) - 350.000

Guggenheim Bilbao: 1.265.000 (2018)

Barcelona 1986 - 1992
22@Barcelona

• 22@ a fost creat în 2001 de

consiliul local din Barcelona
• transformarea a 200 ha de teren
industrial din districtul Poblenou
(„Manchester al Cataluniei”) într-o
zonă de business inovative high-
tec, un Silicon Valley Catalan.
• Conceptul se referă la concentrarea
de firme new-tech și crearea a
130.000 noi locuri de muncă.
Exemplu: Sala Beckett
Barcelona 22@
Fabrica de Pensule, Cluj (2009-2019)
Hubrica, Iași (2016 – 2018)
The Gathering @ Moldomobila
Hala Teatru Fix, Iași (2012 – 2019)