Dragii mei,

Aşa cum v-am promis, astăzi vă ofer materialul necesar pentru al doilea text aferent temei
Călătorie, Aventură: Negustor Lipscan, de Mihai Sadovenu.
Vă felicit pentru soluţiile pe care le-aţi oferit în abordarea primului text. Într-adevăr, unele
răspunsuri au fost excepţionale (şi nu folosesc cuvinte mari!)

Şi, pentru că am spus câtorva dintre voi că vom formula o concluzie asupra mesajului
poeziei Căntec de drum, în special asupra călătorului, acum facem acest lucru:
Călătorul pare a fi ajuns la vârsta maturităţii. Acum este mai înţelept şi pare să facă un fel
de bilanţ al acestei călătorii.
Iniţial, asemenea oricărui adolescent, este derutat. Destinaţia sa nu este clară. Îşi doreşte
ceva deosebit pentru sine, iar informaţia obţinută prin erudiţie (cultură) nu-i oferă şansa de a
cunoaşte idealul la care visa.
În dorinţa de a-şi desăvârşi personalitatea este tenace, decis să se dedice exclusiv
cunoaşterii prin propria experienţă de viaţă. Observă însă că fără iubire nu ar fi o entitate
completă şi răspunde şansei de a trăi acest sentiment firesc la vârsta adolescenţei.
Finalul poeziei demonstrează că eul liric nu împărtăşeşte destinul dramatic al eroilor
romantici însetaţi de absolut; el nu este dispus la sacrificiu, preferând să convertească oboseala
căutării unor valori de altfel imposibile, cu norocul de-o clipă pe care-l, poate oferi iubirea.
Mult mai reflexiv decât la începutul călătoriei, gândeşte şi la alternativa unui alt destin.
De aceea trăieşte cu nostalgia idealului neatins.

În privinţa noului conţinut, în ceea ce urmează vă propun lucrul în echipe. Sunt şapte
echipe. Fiecare dintre ele a primit pentru rezolvarea cerinţelor, dar şi pentru înţelegerea textului,
secvenţa necesară . Am gândit că astfel, o să colaboraţi şi poate şi cei care nu au dat până acum
niciun răspuns, se vor implica de această dată.
O temă – lucrul în echipă - va fi pentru săptămâna viitoare, a doua (lucru individual) -
caracterizarea personajului- călător, pentru următoarea săptămână.

Rog pe cei care primesc materialul să facă posibilă afişarea lui pe grupul clasei .

Spor la lucru şi să ne revedem cu bine!

 CĂLĂTORIA, AVENTURA

II. Conţinut nou

În literatura de călătorie există o permanentă raportare la celălalt, exprimată în general,

prin comparaţii: afirmarea asemănărilor şi deosebirilor, identificarea prejudecăţilor şi a
stereotipurilor culturale. Toate acestea au ca efect autocunoaşterea.
Un text ce ilustrează această idee este ,,Negustor lipscan”, una dintre cele nouă povestiri
incluse în volumul sadovenian ,,Hanu-Ancuţei”

Negustor lipscan
- Mihail Sadoveanu –

Omul caută cărarea. Dacă n-a numerit-o,

se întoarce la răspântie şi apucă pe
alta ...

a. Încadrarea textului
A şaptea naraţiune în volumul ,,Hanu-Ancuţei, o culegere de tip mozaic, alcătuită din
nouă povestiri independente pe care George Călinescu o numea ,,capodopera idilicului jovial
şi a subtilităţii barbare”.
Şi tot criticul aprecia: ,,Formal scrierea este un fel de Decameron în care câţiva obişnuiţi
ai unui han spun anecdote în sine foarte indiferente” .
Ultima apreciere a criticului trimite la tehnica narativă: povestirea – cadru/ naraţiunea în
ramă, după modelul cunoscut al Decameronului lui Bocaccio.

b. Tehnica narativă:
 Povestirea cadru/ naraţiunea în ramă este risipită de-a lungul întregului volum şi include
cele nouă povestiri. Ea presupune duplicarea instanţei narative: prezenţa a doi naratori:
o un povestitor al naraţiunii - cadru:
- asistă ca martor la seara de la han devenind ascultător al fiecărei naraţiuni rostite de
ceilalţi naratori;
- nu are nume, dar este acceptat de ceilalţi, recunoscându-l ca unul dintre ei;
- prezenţa lui este redată prin relatare la persoana I, ceea ce conferă iluzia autenticităţi;
- trimis de autor să-l reprezinte, ceea ce îl determină N. Manolescu să aprecieze că Vocea
anonimă care înfăţişează obiceiurile de la han, la începutul cărţii este a autorului.
- descrie spaţiul, atmosfera de la han (cadru al povestirii) stabileşte relaţia între povestirile
volumului
- conturează portretul noilor oaspeţi ai hanului care devin povestitori.

o ceilalţi naratori, care sunt:

- personaje în naraţiunea - cadru şi pe rând,
- povestitori, având în istorisirile relatate de ei, roluri deferite: narator-personaj sau narator-
martor.

c. ANALIZA PROPRIU-ZISĂ A NARAŢIUNII

1. Tema naraţiunii: călătoria înţeleasă ca explorare şi iniţiere.

2. Subiectul acestei naraţiuni cuprinde două secvenţe:
 călătoria până la Strassborg;
 călătoria de revenire în ţară, ce cuprinde două episoade:
- reintrarea în Moldova;
- drumul până la han
3. Povestitor este un negustor profesionist, Damian Cristişor, pe care cei de la han îl
numesc negustor lipscan. El este în acelaşi timp şi protagonistul naraţiunii propriu-zise.

NOTA! Este numit astfel, pentru că vinde în pieţele româneşti, produse aduse de la Lipsca
(Lepzig) .

De aici înainte vom lucra pe grupuri:

Grupa I : PREZENTAREA CĂLĂTORULUI

Sarcină de lucru:
Realizaţi o fişă biografică a călătorului având în vedere următoarele
repere:
- categoria socială;
- situaţia materială;
- portret moral; pretextul călătoriei.
Aveţi în vedere următoarea secvenţă:

,, [...] negustorul se ploconi spre comis şi spre umbrele de la foc.

- Pentru mine are să fie mare cinste, grăi el, şi vă rog să mă socotiţi ca cel mai umilit rob al domniilor
voastre. Mai întâi însă, să-mi pun în rânduială marfa, să văd de hrana vitelor ş-a oamenilor, şi după aceea
nimene n-a fi mai bucuros decât mine să guste după mâncare u pahar de vin nou.
- Vă poftesc la toţi sară bună şi bine v-am găsit... zise el.
- Mă cheamă Dămian Cristişor, întregi negustorul, şi am dugheană la Ieşi, în uliţa mare. ..
- Aduc marfă de la Lipsca... mărturisi cu supunere negustorul.
- Dacă doreşte, căpitane Isac, vorbi el, am să-ţoi spun cum mi-au fost petrecerile mele în ţări străine. Fiind
de Cel de Sus rânduit într-o cinstită breaslă ca aceea în care mă aflu, acum câţiva ani am ajuns cu bine la o
stare mulţumitoare şi la puţină avere. Atunci am socotit că mi-a venit vremea să mă ridic şi mai sus cu
puterile mele şi precum au făcut alţi negustori bătrâni, m-am hotărât şi eu să mă duc la Lipsca. Aşa că, de
Sântămăria cea mare m-am sculat ş-am dus patru lumânări frumoase de ceară curată sfintei Paraschiva din
Trei-Sfetite. Ş-am pus pe părintele Mardare să-mi cetească pentru drum, pentru primejdii, pentru boale”.

GRUPA A II-A: TIMPUL ŞI SPAŢIUL CĂLĂTORIEI:

Sarcini de lucru:
1. Precizaţi timpul/ momentul în care este proiectată călătoria protagonistului şi durata
acesteia.
2. Reconstituiţi itinerarul / traseul călătorului expus prin actul povestirii.

Pentru reconstituirea traseului, aveţi în vedere următoarea secvenţă:

Şi îmbrăţişând pe Grigoriţă, fratele meu mezin... m-am suit în căruţă ş-am apucat drumul Huşilor.
Apoi de la Huşi am trecut Prutul şi mi-am arătat la stăpânirea rusească toate îndreptările. Iar la Tighina, pe
Nistru, m-am întâlnit cu un negustor arman, de sub stăpânirea muscalilor, cu acre am mai făcut eu afaceri.
Sfătuindu-ne şi înţelegându-ne, am cumpărat noi, acolo la Tighina, cinci sute de batali.... Şi-ndată, fără
întârziere, având cu noi patru oameni, am pornit pe jos acei batali, în sus pe Nistru. Am trecut fără nacaz
graniţa la nemţi ş-am dat la Cernăuţi. De-acolo la Liov. Şi-n Liov am pus marfa noastră în tren şi-n puţine
zile am ajuns al Ştraţburg ş-am vândut batalii c-un galbăn bucata şi i-au luat alţi negustori, să-i ducă la un
târg care se cheamă Pariz.
 Iaşi

Dicţionar cultural

Liov- actualmente Lvov, în Ucraina, era un oraş comercial important în Imperiul Habsburgic, relativ
aproape de graniţa cu Moldova şi de aceea intens frecvent de negustori.
Lipsca – acum Leipzig, oraş în Germania, vestit pentru târgul său de mărfuri
Sfânta Paraschiva - protectoarea Moldovei
Ştraţburg - Strassbourg
Pariz – Paris
batal – berbec
baider- fular de bumbac sau de lână colorată

GRUPA a III-a : TIPUL DE CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE DESCOPERIT

Sarcini de lucru:
1. Enumeraţi elementele de civilizaţia apuseană din relatarea negustorului care trebuie
explicate ascultătorilor de la han.
2. Precizaţi reacţia/ atitudinea negustorului-călător faţă de lumea pe care o descoperă.

Aveţi în vedere, următoarea secvenţă:

 - Pe jos ori cu trenu? întreabă căpitanul Isac.
- Cu trenu...Prin acele ţări la Neamţ şi la Franţuz, oamenii umblă acum cu trenu. Azi îs aici şi
mâne cine ştie unde.
- Cum cu trenu? Întrebă cineva cu glas gros şi supărat.
Mă Întorsei şi văzui privind pe sub sprâncene pe ciobanul de la Rarău. Numai comisul şi căpitanul Isac
păreau a şti despre ce-i vorba. Totuşi nu se împotriveau să asculte lămurirea pe care o aştepta.
- Nu ştiţi ce-i trenu? întrebă râzând jupân Dămian.
- Ştim, rosti moale comisul.
- Eu nu ştiu! icni îndărătnic ciobanul. Cine ştie ce ticăloşie nemţească a mai fi!
- Adevărată ticăloşie şi drăcie... Sunt un fel de căsuţe pe roate, şi roatele acestor căsuţe se îmbucă
pe şine de fier. Ş-asa, pe şinele acelea de fier, le trage cu uşurinţă o maşină, care fluieră şi pufneşte de-a
mirare; şi umblă cu foc.
- Fără cai? întrebă moş Leonte.
- Fără.
- Asta n-oi mai crede-o eu” mormăi ciobanul. Iar moş Leonte îşi făcu cruce.
-De ce să nu credeţi? se amestecă împăciuitor comisul. Eu am mai auzit de asta şi trebuie să
credem. De văzut însă n-am văzut.
[...] Am umblat ... şi am văzut şi alte lucruri mai de mirare.
- Apoi să vedeţi. Pe-acolo, prin ţara nemţească, târgurile-s toate alcătuite din case cu câte patru şi
cinci rânduri.
-Adică din case una peste alta. Am mai auzit eu de asta şi n-am vrut să cred.
- Apoi de ce să nu crezi, dac-aşa-i acolo? Da’ eu nu m-am mirat prea tare de asta, cât de alta. C-
am văzut uliţi dintr-o singură bucată de piatră ...
- Da. Ş-apoi ies nemţii, boieri şi cucoane, şi se plimbă pe marginea uliţii. Cucoanele au toate
pălării, iar boierii au ceasornic. Nu numai boierii, ci şi lucrătorii mai săraci.
- De ceasornice nu mă mir ... întrerupse moş Leonte; dar femeiole cu pălării, drept să-ţi spun, mie
nu-mi plac.
- Ei, ce să-i faci? îl mângâie comisul. Aşa-s pe acolo naravurile oamenilor. [...]
- Apoi altceva n-am văzut nimic, fără decât mare iarmaroc, acolo la Lipsca. Mare iarmaroc cât
lumea asta, şi comédii, şi muzici, şi nemţăria pământului bând bere. Cine n-a gustat, oameni buni,
asemenea băutură, să nu vă fie cu părere de rău. Căci e-un fel de leşie amară.
[...] Şi de mâncat ce-ai mâncat? Eu socot, cinstite jupâne Damian, că te-ai ferit şi de mâţă, şi de broască, şi
de guzgan.
Ciobanul stupi cu putere într-o parte şi se şterse la gură cu amândouă mânecile tohoarcei.
[...] - Nu... Dar cartofe, sodom şi carne fiartă de porc ori de vită.
- Carne fiartă?
- Da, carne fiartă. şi bere de-aceea de care vă spun.
- Vrea să zică, urmă mazâlul, pui în ţâglă n-ai văzut [...]
- Nici miel fript tâlhăreşte şi tăvălit în mojdei?
- Nici sarmale?
- Nici sarmale, nici borş. Nici crap la proţap.
- Doamne fereşte şi apără” se cruci moş Leonte.
- Apoi atunci, urmă căpitanul, dacă nu au toate acestea, nici nu-mi pasă! să rămie cu trenul lor şi
noi cu ţara Moldovei.
[...]
- Altfel nemţii aceia au şi lucruri bune ... Mai întâi şi mai întâi la dânşii învăţătura-i la mare cinste.
...În tot târgu, în tot satu, şcoală şi profesori. Şi toată lumea la carte. ... şi băieţi şi fete.
- Şi mai au acei nemţi ...lucru bun rânduiala şi legea. Eu am cunoscut acolo un morar care s-a
judecat pentr-un petic de moşioară cu împăratul. Şi dac-a avut dreptate, judecătorii i-au dat dreptate
împotriva împăratului.

GRUPA a IV-a : REACŢIA ASCULTĂTOIRILOR.

Toate elementele de civilizaţie despre care vorbeşte negustorul sunt percepute de oamenii
de la han într-o dimensiune fabuloasă. Nu pot crede ceea ce închipuirea lor, hrănită de lumea
poveştilor de demult, nu-şi poate reprezenta. Uimirea lor vine şi din neputinţa acceptării unor
inovaţii inutile, pentru că oamenii de la han sunt refractari la nou şi modernitate. Înnoirile
civilizaţiei le cred distrugătoare. Relatarea negustorului produce uimire, dar şi dezaprobarea
ascultătorilor. Aceste atitudini delimitează în rândul ascultătorilor grupul conservatorilor de cel al
progresiştilor, pentru că în mintea lor se confruntă două tipuri de civilizaţie: una modernă, alta
tradiţională .

Sarcini de lucru:
1. Descrieţi reacţia / atitudinea ascultătorilor faţă de ,,inovaţiile” despre care vorbeşte
negustorul.
2. Grupaţi personajele-ascultători în funcţie de modul în care acceptă informaţiile aduse
de negustorul - călător.

NOTĂ!
Pentru a răspunde acestei cerinţe, vă rog să citiţi fragmentul de text de la grupa a III -a
 Grupul conservatorilor
Grupul progresiştilor

GRUPA a V-a: COMPORTAMENTUL ASCULTĂTORILOR

Sarcini de lucru:

1. Descrieţi comportamentul fiecărui personaj –ascultător care intervine la detaliile călătoriei

oferite de negustorul-călător:
- ciobanul de pe Rarău;
- comisul Ioniţă;
- căpitanul Isac;
- moş Leonte.
2. Indicaţi în cazul fiecăruia dintre ascultătorii care intervin în relatarea negustorului, câte o
trăsătură pentru a-i caracteriza firea/ temperamentul.

NOTĂ!
Pentru a răspunde acestei cerinţe, vă rog să citiţi fragmentul de text de la grupa a III -a

GRUPA a VI-a: SEMNIFICAŢIILE CĂLĂTORIEI

Sarcini de lucru:

Pe baza informaţiilor pe care vi le oferă textul, realizaţi o caracterizare a călătoriei

negustorului. Pentru aceasta, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Precizaţi motivul călătoriei personajului, optând pentru una dintre următoarele varianate:
 moda vremii;  plictiseală;
 curiozitate;  câştig material;
 dorinţă de cunoaştere;  snobism; fugă salvatoare.
 spirit de aventură;

2. Identificaţi posibile valori morale (ex. prietenia, dorinţa de aventură, curajul etc.) pe care
la cultivă negustorul prin intermediul călătoriei.
3. Aduceţi o explicaţie pentru faptul că prin călătorie negustorul se îmbogăţeşte spiritual.
4. Valorificând mesajul textului, identificaţi posibile semnificaţii ale călătoriei.

GRUPA a VII-a: REVENIREA ÎN ŢARĂ

Sarcini de lucru:
1. Enumeraţi evenimentele prin care trece negustorul călător la revenirea în ţară.
2. Stabiliţi diferenţele între modul de a călători în spaţiul european şi ,,obiceiurile
pământului” pe care protagonistul nu le poate evita la Întoarcerea în ţară.

Aveţi în vedere, următoarea secvenţă:

,,Şi la Cornu-Luncii am intrat în ţara Moldovei, cu bucurie. Şi dând vamă cătră Domnie,
vameşii m-sau întrebat dacă le-am adus şi lor câte-un dar de la ticăloşii aceia de nemţi. Atunci am
înfipt mâna în buzunarul din dreapta ş-am scos pentru doi vameşi câte un baider roşu. Căci din
vreme mă pregătisem pentru asemenea împrejurare. [...] din lunca Moldovei a ieşit un călăreţ, frumos
şi voinic om, şi mi-a făcut semn cu mâna, să stau. Am înţeles, că, dacă nu stau, are să-mi facă semn cu
pistoalele. [...] Uită-te la mine. Eu îs hoţ şi slujesc la acest drum mare. Să-mi dai banii pe care-i ai asupra
dumitale.
- Om bun, îi zic eu, să-ţi dau marfă, căci alţi bani n-am. Ce-am mai avut am dat cărăuşilor şi până
la locul meu mai am două zile de drum. [...] Poftim un baider roşu de lână de la India, cum n-are nimeni în
toată ţara şi care şade bine mai cu samă omului călare! [...]
Când l-a văzut, mare bucurie pe acel voinic L-a luat şi s-a dus mulţămindu-mi.
[...] la Drăgăneşti, tot deasupra Moldovei iaca se înfăţişează privighetorul şi-mi cere îndreptările din
porunca isprăvniciei. [...] Se chiorăşte acel privighetor la pecete şi la iscălitură şi cârneşte din nas.
- Şi ce fel de marfă aduci?
- –Apoi ce fel de marfă? Tot felul de horbote, şi mărgele, şi cercei şi pânzeturi, şi cituri, pentru
trebuinţele femeieşti.
- Numai asta? zice el Apoi ce poate face cu asemenea lucruri un holtei precum mă aflu eu?
- Nu poate face nimic, îi întorc cuvântul zâmbind. [...] Eu m-am gândit şi la o întâmplare ca aceasta. Şi
am la mine, pe lângă toate fleacurile muiereşti, un baider roş de lână de la India, cum nu se află pe lumea
asta mai frumos.
- Să văd, mă îndeamnă privighetorul. Eu scot la patrulea baider şi i-l dau şi el se duce fără să-mi
mulţumească.
Asta este, fraţilor creştini, sfârşi cu voie-bună negustorul. Mi-am plătit dările şi vămile ş-acum
sunt slobod până-n târg la Ieşi.

Activitate individuală:

Fişă de caracterizare a personajului:

Vă propun o caracterizare a personajului ca într-un CV.

Nume:

Prenume:

Statut social:

Rolul în povestire:

Mijloace de caracterizare:

a. caracterizarea directă – de către celelalte personaje (trebuie să aveţi în vedere partea de

început a povestirii, unde mai mulţi obişnuiţi ai hanului (naratorul povestirii – ramă,
Ancuţa, moş Leonte - încearcă să-l caracterizeze; autocaracterizare)

b. caracterizare indirectă: fapte, gesturi, obiceiuri, mediu, limbaj

c. evoluţie: evidenţierea unor însuşiri ale personajului care trăieşte o experienţă inedită.
Printr-o călătorie de afaceri descoperă o lume total diferită de cea din Moldova şi astfel
are posibilitatea să realizeze diferenţele.

d. concluzie asupra valorilor morale pe care şi le-a cultivat prin intermediul călătoriei,
efectele acesteia asupra stilului de viaţă al călătorului după această experienţă, posibile
semnificaţii ale călătoriei.