Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Proiect la disciplina „Comerţ Internaţional”


Comerţul exterior şi politica comercială a Suediei în perioada
2015-2019

Student: Mildner Eliseea - Andreea

Specializare: Comerț intenațional

Anul de studiu: II

Cadrul didactic coordonator: conf.dr.Mihaela-Carmen MUNTEAN

GALAȚI

2020
Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi
Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Cuprins

Capitolul 1. Prezentare generală a Suediei

1.1. Poziţie geografică, istorie, apartenenţa la organizaţii internaţionale

1.2. Date statistice macroeconomice

1.3. Structura economiei naţionale

Capitolul 2. Comerţul exterior al Suediei

2.1. Volumul valoric al comerţului exterior şi soldul balanţei comerciale

2.2. Structura fizică a exporturilor şi importurilor

2.3. Orientarea geografică a exporturilor şi importurilor

2.4. Principalele ţări partenere în comerţul exterior (la export şi import)

Capitolul . Politica comercială a Suediei

3.1. Politica comercială netarifară

3.2. Regimurile vamale în Suedia

Bibliografie
Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi
Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Capitolul 1. Prezentare generală a Suediei

1.1. Poziţie geografică, istorie, apartenenţa la organizaţii internaţionale

Suedia sau Regatul Suediei este un stat în Europa de Nord, situat în partea estică a peninsulei
Scandinave, la țărmurile Mării Baltice (Golful Botnic). Cuprinde și numeroase insule din Marea Baltică.
Are frontiera comună cu Norvegia la nord-vest, Finlanda la nord-est, Marea Nordului împreună cu
strâmtorile daneze la sud-vest și Marea Baltică la est. Are o suprafață de 449.964 km². Capitala Suediei este
Stockholm.

Scurt istoric:

Epoca vikingă a Suediei a cuprins secolele VIII - XI. La începutul secolului XII s-a creat un stat
suedez independent. În 1397, delegaţii ale Danemarcei, Norvegiei şi Suediei au realizat Uniunea de la
Kalmar, ce prevedea reunirea celor trei regate sub aceeaşi coroană. Statul suedez modern a fost fondat în
1523, prin destrămarea Uniunii de la Kalmar şi alegerea primului rege al Suediei, Gustav Vasa.
Expansiunea teritorială din secolul XVII a condus la formarea Imperiului Suediei. Finlanda, ca şi alte
teritorii din afara Peninsulei Scandinave, s-au desprins treptat în secolele XVIII şi XIX. În urma războaielor
napoleoniene, Norvegia a fost cedată Suediei, iar tentativa de păstrare a suveranităţii s-a soldat cu campania
militară a Regelui Suediei împotriva Norvegiei (1814), încheiată prin Convenția de la Moss, care a obligat
Norvegia să intre într-o uniune personală cu Suedia sub coroana suedeză, situație care a durat până în 1905.
Această campanie militară a fost ultimul război în care a fost angrenată Suedia. Din 1814, a fost adoptată
politica de nealiniere pe timp de pace şi de neutralitate în timp de război, în vigoare şi astăzi. Suedia a
rămas o ţară neutră în timpul celor două războaie mondiale. A continuat să fie nealiniată în timpul
Războiului Rece şi nu este, în prezent, membră a niciunei alianţe militare.

Suedia are o vastă experienţă de acţiune în plan european, dobândită inclusiv în cadrul structurilor din
care făcea deja parte cu 35 de ani înainte de a deveni SM UE, respectiv Acordul Economic de Liber
Schimb (AELS) şi Spaţiul Economic European (SEE). De la momentul aderării la UE, la 1 ianuarie 1995,
Suedia s-a implicat activ în problematica europeană. La 25 martie 2001, Suedia a devenit stat membru al
spaţiului Schengen. Nu participă la Zona Euro (suedezii au votat împotriva adoptării Euro la referendumul
organizat în 2003). Suedia este unul dintre statele Uniunii cu o economie orientată spre export (50% din
PIB este generat de exporturi), cu rol activ şi constructiv în cooperarea europeană.
Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi
Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Suedia este stat membru al ONU (din 1946), Consiliului Europei (din 1949), Consiliului Nordic (din
1952), OCDE (din 1961), OSCE (din 1973), Consiliului Arctic (din 1996). Suedia nu face parte din
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, dar participă la operațiuni în cadrul programului Parteneriatul
pentru Pace (PfP) sub egida NATO. Rolul Suediei, de mediator şi partener de dialog, este strâns legat de
poziţia sa de neutralitate. Se bucură de un nivel ridicat de credibilitate pe plan internaţional și participă
activ la operaţiuni de pace sub egida ONU, UE sau NATO.

1.2. Date statistice macroeconomice

Regatul Suediei se numără printre cele mai competitive ţări din lume. Suedia are o economie stabilă,
marcată de creșteri moderate, dar constante. În medie, PIB-ul a crescut cu 0,56%/an în perioada 1981-2018,
înregistrând cea mai mare creștere în 1984 (2,5%) și cea mai scăzută pe fondul crizei din 2008 (-3,7%). În
2018, creșterea economică cumulată a fost de 1.6%.

Suedia a încheiat anul 2018 cu un excedent bugetar de peste €8 miliarde, cu peste 30% mai mare decât
cel anterior. Anul 2018 a confirmat astfel soliditatea economiei suedeze și eficiența politicilor
guvernamentale. Inflaţie: 2% (noiembrie 2018). Şomaj: 5,5% (noiembrie 2018). Principalele ramuri
industriale: industriile forestieră, minieră, producția de înaltă tehnologie, telecomunicații. Principalii
parteneri comerciali: Germania, Marea Britanie, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Regatul Ţărilor de Jos,
SUA.

Contribuţia diverselor sectoare economice la formarea PIB:

 serviciile publice şi private: 71,3%


 industrie: 26,9%
 agricultură: 1,8%

În Suedia erau înregistrate, în anul 2012, 1,137,028 companii, dintre acestea:

 97% erau companii mici, cu un număr de angajaţi situat intre 1-10;


 2,1% din companii au între 10 şi 20 de angajaţi;
 1,9% au mai mult de 20 de angajaţi.
Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi
Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

1.3. Structura economiei naţionale

Aşa-numitul „Model economic suedez” se bazează pe un compromis istoric între guvernul social-
democrat şi sectorul industrial privat. Acest compromis a constituit o cale de mijloc între un capitalism
nerestricţionat şi o economie centralizată. Marile companii private s-au dezvoltat la nivel comparabil cu
companiile de stat.

Principalele caracteristici ale modelului economic suedez sunt:

- un sector economic privat foarte bine dezvoltat;


- un sector economic public finanţat prin taxe şi impozite;
- sindicate puternice;
- statul influenţează decisiv politicile de pe piaţa muncii;
- scopul este de a obţine o distribuţie uniformă a cheltuielilor şi veniturilor;

La început, modelul economic suedez părea să funcţioneze foarte bine. De la începutul anilor ”50 şi
până la sfârşitul anilor ”60 creşterea anuală a economiei mondiale se situa între 4-5% iar Suedia se afla
printre cele mai competitive ţări. Între 1960-1965 economia a atins vârful maxim, ajungându-se la o
creştere a PIB ului de 5,3% şi o creştere a productivităţii medii de 5,6% pe an.
Piaţa muncii a suferit schimbări majore în anii ”60. În timp ce numărul oamenilor angajaţi în sectorul
serviciilor a crescut, s-a înregistrat o scădere în numărul lucrătorilor industriali. Standardul de viaţă a
crescut, şi deasemenea, numărul angajaţilor în sectorul public a crescut substanţial între anii 1960-1970.
In cursul anilor ’70, urmare a cresterii economice exceptionale, companiile suedeze s-au dezvoltat la
nivel international, ceea ce face ca in prezent Suedia sa fie dependenta de un numar mic de companii de
talie mare, care au prezenta internationala (in cazul celor mai multe dintre ele, mai mult de 50% din
actionariat este din afara Suediei). Aceste companii reprezinta mai putin de 1% din totalul companiilor
suedeze, dar au ca angajati aproximativ 50% din forta de munca suedeza.
Ambiţia guvernelor de a creşte standardul de trai al cetăţenilor, precum şi utilizarea politicilor de
redistribuire a veniturilor au generat creşteri importante a taxelor. Chiar şi în prezent, Suedia se situează în
topul ţărilor cu cele mai ridicat nivel al taxelor, acestea ajungând chiar la un echivalent total de 50% din
PIB.
Astăzi, politica economică oficială a statului este orientată spre stabilizarea alocării fondurilor
guvernamentale, iar Banca centrală suedeză Riksbank încearcă să menţină un nivel scăzut al inflaţiei, şi un
grad ridicat de stabilitate al preţurilor.
Suedia este o ţară cu o economie de piaţă orientată spre exporturi. Mai mult de jumatate dintre
produsele manufacturate în ţară sunt destinate exporturilor. Industria suedeza este, in principal, o industrie
de “asamblare”, dependenta de importurile de materii prime si componente.
Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi
Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Principala tendinţă înregistrată la nivelul economiei este delocalizarea producţiei industriale, în ţări cu
costuri scăzute, în Suedia păstrându-se, în special, serviciile conexe producţiei de bunuri (R&D, proiectare,
design etc).
Un alt domeniu care a devenit din ce în ce mai important în ultimii ani este sectorul serviciilor, 75% din
forţa de muncă activând in companii aparţinând acestui sector. O creştere substanţială se înregistrează în
industriile “creative” (design, muzica, moda), acestea asigurând Suediei o sursa bună de venituri din
exporturi.

Capitolul 2. Comerțul exterior al Suediei


2.1. Volumul valoric al comerţului exterior şi soldul balanţei comerciale

În 2016 exporturile de bunuri ale Suediei au fost de 1.193,7 miliarde coroane (cca 125,6 mld
euro), în timp ce importurile s-au situat la un nivel de 1200,5 miliarde coroane (126,3 mld euro), cu un
deficit de 6,8 miliarde coroane (0,7 miliarde euro), primul după mai mulți ani consecutivi de excedente. În
anul 2016, comparativ cu anul anterior, exporturile suedeze au sporit cu 1%, în timp ce importurile au fost
mai mari cu 3%. Se remarca, de asemenea, faptul ca în comerțul cu țările UE, Suedia continuă să
înregistreze un deficit semnificativ, acesta fiind în anul 2016 de 155,2 mld coroane (16,3 mld euro), mai
mare cu 17% decât în 2015. Exporturile totale ale Suediei pe relația cu statele membre UE au fost în anul
2016 de 606 mld coroane, cu 2,3% mai mari decât în 2015, în timp ce importurile au fost de 861,2 mld
coroane, în creștere cu 4,6% față de anul anterior. În comerțul extracomunitar, Suedia a obținut rezultate
mai bune, având exporturi de 487,7 mld coroane, mai mici cu 0,5% decât în 2015 și importuri de 339,3 mld
coroane, cu o reducere de 1,4% raportat la anul anterior, deci un sold pozitiv de 148,4 mld coroane,
superior cu 1,5% comparativ cu 2015, ceea ce a permis o BPCEStockholm, ianuarie 2018 13 diminuare
însemnată a deficitului balanței comerciale, datorat exclusiv schimburilor intra-comunitare. În anul 2016,
exportul suedez intracomunitar a reprezentat 59,14% din total, iar importul din statele membre UE a
însemnat 71,73% din total, în timp ce exportul extracomunitar a reprezentat 40,86% din total, iar importul
numai 28,17%. Primele zece produse din nomenclatorul de export al Suediei sunt: petrol rafinat (6,2%),
aparate de telefonie (5,2%), medicamente (4,4%), autovehicule (3,6%) şi piese, părţi auto (3,3%), hârtie
caolin (2%), lemn (1,9%), minereu de fier (1,9%), camioane marfă (1,7%) şi motoare cu combustie (1,4%).
Cele mai importante 10 destinaţii ale exportului suedez sunt: Germania (9,9%), Marea Britanie (6,7%),
Danemarca (6,7%), Norvegia (6,6%), SUA (6,3%), Finlanda (6%), Olanda (4,9%), Belgia-Luxemburg
(4,9%), Franţa (4,6%) şi Italia (3,3%). Din analiza structurii pe destinaţii a exporturilor Suediei se remarcă
faptul că România, reprezintă 0,20% din totalul exporturilor suedeze, faţă de 2,44% cât deţine Polonia,
0,66% Estonia, 0,59% Republica Cehă şi 0,38% Ungaria. Primele 10 produse din nomenclatorul de import
al Suediei sunt: petrol brut (7,9%), autovehicule (4,8%), petrol rafinat (4%), piese şi părţi auto (3,4%),
aparate de telefonie (2,4%), calculatoare (2,3%), medicamente ambalate (1,9%), circuite integrate (1,8%),
echipamente audio-video (1,7%) şi nitrogen heterocidic (1,1%). Cele mai importante surse de provenienţă a
Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi
Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

importurilor suedeze sunt: Germania (18,2%), Danemarca (9,56%), Norvegia (9,14%), Olanda (6,2%),
Marea Britanie (5,9%), Finlanda (5,75%), Franţa (5,18%), Rusia (4,47%), Belgia-Luxemburg (3,98%) şi
China (3,48%). În totalul importurilor Suediei se remarcă faptul că România reprezintă cca 0,30%, faţă de
ţări precum Polonia cu 3,37%, Republica Cehă 1,31%, Ungaria 0,70%, Estonia 0,68%, Lituania 0,58%,
Letonia 0,52% şi Slovacia 0,40%.

2.2 Structura fizică a exporturilor și importurilor

2015 2016 2017 2018 2019


Total 421,8 561,3 720,37 634,46 496,35
Export 108 142,3 188,98 201,9 246,08
Import 313,18 419 531,39 434,56 250,28
Sold -205,8 -276,7 -342,4 - -4,2
Balanta - - - 232,66 -
comerciala

Export:

 vehicule și echipamente de transport – 20,1%, mobilă, jucării și articole diverse – 10,1%, metale
comune și articole din acestea - 7,6%, mașini și aparate, echipamente electrice și părți ale acestora
4,8%, materiale textile și articole din acestea – 4,3%. Aceste categorii de produse reprezintă 46,9%
din exportul românesc către Suedia.

Import:

 mașini și aparate, echipamente electrice și părți ale acestora – 41,5%, metale comune și articole din
acestea – 16,0%, vehicule și echipamente de transport – 11,2%, produse ale industriei chimice și
conexe - 6,2%, pastă din lemn, deșeuri de hârtie sau carton - 5,6%.Aceste categorii de produse
asigură 80,5% din exporturile suedeze către România.
Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi
Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

2.3 Pricipalele țări partenere în comerțul exterior (export și import)

Țări partenere în export și import


Germania Marea Britanie
Norvegia SUA
Franța Danemarca
Țările de Jos Finlanda

Capitolul 3: Politica comercială

3.1 Politica comercială netarifară


Instrumentele netarifare reprezintă un complex de măsuri și reglementări publice sau private,
altele decât cele tarifare, menite să împiedice, să limiteze sau să deformeze fluxul internațional de bunuri o
și servicii în vederea apărării pieței interne de concurență străină și/sau echilibrarea balanței de plăți
externe. Acestea acționează eșalonat, încă din momentul efectuării comenzii unui produs până în momentul
consumului final al produsului respectiv, fiind greu de identificat și de negociat și se caracterizează printr-o
mare diversitate de forme, de la o țară la alta.

3.2 Regimul vamal


Din momentul aderării la Uniunea Europeana au devenit operaționale și aplicabile toate
regulile și reglementările UE în materie de import, tariful de import al UE din țări din afara
Uniunii fiind aplicabil și în Suedia. Odată cu aderarea României la UE, produsele românesti pot
fi importate liber în Suedia, fără nici un fel de restricții.
Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi
Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Bibliografie

http://www.imm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2018/11/Indrumar-de-afaceri-Suedia-2018.pdf

https://ro.scribd.com/upload-document?archive_doc=212918724&escape=false&metadata=%7B
%22context%22%3A%22archive_view_restricted%22%2C%22page%22%3A%22read%22%2C%22action
%22%3A%22download%22%2C%22logged_in%22%3Atrue%2C%22platform%22%3A%22web%22%7D

http://www.portaldecomert.ro/Tara-Suedia-974.htm

https://ro.scribd.com/doc/316018429/Comparatie-politica-comerciala-netarifara-SUA-si-Suedia

https://ro.scribd.com/doc/145434244/Politica-Comerciala-Netarifara