FLORI DE MUCEGAI de Tudor Arghezi

Tema și viziunea despre lume

Tudor Arghezi a fost un scriitor roman care a contribuit la dezvoltarea liricii

romanesti de factura moderna din perioada interbelica. El a fost numit
alaturi de Lucian Blaga„filozoful”si Ion Barbu„poetul”.

este valoarea fundamentala a artei argheziene.

care în 1904 era adeptul poeziei pure,
”, mai ales prin volumul de
versuri ,,Flori de mucegai”.

Poezia ,,Flori de mucegai” reprezinta o artă poetică ( ), ce deschide

volumul de versuri cu același titlu, publicat în 1931.
Etern nonconformist și răzvrătit împotriva canoanelor, poet în bezna închisorii,
scutură cătușa și doboară cu lanțurile ușa, Arghezi se simte tentat să sondeze
,,la modul Lirei’’ și acea zonă damnată a existenței, cea a lumii degradate a
temniței, scriind versuri , „

Florile de mucegai reprezintă unul dintre simbolurile definitorii ale liricii

argheziene.

Inspirat deci de experiența biografică a închisorii de la Văcărești, dar și de modelul

francezului Baudelaire, volumul trimite prin
, la strălucirea putregaiului, la frumusețea decăderii, la posibilitatea ca și
urâtul să devină material al artei, in afara canoanelor clasice.
Dacă Baudelaire a rămas însă adept al formelor clasice de expresie, chiar dacă a
promovat estetica urâtului, Arghezi îndrăznește și mai mult: limbajul poetic însuși
se supune la el ,,poeticii urâtului”.

poeziei este asadar

.

1
Rupându-se de chingile prozodiei, versul liber dobândește la Arghezi o
eferverscență a vorbirii curente. Florile mucegaiului reprezintă strălucirea
putreziciunii, frumusețea unei lumi ticaloase sau podoaba zidurilor umede ale
închisorii.
Poetul se desprinde, așadar, de tot ceea ce cunoscuse și experimentase până
atunci, scriind de glasul divin sau de animalele simbolice
care le-au stat alături evangheliștilor biblici „

Arghezi are atunci un moment de revelație. Nu doar angelicul poate fi artă și scris,
ci și partea cealaltă a lumii, urâtul, demonicul, decăzutul.

Lirica împletește într-un mod surprinzător toate formele de

manifestare ale urâtului:

Ceea ce îl singularizează pe Arghezi, privit ca reprezentant al poeticii

antipoeticului, este credința lui în puterea izbăvitoare a unei frumuseți pure.Prin
urmare, urâtul închide în sine sâmburii unei nebănuite frumuseți.

Poezia poate fi structurata in doua parti inegale ca numar de versuri. Versurile

sunt deci ele nu apartin timpului omenesc

se referă conditia artistului in închisoare, unde lumina

intra printr-o mică fereastră si unde poetul scrie

Se descrie greutatea întâmpinata de poet pentru a scrie ”.

este raportata creatia artistului la realitatea inconjuratoare si
descrie durerea poetului și nevoia acestuia de a
scrie prin În ultimul vers, poetul conștientizează că doar prin poezie
își poate menține condiția umană.

2
 confirma lirismul subiectiv caruia ii apartine poezia.
este marcata prin verbul la pers I

Actul creator este redat prin verbele ” și ,, Închisoarea

este redată de substantivele ,,
”.
Motivele literare prezente în text sunt: ”.

Termenul de ,,stih” este utilizat în armonie cu prezența celor trei apostoli Luca,
Marcu și Ioan, personaje biblice, stihul fiind verset din Psalmi (cântări bisericești).

În text sunt utilizate figuri de stil, precum oximoronul );

metafora ); epitetul enumerațiile (,,
comparația (,,mă durea mâna ca o
ghiară”).

Au fost utilizate , precum: imagini vizuale (,,

”); imagini motorii
.

sunt descrierea și monologul liric.

Mărcile eului liric sunt evidențiate prin verbele la
persoana I

Pornirea rebelă, de a șoca și de a răscumpăra prin artă urâtul, îl împinge pe

Arghezi să lumineze mereu taina care a făcut să se amestece în ființa
pușcăriașilor, ticăloșia cu frumusețea.

poezia ,,Flori de mucegai” ( arta poetica moderna),