DREPTE REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI 7

2.2 DREAPTA LUI NEWTON - GAUSS

„Cel mai frumos lucru pe care-l putem experimenta este misterul...este sursa tuturor ade-
arurilor şi ştiinţei” –Albert Einstein3
v¼

Teorema 596 (Teorema lui Gauss4 ) Fie triunghiul ABC. O dreapt¼a d inter-
secteaz¼a dreptele BC; CA; AB în punctele A0 2 [BC; B 0 2 [CA]; A0 2 [AB]: Mijloacele
segmentelor AA0 ; BB 0 şi CC 0 sunt coliniare.

Demonstraţie. Soluţia 1. Fie A00 ; B 00 ; C 0 mijloacele segmentelor AA0 ; BB 0 respec-

tiv CC 0 şi Ma ; Mb ; Mc mijloacele segmentelor BC; CA, respectiv AB (Figura 2.5). Din

Figura 2.5: Dreapta lui Newton-Gauss

teorema lui Menelaus pentru triunghiul ABC şi transversala A0 B0 C 0 rezult¼

a:
A0 B B 0 C C 0 A
=1
A0 C B 0 A C 0 B
relaţie care este echivalent¼
a cu
A0 B=2 B 0 C=2 C 0 A=2
= 1;
A0 C=2 B 0 A=2 C 0 B=2
adic¼
a
A00 Mc B 00 Ma C 00 Mb
= 1;
A00 Mb B 00 Mc C 00 Ma
(deoarece punctele A00 ; Mb ; Mc ; B 00 ; Mc ; Ma , respectiv C 00 ; Ma ; Mb sunt coliniare) şi
din reciproca teoremei lui Menelaus pentru triunghiul Ma Mb Mc şi punctele A00 2
3
Albert Einstein (1879-1955) – …zician german, profesor universitar la Berlin şi Princeton, laureat
al Premiului Nobel
4
Carl Friedrich Gauss (1777-1855) – matematician german, profesor la Universitatea Göttingen,
contribuţii majore în toate ramurile matematicii
DREPTE REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI 8

[Mc Mb n[Mc Mb ]; B 00 2 [Ma Mb ]; C 00 2 [Mb Ma ] rezult¼ a punctele A00 ; B 00 ; C 00 sunt

a c¼
coliniare.
0 ! ! !0 !
Soluţia 2. Notând BA BA
BC = p şi BC 0 = q; BC = u ; BC = v , atunci
! !
BA0 = p! u ; BA = q ! v;
!00 1 ! !
BC = ( u + v );
2
! 1 !
BA00 = (p u + q !
v ):
2
B 0 A0 B0C
Notând B0C 0 = r; B0A = t, avem

! p! u + r!
v tq !
v +!u
BB 0 = = ;
1+r 1+t
de unde rezult¼
a c¼
a
p 1 r tq
= ; = :
1+r 1+t 1+r 1+t
r q(p 1) !0 !00
Obţinem t = pq şi r = q 1 ; înlocuind în BB = 2BB obţinem:

! 1
BB 00 = [(p 1)!
u + q(p 1)!
v ]:
2(pq 1)

Din
! ! !
C 00 A00 = C 00 B + BA00
1
= [(p 1)! u + (q 1)!
v]
2
rezult¼
a
! ! !
B 00 A00 = B 00 B + BA00
pq
= [(p 1)! u + (q 1)!
v]
2(pq 1)
pq !
= C 00 A00 :
2(pq 1)

Prin urmare punctele A00 ; B 00 ; C 00 sunt coliniare.

Observaţia 597 Dreapta pe care se a‡¼a punctele A00 ; B 00 ; C 00 se numeşte dreapta lui
Newton – Gauss.

Teorema 598 Fie DEF triunghiul cevian al unui punct T în raport cu triunghiul
ABC (D 2 BC; E 2 AC; F 2 AB). Dreptele care unesc mijloacele laturilor triunghi-
ului DEF cu mijloacele laturilor triunghiului ABC sunt concurente.

Demonstraţie. Fie M; N; P mijloacele segmentelor AT; BT , respectiv CT ; D0 ; E 0 ; F 0

mijloacele segmentelor EF; DF; respectiv DE; Ma ; Mb ; Mc mijloacele laturilor BC; CA;
respectiv AB (Figura 2.6). Teorema lui Gauss aplicat¼
a patrulaterului complet AET F BC
DREPTE REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI 9

Figura 2.6: Patrulaterul complet AET F BC

ne d¼
a faptul c¼a mijloacele diagonalelor AT; EF şi BC (adic¼a punctele M; D0 şi Ma )
sunt coliniare. Analog, punctele N; E ; Mb sunt coliniare şi P; F 0 ; Mc sunt coliniare.
0

Deoarece
CT
M Mb = N Ma =
2
şi
M Mb k N M a
(M Mb ; N Ma …ind linii mijlocii în triunghiurile AT C şi BT C) rezult¼
a c¼
a patrulaterul
M Mb Ma T este paralelogram, deci diagonalele sale M Ma şi N Mb se înjum¼ at¼
aţesc şi
…e fQg = M Ma \ N Mb :
Analog, patrulaterul P Ma Mc M este paralelogram, deci dreapta P Mc trece tot
prin mijlocul lui M Ma , adic¼a prin Q. Dreptele Ma D0 ; Mb E 0 , respectiv Mc F 0 sunt
concurente în punctul Q.

Observaţia 599 Fie ABCD un patrulater convex, fF g = AC\BD; fEg = AB\CD;

N mijlocul segmentului EF şi M mijlocul segmentului BC: Poligonul ABCDEF se
numeşte patrulater complet, iar AC; BD şi EF sunt diagonalele acestui patrulater
complet. Teorema 596 poate … reformulat¼a astfel: mijloacele diagonalelor unui patru-
later complet sunt puncte coliniare.

Teorema 600 (Barbu; C: - P atraşcu, I [16]) Dac¼a ABCD este un patrulater in-
scriptibil iar P este mijlocul segmentului BF; atunci dreapta lui Newton - Gauss a
patrulaterului complet ABCDEF determin¼a cu dreapta P M un unghi egal cu unghiul
\EF D:

Demonstraţie.Deoarece P N kBE şi P M kF C rezult¼ a \EAC = \N P M şi

a c¼
PN
BE
PM 1
a \EDF = \ADE +
= F C = 2 (Figura 2.7): Cum ABCD este inscriptibil, rezult¼
\EDB = \ABC + \ECB = \EAC şi
AF F C = BF F D: (i)
DREPTE REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI 10

Figura 2.7: Dreapta lui Newton - Gauss (2)

Astfel,
\EAC = \N P M = \EDF: (ii)
Din \EAF = \EDF = 180 \BAC rezult¼
a

sin EAF = sin BAC: (iii)

Din teorema sinusurilor în triunghiurile BED şi BF A; utilizând (iii), rezult¼

a

BE 2R1 sin EDF R1 2R1 sin ABF ED

= = = = ;
BF 2R2 sin BAF R2 2R2 sin ABF AF
(unde R1 şi R2 sunt razele cercurilor circumscrise triunghiurilor BED şi BF A); deci

BE AF = BF ED: (iv)
FC FD FD PM
Din relaţiile (ii) şi (iv) obţinem BE = ED , de unde ED = PN ; iar din (ii) rezult¼
a c¼
a
triunghiurile EDF şi N P M sunt asemenea:

Observaţia 601 Dac¼a K este mijlocul segmentului F C; atunci \EF A = \KM N:

Teorema 602 (Barbu; C: - P atraşcu, I [16]) Dac¼a ABCD este un patrulater in-
scriptibil, paralela prin E la dreapta lui Newton - Gauss a patrulaterului complet
ABCDEF şi EF sunt drepte izogonale unghiului BEC:

Demonstraţie.Cum triunghiurile EDF şi N P M sunt asemenea; atunci \DEF =

\P N M (Figura 2.8): Fie E 0 intersecţia dintre paralela la N M cu latura BC. Deoarece
DREPTE REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI 11

Figura 2.8: Drepte izogonale

\ şi P
P N kBE şi N M kEE 0 unghiurile BEF \ N F , respectiv F\ \
N M şi E 0 EC sunt egale.

Atunci,

\E 0 EC = \F ED \F EE 0 = \P N M \F N M = \P N F = \BEF:

Fie G şi J proiecţiile lui F pe dreptele AB şi CD.

Teorema 603 (Barbu; C: - P atraşcu, I [16]) Patruleterele M P GN şi M KJN sunt

inscriptibile.

Demonstraţie.Din teorema 600 avem \EF D = \P M N . Punctele P şi N

sunt centrele cercurilor circumscrise triunghiurilor dreptunghice BF G şi EF G; atunci
\P GF = \P F G şi \N GF = \N F G (Figura 2.9): Atunci,

\P GN + \P M N = (\P GF + \N GF ) + \P M N
= \P F G + \N F G + \EF D = 180 ;

deci M P GN este inscriptibil. Analog se arat¼

a c¼
a M KJN este inscriptibil.

Observaţia 604 Deoarece triunghiurile M P G şi JKM sunt congruente, rezult¼a c¼a
cercurile circumscrise patrulaterelor M P GN şi M KJN sunt egale.
DREPTE REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI 12

Figura 2.9: Patrulatere inscriptibile

Teorema 605 (Barbu; C: - P atraşcu, I [16]) Patrulaterele complete EGF JIH şi
EAF DCB au aceeaşi dreapt¼a a lui Newton-Gauss.

Demonstraţie.Cum EAF DCB şi EGF JIH au diagonala comun¼ a , EF , rezult¼

a
c¼
a N este pe dreapta Newton-Gauss a acestor patrulatere complete (Figura 2.9).
Ar¼at¼
am c¼a dreapta Newton-Gauss trece prin mijlocul segmentului BC: Demonstr¼ am
mai intâi c¼
a M G = M J. Cum P M este linie mijlocie in triunghiul BF C; avem
FC
PM = :
2
În triunghiul dreptunghic F JC; segmentul JK este median¼
a, deci
FC
JK = :
2
Atunci, P M = JK: Analog, se arat¼ a c¼
a GP = M K: Deoarece ABCD este inscriptibil,
atunci \ABF \DCF , deci \GP F \F KJ: Cum F P M K este paralelogram,
rezult¼a \F P M \F KM; de unde \GP M \JKM: Din P M = JK şi GP = M K
rezult¼a GP M JKM , deci M G = M J: Dac¼ a L este mijlocul segmentului GJ, atunci
M L este mediatoarea segmentuluiu GJ; deci M L ? GJ: Astfel, N este centrul cercului
circumscris patrulaterului EGF J, de unde N L ? GJ: Obţinem astfel c¼ a punctele L; M
şi N sunt coliniare, de unde rezult¼
a concluzia.