Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Scopul lucrării
Date generale despre constanta lui Planck
Efectul fotoelectric extern
Determinarea constantei lui Planck pe baza efectului fotoelectric extern
Metoda experimentală
Instalaţia experimentală
Mod de lucru
Surse de erori
Concluzii
Bibliografie
Scopul lucrării
* Constanta lui Planck reprezintă o constantă fizică, folosită pentru a determina dimensiunile
cuantice.
* h= 6,62606876(52)* 10-34 Js CODATA 2006
* 1900 Max Planck – emite ipoteza cuantificării energiei oscilatorilor microscopici : E=hν
* 1905 Albert Einstein explică efectul fotoelectric extern - interacțiune foton electron hν=L+E c
* 1912 Ștefan Procopiu calculează momentul magnetic elementar al electronului- magnetonul
Bohr- Procopiu
M=he/4πm- în lucrarea ”Determination du moment magnetique moleculaire par la theorie des
quanta de M. Planck”, Bulletin de la Section Scientifique de l”Academie Roumaine, nr.3, 1913.
Efectul fotoelectric extern reprezintă emisia de electroni de către un corp (metalic) sub acţiunea
luminii .
1. Intensitatea curentului fotoelectric de saturaţie este direct proporţională cu fluxul radiațiilor
incidente la frecvență constantă;
2. Energia cinetică maximă a fotoelectronilor creşte liniar cu frecvenţa radiţiilor şi nu depinde de
fluxul acestora. Panta acestei drepte nu depinde de condiţiile experimentale.
3. Efectul fotoelectric extern se produce numai dacă frecvenţa radiaţiilor incidente este mai
mare sau egală cu o valoare minimă numită frecvenţă de prag specifică fiecarui material.
4. Efectul fotoelectric extern se produce practic instantaneu(∆t=10 -9s).
Dacă între catod și anod se aplică un potențial de frânare atunci și cei mai rapizi electroni pot fi
opriți și curentul fotoelectric se anulează, astfel avem:
Ec=eUs și hν=L+eUs
Pentru lungimea de undă λ1 și λ2 avem:
hc/ λ 1=L+eUs1
hc/ λ 2=L+eUs2
Rezultă:
h=e λ1 λ2(Us2-Us1)/c(λ2-λ1)
Metoda experimentală
Instalaţia experimentală
-banc optic
-fotocelulă electrică
(antimoniu-cesiu
Φ3Y),
-multimetru,
-potenţiometru,
-baterie,
-filtre(verde, albastru)
-sursă de lumină
Mod de lucru
Se realizează montajul din figură. Se citesc valorile pentru U s pentru filtrele utilizate. Se va
calcula eroarea relativă faţă de valoarea standard, ∆h/h (h=6,62606876(52) *10 -34 Js CODATA
2006 acceptată în prezent).
Concluzii
Cu mijloace simple se poate determina în orice laborator de fizică valoarea constantei lui
Planck,o constantă fizică universală, importantă.
Bibliografie
> Octavian Rusu, Livia Dinică, Constantin Trăistaru, Marius Nistor: Fizică clasa a XII a,
Editura Corint, Bucureşti, 2007;
> George Enescu, Nicolae Gherbanovschi, Maria Prodan, Ştefan Levai: Fizică, clasa a XI
a, Editura Didactica şi Pedagogica, R.A., Bucureşti, 1995;
> Năstasă Magdalena, Fizică lucrări de laborator, editura Evrika, Brăila,1996;
> Mihaela Garabet, Ion Neacşu, Lecţii experimentale în laboratorul de fizică, Editura
Niculescu, Bucureşti, 2004.