Sunteți pe pagina 1din 9

PROIECT DIDACTIC

Profesor:

Unitatea: Scoala Gimnaziala „General Nicolae Sova” Poduri

Data:

Clasa: a VIII-a

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Disciplina: Limba şi literatura română

Unitatea de învăţare: SINTAXA. TIPURI DE SUBORDONATE

Subiectul: COMPLEMENTUL INDIRECT ŞI COMPLETIVA INDIRECTĂ

Tipul lecţiei: de evaluare a cunoştinţelor

Locul lecţiei în modul:

I: Complementul indirect şi Completiva Indirectă – noţiuni teoretice

a II - a: Complementul indirect şi Completiva Indirectă – exerciţii aplicative

a III-a: Evaluare

I. Competenţe generale

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de


comunicare monologată şi dialogată

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite


contexte de realizare, cu scopuri diverse

II. Competenţe specifice

1. 5. aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ


adecvat

2. 3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical


3.4. sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate

4. 3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect
semnele ortografice şi de punctuaţie

4. 4. redactarea unor texte imaginative şi reflexive în scopuri şi în contexte variate

COMPETENŢE OPERAŢIONALE / OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:

A. COGNITIVE

La sfârşitul lecţiei, elevii vor şti:

OC1: să definească complementul indirect şi Completiva Indirectă;

OC2: să identifice elementele relaţionale şi cele regente ale unei Completive Indirecte;

OC3: să descrie fenomenele contragerii şi expansiunii;

OC4: să identifice tipurile de subordonate studiate (Subiectiva, Predicativa, Atributiva,


Completiva Directă, Completiva Indirectă) dintr-o frază

OC5: să creeze enunţuri care să conţină tipurile de subordonate studiate

B. Afective
Elevii:

OA1(+): vor manifesta curiozitate şi interes în participarea efectivă la procesul comunicării


OA2(-): vor lua o atitudine revoltatoare faţă de numeroasele greşeli de scriere şi exprimare în
limba română ale elevilor, în special, şi ale oamenilor, în general

C. Motrice
Pe parcursul şi la sfârşitul lecţiei, elevii vor deveni capabili:

OM1(+): să-şi dirijeze efortul oculomotor către centrul de interes sugerat de propunător

OM2(-): să-şi reprime tendinţa de a practica mişcări inutile în timpul lecţiei


Resurse:

A. Ştiinţifice:

A. 1. Bibliografice:

Gramatica limbii române (G.A.L.R ), Bucureşti, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005,
vol. al II-lea
A.2. Oficiale:

,,Curriculum naţional. Programe şcolare pentru învăţământul gimnazial“, Editura ,,Aramis“,


2009, clasa a VIII-a

Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina Samihaian, Limba Română. Manual pentru clasa
a VIII-a, Bucureşti, Editura ,, Humanitas Educaţional “, 2005, pp. 148-154

A.3. Metodico-didactice:

pegadogice: Constantin Cucoş, Pedagogie, Iaşi, Editura ,,POLIROM“, 2000

Vistian Goia, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu,


Cluj –Napoca, Editura ,,Dacia“, 2002

metodico-didactice: 1. Dumitru Gherghina, Ioan Dănilă et alii, Metodica predării limbii şi


literaturii române în şcoala primară, gimnaziu şi liceu, Craiova,
Editura „DIDACTICA NOVA”, 2005

2. Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în


şcoală, Iaşi, Editura „POLIROM”, 1999
3. Alina Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri
didactice deschise, Bucureşti, Editura ,,Paralela 45“, 2003

B. Metodologice:

B.1. Metode şi procedee:

c. de acţiune – reală: exerciţiul;


B.2. Mijloace de învăţământ: fişa de evaluare.

B. 3. Forme de organizare: individuală

C. Temporale:

numărul de ore: 1;

durata lecţiei: 50’.

D.Umane: 21 elevi

E. Psihice (condiţionate de calendarul şcolar sau de cel religios)

– respectarea planificării

Scenariu didactic

1. Moment organizatoric -
Profesorul face prezenţa elevilor şi asigură condiţiile necesare desfăşurării optime a
activităţii de evaluare.
2. Anunţarea temei şi a competenţelor operaţionale:
Profesorul îi anunţă pe elevi titlul lecţiei de astăzi
,,COMPLEMENTUL INDIRECT ŞI COMPLETIVA INDIRECTĂ - EVALUARE“.

Competenţelor operaţionale vizate:

OC1: sădefinească complementul indirect şi Completiva Indirectă;

OC2: să identifice elementele relaţionale şi cele regente ale unei Completive Indirecte;

OC3: să descrie fenomenele contragerii şi expansiunii;

OC4: să identifice tipurile de subordonate studiate (Subiectiva, Predicativa, Atributiva,


Completiva Directă, Completiva Indirectă) dintr-o frază

OC5: să creeze enunţuri care să conţină tipurile de subordonate studiate


3. Verificarea cunoştinţelor-elevii rezolvă individual testul propus
4. Evaluare
- testul de evaluare
- adunarea testele copiilor pentru a le evalua ulterior
- notarea testelor
- baremul de corectare
- măsuri de ameliorare a greşelilor găsite în test

Transferul:

- intern:

retroactiv: profesorul le dă elevilor care să consolideze cunoştinţele acumulate

proectiv: profesorul le dă elevilor ca temă să rezolve nişte cerinţe care au rolul de a-l
pregăti pe elev pentru următoarea lecţie.

- extern: profesorul îi face pe elevi să conştientizeze utilitatea sintaxei, care îi ajută pe


elevi să -şi dezvoltăm abilităţile logice

Temă pentru acasă:

,,Nilă se gândea că e vorba de o socoteală complicată de cifre, care ţinea de ştiinţa de a fi


magazioner, ştiinţă care, dacă nu era învăţată, n-aveai cum pricepe cât punea Paraschiv pe bon şi
nicidecum că era vorba de hoţie, încât rămase cu faţa vinovată sub privirea întrebătoare a fratelui
său“.

(Marin Preda, ,,Moromeţii“)

Cerinţe:

1. Analizaţi sintactic fraza, indicând elementele de relaţie şi termenul regent al


subordonatelor.

2. Analizaţi morfo-sintactic cuvintele care au funcţia sintactică de complement.


NUMELE ŞI PRENUMELE: DATA:

CLASA:

Lucrare de control

1. Care afirmaţii sunt adevărate şi care sunt false:

a) Partea de propoziţie care determină un verb/ adverb/ adjectiv/ interjecţie predicativă, având
diverse valori legate de sensul regentului se numeşte complement indirect.

b) Complementul indirect în cazul dativ răspunde la întrebarea „a/ al/ ai/ ale cui?”

c) Complementul indirect stă întotdeauna în cazul dativ.

d) De obicei, complementul indirect nu se desparte prin virgulă de regent.

e) Când stă după regentă, propoziţia subordonată completivă indirectă se desparte prin virgulă de
aceasta. 1 p.

2. Completaţi spaţiile punctate:

a) Întrebarea specifică la care răspunde complementul indirect este.....................................

b) În limba populară există o construcţie: prepoziţie + cazul......................., echivalentă cu


dativul. Exemplu: Bătrâna le-am dat ................ de mâncare.

c) Enunţul Se gândeşte la ce va fi în vacanţă devine prin contragere Se gândeşte


......... .............................................

d) Enunţul Se pregăteşte de plecare devine prin expansiune................................................

e) Prin contragerea unei propoziţii subordonate completive indirecte într-un complement indirect
dispar.................................... şi .................................... 2 p.

3. Alegeţi varianta corectă:

A. În propoziţia ,,Îmi place muzica.“ există: a. două complemente indirecte; 1 p.

b. niciun complement indirect;

c. un singur complement indirect.

B. În propoziţia ,,I-a dat o carte.“ complementul indirect este în cazul: a. Acuzativ;

b. Dativ;

c. Genitiv.
C. Fraza ,,Îi voi spune cui va veni primul.“ conţine o subordonată:

a. completivă indirectă;

b. completivă directă;

c. subiectivă.

D. În propoziţia ,,Cugetă la greşelile trecutului“, construcţia ,,la greşelile“ este:

a. complement direct, exprimat prin substantiv;

b. completivă indirect, exprimat prin substantiv;

c. completivă indirect, exprimat prin adjectiv.

4. Asociaţi caracteristicile din prima coloană cu subordonatele specifice din a doua coloană:

A. Îndeplineşte funcţia sintactică de nume predicativ a) subiectiva

al unui verb copulativ din regentă.

B. Poate fi determinativă sau explicativă. b) completiva indirectă

C. Poate avea ca regent un verb impersonal sau c) atributiva

o expresie verbală impersonală

D. Răspunde la aceleaşi întrebări ca şi complementul d) predicativa

indirect. 1 p.

5. Analizaţi sintactic următoarea frază:

Întrebarea este dacă trebuie să mă gândesc ce vreau de la viaţă şi ce îmi doresc de


schimbat la mine. 2 p.

6. Alcătuiţi o compunere cu titlu ,,Mă gândesc la primăvară“, de minimum 10 rânduri, în care să


aveţi cel puţin 5 complemente indirecte şi două subordonate completive indirecte. Subliniaţi
complementele indirecte şi transcrieţi la sfârşitul compunerii subordonatele completive indirecte.

2 p.

1 punct se acord din oficiu


BAREM DE CORECTARE:

1. a) A;

b) F;

c) F;

d) A;

e) F.

0,25 x 4= 1 p. Item de tip obiectiv, cu răspuns dual

2. a) cui;

b) Acuzativ;

c) la vacanţă

d) Se pregăteşte să plece.

e) predicatul; elementul de relaţie.

0,5 x 4= 2 p. Item de tip semiobiectiv, de tip completare

3. A – c;

B – b;

C – a.

D – b.

0,25 x 4= 1 p. Item de tip obiectiv, de tip alegere

4. A – d;

B – c;

C – a;

D – b.

0,25 x 4= 1 p. Item de tip semiobiectiv, de tip asociere

5. Întrebarea este1/ dacă 2


dactre trebuie / m
să mă gândesc 3/ e cevr vreau de la viaţă4/ şişi
5
îmi doresc de schimbat
ă la mine. /
c
e

Identificarea predicatelor 0,25 p.

Încercuirea elementelor de relaţie 0,25 p.

Delimitarea, numerotarea propoziţiilor 0, 10 p.


Sublinierea subiectelor 0, 10 p.

Identificarea felului propoziţiilor (P1- P.P.; P2- PR..; P3- SB..; P4- C. I.; P5- C.I.) 0, 50 p.

Identificarea termenului regent pentru fiecare subordonată 0,25 p.

Schema relaţională 0,25 p. TOTAL: 2 p.

5. Compunerea trebuie să fie în concordanţă cu titlul dat şi să conţină cinci complemente


indirecte şi două subordonate completive indirecte. 1 p.

respectarea regulilor de compoziţie 0,20 p.

respectarea normelor ortografice şi ortoepice 0,40 p.

originalitatea şi coerenţa exprimării 0,40 p.

TOTAL: 2 p.

1 p. se acordă din oficiu