coLEcTrA cLASIq ROMANI IONEL TEODOREANU

UrtTA
COPITARTEI

Editie lngriiitt,
tabel cronologic Ai
aprecieri critice de
VdeTiaFILIMON

lu,
v0rsta copillriel a adolescenfei gi a primei tinerefl Aceasti mutafie se produce de
pe toenul literaturii amintirilor directe gi al retrospectivelor omsiffctive dupa cum
gidepeacelaalepiciiincarevdrstelerespectiveconstituiedoarpuncteledeplecare'
ln vederea unor investigatii in problematica sociali generali a unui moment isto-
ricsau altul Dincolodevaloareaeiartistici, operalui IonelTeodoreanuimpuneiq
sfera genului un stil gioviziune noui, iarorAte in egal6 misurndintr-o sensibilitate CUPRINS
artistici profund originala qi dinr-o concepfie estetici aflati tn deplin acord cu
exigenfele prozei modene" (Nicolae Ciohanu lonel Tndarmnu,EAiEtraMinenr+
.
Bucuresti. 1970.)
BUNICII

Tabel cronologic 86

Aprecieri critice 90

94 95
Textele din prezentul volum sunt reproduse dupi edilia: Ionel Teodoreanu,
Aip copildriei, Editura,Cartea Romdneascil Bucure$ti, 1945.
Textul a fost adaptat normelor ortografice in vigoare azi,
de Academia Romdni
]Probate
BUNICII

Era intr-un inceput de primivari.

In casabuniciloraceeagitilcereblajini - pecare o qtiam demic copil
- imbetranitnparce
Pe la geamurile abnstrii de noapte, rddeau merii inflori{i, ca nigte
copii cu obrajii clibucili de sipun. In depirtare, luna aperea printre
nouri, caun zborluminos dehulub.
ln odaia de culcarg aduna{i in jurul unei misufe stiteau bunicii gi
cumine.
Ei jucau cirfi: o concini.
Eu, aplecat asupra caietului, cu pirul involburat, cu creionul in
mdn6, mi tot gindeam la hulubii albi gi scriam:

Cordbioare dehMte
Cuchte-un db $tfinutarg
Editor: Valeria Filimon Pe nre lAfiul Ie rdstoarnd;
Cetat(e mici de porplan
Coordonare grafici: Ce cad de sus gi nu se Earg.
Liviu Constantin Chigcariu
Bunica:Concina mare qi doi fa{i! Piii! Ce mai noroc!...
Coperti:
Zimbeam gi scriam:
Done Stan
Genguli de liliac in floare
Copyright @ : Editura AGORA Bucuregti 2010 Pe care o mhndvffitoare
Copynght text @ : Livia Mandeal A lneput sd le-mpraoare.
Toate drepturile asupra acestei edilii sunt rezewate Editurii AGORA
Bucuregti. Bunica:Ionel! Spune tu drept o cafelup sau o dulceali de caise?
Orice reproducere integrali sau par[ial6, prin orice procedeu, Eu: $i una gi alta, mamae.
a textului confinut in prezentul volum sau a structurii acestuia $i scriam:
sunt strict interzise.
Dm iar se-mpragtie-n vdzduh
ISBN 978-50 6-92210-6-8
5
 Cu palpifrnri ilenrdanate, Cfud seara - tmbrduli in cdmdsute langt -
Aplaudhnd in dip frenetic Pe pilun moi fu llnd tngenuncheozi-ncet,
In lojo noplii de-ntunaic, Impreuneazdmdinile
Cu mhini tn alb inndnusate. $isetn&inn,

Bunim: Ionel! La noapte si-fi aprind candela? Bunica Ne culcim, Ionel?

Etl Cum vrei mata, mamae... Eu:Bine,mamae! Si ne culcim.
$i scriam: Bunica:londt.
EuCe-umamae?
Pe catifeam noplii wnt danteli vie, Bunica (zambind giret): Si nu-[i minince motanul hulubii!
Sau printre buclele ei brune, Wrla EuF.rii...
argintie, Bunin: Noaptebuni!
Balet improvizat de hma, Ez: Noaptebuni!
Un foSnitor b alet de Eumd.

Bunicastii, ci nu mai merge aga; ai luat de doui ori cu zece!

Ea (emo$onat): Papae! Hulubii zboar[ noaptea?
Bunicul (distrat): Nu Am treflele gi concina mici! Aha!
Eu (ingind): hoare,nu zboari" eu tot scriu:

$i-mipar
Mirusatleodldiri dcvm
In care un pitk zidar
Amestecdluminalunii"
Pentru a clidi in rnaptea purd
O zi de-argint in miniaturd.

lnchideam ochii, imi aplecam fruntea pe caiet, surizindu-mi

mulpmit...
Bunim lonel! Ai s-adormi, mii biiete!
Eu:Eiii,mamae!
$i iar scriam:

Dar ostutili de-atht zburdat

Pe o alee din grddind defmitiv s-au asemt
$agatrnipar
Un Sir de copila;L lntr-un etac de pensiotut,
 Ea se slujegte singur6. Igi toarni api de ploaie prin uluce; lqi potrircp
teplrul cuwibii; chipulei firesc e.
gi
Trufaqe de numele lor, celelalte ulili au silit porfile caselor si li-l
lnvefe gi si li-l rosteasci statornic. $i porfile, cu guri de tabli sau de lemn,
il au in toatii clipape buze.
urrTA COPIARIEI Ea a qoptit doar casei noastre numele ei. Ploile l-au gters; poarta l-a
uita! gi ea l-a uitat.
E o umili ginqtiuti ulifa de margine d. tAtg.

I il
Eo umilinegtiutilulifa demarginede tArg.
gi
Cand a venit pe lume fratele meu cel mic, ulila il agtepa la poarti. El
Nu risfali ochiul cu mlidieri de rAu gitite-n sdturi de verdeafi
nu gtia: era a$a de mic!
gi nici nu ispiteqte pasul cu caldarim sonor. E fuavi gi goali: e numai
Cisufa lui de-atunci era un leagin alb; palmele mamei erau singura
pimint gipietre.
ulifaprin careputeapaqi; ochii mamei - singurele ferestreprin careputea
Dau nivali celelalte ulifi, inghesuite una intr-dta, cot la cot, s-ajun-
privi. Pe-afunci gtia doar si scAnceasci qi se numea Scdncea-Voievod.
g[ mai degrabehu$a cea mare cupAntec de piag cireiaii duc larma
A trecut weme pini cdnd, cu miinile gi cu picioarele, a prins si
grimiditn pe tivi de piatri.
meargi de-a bugeleaprin molateca impirilie a covonrlui.
Ea e pustnici. A strins pios ticerea aruncate de celelalte ulifi gi s-a
Acolo a hoinirit, invoig in toviri$ia unui mielugel de lemn potcovit
datla o parte de Nizuiapoate si iasi din terg, si se indrume departe,
ele.
cu rotile, bucilat qi fumuriu la trup, ca un strugur de llni. Il purta prin
spre munfi: si fie acolo o poteci prin br[det. Dar au pirisit-o puterile
luncile de fesituri gi parci mai degrabi mielugelul era pistorul, cici el
la maryinea targului gi s-a lungit la pnmnnt in dreptul bisericii, a cAtorva
privea doar, iar copilagul paqtea covorul, mozolind.
cisu[eliniqtite, alituri de cisu]abunicilor gi de a noastri- Acolo a rlmas.
Acolo s-a ritlcit prin codrul picioarelor de scaune gi de misu{e, silaq
...Odinioari, pe meleagurile acestea, stipAnea un sat gospodar.
al urgilor, allupilor, al tigrilor gi al altor silbiticiuni de padn sau carton.
Pe-atunci, ulitele de astizi erau ale pnmintr.rlui gi se numeau brazde gi
Acolo a privit cele dintdi pisari gi a ascultat cele dintii ciripiri: muq-
frapEe viepiau rodind" In satul acela e obArqia targului, ln acele brazde
tele cu biziitul lor.
e obfuryiauliplor- obfuryii uitate qi nesocotite.
Acolo s-a trudit zidarnic si treaci dealurile taburetelor, pe sub care
Acum, uliple instriinate de pimAnt s-au inwijbit se sftdesc intre
motanul tqi croia tunel De cite ori coada motanului, fum alb, n-a incer-
ele cAt le lasi gura cirufelor gi a trisurilor, gi se hirpiesc smulglndu-qi
cat pornirea m6niei lui de floare!
una alteiasmocuri de colb cirunt
Acolo i s-au minunat ochii, privind t'antoasa pidure de aur a flici-
Ulila mea e pagnici, ticuti. Rareori o tr,rlburi nivala tfugului. Prin
rilor din sobi potolindu-sg preftcuti in toamni arimie, mo{iind scutu-
ea stribat carele cu boi, venind de la far[. Convoiul lui tihnit e o rugi-
ratiin rodii de rubin - qi adormind cenugi.
ciune murmuratii de buzele ei, gi colbul care le-nsofe$e e un surAs blajin.
Uli$le de cipetenig ale tdrgului au slujitorii lor: mituritori care le
piaptini, stropitori care le spali, megteri care le sulimenesc cu smodi
gi asfalt.
 vr[bii Eaii inilp zmeie mititele, felurit coloratg care zburau firide v0nt
gi se cirmuiau frri de sfoari: fluturi.
Ea ii diruia mitinii de os intortocheat, care se ingirau singure: melci.
Ea, minuind mdni nevizute, le juca umbrele prin vnzduh ca pe un
III zid: ciori.
Ea ii zugrivea, cu cridi, pe acoperiqurile caselor, sate pentru pipugi:
Copilaria iscoditoare ca un copil in f{a uqii care ascunde pomul de hulubi.
Criciun, se inil{a in trupul lui in veril picioarelor: cregtea. Putea urni De Criciun, ea il aducea din cer, la poarta casei, pe darnicul Mog
un sciunel, inhimandu-gi toati puterea prin brafe: era intiiul avint Criciun.
Putea, urcindu-se pe sciunel, si-qi moaie degetul in gavanosul cu De Paqti, ea ii cinta tinguitor
- cu glas de clopot - basmul cregtin al
dulceala de pe misufa ca mai apoi, dupi ce gi l-a suPt el, sil intindn qi deniilor, cublindul Fit-Frumos-Iisus gi cu Dumnezeu.
mamei: era intiia dirnicie. ...1n ochii ei de api, copilulprelui ceruL juclria lui de mai tirziu.
Putea pagi singurprin cerdaq era intAiapribegie.

***
ln curand pagii lui se cizniri prin ogradi; ulita il privea induiogati
pe sub poarti, ftcandu-i semne cu portifa: il chema la ea. El nu putea
ajunge ptni acolo. Suplrarea curcanului il speria ca o furtuni; se-nnou-
ri curcanut in pene -ll fugra in cerdac.
Purta rochili pe atunci gi se numea Puiufu.
***
Era intr-un inceput de April, intr-o dimineafi din acelea care
imprejmuiescpimAntul, caun nimbvioriu - capul unui Sfint-copil.
Ulip se imbrlcaie cu soare. Copilul gedea in braple ei.
fi rddeau ochii, fi rAdeau buzele; ii suridea inima in piept ca un bura-
tec pe iarbi. Uli{a ll invi{ase si priveasci primivara. $tia acum, ci pri-
mivara e o Dumineci apimintului gi ci florile pomilor sunt dragilage
ca surAsul unui copilag din leagnru cizute de pe crengi, ele tot rid

IV
Straielebiieleqti ii furi intiia armur[; chivira de hirtie, intiia coroa-
nfu o varg6, intiiul sceptru; qi alungarea curcanul-ui, intiiabiruinfa.
ln chipul acesta ajunse voievod al ogrizii: ograda era El. $i i se supu-
neau tofi, cici co\ii ddndui, care-l inso{ea supus, erau pravili temeinicl
gitemuti.
Asemeni tuturor voievozilor, a vnrt si intreaci hotarele care-i ingxa-
deau puterea. Astfel a ajuns la portifi. Ulita strajuind in Ptag,l-a oprit
sil intreaci. Era prea mare pentru a se mulpmi cu ograda dar prea mic
pentru a se incumeta pe uli1i. Gata si plingi, s-a agezat pe prag. Firi
si wea, minile lui au cules pietricele de jos, risipindu-le, ciocnindu-le,
ascultindu-le: erau gigile goptite lui de buzele ulitu. $i el a uitat plansul,
gi a rAs, 9i s-a jucat zile de-a rindul cu buna gi bitrina u$i" Era prietenul
ei risft1at. Ea ii frcea mingi minunate, pe care doar le privea gi sireau:
***
Ulila avea gi un felinar, pripngit printre rarii ei copaci. ln fiecare
seari" un moqnegel ghebos venea gchiopitand pdni la felinar; ii vorbea
ceva la ureche, ocrotindu-gi vorbele cu mAnile, qi felinarul ii rispundea
cu o lumini care dlinuia toati noaptea.
Intr-o zi, copilul care gedea dih prinz pe ut$ vfuzupemoqnegel
venind ca de obicei. Asemeni mognegelului, venit pentru felinar, venise
qi Septemwie pentru copaci. Copilul ii gtia numelg dar nu-i gtia rostul.
A doua zi, felinarul era stins - copacii aprinqi Ochii copilului nu se
dumireau. Chibzuia eL ,,O fivorbit oare mognegelul gi copacilor? Dar de
ce ard naa?"
$i ulila l-a invept ci toamna e o lumini blindi aprinsi de copaci, si
fie candeli de veghe pimantului trudit

10 tl
 * Acum, pe ulili riurea veselia gurega ca un pirdu in matcaluu Ei ulita
o diruia cisutei.
$i nu rdvnea nimic alt copilul, dec6t ce avea: o casi cu pirin$ gi cu
,,Papae! Papae!!"
bunici; o ulifi cu joaci gi cu jucarii.
Buniculvenea spre casi" Copiluliiznrisg de depar.te, punga de hdrtie
- pe care bunicul uitase s-o ascundi din weme - gi o luase la goani
inspre el. Era gata-gata si-i sari in brafe, c6nd se impiedeci de o piatri gi ***
cizu. Bunicul, deschizind braple sn-l prindn, scipi jos punga din mini. Uneori numai pe inserate, cind rnmanea singur ascultind quierele
Copilul, cu obrajii cobn$i, cu ochii inlicrima[i, incepu si scinceasci: trenurilor stripungind dnvile, ca nigte plopi sonori, ii pierea zburdilni-
,,Papae, mi-o egit un cucui..." CAnd se aplecl si-l ridice, si-l mdngflie, cia. Atunci uitade uli1i, deqi aHturi de ea. Dorea ceva: nu Etia ce.
bunicul il dazu rizAnd: Ul$a il lmpicase, diruindu-i ciregile risipite din Copilaria lui cregtea spre via{i ca zborul unei ciocirlii spre soare.
punga adusidebunic.
$iulita gibuniculeraubunicii unui rAs de cqpil.

v Isprivise liceul.
Cind l-au trimis perin{ii la invifituri, ulila l-a intoviiagit ptni la
colt; mai mult nu putea- De acolo l-a privit o dipe qi s-a intors spre casi,
Hsindu-l singur.
Pagii lui se aflau pe celelalte ulifi; ochii ii erau uluili de vilmigeali;
urechile, asurzite de larmi; sufletul, infricogat.
$i sufletul, ftrl si-i ceari incuviinfarea, s-a fur$at acasi.
Cand s-a deqteptat din toropeala de care firsese cuprins, trupul ii
inghelasepe o banci, sufletul fiera departe, tnbraleleulipi.
VI
De mult nu mai gedea in brafele uli{ii, de mult nu se mai juca pe ea.
Era mare. Acum pa$eape ulita qi atit drumetr
Dorul de pribegie wicnea in el ca avintul mirii in pinzele unui
insufle{it catarg: ingindurandu-i ochii, bombandu-i fruntea, fluturin-
du-i visurile aplecindu-i tinerefa spre viafi.
ln mersul ei spre casa noastri, ulila nu mai avea tovari.q: era o albie
secati.

VII
***
Urma si plece in FrA strain5, si-gi intregeasci mintea si se cileasci.
La gcoala igi strinse prieteni mici ca qi eL gi-i aduse la joaci pe ulila
Dorul de pribegie i se-mplinea.
lui; era aga de prielnici!
De atunci, ulip se inavufi cu o droaie de copii, care de care mai ,,Egti birbat de-acuml ii spuneau perintii. - ,,Tot copil egti, mii biie-
plule!" oftau bunicii.
golagr, mai zdrenfirogi, mai zburdalnici. Iar el, cipetenia lor, odras-
Era in ajunul plecirii. Lisase pe mama si-i rinduiasci lucrurile, qi
la u$ii, urmind indemnul ei,le indrumi joaca spre casa pirinteascl,
iegise afari si-qi ricoreasci fruntea in largul vintului.
ferind-o de a se irosi pe uli{i straine.
Zburau cocori gonili de toamn6, gornind. Cideau frunzele prea
ln fiecare n,annnacigi dulceprile casei piereau in gurile flnman-
grele de aur pentru istovul crengilor. Apunea soarele, prea greu de
de, care nipidiserl ograd4 cavr[biile. Mama gi bunica erau migulite
vizind atlta voiogie in oastea odorulur, qi o iaspliteau cu ce avea mai lumini pentru creanga zirii.
bun cimara"

12 13